Ex scumpire din 2017: gunoiul · 25 - 31 ianuarie 2017 Sunt deosebit de ono- rat sã fiu alãturi...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 580 . 580 . 580 . 580 . 580 25 - 3 25 - 3 25 - 3 25 - 3 25 - 31 ianuarie 201 ianuarie 201 ianuarie 201 ianuarie 201 ianuarie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

TTTTTaxaxaxaxaxa de salubrizara de salubrizara de salubrizara de salubrizara de salubrizare see see see see semajormajormajormajormajorează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentruuuuucrcrcrcrcraioaioaioaioaiovvvvveni, poeni, poeni, poeni, poeni, potrivit unuitrivit unuitrivit unuitrivit unuitrivit unuiprprprprproiect afoiect afoiect afoiect afoiect aflat pe masa consi-lat pe masa consi-lat pe masa consi-lat pe masa consi-lat pe masa consi-lierilor locali crlierilor locali crlierilor locali crlierilor locali crlierilor locali craioaioaioaioaiovvvvvenienienienieni

7Amãnunte

în pagina

Primascumpiredin 2017:gunoiul

















5Amãnunte

în pagina

ExExExExExclusiv!clusiv!clusiv!clusiv!clusiv!Incendiulde laOltchim,sancþionatcu aver-tismente

Incendiulde laOltchim,sancþionatcu aver-tismente
















Detaliiîn pag.4 Horezu: Declaraþiiincendiare în scandalul

frigului centralizat

Horezu: Declaraþiiincendiare în scandalul
































TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”TTTTTensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laensiuni laGrădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”Grădiniţa „Phoenix”

DirectoareaDogaru, susþinutã„cu dinþii” de„gulerele albe”din IªJ Dolj















DirectoareaDogaru, susþinutã„cu dinþii” de„gulerele albe”din IªJ Dolj 6

Amãnunte

în pagina


25 - 31 ianuarie 2017 www.indiscret.ro

Sunt deosebit de ono-rat sã fiu alãturi dedumneavoastrã, în

calitate de reprezentant alGuvernului în teritoriu, într-una din cele mai importantezile a veacului nostru, aºacum a numit-o marele om deculturã Mihail Kogãlniceanu– Unirea Principatelor Ro-mâne. Este primul an în careziua de 24 ianuarie, declara-tã sãrbãtoare naþionalã prinLegea nr. 171 din 16 decem-

Ziua Unirii PrincipatelorRomâne ne oferã pri-lejul de a evoca una

dintre cele mai strãlucite pa-gini ale trecutului nostru, unmoment de referinþã în par-cursul creãrii statului naþio-nal, unitar ºi suveran, dar ºide afirmare a marilor valorila care ne raportãm ºi astãzi.

Prefiguratã prin acþiunilepatriotice ale revoluþionarilorpaºoptiºti, miºcarea unionis-tã din ianuarie 1859 s-a bu-curat de sprijinul popular,dubla alegere a domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza, înMoldova ºi în Þara Româ-neascã, împlinind voinþa desecole a înaintaºilor noºtri:unirea.

Începea atunci un drumdeloc uºor, de-a lungul cãru-ia a fost înfãptuitã unificareapoliticã ºi instituþionalã a ce-lor douã principate, aºezândpentru prima datã þara noas-trã în istorie sub numele deRomânia; un drum care ne-acondus la împlinirea dezide-ratului Marii Uniri, în 1918.

24 ianuarie 1859 a fost ºipunctul de început al unuiproces de modernizare stata-lã ºi aliniere la valorile euro-pene, piloni ai unui prezentonorant, în care România esteo voce respectatã în spaþiulcomunitar, sãrbãtorind un de-

Dragã domnule Con-stantin Rãdulescu,inutil sã vã întreb

dacã sunteþi bine zilele astea,vi le-a mâncat blogul lui Tolo,cu efectele ulterioare, nu-iaºa?

Dacã tot aþi fost “inimã cal-dã pe ger”, sunt convinsã,dragã domnule preºedinte, cãveþi trata ºi cu inima proble-ma cãminului de la Mãciuca.

Spre deosebire de majori-tatea celor care au scris despreacest cãmin, unii pe metodacopy & paste, eu îl cunoscdin 1970, când un om careacum nu mai existã a pus aco-lo prima cãrãmidã.

Deºi au trecut aproape 50de ani, nu s-au schimbat lu-cruri esenþiale

Asta mã frãmântã îngrozi-tor, a trecut timpul ºi a trecutprost: nefericiþi stigmatizaþipe viaþã, violenþi care smulgtot de pe ei, care confundãmâncarea cu dejecþiile ºi lacare iarna e ca vara, cãci nupot face diferenþa. Lângã ei,câþiva bugetari care stau demânã cu moartea. Dacã se în-torc relaxaþi la 180 de grade,s-ar putea sã rãmânã aºa pen-tru totdeauna.

Îmi amintesc cum, cândva,unul dintre „beneficiari” aveamania adunatului cioburilor.

PPPPPorororororţiaţiaţiaţiaţiade vde vde vde vde venin!enin!enin!enin!enin! de Marielena Popa

Dragã domnulepreºedinte al CJ Vâlcea,

câte ceva desprecãminul Mãciuca

Nu cred cã vreþi sã ºtiþi con-tinuarea!

Acolo sunt oameni cu ne-voi ultraspeciale, dacã îmieste permis cuvântul. Nu îivrea nimeni, v-aþi dat seama!Recent, i-aþi redistribuit unpic, iar instituþiile care i-auluat nu au ºtiut cum sã-i îm-pacheteze ºi sã-i trimitã îna-poi.

Aºadar: cred cã ameliora-rea situaþiei începe prin a re-cunoaºte cã suntem depãºiþide ea. În þara asta nu suntbani, nu existã strategii demanagement al unor astfel deinstituþii, strategii de manage-ment al bolilor psihice. E de-zastru, ce mai!

Însã am avut, într-o searã,o conversaþie foarte bunã pefacebook, despre ce se poateface. Un domn mi-a sugerato soluþie pe care v-o împãrtã-ºesc: sprijinul din afara þãrii -ambasade, asociaþii, fundaþiide pe globul ãsta pãmântesc.Un lobby intensiv, cu multtupeu, chiar! În România, în-grijirea acestor oameni trebu-ie pornitã de la bastonaºe,pânã la abecedar mai e!

Sper în ziua în care cãmi-nul Mãciuca, acum centrulfundurilor goale, sã devinã uncentru-pilot în România. Spercumva prea mult?

sursa foto: tolontan.ro

Pag.2

ceniu de apartenenþã la UniuneaEuropeanã ºi de participare laadoptarea deciziilor majore caredefinesc viitorul.

În calitate de preºedinte alConsiliului Judeþean, doresc sãadresez tuturor craiovenilor ºidoljenilor, cu prilejul Zilei Uni-

rii Principatelor Române, celemai alese gânduri ale noastre,alãturi de calde urãri de sãnãta-te, putere de muncã ºi mult suc-ces în noul an.

Ion Prioteasa,preºedintele Consiliului

Judeþean Dolj

brie 2014, este zi nelucrãtoare,un bun prilej pentru noi de acinsti acest moment aºa cum secuvine.

Astãzi trebuie sã ne aducemaminte cã în urmã cu 158 de ani,la 24 ianuarie, s-a realizat pri-mul pas important pe calea în-fãptuirii statului naþional unitarromân. Aceasta a fost ziua ca-re a demonstrat cã naþiunea ro-mânã poate sã stea la masã cutoate naþiunile europene, a fostziua în care a demonstrat tãria

de caracter, curajul ºi eroismulpoporului român.

Primii paºi cãtre Unire s-aufãcut odatã cu evenimentele re-voluþiei de la 1848 care, deºi afost înãbuºitã, a demonstrat înmod categoric dorinþa arzãtoa-re a românilor de a se uni. Iar la24 ianuarie 1859, aceºtia au reu-ºit sã-ºi impunã magistral voin-þa în faþa puterilor vremii, pu-nând Europa în faþa faptului îm-plinit, la scurt timp dupã ce Ale-xandru Ioan Cuza a fost alesdomn al Moldovei ºi al ÞãriiRomâneºti.

Pentru tot ceea ce s-a întâm-plat atunci, trebuie sã fim recu-noscãtori înaintaºilor noºtri careºi-au dat viaþa pe câmpul de lup-tã pentru ca noi sã trãim astãziîntr-o þarã independentã ºi su-veranã, sã ne bucurãm de liber-tate ºi de valorile naþionale.

În numele meu ºi al Institu-þiei Prefectului Judeþului Dolj,vã doresc din toatã inima sã vãbucuraþi de aceastã sãrbãtoarealãturi de cei dragi. Astãzi, maimult decât oricând, trebuie sãreînvãþãm sã ne iubim þara, sã oapãrãm ºi sã o respectãm. Lamulþi ani tuturor românilor! Lamulþi ani, România!

Nicolae Sorin Rãducan,prefectul judeþului Dolj

25 - 31 ianuarie 2017www.indiscret.ro

3ACTUALITATE

Pe o vreme aproapeprietenoasã, dacã negândim la gerul carepusese stãpânire pejudeþ în urmã cucâteva zile, câtevasute de craioveni ºi-au fãcut curaj ºi s-auadunat în faþa Primã-riei Craiova pentru aasista la ceremoniileorganizate cu ocaziaZilei Unirii Principate-lor Române. Cumparada blindateloreste rezervatã pentruziua de 1 Decembrie,la fel ca fasolea cuciolan, singurul „deli-ciu“ îl reprezintãbãtãlia politicã dusã,ce-i drept, în coroanedepuse în faþa statuiicare-l înfãþiºeazã peDomnitorul AlexandruIoan Cuza.

de Dan Olteanu

Dimineaþa zilei de 24 ia-nuarie, iar termometrele aratã -4 grade în Cra-

iova. Oraºul este aproape pus-tiu, graþie mini-vacanþei de careau beneficiat foarte mulþi din-tre angajaþi, în special bugeta-rii. Stau mãrturile locurile goa-le de parcare din zona centralã.În faþa Primãriei Craiova însã eforfotã. Câteva zeci de soldaþiîncadreazã câþiva colegi care-ºiîncãlzesc instrumentele muzica-le. În jurul lor, grupuri de cra-ioveni încep sã se adune pentrua asista la ceremonia militarãdedicatã Zilei Unirii Principa-telor Române. Cu câteva minu-te înainte de ora 10.00, apar ºireprezentanþii instituþiilor loca-le ºi judeþene. Se dã onorul, iarla tribunã îºi fac apariþia, perând, primarul interimar al Cra-iovei - Mihail Genoiu, preºedin-tele CJ Dolj - Ion Prioteasa ºiprefectul de Dolj - Sorin Rãdu-canu. Dupã câteva mesaje suc-cinte, se trece la momentul de-punerii de coroane, jerbe ºi bu-chete de flori.

