1

Evenimente dedicate marcării a 25 de ani de la

căderea comunismului în România

Argentina

În cadrul evenimentelor dedicate marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România, Ambasada României în Argentina a organizat, în colaborare cu unul dintre cele mai prestigioase centre academice din Argentina, CARI, seminarul intitulat „A 25-a aniversare a restaurării

democrației în România. Tranziţie, artă şi memorie după dictaturile din Europa de Est şi Conul Sudic”.

Prezentările principale au fost susţinute de însărcinatul cu afaceri a.i. al României în Argentina şi de lect. univ. dr. Caterina Preda, Universitatea Bucureşti. Evenimentul a fost moderat de directorul Comitetului Afaceri Europene din cadrul CARI Alberto Daverede şi de către Horacio Chalian, fost ambasador al Argentinei în Ungaria. Au participat ambasadori argentinieni şi străini, alţi diplomaţi acreditaţi la Buenos Aires, reprezentanţi ai mediului academic şi cultural şi ai comunităţii de români.

În introducerea evenimentului, reprezentanţii CARI au prezentat semnificaţia evenimentelor din 1989 şi situaţia concretă din România la acel moment, precum şi câteva aspecte legate de dezvoltarea ţării şi locul actual pe scena mondială.

Însărcinatul cu afaceri a.i. al României a prezentat aspectele principale legate de procesul de tranziţie, pornind de la momentul 1989, cu detalii despre măsurile esenţiale adoptate la nivel intern – politice, economice, sociale etc. – precum şi etapele principale pe plan extern. A detaliat astfel procesele de accedere la UE şi NATO şi priorităţile urmărite de România în cadrul acestor organizaţii, precum şi în cadrul Consiliului Europei, ONU, OSCE şi al altor structuri regionale, subliniind totodată proiectele iiţiate de România ca membru sau preşedinte-în-exerciţiu al acestor foruri. A prezentat, de asemenea, aspecte legate de situaţia actuală şi principalii indicatori macroeconomici, precum şi priorităţile pentru perioada următoare şi obiectivele naţionale din punct de vedere al diplomaţiei economice, relaţiilor bilaterale, parteneriatelor strategice şi la nivel multilateral.

Lect. univ. dr. Caterina Preda a făcut o scurtă analiză comparativă între procesele de răsturnare a dictaturii din ţările Europei Centrale şi de Est şi cele din America de Sud, de-a lungul anilor 80-90, reliefând asemănări şi diferenţe din punct de vedere politic şi social. S-a referit apoi la cazurile concrete ale României şi Argentinei,

2

concentrându-şi prezentarea pe impactul factorilor politici asupra artei şi culturii şi modul în care trecutul dictatorial este reflectat în arta contemporană (artă de memorializare). A prezentat astfel detalii legate de temele predilecte, obiectivele şi instrumentele diverşilor autori care în ultimii ani s-au manifestat în această direcţie, oferind exemple concludente din arte vizuale, cinematografie, dramaturgie.

În sesiunea de întrebări și răspunsuri, participanţii s-au arătat deosebit de interesaţi de aspectele prezentate şi au solicitat, totodată, informaţii suplimentare legate de securitatea energetică, Uniunea Europeană, minorităţile etnice (reprezentare în parlament, comunitatea rroma), existenţa unor partide politice extremiste etc.

Austria

„După 25 de ani. Cultura memoriei - cazul României” Miercuri, 11 iunie, ICR Viena a găzduit conferinţa cu titlul „După 25 de ani. Cultura memoriei - cazul României”, susţinută de Radu Preda, profesor de teologie socială şi preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Conferinţa şi-a propus să prezinte maniera în care în Europa postcomunistă, în general, şi în România, în special, s-a articulat după 1990 o cultură a memoriei. Dificultăţile unei culturi a memoriei sunt secondate de cele legate de condamnarea generică a comunismului, de amânarea proceselor şi de rezistenţa mentalităţilor. Cu toate acestea, în domeniul cercetării comunismului, România are o structură instituţională cu totul aparte. În plus, sunt în curs de realizare câteva memoriale în spaţiile fostelor puşcării sau ale lagărelor de muncă. La fel, continuă munca de investigare arheologică – după cum procedează IICCMER – a locurilor unde au fost inhumate pe fugă victimele represiunii comuniste. În final, conferinţa a lansat o întrebare la care fiecare ţară, din Est şi din Vest deopotrivă, a trebuit să răspundă, având în vedere numărul impresionant de victime: este Europa, la 25 de ani de la căderea comunismului, conştientă de preţul libertăţii de azi?

Belgia

La 18 noiembrie 2014, a avut loc la Bruxelles, pe Esplanada Solidarność 1980 în faţa Parlamentului European, inaugurarea oficială a expoziţiei în aer liber intitulată “Drumuri către 1989. Europa Centrală şi de Est 1939-1989”, dedicată aniversării a 25 de ani de la schimbările de regim politic din regiune.

Proiectul, realizat de European Network Remembrance and Solidarity (www.enrs.eu/), a fost susţinut, de Ambasadele României şi Germaniei, la care s-au alăturat Ambasadele Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei şi Slovaciei acreditate la Bruxelles. Expoziţia s-a bucurat de un sprijin susţinut şi din partea autorităţilor belgiene (Comuna Ixelles şi Regiunea Bruxelles-Capitală, Biroul de Informaţii al Parlamentului European din Belgia) şi al Parlamentului European.

Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezenţa preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, primarului comunei Ixelles, Willy Decourty, a

3

ambasadorilor statelor din Europa Centrală şi de Est, şi s-a bucurat de interesul unui public numeros, belgian şi internaţional.

Expoziția a fost concepută de istorici asociați organizației European Network Remembrance and Solidarity, ca parte din campania socio-educativă ‘Freedom

Express’ a asociației, și ilustrează procesul complex prin care Europa Centrală şi de Est şi-a redobândit libertatea, înlăturând dictatura comunistă. Expoziţia prezintă modul în care drepturile şi libertăţile umane au fost îngrădite de regimul totalitar şi eforturile de recâştigare a libertăţilor individuale. Fotografii de arhivă, mesaje şi discursuri au fost amplasate pe cuburi iluminate pentru ca expoziţia să fie vizibilă şi disponibilă pentru publicul larg, şi pe timp de noapte. Versiunea digitală a expoziţie este disponibilă la http://1989.enrs.eu/exhibition.

Mai multe detalii pot fi consultate la www.freedomexpress.enrs.eu.

Confederaţia Elveţiană

La data de 17 octombrie 2014, Ambasadorul

României în Elveția și Principatul Liechtenstein a inaugurat suita de manifestări consacrate marcării

a 25 ani de la Revoluția română. Manifestările au fost organizate de Ambasada României la Berna

în colaborare cu Asociația A.C. RO-SUISSE la Complexul cultural „Espace 25” din centrul

orașului Fribourg.

Cu acest prilej, ambasadorul României în Elveția

a susținut o scurta alocuțiune în care a menționat

importanța Revoluției din decembrie 1989 care a pus capăt dictaturii comuniste în România,

deschizând drumul construirii unei societăți noi,

bazată pe valorile democrației, statului de drept,

respectării drepturilor omului și economiei de

piață.

Manifestările

inaugurate în seara de 17 octombrie 2014

cuprind: expoziția de fotografie – „Comunism glorios, capitalism învingător” – realizată de

artistul fotograf Florin Andreescu și organizată cu sprijinul ICR București (

expoziția a fost deschisă în perioada 17

octombrie – 1 noiembrie 2014); prezentarea unui colaj de articole pe tema Revoluției

române publicate, „la cald”, în presa elvețiană, în anii 1989 și 1990, de ziaristul

româno-elvețian, Dan Ottiger Dumitrescu; expunerea unor desene realizate de un

ziarist polonez, aflat în decembrie 1989 la București, și puse la dispoziție de Jacek

Sygnarski, președintele Fundației Archivum Helveto-Polonicum din Elveția; proiecția

filmului „7 jours à Bucarest. Secrets d’une révolution »/ 7 zile la București. Secretele

unei revoluții de Marcela Feraru și Eric Dercoo; proiecția filmului „Français et

4

Roumains dans la Grande Guerre »/ Francezi și Români în Marele Război de Marcela Feraru, precum si o seară literară, în data de 25 octombrie 2014, cu

participarea scriitorului româno-elvețian Marius Daniel Popescu, laureat al Premiului

Rober Walzer pentru romanul „Simfonia lupului” și a Premiului Federal pentru Literatură -2012.

Ansamblul manifestărilor organizate în marja expoziției de fotografii s-a desfășurat în perioada 17 octombrie - 1 noiembrie 2014.

Danemarca În marja celebrării la Copenhaga a Zilei

Naționale a României, Ambasada a organizat o expoziţie fotografică dedicată împlinirii unui sfert de secol de la

Revoluția din 1989 din

România și de la căderea regimului comunist. Vernisarea expoziţiei pe acest subiect, o premieră la Copenhaga, a fost pregătită cu sprijinul Muzeului Naţional de Istorie (directorului general Ernest Oberländer-Târnoveanu şi muzeografilor Florin Georgescu şi Cornel Ilie). Expoziţia a inclus ilustraţii ale demonstraţiilor stradale din Bucureşti şi Timişoara din decembrie 1989, ce au condus ulterior la schimbarea de regim şi orientarea ireversibilă a României spre Europa.

Expoziţia s-a bucurat de atenția unui public numeros și

divers respectiv diplomați acreditați în Danemarca,

reprezentanți ai autorităților locale (membri ai corpului diplomatic danez, parteneri în domeniile cultural, economic, presă, ONG-uri etc.) şi reprezentanţi ai

comunității de români din acest stat.

Franţa

În cadrul ciclului de evenimente "25", dedicat marcarii a 25 de ani de la caderea regimului comunist în România, Institutul Cultural Roman din Paris a vernisat joi, 13 noiembrie, 2014, expozitia de fotografii FLASHBACK 2 | Comunism glorios, capitalism victorios, a lui Florin Andreescu, cunoscut fotograf profesionist si editor de cărţi şi albume de calatorii despre Romania si despre multe tari ale lumii. Expoziţia lui Florin Andreescu, generatoare de nostalgii puternice, a adus în sala de expoziţie vizitatori români şi străini.