„Armada“social-democratã

Ca de fiecare datã, social-de-mocraþii doljeni au avut grijã sãarate cã sunt, înainte de toate, oorganizaþie numeroasã. Aºa seface cã, în momentul în care, lamicrofon, s-a anunþat cã vordepune coroane reprezentanþiiPSD, dinspre scãrile primãrieis-au pus în miºcare câteva zecide persoane, în frunte cu preºe-dintele filialei, senatorul Clau-diu Manda, flancat corespunzã-tor de parlamentarii de Dolj ai

punctat ºi la capitolul noto-rietate, cei prezenþi întrebân-du-se, pe bunã dreptate, cinesunt oamenii preºedinteluiNicolae Giugea.

Surpriza ALDEPartid aflat la guvernare,

ALDE nu a ratat ocazia sãarate cã îºi doreºte sã devinãcea de-a doua forþã politicã ajudeþului. Organizaþi ºi nu-meroºi, membrii ALDE aureuºit sã aducã la evenimentcel puþin de trei ori mai mulþioameni decât liberalii, prin-cipalii lor competitori poli-tici. Ce-i drept, reprezentan-þii ALDE au avut ºi un avan-taj, ei sãrbãtorind de cevatimp o „micã unire“ cu totmai mulþi membri PNL, de lasimpatizanþi la membri ºichiar primari!

La PMP se poartã...albul

De departe însã, cea maiinteresantã apariþie a fost asi-guratã de partidul actualuluiprimar interimar al Craiovei,PMP. Deºi nu foarte nume-ros, grupul susþinãtorilor luiTraian Bãsescu, cãrora nu lis-a adãugat, aºa cum ar fi fostnormal, Mihail Genoiu, apunctat la impresie artisticãgraþie unuia dintre membri.Probabil fan al fostului mi-nistru al turismului, ElenaUdrea, o tânãrã pemepistã aales o þinutã uºor nepotrivitãpentru un astfel de eveni-ment. Însã, în politicã, oricemoment este un bun prilejpentru a te face remarcat.Chiar ºi printr-o pereche deîncãlþãri tip „bichon“...

partidului. A fost, fãrã îndoialã,un mesaj de forþã transmis dePSD Dolj, organizaþie care, înacest moment, nu are adversarîn judeþ.

PNL - PartidulNecunoscut Liberal

Într-un contrast evident faþãde adversarii de la PSD, grupul

PNL Dolj a arãtat la depunereade coroane la fel cum a arãtat ºila alegerile din 11 decembrie...puþini ºi prost organizaþi. Înplus, „delegaþia“ liberalã a

Delegaþia ALDE

Grupul PNL

Armada PSD

Surpriza PMP

Mica Unire -defilareacoroanelor


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Proprietarul firmeicare asigurã serviciulde termoficare aoraºului spune cãvinovaþi sunt primarulºi cetãþenii.

de Marielena Popa

Primarul, cetãþenii, con-ducerea liceului ºi gerul.Aceºtia sunt vinovaþi de

problemele cu încãlzirea oraºu-lui; mai puþin firma sa, susþineFlorian Nicolãescu, proprietarulfirmei Sacomet, care asigurãfurnizarea agentului termic înHorezu pânã în 2018. Pe 19decembrie 2016, circa 250 deapartamente din oraº, precum ºiLiceul ”Constantin Brâncovea-nu” din localitate, unitate cu2.400 de elevi, cea mai mare dinOltenia, au rãmas fãrã cãldurãdin cauza problemelor cu com-bustibilul-biomasã (rumeguº)care alimenta cele douã centra-le Sacomet. În aceste condiþii,liceul ºi-a suspendat activitateatimp de o sãptãmânã, ulteriorfiind repusã în funcþiune vecheacentralã pe motorinã. În prezent,Primãria Horezu cautã alterna-tive la încãlzirea centralizatã.Iar Nicolãescu, în ciuda unorevidenþe, se sustrage de la ori-ce responsabilitate.

“Niciodatã nu au fostprobleme cu cãlduraîn Horezu“

Administratorul Sacomet adeclarat pentru Indiscret în Ol-tenia cã aceastã situaþie a fostintenþionat supradimensionatã

de actuala administraþie a ora-ºului: “Niciodatã nu au fost pro-bleme cu cãldura în Horezu.Materie primã pentru cele douãcentrale a existat în permanen-

þã, zilnic aducem 20 de tone derumeguº. Singurul incident s-apetrecut în noaptea de 19 de-cembrie 2016, când, din cauzagerului, acest rumeguº a înghe-

þat. Însã, în zilele urmãtoare, s-a revenit la parametrii normalicare, pentru interior, sunt regle-mentaþi între 18-22 de grade.Am avut ºi un control de Pro-tecþia Consumatorului care nua depistat probleme. Este doarurã personalã a primarului carevrea sã îmi plãteascã niºte poli-þe. Liceul a fost forþat sã se de-branºeze ºi sã treacã pe centra-la cu combustibil lichid. Iaracum s-a ajuns de a cheltui lu-nar de la 500 de milioane de leivechi la un miliard ºi jumãta-te”, susþine proprietarul Saco-met.

„Sunt apartamentecu un singurcalorifer, iar la liceuexistã caloriferesubdimensionate”

Întrebat cum crede cã se poa-te lãsa manipulatã de primarmajoritatea locuitorilor oraºu-lui, pânã acolo încât sã se plân-

gã cã îi este ger, când în realita-te îi este cald, Nicolãescu a maigãsit niºte vinovaþi: horezeniicare îºi administreazã prost ca-loriferele. “Cãldura nu a lipsit,însã în Horezu sunt apartamen-te cu un singur calorifer la trei-patru camere, deoarece de lacelelalte calorifere din casã s-au debranºat. Un calorifer nupoate face faþã încãlzirii în pa-tru camere. Este cãldurã, lamine sunt 30 de grade ºi mã ali-mentez din aceeaºi sursã, însãam caloriferele în regulã. În cepriveºte liceul, acolo sunt clasecu calorifere subdimensionate,normal cã este rece“, mai spu-ne Nicolãescu.

Primãria cautãalternative

În plin scandal, Primãria Ho-rezu cautã soluþii la încãlzireacentralizatã a oraºului. Recent,a avut loc o dezbatere publicãla care au fost discutate douãvariante: racordarea tuturor blo-curilor la sistemul centralizatalimentat de o singurã centralãtermicã sau dotarea fiecaruibloc cu o centralã proprie. Ladiscuþie au fost prezenþi consul-tanþi ºi specialiºti în domeniulenergetic.

În 2013, fosta conducere aPrimãriei Horezu a concesionatfirmei Sacomet serviciul de ter-moficare a oraºului, pânã în2018. Atunci, fostul primar, IlieFârtat, a semnat un document încare se menþiona cã Sacomet nuare datorii cãtre bugetul local,document care nu corespundearealitãþii. Fârtat a fost trimis înjudecatã sub acuzaþia de uz defals. În acelaºi dosar, au mai fosttrimiºi în judecatã VictoriaGheoghescu, angajat al Primã-riei Horezu, SC Sacomet SA,precum ºi Florian Nicolãescu,administratorul acestei societãþi.Procesul se aflã pe rol.

Pânã la încheierea ediþiei, pri-marul Nicolae Sãrdãrescu nu aputut fi contactat pentru a rãs-punde acestor acuze.

Horezu:Declaraþii incendiareîn scandalulfrigului centralizat


















5ACTUALITATE

Miercuri, 25 ianuarie,ambasadorul RepubliciiPolone, Marcin Wilczek(foto), inaugureazã laRâmnicu Vâlcea oinvestiþie de 3,5 milioa-ne de euro la CiechSoda România (n.r.fos-tele Uzine SodiceGovora). Oficialulpolonez va fi prezent ºila Primãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea, undese va întâlni cu prima-rul Mircia Gutãu pre-cum ºi cu preºedinteleConsiliului JudeþeanVâlcea, ConstantinRãdulescu.

de Marielena Popa

Primarul Gutãu a declaratcã aceastã vizitã poatecrea premisele unor alte

investiþii poloneze în RâmnicuVâlcea. “Este un prim pas ºi, dece nu, poate ºi alþi investitori dinPolonia vor fi interesaþi sã inves-teascã în Râmnicu Vâlcea. Amba-

sadorul Poloniei va vedea careeste colaborarea dintre adminis-traþie ºi mediul de afaceri ºi cre-dem cã va fi mulþumit”, a subli-niat primarul Mircia Gutãu.

CIECH SodaRomânia:“Compania a investit33,5 milioane leiîn creºtereaeficienþei ºi a ajunsla o producþierecord în 2016”

Potrivit CIECH Soda Româ-nia, compania a investit 33,5milioane lei în creºterea efi-cienþei ºi a ajuns la o produc-þie record în 2016. “CIECHSoda România, unitatea de pro-ducþie CIECH Group cu sediulîn Râmnicu Vâlcea, a imple-mentat în anul 2016 un plan deinvestiþii de 33,5 milioaneRON menit creºterii eficienþeiºi asigurãrii activitãþii pe ter-men lung. Drept consecinþã,compania a reuºit o producþierecord în 2016. Planul de in-

vestiþii a inclus achiziþia unorechipamente noi, precum pom-pe de apã ºi de vid, sisteme decurãþare a prafului pentru zo-nele de încãrcare ºi ambalare,douã coloane de carbonare,precum ºi lucrãri de moderni-zare a locomotivei trenului cuºinã îngustã folosit în incintauzinei. Simultan, au avut lorlucrãri de modernizare ºi cu-rãþare a coloanei de gaz ºi a in-stalaþiei Kiln nr.2. În decem-brie 2016, compania a începutlucrãrile la ultima fazã a pla-nului de investiþii, constând în

achiziþia ºi instalarea unui noucompresor, care este aºteptatsã înceapã sã funcþioneze ofi-cial pânã la sfârºitul lunii ia-nuarie 2017”.

Witold Urbanowski, direc-tor CEO CIECH Soda Româ-nia, precizeazã cã toate aces-te investiþii sunt vitale pentruasigurarea unor standarde deproducþie competitivã în cazulCIECH Soda România, carese confruntã cu o presiuneconcurenþialã tot mai mare dinpartea unor jucãtori noi de pepiaþã ºi a situaþiei economice

fluide din regiunile geograficeunde ne exportãm produsele.”Exportãm circa 85% din pro-ducþia noastrã în Europa de Est,Orientul Apropiat ºi Asia, undesunt activi producãtorii nou-in-traþi pe piaþã ºi unde cererea ºipreþurile sunt fluctuante” .

CIECH Soda România a maianunþat cã Uzina din RâmnicuVâlcea trece printr-un procesriguros de transformare dupãachiziþia ei de cãtre CIECHGroup acum 10 ani.

“În aceastã perioadã de timpau fost investite 220 milioaneeuro pentru asigurarea supra-vieþuirii, restructurãrii ºi reno-vãrii instalaþiilor care au fostconstruite iniþial în anii ’60. Încadrul unei prime etape, care aavut loc între 2006 ºi 2013, in-stalaþiile vechi au fost parþialreconstruite, investiþiile ridicân-du-se la 39 milioane euro. Dupãaceea, au fost efectuate investi-þii cheie dupã cum urmeazã: În cursul anului 2014 au

fost investite 10 milioane euroîn creºterea productivitãþii prinachiziþionarea unei noi instala-þii de calcinat, instalaþia nr.4.Noul echipament a asigurat ocreºtere a producþiei de la420.000 tone de sodã calcinatãpe an la peste 500.000 tone desodã calcinatã pe an. În acelaºitimp, a asigurat posibilitatea deatingere a unor economii de sca-rã de care era nevoie pentrudobândirea noului nivel de pro-fitabilitate. În cursul anului 2015, a

fost efectuatã o creºtere de ca-pital de 100 milioane euro pen-tru asigurarea condiþiilor de so-liditate financiarã de care eranevoie pentru proiectele de dez-voltare care vor urma. Eforturi-le de investiþii au fost direcþio-nate cãtre menþinerea competi-tivitãþii companiei, ºi s-au con-centrat pe producþia de sodãcalcinatã.”

600 de salariaþiCIECH Soda România

CIECH Soda România din Râm-nicu Vâlcea este prima unitate deproducþie CIECH Group din afa-ra Poloniei ºi este singurul pro-ducãtor de sodã calcinatã rãmasactiv în industria chimicã dinRomânia. Uzina a fost preluatãde Grupul CIECH în anul 2006.Echipa, de aproximativ 600 depersoane a CSR, asigurã sodacalcinatã ºi silicat de sodiu- so-lid ºi lichid pentru România,Ungaria, Bulgaria, Moldova,Orientul Mijlociu ºi India.

Vâlcea: AmbasadorulPoloniei inaugureazão investiþie la UzineleSodice Govora

















de Virgil Dumitrescu

sã punã pe fugã majorarea sa-lariilor. ªi a pensiilor, pentrucã ºi pensionarii e oameni.Ambe mãsuri privite chiorâº,sub pretextul populismului, alpromisiunilor fãrã acoperire.Mai frapant, sub pretextulnew-americanismului, al do-naldtrumpismului. Dar iatã,mai departe, ce spune despreei, adicã despre noi, noul sta-giar de la Casa Albã: ”Mame-le ºi copiii sunt înghiþiþi de sã-rãcie, fabricile ruginite par pie-tre de mormânt de-a lungulþãrii. (…) Vom construi noidrumuri, poduri ºi aeroporturi,tuneluri ºi cãi ferate…” Nos-talgic mister Trump, cu bãtaielungã-n spate, pânã prin ’50.Pãi ce e asta, în transcriere hei-rupistã, dacã nu Salva - Viºeu,Bumbeºti - Livezeni, ”Rãsunãvalea”?! Nu concordã. Din tra-gedia de la Colectiv, ancheta-tã la sânge, ne-am ales doar cuo parte de globule roºii. A con-tribuit ºi Bamboo cu pãrticicalui de globule albe. Dacã Do-nald Ionescu de la PSD ar firostit aºa ceva la învestiturã,opozanþii l-ar fi luat pe sus cufulgi, baºca lingãii de clanþã ailui Bãsescu. Dacã Donald Po-pescu de la PNL ar fi rostit aºaceva la învestiturã, opozanþiide serviciu ar fi sãrit, înfrân-gându-ºi picoteala metafizicã,direct în papuci, pe la Antena3. Nu mai reproduc din DonaldTrump pentru cã mã bagã laidei. Zâmbesc ºi eu când ob-serv cã mai toþi mahãrii careau mãturat pe jos cu atipiculpreºedinte pupã mâna la bãia-tu’!

În viziunea unor politicienide la noi, mesajul de în-vestiturã prezidenþialã al

lui Donald Trump este catalo-gat drept populist de sus pânãjos. Dupã alegeri, nu mai e voxpopuli, e vax populi! De cinecatalogat? De opoziþie. Darputerea ºi opoziþia sunt con-stante ale democraþiei. Ca ºicercul vicios rezultant. Felulde a conduce discreþionar lerepugnã multora ºi mie, ca in-divid. Cum ar spune un fischerpe fazã, mi se rupe în pioni decei ce-au fost la guvernare,sunt ºi vor fi. Nu mã intere-seazã nebunii din Parlamentulde ieri, de azi, de mâine. ”Unstat existã pentru a fi în slujbacetãþenilor”, afirmã, în virtu-tea statului de drept, cel de-al45-lea preºedinte al StatelorUnite. Pe aceastã temã bãþoa-sã, s-ar scrie la Românica tezede doctorat cu snopul. S-arbate câmpii cu graþie, pentrucã nu mai e loc de pãioase, dedocþi ºi docte, însã ar rãmâneca la început. De 27 de ani,ajungem la capãt de linie ºi neîntoarcem la kilometrul zero.Ascultându-l pe Trump, îm-proºcat însã cu zel de opozanþi,m-a surprins cât de bine cu-noaºte România: ”Americaniivor ºcoli pentru copiii lor, vorcartiere sigure pentru familii-le lor ºi slujbe bune”. Ameri-canii, adicã noi! Slujbe buneînsemnând nu cu orice chipstrunguri poleite sau lopeþi lus-truite, ci bine plãtite, rime bu-getifore. Fiindcã bani sunt!Numai cã alergia cronicã lastarea de bine a românilor era

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6DEZVÃLUIRI

La trap dupã Trump!

La mai bine de douãsãptãmâni de la de-clanºarea scandaluluide la Grãdiniþa nr. 52„Phoenix“, Inspectora-tul ªcolar JudeþeanDolj continuã sã igno-re doleanþele cadrelordidactice ºi cadrullegal în baza cãruia afãcut numirea directo-rului în aceastã institu-þie de învãþãmânt. Întot acest timp, relaþiiledintre noua directoare,Georgeta Dogaru, ºipersonalul didactic ºinedidactic din grãdini-þã se menþin încordate.

de Cosmin Pretorian

Departe de a se fi înche-iat, scandalul de la Grã-diniþa cu program pre-

lungit nr.52 „Phoenix“ capãtãaccente dramatice, în timp ceconducerea interimarã a Inspec-toratului ªcolar Judeþean Doljignorã doleanþele personaluluiinstituþiei de învãþãmânt.

Situaţia tSituaţia tSituaţia tSituaţia tSituaţia tensionată de la Grădiniţaensionată de la Grădiniţaensionată de la Grădiniţaensionată de la Grădiniţaensionată de la Grădiniţa„Phoenix“, ignor„Phoenix“, ignor„Phoenix“, ignor„Phoenix“, ignor„Phoenix“, ignorată în continuarată în continuarată în continuarată în continuarată în continuareeeeede conducerde conducerde conducerde conducerde conducerea intea intea intea intea interimarăerimarăerimarăerimarăerimarăa Insa Insa Insa Insa Inspectpectpectpectpectorororororatului Şcolaratului Şcolaratului Şcolaratului Şcolaratului Şcolar

Angajaþii grãdiniþeiºi pãrinþii copiilor,la un pas de protesteîn stradã

„Pur ºi simplu suntem igno-ranþi de conducerea Inspectora-tului, ca ºi cum nu am exista.Am înaintat noii inspectoaregenerale interimare un memo-riu în urmã cu douã sãptãmâni,dar nici acum nu am primit unrãspuns din partea acesteia. Amînþeles cã totuºi a chemat-o pedoamna directoare Dogaru ladânsa pentru o discuþie explo-ratorie. Noi nu putem fi mulþu-miþi de modul în care se încear-cã tergiversarea rezolvãrii situa-þiei noastre ºi vom continua sãprotestãm activ împotriva numi-rii ilegale ale actualei directoa-re. În sãptãmânile care urmea-zã vom merge sã pichetãm In-spectoratul ºi, în cazul în caresindicatele nu ne vor sprijini îndemersul nostru, atunci în semnde protest ne vom retrage dincalitatea de membri ai acesto-ra. Poate cã vom face noi sindi-catul nostru, pentru cã suntemprofund nemulþumiþi de modulîn care s-au implicat pânã acumliderii sindicali“, ne-a declarat,

sub protecþia anonimatului, unadintre educatoarele de la Grã-diniþa „Phoenix“. Lupta de ghe-rilã dintre conducerea interima-rã a grãdiniþei ºi salariaþii a con-tinuat însã pe parcursul ultime-lor douã sãptãmâni. ªedinþe in-terminabile, ºicane administra-tive ºi moduri lipsite de elegan-þã de adresare faþã de subordo-naþi sunt doar câteva dintre ar-mele pe care directoarea Doga-ru le foloseºte în încercarea dea-ºi impune autoritatea. Rezul-tatul este unul dezastruos pen-tru domnia sa în condiþiile încare marea majoritate a subor-donaþilor se aflã la un pas derevoltã.