5

Vineri 5 decembrie, Ambasada României şi Institutul Cultural Român au invitat personalităţi ale presei din România şi Franţa într-o dezbatere în jurul volumului « Jurnalişti francezi în Romania comunistă ». Cartea, aparută în limba franceză la editura pariziană Orizons (colecţia Mărturii) şi coordonată de Radu Ciobotea, cuprinde articole scrise de ziariştii francezi care au scris despre România în perioada 1974 – 1989, precum şi analize asupra parcursului României în ultimele două decenii şi jumatate. Lansarea volumului şi moderarea dezbaterilor extrem de vii care au urmat au fost realizate de directoarea ICR Paris, Yvette Fulicea. La discuţii au participat fostul prim ministru Petre Roman, jurnaliştii români Emil Hurezeanu, Luca Niculescu, precum şi jurnalişti francezi foarte cunoscuţi, printre care Bernard Guetta (şeful Departamentului Internaţional, Radio France), Marc Sémo (directorul departamentului Externe la cotidianul Libération), José Manuel Lamarque (directorul secţiei Afaceri Europene la Radio France Inter).

Luni, 8 decembrie, a continuat seria evenimentelor pe care ICR Paris le dedică marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România. La sediul revistei L’Express a avut loc o dezbatere extrem de animată pe tema Revoluţiei din 1989 şi a evoluţiei României până în prezent. Moderatorul întâlnirii, Christian Makarian (director delegat al revistei L’Express), a avut invitaţi de prestigiu, împreună cu care a abordat tematica vastă a traseului României din momentul ’89 până în prezent. Invitaţii români au fost Petre Roman, jurnaliştii Emil Hurezeanu şi Luca Niculescu, şi analistul politic Cristian Pârvulescu. Din partea presei franceze au luat parte la dezbateri José Manuel Lamarque, (directorul sectiei Afaceri Europene la Radio France Inter), Jean François Péres (redactor-şef al televiziunii iTélé), Daniel Desesquelle (director departament international Radio France Internationale). Intervenţiile lor au stârnit un viu interes în rândul publicului, iar dialogul a atins teme extrem de diverse, de la momente ale Revoluţiei la decizii cruciale pentru viitorul României în ultimii 25 de ani.

Germania

Cu începere din 26 noiembrie, la Berlin, poate fi vizitată o expoziţie în aer liber organizată de către ICR Berlin, intitulată „Revoluţia Română – Drumul spre libertate“. Fotografiile oferă o incursiune în atmosfera dramaticelor zile ale lui Decembrie 1989 în România, când regimul comunist a fost înlăturat, deschizându-se calea către libertate, democraţie şi statul de drept. Expoziţia va fi accesibilă în permanenţă, până pe 22 decembrie 2014, urmând a fi amplasată pe Dorothea-Schlegel-Platz, lângă Gara Friedrischstrasse.

Un moment de cotitură: Sfârşitul regimului comunist în România şi Germania

Împreună cu Ambasada României în Republica Federală Germania şi cu Fundaţia Federală pentru Studiul Dictaturii PSUG, ICR Berlin a organizat o dezbatere, avându-i drept invitaţi pe Adrian Cioroianu, istoric şi fost ministru de Externe, Dr. Anneli Ute Gabanyi, analist politic, Markus Meckel, fost ministru de Externe, preşedinte al ConsiliuluiFundaţiei Federale pentru Studiul Dictaturii PSUG.

6

1989 a reprezentat pentru întreaga Europă un an decisiv. Căderea comunismului în statele Europei Centrale şi de Est a deschis drumul acestor ţări către libertate, democraţie şi stat de drept. Ce a urmat a fost un îndelung proces de autodefinire în această parte a continentului nostru. În cadrul manifestării vor fi discutate comparativ atât situaţia din România şi RDG dinainte de schimbarea din 1989, cât şi circumstanţele prăbuşirii regimurilor comuniste, accentuându-se evoluţiile sociale şi politice ale ultimilor 25 de ani.

Conferinţa “Schimbarea – Sfârşitul dominaţiei comuniste în România şi RDG din perspectivă comparativa”

Ambasada României la Berlin a organizat, la data de 9 decembrie, conferinţa cu titlul “Schimbarea – Sfârşitul dominaţiei comuniste în România şi RDG din perspectivă comparativă”. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Fundaţia federală pentru cercetarea dictaturii comuniste din fosta RDG (Bundesstiftung Aufarbeitung der SED-Diktatur) şi cu ICR Berlin. Au participat, în calitate de vorbitori, prof. dr. Adrian Cioroianu, decan al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti şi fost ministru de externe al României, Markus Meckel, preşedintele consiliului Bundesstiftung Aufarbeitung şi ministru de externe al guvernului RDG în 1990 (singurul rezultat din alegeri democratice), precum şi politologul Anneli Ute Gabanyi, originară din România, autoare a unor importante publicaţii cu privire la Revoluţia Română din 1989. Dezbaterea a fost moderată de scriitorul şi jurnalistul Helmuth Frauendorfer, şi el originar din România, care este referent pentru educaţie politică în cadrul Memorialului Hohenschönhausen (fosta închisoare comunistă din perioada RDG). În cuvântul rostit în deschiderea manifestării ambasadorul României a subliniat importanţa anului 1989 pentru Europa Centrală şi de Est în general şi pentru România în particular, menţionând că acest moment a deschis calea ţării noastre spre liberatate şi democraţie, fiind baza pentru revenirea României ca membru cu drepturi depline al familiei europene – prin aderarea la NATO şi UE.