Nici pãrinþii copiilor din grã-diniþã nu au rãmas indiferenþifaþã de modalitatea abuzivã încare a fost numitã în funcþienoua directoare. În aceste zile,ei strâng semnãturi pe un me-moriu care va fi adresat atât In-spectoratului, cât ºi Ministeru-lui Educaþiei, prin care atragatenþia asupra abuzurilor comi-se la numirea noii directoare ºiavertizeazã cã, dacã lucrurile nuvor fi îndreptate, atunci vor pi-cheta sediul Inspectoratuluiªcolar Judeþean Dolj.

Directoarea Dogaru,susþinutã „cu dinþii“de „gulerele albe“

din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


din IªJ Dolj


7ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Modificarea de tarifvine la pachet cu mo-dificãri în lanþ în cir-

cuitul hârtiilor municipale îndomeniu, având în vedere cãtrebuie operate schimbãri atât îndocumentaþia de tarifare a Aso-ciaþiei de Dezvoltare Intercomu-nitarã Salubris Dolj, în caremunicipiul Craiova este parte,cât ºi în contractul de delegarea serviciului de salubrizare cã-tre SC Salubritate Craiova SRL.„Art.l. Se aprobã modificareatarifelor pentru activitãþile ser-viciului de salubrizare, conformanexei care face parte integran-tã din prezenta hotãrâre. Art.2.Se împuterniceºte reprezentan-tul Consiliului Local al Muni-cipiului Craiova în AdunareaGeneralã a Asociaþiei de Dez-voltare Intercomunitarã Salu-bris Dolj sã aprobe ºi sã votezemodificarea tarifelor identifica-te la art.1 din prezenta hotãrâre.Art.3. Se împuterniceºte repre-zentantul Consiliului Local alMunicipiului Craiova în Aduna-rea Generalã a Asociaþiei deDezvoltare Intercomunitarã Sa-lubris Dolj sã semneze Actul

adiþional de modificare a con-tractului de delegare nr.1/2013.Art.4. Pe data prezentei hotã-râri, se modificã în mod cores-punzãtor Anexa nr.14 la con-tractul de delegare nr.1/2013,precum ºi Hotãrârile Consiliu-lui Local al Municipiului Cra-iova nr.183/2013, nr. 680/2014ºi 424/2015”, se aratã în proiec-tul de hotãrâre supus aprobãriiConsiliului Local al Municipiu-lui Craiova.

Lanþul slãbiciunilor2005-2016

Conform raportului întocmitde funcþionarii Primãriei Craio-va, istoria supra-taxei pe gunoieste documentatã în acte norma-tive diverse, emise de autoritã-þile centrale în decurs de maibine de un deceniu, în perioada2005-2016. „Potrivit prevederi-lor art. 9, lit. c din OUG nr.196/2005 privind fondul de mediu,cu modificãrile ºi completãrileulterioare, începând cu01.01.2017 se va introduce taxaimpusã pentru deºeurile inerteºi nepericuloase încredinþate învederea eliminãrii finale prindepozitare în cuantum de 80 lei/

tonã deºeuri, taxã plãtitã de cã-tre proprietarii sau administra-torii de depozite autorizate. Po-trivit prevederilor art. 18 dinOrdinul Ministrului Mediului ºiGospodãririi Apelor nr. 2413/2016, începând cu data de 1 ia-nuarie 2017, taxele pentru de-ºeurile inerte ºi deºeurile nepe-riculoase încredinþate de cãtreterþi în vederea eliminãrii fina-le prin depozitare se declarã ºise plãtesc lunar, pânã la data de25 inclusiv a lunii urmãtoarecelei în care s-a desfãºurat acti-vitatea, de cãtre proprietarii sau,dupã caz, administratorii de de-pozite”, se aratã în raportul în-tocmit de funcþionarii PrimãrieiCraiova.

Justificare: plãtimcã „e normal”

Suma suplimentarã care artrebui plãtitã la nivelul muni-cipiului Craiova este, potrivitfuncþionarilor Primãriei Craio-va, de aproximativ 2 milioanede euro (6,8 milioane lei). Astaavând în vedere cã, aºa cum searatã în raportul anexat pro-iectului de hotãrâre, pentru mu-nicipiul Craiova, în anul 2016,operatorul serviciului de salu-britate a depozitat în rampaecologicã o cantitate de 85.000de tone. În ceea ce priveºte sur-sa de finanþare a suprataxei da-toratã cãtre Administraþia Fon-dului de Mediu, documentaþiaîntocmitã de funcþionarii Pri-mãriei Craiova susþine cã ba-nii trebuie sã vinã de la popu-laþie, pentru cã „e normal”,având în vedere cã tot serviciul

Consiliul Local al Municipiului Craiova ia îndezbatere, la ºedinþa de la sfârºitul acestei luni,modificarea taxei de salubrizare perceputãlocuitorilor urbei. Proiectul supus dezbateriialeºilor locali vine ca urmare a unor prevederilegislative care stabilesc o suprataxã de 80 delei pe tona de deºeuri depozitate, care va fisuportatã de abonaþii Salubritãþii. Pentru per-soanele fizice, taxa sare de la 7 la 9 lei/persoa-nã/lunã.

TTTTTaxaxaxaxaxa de salubrizara de salubrizara de salubrizara de salubrizara de salubrizare se majore se majore se majore se majore se majorează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentrează cu 2 lei pentru cru cru cru cru craioaioaioaioaiovvvvveni,eni,eni,eni,eni,popopopopotrivit unui prtrivit unui prtrivit unui prtrivit unui prtrivit unui proiect afoiect afoiect afoiect afoiect aflat pe masa consilierilor locali crlat pe masa consilierilor locali crlat pe masa consilierilor locali crlat pe masa consilierilor locali crlat pe masa consilierilor locali craioaioaioaioaiovvvvvenienienienieni

de salubrizare este finanþat înacest fel. „Actul normativ carereglementeazã aceastã taxãprezintã ºi anumite neclaritãþi,în sensul în care aceastã taxãîn cuantum de 80 de lei trebuiesã fie achitatã cãtre Adminis-traþia Fondului pentru Mediude cãtre proprietarii depozite-lor sau administratorii acesto-ra. În situaþia în care tot servi-ciul de salubrizare este finan-þat prin taxe colectate de auto-ritãþile administraþiei publicelocale de la populaþie, este nor-mal ca ºi aceastã taxã de depo-zitare sã fie încasatã tot de lapopulaþie. În situaþia în careaceastã taxã ar cãdea doar însarcina proprietarului sau ad-ministratorului de depozite, arconduce la un blocaj financiarpentru aceºti operatori, niciunoperator sau proprietar de de-pozit nefiind în mãsurã sã su-porte acest cost suplimentar dinbugetul propriu”, se aratã în ra-port.

Prima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiulPrima scumpiredin 2017: gunoiul


8SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Pe parcursul anului 2016s-au remarcat peste omie de slãtineni, fie cã

sunt elevi, sportivi, profesori,antrenori, instituþii, asociaþii etc.Cu toþii au fãcut ca numele Sla-tinei sã fie rostit cu mândrie. DeZilele oraºului, primãria i-a re-compensat cu premii în bani,diplome sau distincþii.

PersonalitãþileSlatinei

Acestea au fost: pentru acti-vitatea sportivã Adina Diaconu,pentru activitatea socialã IoanMihai Giuran, iar pentru activi-tatea economicã Valerio Battis-ta – Director executiv PrysmianGroup Slatina.

Sportiva Adina Diaconu, ma-rea speranþã a României în te-nisul de masã, are, la 17 ani,peste 200 de medalii la nivel decopii, cadeþi ºi juniori. Ea a scrisistorie ºi la Cape Town, unde,alãturi de Andreea Dragoman,a adus primul aur pentru Româ-nia la un campionat mondial dejuniori. Bronzul cucerit însã laindividual rãmâne cea mai im-portantã medalie pentru român-cã în 2016.

Ioan Mihai Giuran a fost re-compensat pentru gestul sãuumanitar din anul 2016. Profe-sorul pensionar, în vârstã de 86de ani, a donat Secþiei de neo-natologie a Spitalului Judeþeande Urgenþã Slatina douã incu-batoare pentru nou-nãscuþii îna-inte de termen, valoarea incu-batoarelor fiind de 21.000 deeuro. Olteanul are o povesteimpresionantã de viaþã, în carese combinã cuvinte precum su-ferinþã, exil ºi nobleþe. Printreactele sale de caritate se numã-rã ajutorul acordat în 2002 Bi-bliotecii Judeþene ”Ion Minules-cu” pentru înfiinþarea unei sec-þii de limba englezã, prilej cucare a donat peste 350 de volu-me.

La activitatea economicã, ceade-a treia distincþie a fost oferi-tã de Primãria Slatina lui Vale-rio Battista – Director executivPrysmian Group Slatina – pen-tru investiþiile din parcul indus-trial ºi crearea de locuri de mun-cã în municipiu. Grupul Prys-mian va inaugura o fabricã,aceasta va dubla capacitatea deproducþie a cablurilor optice, ºio linie care va produce cabluride înaltã tensiune, creând astfelîn Parcul Industrial aproxima-

tiv 378 de locuri de muncã. Laacestea se adaugã ºi înfiinþareaunei academii de inginerie. Pro-iectul de hotãrâre a fost întoc-mit cu respectarea dispoziþiilorlegale, motiv pentru care va fisupus spre analizã ºi dezbatereConsiliului Local al municipiu-lui Slatina.

Sute de elevipremiaþi

931 de premii a acordat Pri-mãria Slatina anul acesta elevi-lor, sportivilor, profesorilor ºiantrenorilor care s-au remarcatpe parcuresul anului ºcolar tre-cut la concursurile ºcolare ºi lacompetiþiile sportive cu carac-ter naþional ºi internaþional. Ele-vii au fost premiaþi cu burse demerit; premiu special în valoa-re de 50 lei/elev pentru inter-preþi individuali, formaþii artis-tice aparþinând unitãþilor de în-vãþãmânt evidenþiate la concur-suri naþionale, precum ºi elevievidenþiaþi în concursurile naþi-onale de activitãþi extraºcolare;premiu de excelenþã, în valoarede 1.000 lei, pentru elevii/spor-tivii care prin rezultatele de ex-cepþie obþinute în anul 2016contribuie la promovarea muni-cipiului Slatina pe plan interna-þional.

Cei mai buni dascãliCei mai buni 125 de profesori

ai Slatinei au fost ºi ei distinºicu premii din partea primãrieipentru activitatea desfãºuratãanul trecut. Marele Premiu le-arevenit profesorilor GabrielaConstantinescu ºi Doru Popes-cu Anastasiu, dar ºi formatori-lor de talente artistice Ilie Brãi-leanu ºi Liviu Enache.

Primãria a acordat MarelePremiu în valoare de 350 de leiprofesorilor îndrumãtori ai cã-ror elevi au obþinut premii laolimpiade internaþionale, “Di-ploma de merit” ºi premiu învaloare de 150 lei tuturor pro-fesorilor îndrumãtori ai cãrorelevi au obþinut distincþii la fa-zele naþionale ale olimpiadelorºcolare ºi la concursurile pemeserii.

Sportivi de top,antrenori de renume

Din listele de premii nu pu-teau lipsi sportivii care prin re-zultatele de excepþie obþinute înanul 2016 contribuie la promo-varea municipiului Slatina peplan naþional sau internaþional.Recunoºtinþã din partea admi-nistraþiei slãtinene au primit ºicei mai buni 20 de antrenori aimunicipiului. Marele Premiu de

anul acesta va fi acordat unuinumãr de 8 antrenori cu perfor-manþe la campionatele mondia-le, europene ºi balcanice, listafiind deschisã de Petre Arnãu-tu, antrenorul campioanei mon-diale Adina Diaconu, tenisme-na care a scris istorie ºi la CapeTown, unde, alãturi de AndreeaDragoman, a adus primul aurpentru România la un campio-nat mondial de juniori.

Primãria a acordat MarelePremiu în valoare de 350 leiantrenorilor ai cãror sportivi au

obþinut premii la campionatelemondiale, europene ºi balcani-ce, precum ºi “Diploma de me-rit” ºi premiu în valoare de 150de lei antrenorilor ai cãror spor-tivi au obþinut locurile I, II ºi IIIla Campionatele Naþionale.

Premii pentru familiitrainice

În cadrul manifestãrii ”GalaLaureaþilor”, ediþia I, organiza-tã în perioada 20 – 24 ianuarie,cu ocazia împlinirii a 649 de anide la prima atestare documen-tarã a municipiului Slatina, ad-ministraþia municipalã a premiatfamiliile care au împlinit 50 deani de cãsãtorie în anul 2016,în valoare de 1.000 lei brut/ fa-milie. Premierea s-a fãcut încadrul unei gale speciale, pen-tru seniorii cetãþii invitat fiindpentru a-i încânta Cãtãlin Cri-ºan.

Merite diversePrimãria Slatina a recompen-

sat, prin acordarea a 42 de Di-plome de Merit, buna colabo-rare pe care administraþia loca-lã a avut-o cu instituþii publice,ONG-uri, societãþi comercialecare au investit anul trecut înSlatina, precum ºi celor maimari contribuabili la bugetullocal.

Slatina a sãrbãtorit în ultimele zile împlinirea a649 de ani de la prima atestare documentarã.Cu aceastã ocazie, municipalitatea ºi-a premiatvalorile, pe acei oameni ai cetãþii sau instituþiicare au contribuit la dezvoltarea urbei. Spredeosebire de anii trecuþi, când manifestãrileerau reunite sub genericul “Slatina, dragosteamea”, anul acesta, Zilele Slatinei se vor împãrþiîn douã. Prima parte a manifestãrilor derulateîn jurul datei de 20 ianuarie au fost reunite încadrul Galei Laureaþilor. Cealaltã urmeazã sãaibã loc în varã, au anunþat autoritãþile.

Slatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de aniSlatina, la aniversare –649 de ani


9SPECIAL

de Marielena Popa

La 50 de metri delocul incendiuluise aflã depozitulde carburanþi

Procesul-verbal ITMVâlcea conþine 35 depagini ºi a fost întoc-

mit în baza mai multor pro-be, inclusiv procesul-verbalde intervenþie al ISU Vâlcea.Documentul scoate la ivealãculisele acestui incendiu, darºi încãlcãri ale legislaþiei pri-vind securitatea unui astfel deobiectiv, precum ºi a siguran-þei oamenilor care lucreazãacolo. Iatã câteva din pasaje-le procesului-verbal de cer-cetare al ITM:

- Depozitul MEA nr.2 carea ars fãcea parte din depozi-tul de materii prime ºi carbu-ranþi. „Depozitul de carbu-

Incendiul de la Oltchim,sancþionat cu avertismente

„Incendiul din data de 08.09.2016, care a avut loc la Combinatul Ol-tchim Râmnicu Vâlcea, întruneºte toate condiþiile pentru a fi încadratca INCIDENT PERICULOS, în conformitate cu prevederile art.5.lit.o),din Legea nr.319/2006”. Aceasta este concluzia procesului-verbal decercetare a acestui eveniment, întocmit de Inspecþia Muncii, Inspecto-ratul Teritorial de Muncã Vâlcea (ITM) ºi înregistrat cu nr. 16.509/18.11.2016. Ca urmare, SC Oltchim, reprezentatã prin administratorulspecial Bogdan Stãnescu, a primit patru sancþiuni contravenþionale cuavertisment. Incendiul a avut loc la o halã de depozitare a materialelorfolosite în procesul de producþie, cauza fiind, conform Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã (ISU) ºi ITM „formarea unui arc electric lainstalaþia de alimentare cu energie electricã, izolaþia îmbãtrânitã ºicrãpatã ducând la întreþinerea acestuia ºi implicit la aprinderea izola-þiei”. Combinatul, aflat în insolvenþã din 2013, este una dintre cele maimari companii de produse chimice din România ºi din Europa de Sud-Est, având circa 2.000 de angajaþi.

ranþi este amplasat în partea devest a societãþii, la aproximativ50 de metri de depozitul MEAnr.2 de materii prime”, sublinia-zã ITM Vâlcea.

- „În incinta depozitului MEAnr.2 de materii prime au fostdepozitate mai multe substanþe/preparate chimice incompatibi-le, neluând în considerare ris-curile care pot decurge din pro-prietãþile fizico-chimice aleagenþilor chimici prezenþi. Nuau fost respectate condiþiile dedepozitare a substanþelor/prepa-ratelor chimice impuse”.

”SC Oltchim nu a pus la dis-poziþie documente care sã ates-te cã în urma verificãrilor efec-tuate la instalaþiile electrice dincadrul depozitului, acestea co-respundeau atât fizic cât ºi func-þional”.

„Depozitul nu este dotat cusistem automat de stingere aincendiilor, sau senzori termici,sau orice alt tip de alarmã în cazde incendiu”.

”Depozitul MEA nr.2 de ma-terii prime nu este dotat cu sis-tem automat de stingere a incen-diilor, sau senzori termici, sauorice alt tip de alarmã în caz deincendiu. Depozitul MEA nr.2era dotat cu sistem acustic dealarmare împotriva efracþiei”.

- „În incinta depozitului MEAnr.2 de materii prime au fostdepozitate mai multe substanþe/preparate chimice incompatibi-le, neluând în considerare ris-curile care pot decurge din pro-prietãþile fizico-chimice aleagenþilor chimici prezenþi. Nuau fost respectate condiþiile dedepozitare a substanþelor/prepa-ratelor chimice impuse”.

Administratorulspecial,patru sancþiunicontravenþionalecu avertisment

Din cauza încãlcãrii prevede-

precizate în capitolul de lalit. m) din prezentul proces-verbal, se face rãspunzãtoa-re persoana juridicã SC Ol-tchim SA, reprezentatã prinadministrator special STÃ-NESCU NICOLAE BOG-DAN CODRUÞ”, se aratãîn procesul-verbal al ISUVâlcea.

Astfel, Oltchim, prin Bog-dan Stanescu, a fost sancþi-onat pentru încãlcarea pre-vederilor unor articole dinH.G.1.218/2006 privind sta-bilirea cerinþelor minime desecuritate ºi sãnãtate în mun-cã pentru asigurarea protec-þiei lucrãtorilor împotrivariscurilor legate de prezenþaagenþilor chimici, pentru în-cãlcarea prevederilor Legii319/2006 privind securitateaºi sãnãtatea în muncã, pre-cum ºi pentru abateri de laLegea 2091/2006 privindcerinþele minime de securi-tate ºi sãnãtate pentru loculde muncã.

rilor legale de securitate ºi sã-nãtate a muncii, ITM Vâlcea aaplicat SC Oltchim, reprezenta-tã prin administratorul specialBogdan Stãnescu, patru sancþi-uni contravenþionale cu avertis-ment.

„Pentru încãlcarea regle-mentãrilor legale privind secu-ritatea ºi sãnãtatea în muncã,

ExExExExExclusiv!clusiv!clusiv!clusiv!clusiv!


de Octavia Hantea

Mario Ovidiu Oprea,senator PNL, vedecu ochi buni deci-

zia preºedintelui privind de-clanºarea procedurii referen-dumului. „Decizia preºedin-telui este o miºcare pe caremulþi ar trebui sã o exersezepânã la reuºitã. Adicã o mu-tare corectã, demnã de unales care transmite astfel cãpoporul este ºi el decident.Este o mãsura venitã într-unmoment cheie în semn de res-pect ºi interes faþã de opiniaromânilor care au dreptul sãfie o voce, prin vot sau înstradã. Chiar dacã pentruPSD infractori sunt cei careau protestat, o sã aibã surpri-za sã afle cã e puþin invers.PSD însuºi prin acest gest acomis un furt de încredere ºisper ca în puºcãrii sã existe

Preºedintele României, Klaus Iohannis, a declanºat, marþi, procedura privind organizarea unui refe-rendum naþional prin intermediul cãruia românii sã-ºi exprime voinþa cu privire la „continuarealuptei împotriva corupþiei ºi asigurarea integritãþii funcþiei publice”. În acest sens, ºeful statului atransmis o scrisoare preºedinþilor celor douã Camere, solicitând consultarea Parlamentului cuprivire la problema anterior amintitã. Dintre parlamentarii doljeni contactaþi telefonic pentru a-ºiexprima opinia cu privire la decizia preºedintelui, doar doi au avut ceva de spus pe aceastã temã.