În cadrul dezbaterii a fost analizată situaţia din România şi RDG dinainte de 1989 (începând cu 1945), momentul căderii regimurilor comuniste din RDG şi România, precum şi perioada post 1989. Un spaţiu important a fost acordat prezentării situaţiei din cele două state din timpul dictaturii, precum şi a condiţiilor economice şi sociale şi a implicaţiilor unor evoluţii pe plan mondial. A fost descris, între altele, modelul naţional-comunist din perioada Ceauşescu, tendinţa de mitologizare a istoriei, precum şi contextul în care a fost decisă lichidarea datoriei externe a României. Cu privire la momentul 1989, prof. Cioroianu a susţinut teza conform căreia în România a avut loc o revoluţie, cu precădere având în vedere consecinţele evenimentelor din 1989, fiind dezvoltat pe tema motivelor care au condus la pierderile de vieţi omeneşti din timpul revoluţiei române, spre deosebire de caracterul paşnic al evenimentelor din RDG. A fost evidenţiat faptul că în RDG a avut loc un schimb propriu-zis de putere, prin eliminarea elitelor comuniste şi ale poliţiei politice (Stasi) din poziţiile de decizie. Cu privire la România, a fost menţionat ca revoluţia a cuprins toate domeniile societăţii.

7

Indonezia

La data de 10 decembrie, ambasadorul României în Republica Indonezia a avut două întâlniri cu studenţii de la două universităţi prestigioase din oraşul Bandung, Universitatea Widyatama şi la Universitatatea Padjadjaran. În prelegerile susţinute, ambasadorul român a prezentat România ultimilor 25 de ani, cu sublinierea apartenenţei la NATO şi UE, precum şi evoluţia relaţiilor bilaterale dintre România şi Indonezia, mai ales în contextul sărbătoririi, anul viitor, a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două state.

Israel

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat, la data de 8 decembrie, o masă rotundă dedicată marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România.

În cadrul discuţiilor au fost evocate aspecte definitorii ale trecutului recent: perioada imediat premergătoare căderii regimului Ceuşescu, Revoluţia română şi ecourile acesteia în Cancelariile lumii, precum şi problematica tranziţiei şi aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană.

Italia

Expoziția “Memorialul Revoluţiei – Timişoara, decembrie 1989” În organizarea Accademia di Romania, a fost prezentată la Roma expoziţia “Memorialul Revoluţiei – Timişoara, decembrie 1989”. Expoziţia este constituită din 16 panouri verticale autoregente şi descrie sintetic tragicele evenimente timişorene, din răstimpul 15-22 decembrie 1989, care au condus la răsturnarea regimului comunist în România. Expoziţia de panouri a fost însoţită de două filme documentare: 1. „Noi nu murim!” – un impresionant documentar realizat în alb-negru de autori profesionişti şi amatori cu o durată de 25 de minute. Comentariile care însoţesc filmul în limba română vor fi subtitrate în italiană ; 2. „Timişoara – ieri e oggi” – este un documentar color, realizat de regizorul de televiziune Victor Popa ; În ultima parte a evenimentului va avea locprezentarea volumului bilingv de versuri „Pulberea de sub piciorul tau”/”La polvere sotto il piede tuo” de Nina Chelariu, traducere şi prefaţă de Viorica Bălteanu.

În contextul aniversării a 25 de ani de la căderea regimului comunist, la data de 13

noiembrie, scriitorul Bujor Nedelcovici- membru al comunității române din Franța şi

unul dintre cei mai importanți oameni de litere ai diasporei- s-a întâlnit cu cititorii la sediul CGR Milano. Evenimentul a fost organizat de Consulatul General al României la Milano împreună cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din

Veneția şi Editura Rediviva din Milano. Serata a fost moderată de scriitoarea Ingrid

B. Coman, traducătoarea romanului ,,Dimineața unui miracol'' în limba italiană, prima carte a lui Bujor Nedelcovici publicată în Peninsulă. A fost prezent un numeros public românesc format în mare parte din tineri.

8

Bujor Nedelcovici a vorbit despre începuturile sale ca scriitor în România anilor '60, după o experienţă de 10 ani ,,pe şantierele patriei socialiste'', exclus fiind din barou pe considerente ,,de dosar''. Vicisitudinile vieţii de scriitor în acei ani, abilitatea de a evita blocajul cenzurii, legătura dificilă cu străinătatea, supravegherea permanentă din partea organelor statului, libertatea de

exprimare, importanța participării la viaţa democratică, au constituit principalele repere ale discursului său. În partea a doua a manifestării, Bujor Nedelcovici a răspuns întrebărilor puse de participanţi care au vizat tematica romanelor sale, aspecte privind viaţa din România în ultima parte a ,,socialismului real'', autoexilul în

Franța în 1987.

În aceeaşi linie de organizare şi participare la manifestările care marchează 25 de ani de la căderea comunismului, la data de 16 noiembrie, CGR Milano a patronat şi promovat manifestarea cu titlul “România. Mărturii pentru a nu uita” în cadrul căreia

a avut loc prezentarea volumelor Le Catacombe della Romania și Tra Oblio e memoria şi a filmului documentar “Catacombele României. Mărturii din închisorile comuniste” (Alina Nastasa).

Lituania Ambasada României la Vilnius a organizat, în perioada 2-4 decembrie, o serie de evenimente publice pentru marcarea a 25 de ani de la căderea comunismului, cu participarea prof. dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, fost ministru al afacerilor externe în perioada 2007-2008. Astfel, la data de 2 decembrie profesorul universitar Cioroianu a susţinut, la sediul Asociaţiei de Limbă şi Cultură Română Dacia din Lituania, o prelegere pe tema căderii comunismului în România, precum şi a momentelor redobândirii independenţei naţionale în cazul fostelor state URSS. De asemenea, profesorul Adrian Cioroianu a susţinut, în cadrul “Mazoji Aula” (Aula Mare) a Universităţii Vilnius, Conferinţa “25 YEARS AFTER THE FALL OF COMMUNISM - TODAY‘S CONSEQUENCES”. În cadrul expunerii, au fost menţionate principalele momente ale evenimentelor din decembrie 1989, precum şi istoria anilor care au urmat căderii comunismului în România şi, în final, mizele şi consecinţele care se reflectă inclusiv astăzi, la nivelul societăţii. Au fost evocate momente istorice din perioada post-comunistă, respectiv aderarea României la NATO şi la UE. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Vilnius, cadre universitare, presa naţională şi studenţi. Programul a continuat cu prelegerea susţinută de către profesorul Cioroianu “25 YEARS AFTER THE FALL OF COMMUNISM - TODAY‘S CONSEQUENCES”, susţinută în cadrul Universităţii Letonia, cu participarea a numeroşi profesori şi studenţi, a presei naţionale, precum şi a unor reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Riga. Conferinţa a putut fi urmărită şi în transmisiune în direct pe internet. Discuţiile care au urmat conferinţei au arătat interesul crescut al mediului academic din Letonia pentru istoria recentă a erei comunismului şi post-

9

comunismului, cu accent în special pe implicaţiile acestor perioade asupra relaţiilor dintre România şi Rep. Moldova.

Marea Britanie

ICR Londra a celebrat, în 10 decembrie, 25 de ani de la Revoluţia din 1989 prin intermediul unui spectacol susţinut de actorul Ion Caramitru, acompaniat de pianistul Sergiu Tuhuţiu, un tânăr muzician în plină ascensiune.

În mod deliberat, evenimentul a urmărit, printr-o abordare oblică, indirectă, să convoace o parte din universul emoţiilor pe care românii le-au trăit în zilele

extraordinare ale lui decembrie 1989. Printr-un melanj bine dozat de poezie, reflecţie şi memorialistică, Ion Caramitru a reuşit să evoce, cu ajutorul contrapuncturilor muzicale ale lui Sergiu Tuhuţiu, viaţa sub dictatură, frica, teama, speranţa şi bucuria redescoperirii libertăţii. Spectacolul s-a derulat aproape integral în limba engleză.

Publicul de aproximativ 100 de persoane, deopotrivă români şi britanici, i-a răsplătit pe cei doi protagonişti cu aplauze îndelungate, solicitând de mai multe ori revenirea lor pe scenă.

Olanda

La data de 5 noiembrie a avut loc, la muzeul Beelden aan Zee din Haga, vernisajul expoziţiei de sculptură română ”Transformation. Romanian sculpture 25 years after Revolution”. Expoziţia de sculpturi realizate de 12 tineri artişti români1 include una dintre cele mai mari colecţii de sculpturi expuse până în prezent în Regatul Ţărilor de Jos. Iniţiativa organizării acesteia aparţine directorului Muzeului Beelden aan Zee, Jan Teeuwisse şi a curatorului Cees Hendrickse, îndrumaţi de curatorul român Maria Rus Bojan, cu sprijinul Ambasadei României.

Invitat să vorbească în deschiderea expoziţiei, ambasadorul român la Haga a mulţumit reprezentanţilor muzeului pentru iniţiativă şi artiştilor români prezenţi pentru participare, subliniind opţiunea misiunii diplomatice de a marca la Haga cei 25 de ani de democraţie românească şi prin intermediul actului de cultură şi artă naţională.

Polonia

Institutul Cultural Român de la Varşovia, în colaborare cu Colegiul Europei de la Natolin, a organizat la data de 26 noiembrie, în capitala poloneză, o dezbatere privind evenimentele anului 1989 şi consecinţele lor. Evenimentul poartă titlul The 1989 Romanian Revolution in Central European Context şi a avut ca invitaţi pe

1 1 Ioana Ciocan, Judit Balko, Mihuţ Boşcu Kafchin, Radu Cioca, Ştefan Radu Creţu, Andreea Dobrin, Costin

Ioniţă, Vlad Olariu, Alexandru Potecă, Larisa Sitar, Mircea Suciu, Mihai Zgondoiu.

10

Germina Nagâţ, director în CNSAS, Christian Mititelu, fost director BBC România între 1984-1991 şi 1993-2004, Martyn Rady, profesor de istorie central-europeană la University College din Londra şi Paweł Ukielski, vice-preşedinte al Institutului Memoriei Naţionale din Polonia.