10SPECIAL

debarale, pentru cã acolo vormerge simbolic ºi voturile pri-mite în decembrie”, a declaratOprea.

Oprea: „Este curajulsã-þi asumi oricerisc în mijloculromânilor care nuaruncã ouã în tine”

Despre prezenþa preºedinteluiîn mijlocul protestatarilor,Oprea considerã cã, procedândastfel, Iohannis a dat dovadã decuraj. „Aceastã prezenþã nu esteneconstituþionalã. Este curaj.Este curajul sã spui public unmare NU nedreptãþilor. Este cu-rajul sã-þi asumi orice risc înmijlocul românilor care nuaruncã ouã în tine, pentru cã teadmirã. Aceasta este atitudineaunui preºedinte demn de func-þia sa ºi acesta este mesajul emiscãtre orice politician care con-

fundã dreptul de a conduce înslujba statului, cu luarea statu-lui în slujba sa. Prin urmare,PSD-ALDE sã se gândeascãserios la titlurile viitoarelorcãrþi”, a conchis senatorul PNL.

Cupã: „Dacãmotivaþiapreºedinteluieste declanºatãde propria sa crizãde imagine?!”

La polul opus, Ion Cupã, de-putat ALDE, pune la îndoialãmotivaþia preºedintelui cu pri-vire la referendum, conside-rând cã nici prezenþa acestuiaîn mijlocul mulþimii nu a fostun gest tocmai potrivit. „Refe-rendumul este un instrumentdemocratic. Modalitatea deconvocare a unui referendumeste clar precizatã în Constitu-

þie. Întrebarea este dacã moti-vaþia preºedintelui în privinþaacestui referendum este susþi-nutã de preocuparea sa realãpentru apãrarea unui interesgeneral – lupta împotriva co-rupþiei – sau este declanºatã depropria sa crizã de imagine, deinteresul personal de a recupe-ra o parte din capitalul electo-ral pierdut?! Datoria unui pre-ºedinte este de a asigura unita-tea ºi coeziunea naþiunii pe careo conduce, inclusiv prin utili-zarea referendumului, nu de acrea diviziuni ºi conflicte care

sã se reflecte negativ în via-þa societãþii. Prin prezenþa saîn mijlocul protestatarilor,preºedintele României ºi-aautosubminat prerogativaconstituþionalã de a fi mo-derator între puterile statu-lui, între acestea ºi societa-te. Preºedintele ar trebui sãse detaºeze de evenimente ºiiniþiative care fac apel laemoþii colective ºi sã încer-ce sã modereze raþional ºiîn interes general conflicte-le din societate”, a precizatCupã.

Referendumul propusde Iohannis, în opiniaparlamentarilor doljeni

















Mario Ovidiu Oprea

Ion Cupã


Ce blestem pe poporulromân? Sã se urascãromân cu român.

E o întrebare pe care ar tre-bui sã ne-o punem, sã medi-tãm. Aproape trei decenii! Dedezbinare, de urã, de anti-ro-mâni. Toate acestea pleacã dinsufletul nostru sau pentru cã de27 de ani avem piste false,modele contrafãcute? Existãoare un plan, cine ne vrea dez-binaþi?

Am uitat sã construim, amuitat de înaintaºi, am uitat desacrificiile eroilor, am uitat sãmai punem cãrãmidã pe cãrã-midã, sã construim, nu decâtsa distrugem. Am uitat ce þarãminunatã avem. Am uitat, amales sã ne urâm unii pe alþii.

Cum poþi cuceri un popor?Îl dezbini, îi dai teme false, îitai rãdãcinile, îi blamezi cre-dinþa, îi distrugi valorile, îicumperi intelectualii. Îl înfo-metezi ºi atunci când îi dai sãmãnânce, te divinizeazã! Îl facidependent, îl þii la televizor ºiîi arãþi mirajul prin imagini.Toate acestea se întâmplã, de27 de ani!

Am ajuns þara în care cuvin-tele de ordine sunt: “ce ne dãstatul?” ºi/sau “ne-a dat”.

Trezeºte-te! Nu îþi dã ni-meni nimic. Ce primeºti esteºi al tãu, este din sacrificiulunor eroi care s-au sacrificatpentru ca tu sã ai, pentru ca tusã poþi alege, pentru ca tu sã

Român contra român

de Florentin Gust

11ACTUALITATE

construieºti.Dar ai ales sã urãºti, sã vrei

capra vecinului, iar dacã eºtiprins pleci capul, poate nu þi-ltaie. Aici am ajuns!

În loc sã punem cãrãmidã pecãrãmidã, sã zidim, am ales sãpunem mâna pe cãrãmidã sã-idãm în cap vecinului. În locsã construim ºi sã ridicãm zi-duri mãreþe pentru noi ºi co-piii noºtri, am ales sã con-struim ziduri între noi, sã neizolãm, sã ne gândim cum îiluãm capra vecinului. De fapt,în tot acest timp, adevãratulduºman ne ia pãdurea, pãmân-tul, aurul, istoria, geniile.

Stãm ºi aºteptãm sã-i luãmcapra vecinului când în jurulnostru sunt munþi de aur. Dece, dragã române, urãºti atât demult? De ce eºti aºa de trist?Este exact cum þi-ai urî copi-lul pentru cã este mai inteli-gent ca tine. Ar trebui sã tebucuri pentru succesul vecinu-lui tãu, ar trebui sã te mân-dreºti cu reuºita lui, e românca ºi tine!

Dar noi am ales sã ne urâm,român cu român. Dacã nu amales noi, e timpul sã ne trezimºi sã gãsim calea, sã ne dãmmâna. Hienele nu stau la por-þile noastre, sunt deja în curte.Cât timp aºteptãm noi sã moa-rã capra vecinului român, s-arputea ca hienele sã ne mãnân-ce, ºi pe noi, ºi pe vecin, ºicapra.

SA APAVIL SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea,str. Carol I, nr. 3-5, or-

ganizeazã concurs pentru ocu-parea urmãtoarelor posturi:

• electrician – 1 post la Sec-torul Cãlimãneºti, CentrulExploatare Nord;

• electrician – 1 post la Sec-torul Horezu, Centrul Ex-ploatare Vest;

• electrician – 2 posturi laServiciul Mecano-Energetic.

Condiþii departicipare:

- Studii medii – ºcoalã profe-sionalã sau liceu cu profil elec-tric;

- Certificat de calificare pro-fesionalã – în domeniu;

- Permis de conducere cate-goria B;

- Autorizare ANRE gr. II Bsau- Sã îndeplineascã condiþiile

de calificare profesionalã ac-ceptabile pentru obþinerea auto-

rizãrii ANRE (conform Ordinu-lui 11/2013 ANRE).

În vederea participãrii la con-curs, persoanele interesate suntrugate sã depunã pânã la datade 17.02.2017, ora 14:00, ocerere de participare la Compar-timentul Registraturã ºi Relaþiicu publicul din str. Carol I, nr.3-5, Rm. Vâlcea.

Cererea de participare va fiînsoþitã de:

- curriculum vitae;- copie buletin / carte identi-

tate;

- copie a permisului de con-ducere;

- copie Autorizare ANREgrad II B

sau, pentru verificarea înca-drãrii în condiþiile de califica-re profesionalã acceptabilepentru obþinerea autorizãriiANRE (conform Ordinului 11/2013 ANRE), urmãtoarele do-cumente:

1. copie dupã actele ºi diplo-mele de studii;

2. copie integralã a carnetu-lui de muncã.

Concursul constã în:- probã scrisã/interviu;- probã practicã.

Data ºi locul de desfãºurare aconcursului vor fi anunþate ul-terior, dupã selecþia cererilor departicipare depuse. Numai per-soanele care îndeplinesc condi-þiile de participare vor fi con-tactate.

Informaþii suplimentare ºi re-laþii la telefon 0250.739.580 /0350.805.461, interior 22, laServiciul Resurse Umane în in-tervalul orar 7,00 – 15,30.

APAVIL angajeazã electricieni

Ionuþ Stroe: „PNLsusþine acestdemers alpreºedintelui”

Ionuþ Stroe, deputat PNL,considerã cã preºedintele KlausIohannis a luat o decizie bunãcu privire la declanºarea proce-durii referendumului. „Este odecizie corectã. Referendumuleste un act de consultare al po-pulaþiei care se dovedeºte ex-trem de necesar pe aceastã spe-þã. ªi nu vorbim aici punctualdoar de graþiere, de altfel în scri-soarea transmisã Parlamentuluipentru declanºarea proceduri-lor, preºedintele vorbeºte desprecontinuarea luptei împotrivacorupþiei. Constituþia nu permi-te organizarea de iniþiative peteme fiscale sau cele precumamnistia sau graþierea. Înschimb, întrebarea poate fi le-gatã de anticorupþie ºi integri-tate. PNL susþine acest demersal preºedintelui ºi mai mult, elcere la rândul sãu Parlamentu-lui sã declanºeze procedurile câtmai rapid. Amnistierea pedep-selor sub cinci ani, la grãmadã,graþierea unor condamnaþi chiarºi cu suspendare, toate acesteaerau bine ticluite în mintea ce-lor de la PSD de mult timp, ex-clusiv cu dedicaþie pentru poli-ticieni. De altfel, PSD a încer-cat ºi sper totuºi cã nu va ºi reuºiîn urmãtoarea ºedinþa de gu-vern, sã introducã pe uºa din dosaceastã temã chiar dacã nu afost susþinutã în campanie, nu afost nominalizatã ca prioritate aprogramului de guvernare, nu afost dezbãtutã”, a precizat Stroe.

Stroe: „Dreptul dea protesta se aplicãoricãrui cetãþean, fieel ºi preºedinteleRomâniei”

Deputatul PNL considerã cãprezenþa preºedintelui în mijlo-cul protestatarilor are drept con-secinþã declanºarea procedurii

referendumului. „Preºedinteleare dreptul sã consulte cetãþe-nii prin orice mijloace posibile.Dacã asta înseamnã sã vinã înmijlocul unui miting organizatpe reþele de socializare, nepoli-tic, pentru a susþine o cauzã cucare ºi domnia sa este de acord,cred cã are toatã legitimitateadin lume. De altfel, una dintreconsecinþele politice ale demer-sului preºedintelui de a partici-pa la acea manifestare o repre-zintã însãºi declanºarea proce-durii pentru referendum. Câtdespre efectul extern al deciziei

de a ajunge în mulþime, amurmãrit presa internaþionalãºi nu am vãzut nicio luare depoziþie potrivnicã decizieiºefului statului de a se alãtu-ra protestatarilor, din contrã.Nici mãcar reprezentanþii so-cialiºtilor din ParlamentulEuropean nu au contestat învreun fel acest gest. PentruEuropa, dreptul de a protes-ta este unul fundamental ºise aplicã oricãrui cetãþean,nediscriminatoriu, fie el ºipreºedintele României”, aconchis Ionuþ Stroe.

Peþa ºi Presurã, ocupate cu ºedinþeºi întâlniri importante

Contactatã telefonic, Eliza Peþa, deputat PSD, nu a reuºitsã-ºi exprime liber opinia cu privire la decizia preºedinteluiIohannis. Spunem cã nu a reuºit întrucât a cerut sã i se ofere„ceva timp” pentru a veni cu un punct de vedere, scuzându-secã în momentul în care am sunat-o se afla la o întâlnire im-portantã. Peþa nu a revenit cu apelul promis pânã la închide-rea ediþiei. Nici Alexandra Presurã, senator PSD, nu ºi-a fã-cut timp sã ofere un punct de vedere. Dacã Peþa a gãsit dreptscuzã importanþa întâlnirii la care se afla, Presurã a fost ocu-patã cu „niºte ºedinþe”.

Ionuþ Stroe


Publicitate

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12


Realitãþile ultimilor 26de ani ne aduc în faþaunei Românii greu în-

cercate, în care clasa de mij-loc este mult mai subþire decâtîn majoritatea þãrilor europene,o Românie în care lipsa mo-delelor ºi a reperelor moraleeste tot mai acutã, o Româniecare face paºi foarte greoi pen-tru a se desprinde de modelulasistenþialist, întreþinut chiar ºiazi de indivizi cu interese elec-torale obscure.

Situaþia actualã a fost specu-latã electoral de Partidul SocialDemocrat prin programul deguvernare, îmbrãcat perfect cumãsuri populiste ºi purtat pevaluri de demagogie. Într-ade-vãr, era nevoie de o creºtere asalariilor bugetarilor, de o mã-rire a pensiilor sau de mãsuricu caracter social, mai ales cãmulte dintre aceste categoriisociale au fost vãduvite de ori-ce fel de creºteri în ultimultimp, dar dacã aceste mãsuri nusunt însoþite de altele care sãofere o dezvoltare economicãsustenabilã, peste câteva luni,poate cel mult un an-doi, nevom trezi din nou în aceeaºisituaþie ºi efortul bugetar va fitot mai greu de suportat de cã-tre cei aflaþi la guvernare.

Dacã PSD-ul considerã cãacesta este “trocul” oferit înschimbul adoptãrii graþierii ºiamnistiei înseamnã cã îºi jig-neºte chiar ºi propriul electo-rat, care a votat pentru ofertade guvernare a PSD, ci nu pen-tru eliberarea deþinuþilor prin-tre care se aflã tocmai ºi ceicare au dus þara în aceastã si-tuaþie. Cum sã fie recãpãtatãîncrederea cetãþenilor în Insti-tuþia Parlamentului, când obunã parte din cei care ar tre-

Graþierea ºi amnistianu se negociazã ºi

nu se cumpãrã!bui sã le reprezine intereselesusþin astfel de iniþiative, doarpentru cã beneficiarii sunt co-legii lor sau poate chiar ei?!

Singura soluþie ce poateduce la detensionarea butoiu-lui de pulbere pe care stã þaraacum o reprezintã organizareaunui referendum, adicã utili-zarea celui mai relevant pro-cedeu prin care cetãþenii arputea fi consultaþi în privinþaadoptãrii sau a respingeriiproiectelor privind amnistia ºigraþierea. Cred cã prezenþa lavot ar fi uriaºã ºi nimeni nu armai avea scuze sã-ºi motive-ze absenteismul, având în ve-dere cã s-ar supune la vot unproiect de o relevanþã socialãuriaºã pentru þarã. O prezenþãfoarte mare ar fi cel mai pu-ternic avertisment dat celorcare nu înþeleg limitele pute-rii pe care þi-o dã poporul ºiîncã ar mai crede cã mai potcumpãra ºi controla votul.

Dacã dupã tragedia din Co-lectiv, revendicãrile celor careau ieºit în stradã au fost ex-trem de variate, acum voinþaunanimã a tuturor cetãþeniloreste respectarea valorilor fun-damentale care stau la bazastatului de drept.

Nu am crezut niciodatã cãvom fi puºi în situaþia în careun infractor condamnat, sus-þinut de o majoritate parla-mentarã iubitoare de puºcã-riaºi ºi puºcãriabili, sã vinãsã ne propunã sã legiferãmhoþia. Oamenii de bunã cre-dinþã care au ieºit în stradã înultimele zile îmi dau speran-þa ºi motivaþia cã, mobilizân-du-ne ºi apelând la instru-mente democratice funda-mentale, putem opri acestdemers!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13ACTUALITATE

Înaltpreasfinþitul PãrinteVarsanufie, ArhiepiscopulRâmnicului, a sãrbãtorit

marþi, 24 ianuarie 2017, împli-nirea vârstei de 49 de ani.

Pãrintele Arhiepiscop s-a nãs-cut la 24 ianuarie 1968, în Bu-cureºti, într-o familie creºtin-ortodoxã. Pãrinþii sãi, Petre-Va-sile ºi Domnica, l-au botezatValentin.

ªcoala primarã a urmat-o înBucureºti. A urmat apoi cursu-rile Seminarului Teologic Or-todox Nifon Mitropolitul (1985-1990) ºi pe ale Facultãþii de Te-ologie Ortodoxã Justinian Pa-triarhul (1990-1994), ambeledin Bucureºti. ªi-a continuatstudiile, urmând cursurile deMasterat, la Facultatea de Teo-logie Ortodoxã din Constanþa(2002-2004) ºi pe cele de Doc-torat la Facultatea de TeologieOrtodoxã din Craiova (2010-2013).

La 15 aprilie 1997, a fost în-

chinoviat ºi tuns în monahismla Sfânta Mãnãstire Slãnic, dinjudeþul Argeº, primind nume-le Varsanufie. La 7 iunie 1998,a fost hirotonit ierodiacon, iarla 8 iunie 1998 a fost hiroto-nit ieromonah.

Între anii 1999-2006, a foststareþ al Sfintei Mãnãstiri RaduVodã din Bucureºti, pe care areactivat-o ºi unde a întreprinslucrãri de restaurare a picturii, acatapetesmei ºi a turnului-clo-potniþã, construind ºi un lumâ-nãrar nou, împodobit cu mozaic.

Între anii 1999-2001, a fostexarh al Sfintei Arhiepiscopii aBucureºtilor. La 31 august1999, a primit rangul de proto-singhel, iar la 29 septembrie2001 pe cel de arhimandrit.

La propunerea vrednicului depomenire Teoctist Patriarhul, la30 septembrie 2001 a fost alesºi hirotonit Episcop-vicar alArhiepiscopiei Bucureºtilor, cutitlul de Prahoveanul.

Între anii 2001-2007, a coor-donat sectoarele Cultural, So-cial, Patrimoniu ºi Exarhat aleSfintei Arhiepiscopii a Bucureº-tilor, iar din 2007 ºi celelaltesectoare ale eparhiei.

În 2004 i s-a conferit, de pre-ºedintele României de atunci, dl.Ion lliescu, Ordinul Meritul Cul-tural în gradul de Comandor.

Din 2007, a fost secretar alSinodului Mitropolitan al Mi-tropoliei Munteniei ºi Dobro-gei ºi preºedinte al ComisieiLiturgice a Arhiepiscopiei Bu-cureºtilor.

În data de 22 mai 2014, a fostales de Sfântul Sinod în scau-nul vacant de Arhiepiscop al- Râmnicului. Ceremonia de în-tronizare a avut loc în Catedra-la Arhiepiscopalã Sfântul Ie-rarh Nicolae din Râmnicu Vâl-cea, la 8 iunie 2014, în Dumini-ca Pogorârii Sfântului Duh.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

În urma ºedinþei Permanenþei Consiliului Eparhial al ArhiepiscopieiRâmnicului, din data de 13.12.2016, s-a hotãrât scoaterea la concurs apostului vacant de preot paroh la Parohia Gãneºti-Conta, comunaLãcusteni, Protoieria Drãgãºani, judeþul Vâlcea, în perioada 03.01 -03.02.2017.Dosarele candidaþilor ce îndeplinesc condiþiile statutare se depun laSectorul Administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Post clerical vacant în Protoieria Drãgãºani

ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Varsanufie ºi-a

aniversat pe 24 ianuarieziua de naºtere


































J U

R I

D I

C A14

UTILE

Specificulrãspunderii

Din perspectiva naturii ju-ridice, rãspunderea instituitãde articolul 169 din Legea nr.85/2014 privind procedurilede prevenire a insolvenþei ºi deinsolvenþã reprezintã o formãspecialã de rãspundere civi-lã delictualã pentru fapta pro-prie ce împrumutã elementede la rãspunderea civilã delic-tualã de drept comun regle-mentatã de Codul civil.