Evenimentul face parte dintr-o suită de manifestări pe care Institutul Cultural Român de la Varşovia le organizează în 2014 pentru a marca împlinirea a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989. Dezbaterea de la Varşovia a oferit prilejul cunoaşterii contextului şi desfăşurării evenimentelor care au condus la prăbuşirea comunismului în România, de asemenea, a cauzelor schimbărilor profunde din ţările foste comuniste ale Europei Centrale.

Discuţia a fost urmată de proiecţia filmului A fost sau n-a fost, în regia lui Corneliu Porumboiu.

Colegiul Europei Natolin (CEN) este corespondentul prestigiosului College of Europe din Bruges, desfăşurând o bogată activitate academică, ştinţifică şi educativă. CEN este un loc de întâlnire, analiză şi dezbatere, atât pentru universitari, cât şi pentru practicieni, în centrul atenţiei aflându-se istoria, securitatea, integrarea europeană şi provocările politicii internaţionale contemporane.

De asemenea, Institutul Cultural Român de la Varșovia, împreună cu Ambasada Românieila Varşovia, cu ocazia celor 25 de ani de la căderea comunismului,

prezintă o expoziție de fotografie în aer liber dedicată Revoluției Române din Decembrie 1989. Panourile de format mare, care îmbracă gardul exterior al Ambasadei României la Varşovia, surprind instantanee ale evenimentelor din 1989

în mai multe orașe ale României. Partenerii media în realizarea expoziției sunt

Agerpres, Reuters și Institutul Revoluției Române. Vernisajul expoziției a avut loc în

prezența corpului diplomatic acreditat la Varşovia, a unor înalţi demnitari şi reprezentanţi ai instituţiilor poloneze şi a comunităţii româneşti, fiind urmat de o recepţie în saloanele Ambasadei.

Spania

Consulatul General la Barcelona a avut iniţiativa marcării a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 la Barcelona. Propunerea a fost primită cu entuziasm de autorităţile locale, respectiv Primăria Barcelona, care a extins proiectul şi a pus în scenă, o serie de manifestări dedicate evenimentelor istorice petrecute în ţări ale Europei de Sud-Est în anul 1989. Proiectul se desfăşoară sub logoul Europa – 25 ani, cu sprijinul

Consulatelor României, Germaniei, Letoniei, Poloniei, Cehiei şi Ungariei, şi include expoziţii de fotografie, proiecţii de filme, colocvii pe teme istorice. România este prezentă cu expoziţia fotografică România Flashback, structurată în jurul operelor fotografilor Florin Andreescu şi Andrei Pandele care oferă mărturii ale vieţii cotidiene din timpul ultimilor ani ai dictaturii şi imagini de la Revoluţia din Decembrie 1989; în paralel, este rulat filmul documentar Exerciţii de libertate, pus la dispoziţie de Televiziunea Română. Locaţia oferită pentru manifestare este simbolică, respectiv Castelul Montjuic, fostă fortăreaţă militară, transformată ulterior în închisoare, aflată în prezent în circuitul turistic al Barcelonei; expoziţia a fost posibilă cu sprijinul Institutului Cultural Român din Madrid şi intruneşte, conform informaţiilor puse la

11

dispoziţie de autorităţile locale şi administratorii muzeului, un număr semnificativ de vizitatori. În cadrul aceluiaşi proiect, la începutul lunii decembrie 2014, a fost organizată o serie de dezbateri pe tema căderii regimurilor comuniste, la care au fost invitaţi reprezentanţi marcanţi ai evenimentelor din 1989 din Germania, Letonia, Ungaria, Polonia şi România. Prezenţa domnului Petre Roman, fost prim-ministru şi participant direct la evenimentele violente din 21-22 decembrie 2014, a oferit o valoare semnificativă dezbaterii.

Tema Revoluţiei române a fost reluată la colocviul cu titlul Cazul Romţnia, imaginat sub forma unui dialog între jurnalistul David Casablancas, profesionist renumit în Barcelona, şi invitatul Petre Roman, urmat de o sesiune deschisă de întrebări şi răspunsuri, transmis online. La eveniment au participat membri ai Corpului Consular din Barcelona, istorici, precum şi membri ai comunităţii româneşti stabilite în Catalonia.

Sri Lanka

În colaborare cu Ambasada Germaniei și cu Delegația Comisiei Europene, Ambasada României a participat la acţiunile de marcare a 25 de ani de la căderea regimului comunist. Astfel, ambasadorul României la Colombo a acordat o serie de

interviuri publicaţiei Sunday Times şi postului național de radio al Sri Lankăi (Sri Lanka Broadcasting Corporation). De asemenea, publicaţia de limba engleză

Sunday Times, a publicat mesajele celor 3 șefi ai misiunilor diplomatice, menționați

mai sus, cu privire la semnificația căderii Zidului Berlinului și a sistemului comunist în

Europa Centrală și de Est în urmă cu 25 de ani. Mesajul ambasadorului României a vizat transformările produse în România în cei 25 de ani de la căderea regimului comunist.

Statele Unite ale Americii

Sărbătorirea la Washington a Zilei Naţionale a României şi marcarea a 25 de ani de la căderea regimului comunist în România

Ziua Naţională a României şi marcarea a 25 de ani de la căderea comunismului în România au fost celebrate, la Washington, la 3 şi 4 decembrie, printr-o serie de evenimente organizate de Ambasada României în SUA la una

dintre instituţiile cele mai reprezentative şi renumite – istoric, politic şi cultural – din Statele Unite, respectiv Biblioteca Congresului american („Library of Congress”), precum şi la sediul misiunii României din Washington D.C.

12

Programul zilelor aniversare a cuprins, printre altele, deschiderea, atât la sediul din complexul Congresului SUA cât şi la Ambasada României, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la New York, a unei expoziţii de fotografie şi documente de marcare a 25 de ani de la căderea comunismului în România, “Corneliu Coposu: An Uncommon Fighter Against Communism”.

Totodată, la 4 decembrie, a fost vernisată expoziţia de documente declasificate din corespondenţa Ministerului Afacerilor Externe al României, declasificate, din perioada decembrie 1989.

Cu ocazia recepţiilor organizate şi găzduite de Ambasada României la Washington, România a fost onorată prin participări numeroase de nivel înalt, incluzând membri ai Congresului SUA, reprezentanţi ai Departamentului de Stat şi altor instituţii şi agenţii ale Administraţiei americane, membri marcanţi ai mediilor academic şi de afaceri, reprezentanţi mass-media, lideri ai comunităţii româneşti din Statele Unite.

În alocuţiunea prezentată cu ocazia recepţiei oficiale de la Biblioteca Congresului SUA, reprezentantul Administraţiei americane, Hoyt Yee, adjunct al asistentului Secretarului de Stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a felicitat poporul român, în numele guvernului american, cu ocazia celebrării a 96 de ani de la formarea României moderne, evidenţiind, de asemenea, exemplul de civism, curaj şi patriotism oferit de acesta în evenimentele din urmă cu 25 de ani. A arătat că România rămâne acelaşi partener şi aliat important al SUA, alături de Washington în cele mai importante demersuri menite să susţină valorile democraţiei şi asigurarea securităţii şi prosperităţii la nivel regional şi global. În acest context, oficialul american a remarcat sacrificiile armatei române în acţiunile şi proiectele NATO şi alianţelor internaţionale în diferite teatre operaţionale. “ Democraţia şi libertatea nu sunt întotdeauna gratuite, ci adesea ele au un preţ. Acum 25 de ani, preţul a fost sângele a peste o mie de români, care s-au ridicat împotriva unui regim represiv şi şi-au cerut libertatea. (…) SUA şi România fac mult, împreună, pentru a promova securitatea, prosperitatea şi libertatea în regiune şi în întreaga lume.”, a declarat reprezentantul Administraţiei americane, Hoyt Yee.

În cadrul aceleiaşi serii de evenimente a avut loc şi o ceremonie de decorare a doamnei Ellen Tauscher, fost subsecretar de stat la Departamentul de Stat, cu Ordinul Steaua României în rang de Comandor, pentru negocierile privind amplasarea scutului anti-rachetă în România.

În discursul de acceptare, Ellen Tauscher a arătat că, pe parcursul negocierilor purtate cu partea română pentru amplasarea scutului anti-rachetă, a identificat numeroşi parteneri de încredere implicaţi activ în demersurile privind asigurarea stabilităţii şi securităţii regiunii. A subliniat totodată faptul că programul anti-rachetă răspunde intereselor strategice comune, atât ale României cât şi SUA.

Toate evenimentele s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea participanţilor.

SUEDIA

Prelegere Edward Kanterian: Comunismul şi memoria sa

Institutul Cultural Român de la Stockholm a continuat seria de prelegeri susținute de

personalități academice cu o conferință a filosofului Edward Kanterian. Evenimentul

13

a avut loc la data de 4 noiembrie, la sediul ICR Stockholm și a tratat subiectul

memoriei comunismului: Ca forță geopolitică, comunismul a devenit desuet acum 25

de ani. El continuă însă să supraviețuiască în două privințe: trecutul real și viitorul

posibil. Privit din prima perspectivă, el este o povară politică, socială și morală pentru

societățile post-comuniste. Pe de altă parte, el continuă să fie văzut, de către unii, ca

un ideal al salvării sociale, cea mai autentică și mai dezirabilă alternativă la

capitalism. Aceste două atitudini, cea critic-comemorativă și cea utopică, pot părea

independente una de cealaltă. Prelegerea a fost urmată de o discuție între Edward

Kanterian și filosoful suedez Hans Ruin.

Tunisia

În perioada 26-27 noiembrie, Ambasada României a organizat,

împreună cu Ambasada Poloniei, două proiecţii cinematografice menite a marca împlinirea a 25 de ani de la prăbuşirea totalitarismului în Europa de Est. Evenimentele au avut loc într-unul dintre cinematografele de artă din regiunea Tunisului. Astfel, la 26 noiembrie, Polonia a prezentat filmul „Walesa – omul poporului”, în regia lui Andrzej Wajda, iar la 27 noiembrie a avut loc proiecţia filmului românesc „Hârtia va fi albastră”, de Radu Muntean. Cele două seri cinematografice s-au bucurat de un deosebit succes de public, filmele fiind urmărite de un public numeros format din

reprezentanţi ai mediului politic şi asociativ tunisian, dar şi din rândul comunității române şi ai corpului diplomatic acreditat la Tunis.

Turcia

Ambasada României la Ankara va organiza, la data de 18 decembrie, Simpozionul „România: 25 de ani de la căderea comunismului”, la Biblioteca Naţională a Turciei.

Simpozionul va face cunoscut publicului academic şi studenţilor turci semnificaţia căderii comunismului, a tranziţiei României la democraţie şi a aderării sale la NATO şi UE. Este invitat din ţară să susţină o prelegere decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice al Universităţii „Ovidius” Constanţa, domnul prof. dr. Emanuel Plopeanu.

14

Ungaria

"25 de ani de la căderea comunismului – Adrian Cioroianu în dialog cu Constantin Iordachi". Programul „Anul comemorativ 2014 în Ungaria”

Programul „Anul comemorativ 2014 în Ungaria”, a fost inaugurat la Budapesta la data de 14 aprilie 2014, prin intermediul expoziţiei de fotografie „Comunismul în imagini”, ulterior itinerată la sediul Filialei Seghedin a ICR Budapesta.

Manifestarile dedicate aniversării a 25 de ani de la căderea comunismului, inițiate în primăvara acestui an au fost urmate la 7 noiembrie 2014 de prelegerea intitulată “Comunismul. O modernitate eşuată”, susţinută la sediul Filialei Seghedin a ICR Budapesta de către conf. dr. Radu Preda, pe baza volumului său omonim, editat în 2009 la Editura EIKON, Cluj-Napoca. Cu aceasta ocazie, Conf. dr. Radu Preda a prezentat geneza volumului şi a expus principalele idei ale acestuia, alături de exemple recente din activitatea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pe care îl conduce din aprilie 2014. În încheiere, a răspuns întrebărilor publicului şi a enunţat intenţia de a republica volumul şi în traducere maghiară.

În continuarea acestui program, Institutul Cultural Român Budapesta a organizat, data de 13 noiembrie 2014 la o masă rotundă intitulată „25 de ani de la căderea comunismului – Adrian Cioroianu în dialog cu Constantin Iordachi”. Cu acest prilej istoricul Adrian Cioroianu, prof. univ. dr. şi decan al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi prof. univ. dr. Constantin Iordachi,

profesor asociat la Departamentul “Istorie” din cadrul Universităţii Central Europene (CEU) de la Budapesta au adus în atenţia publicului fidel al Institutului, dar şi a universitarilor şi studenţilor de la Universitatea Central Europeană (CEU) sau de la alte instituţii de învăţământ superior din capitala Ungariei, cu care au interacţionat, probleme generale şi specifice perioadei comuniste.

Adrian Cioroianu şi Constantin Iordachi au prezentat, într-o manieră complementară subiectul serii „25 de ani de la căderea comunismului”, atât din punctul de vedere al stadiului cercetării din domeniu, cât şi al legăturilor dintre istorie şi geopolitică.

15

Au fost prezenţi un număr semnificativ de tineri cercetători în domeniul istoriei, masteranzi şi doctoranzi ai CEU şi ai Universităţii Catolice „Pázmány Péter” din Budapesta, care au adresat întrebări vorbitorilor.

25 de ani de la Revoluţia Română din anul 1989 comemorați la Gyula – Ungaria

Miercuri, 10 decembrie 2014, în organizarea Consulatului General al României la

Gyula și a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), la sediul din Gyula al Uniunii a avut loc o manifestare comemorativă dedicată revolutiei din decembrie 1989, care a

dus la caderea regimului comunist totalitar.

Manifestarea omagială s-a deschis cu o slujbă de pomenire pentru eroii revoluției din

decembrie 1989, de la Timișoara și din întreaga țară, săvârșită de PS Părinte

Episcop Siluan, împreună cu alți preoți și diaconi și printr-un cuvânt despre cinstirea

pe care Biserica Ortodoxă Română a adus-o întotdeauna jertfei sângeroase și curajului exemplar al acestor eroi.

Gazdele acestei manifestări au fost consulul general al României la Gyula, Florin

Trandafir Vasiloni, și părintele Marius Maghiaru, președintele UCRU, iar invitatul special a fost Gino Rado, vicepreşedintele Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei de la

Timişoara”, care a ținut o prelegere despre Revoluția Română din 16-22 decembrie

16

1989, la Timișoara. O mărturie despre zilele din decembrie 1989, de la Timișoara,

dar și despre interesul comunității și a mass-media românești din acea vreme, din

Ungaria, pentru revoluția de la Timișoara și din România, a fost oferită de către Petru Câmpean, care a condus una din cele două echipe de filmări care s-au deplasat de

la televiziunea din Szeged, la Oradea și Timișoara, în 22-24 decembrie 1989.

Manifestarea a cuprins și o expoziție de fotografie cu imagini din timpul revoluției din

Timişoara şi din alte orașe din România. Evenimentul a fost de un concert de colinde, oferit de membrii corului „Pro-Musica”, din Gyula, condus de artistul plastic Stefan Oroian şi dirijat de Adrian Bughi din Arad.