În acest sens, pentru a pu-tea fi antrenatã, se impuneîntrunirea celor patru condi-þii esenþiale ale rãspunderiicivile delictuale, respectivexistenþa faptei ilicite, a pre-judiciului, a legãturii de cau-zalitate ºi a vinovãþiei.

Catalogarea acestei formede rãspundere ca fiind una de-lictualã se impune ca urmarea lipsei unui raport juridic con-tractual preexistent între per-soanele care au legitimitateaintroducerii acþiunii în rãspun-dere ºi persoanele pe care le-gea le obligã sã rãspundã. Ast-fel, se poate lesne observa cãnatura juridicã a acþiunii de-pinde de tipul de raport juri-dic existent între cei care potcere tragerea la rãspundere ºicei care rãspund. În toate ca-zurile, rãspunderea este unapatrimonialã. Antrenarea rãs-punderii civile nu înlãturãaplicarea legii penale atuncicând faptele ilicite sãvârºiteîntrunesc elementele consti-tutive ale unei infracþiuni.

Persoanele rãspunzãtoareÎn cadrul acþiunii în rãspun-

dere civilã delictualã înteme-iatã pe dispoziþiile articolului169 din Legea nr. 85/2014, ca-litatea de pârâþi o pot avea -membrii organelor de con-ducere ºi /sau supravegheredin cadrul societãþii, precumºi orice alte persoane care aucontribuit la starea de insol-venþã.

Aºadar, se poate observafaptul cã legea instituie o or-dine de prioritate referitoare lapersoanele împotriva cãrora sepoate exercita acþiunea în rãs-pundere, acordând întâietatepersoanelor care fac parte dinstructurile de conducere dedrept ale societãþii, iar maiapoi persoanelor care ºi-auarogat atribuþii de conducereºi control, exercitând în faptconducerea societãþii. În cazulpluralitãþii, rãspunderea va fi

solidarã, cu condiþia ca apariþiastãrii de insolvenþã sã fie con-temporanã sau anterioarã pe-rioadei de timp în care ºi-auexercitat mandatul ori în care audeþinut poziþia din care au con-tribuit la starea de insolvenþã.

Rãspunderea persoanelor încauzã nu va putea fi angaja-tã dacã, în organele colegiale deconducere ale persoanei juridi-ce, s-au opus la actele ori la fap-tele care au contribuit la stareade insolvenþã sau au lipsit de laluarea deciziilor care au contri-buit la starea de insolvenþã ºi aufãcut sã se consemneze, ulteriorluãrii deciziei, opoziþia lor laaceste decizii.

De asemenea, rãspunderea nuva putea fi angajatã dacã, înluna precedentã încetãrii plãþi-lor, s-au efectuat, cu bunã-cre-dinþã, plãþi în executarea unuiacord cu creditorii, încheiat caurmare a unor negocieri extra-judiciare pentru restructurareadatoriilor debitorului, cu condi-þia ca acordul sã fi fost de natu-rã a conduce la redresarea finan-ciarã a debitorului ºi sã nu fiavut ca scop prejudicierea ºi/saudiscriminarea unor creditori.Aceste prevederi se vor aplicaºi în cazul acordurilor realizateîn cadrul procedurii concorda-tului preventiv. Persoana împo-triva cãreia s-a pronunþat o ho-tãrâre definitivã de atragere arãspunderii patrimoniale nu maipoate fi desemnatã administra-tor sau, dacã este administratorîn alte societãþi, va fi decãzutãdin acest drept timp de zece anide la data rãmânerii definitivea hotãrârii.

Condiþiile atrageriirãspunderiiFapta ilicitã

Spre deosebire de rãspunde-rea civilã delictualã de dreptcomun, rãspunderea întemeia-tã pe dispoziþiile articolului 169din Legea nr. 85/2014 se acti-veazã numai în momentul încare se constatã sãvârºireaanumitor fapte ilicite caresunt prevãzute în mod expres.

Pentru a fi obligaþi la supor-tarea unei pãrþi sau a întreguluipasiv al societãþii, membrii or-ganelor de conducere ºi/sau su-praveghere din cadrul societã-þii, precum ºi persoanele care aucontribuit la starea de insolven-þã, trebuie sã fi sãvârºit una din-tre urmãtoarele fapte:

sã fi folosit bunurile saucreditele persoanei juridice înfolosul propriu sau în cel al uneialte persoane;

sã fi fãcut activitãþi de pro-ducþie, comerþ sau prestãri deservicii în interes personal subacoperirea persoanei juridice;

sã fi dispus, în interes per-sonal, continuarea unei activi-tãþi care ducea, în mod vãdit,persoana juridicã la încetarea deplãþi;

sã fi þinut o contabilitatefictivã;

sã fi fãcut sã disparã uneledocumente contabile sau sã nufi þinut contabilitatea în confor-mitate cu legea (în aceastã si-tuaþie, în cazul nepredãrii docu-mentelor contabile cãtre admi-nistratorul judiciar sau lichida-torul judiciar, atât culpa cât ºilegãtura de cauzalitate între fap-tã ºi prejudiciu se prezumã, pre-zumþia fiind relativã);

sã fi deturnat sau ascuns oparte din activul persoanei juri-dice ori sã fi mãrit în mod fictivpasivul acesteia;

sã fi folosit mijloace rui-nãtoare pentru a procura persoa-nei juridice fonduri, în scopulîntârzierii încetãrii de plãþi;

în luna precedentã încetã-rii plãþilor, sã fi plãtit sau sã fidispus sã se plãteascã, cu pre-ferinþã, unui creditor, în daunacelorlalþi creditori sau sã fi sã-vârºit orice altã faptã, cu inten-þie, contribuind astfel la stareade insolvenþã a debitorului.

PrejudiciulExistenþa prejudiciului presu-

pune, pe de-o parte, constatareacã societatea a ajuns în stare deîncetare de plãþi, iar, pe de altãparte, imposibilitatea acopeririicreanþelor creditorilor societã-þii cu activul acesteia. În acestcaz, instanþa va putea obligapersoanele rãspunzãtoare destarea de insolvenþã la supor-tarea unei pãrþi sau a între-gului pasiv al societãþii, fãrã sãse depãºeascã însã prejudiciulaflat în legãturã de cauzalitatecu faptele ilicite sãvârºite.

Având în vedere cã scopulinstituirii procedurii insolvenþeieste acela de a acoperi pasivulsocietãþii debitoare, rãspunde-rea persoanelor care au contri-buit la starea de insolvenþã seva face numai în limita pasivu-lui rãmas neacoperit.

Legãtura decauzalitate

Între faptele ilicite enumera-te de articolul 169 din Legea nr.85/2014 ºi prejudiciul produs- trebuie sã existe o legãturã dela cauzã la efect. Astfel, con-statarea sãvârºirii uneia dintrefaptele ilicite prevãzute de lege,

precum ºi a existenþei prejudi-ciului, nu conduce în mod au-tomat la antrenarea rãspunderiispeciale atâta timp cât nu se facedovada legãturii dintre celedouã elemente.

Din analiza textului legal, res-pectiv a propoziþiei „au contri-buit la starea de insolvenþã”, sepoate concluziona cã antrenarearãspunderii se va face atât în si-tuaþia în care fapta ilicitã a con-stituit cauza exclusivã a produ-cerii stãrii de insolvenþã, cât ºiîn situaþia în care a reprezentatdoar o condiþie favorabilã pro-ducerii acesteia.

VinovãþiaCa element al rãspunderii,

vinovãþia trebuie sã îmbraceforma intenþiei. Întrucât toatefaptele ilicite enumerate de ar-ticolul 169 din Legea insolven-þei sunt fapte intenþionale, cul-pa este exclusã. Lipsa doveziisãvârºirii faptelor ilicite cu in-tenþie atrage respingerea acþiu-nii ca inadmisibilã. Având învedere cã este o formã de rãs-pundere civilã delictualã, vino-vãþia nu se prezumã, ci trebu-ie doveditã.

ProceduraAcþiunea pentru atragerea

rãspunderii membrilor organe-lor de conducere ºi/sau supra-veghere din cadrul societãþii,precum ºi a oricãror alte persoa-ne care au contribuit la stareade insolvenþã, se poate intro-duce de cãtre administratoruljudiciar sau, dupã caz, de cã-tre lichidatorul judiciar, iar încazul în care aceºtia nu au indi-cat persoanele culpabile de sta-rea de insolvenþã ori au decis cã

nu este cazul ca acþiunea sã fieintrodusã, ºi de cãtre preºedin-tele comitetului creditorilor înurma hotãrârii adunãrii credi-torilor, ori, dacã nu s-a consti-tuit comitetul creditorilor, deun creditor desemnat de adu-narea creditorilor.

De asemenea, poate intro-duce aceastã acþiune, în ace-leaºi condiþii, creditorul caredeþine mai mult de 50% dinvaloarea creanþelor înscrisela masa credalã. Cererea intro-dusã se va judeca în mod se-parat, în acest sens formându-se un alt dosar asociat.

În cazul în care prin hotãrâ-rea pronunþatã s-a respins ac-þiunea formulatã, administra-torul judiciar sau, dupã caz,lichidatorul judiciar care nuintenþioneazã sã formulezeapel împotriva acesteia va no-tifica în acest sens comitetulcreditorilor sau, în cazul încare nu a fost desemnat uncomitet al creditorilor, aduna-rea creditorilor. În situaþia încare adunarea creditorilor saucreditorul care deþine mai multde jumãtate din valoarea tutu-ror creanþelor decide cã seimpune introducerea apelului,acesta va fi introdus de cãtrepreºedintele comitetului credi-torilor sau de cãtre creditorulmajoritar, dupã caz.

Hotãrârea prin care s-a dis-pus atragerea rãspunderii pa-trimoniale se va comunicadin oficiu Oficiului Naþionalal Registrului Comerþului.

Av. MariusVicenþiu Coltuc

Cum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþãCum rãspunde un administratordacã îºi bagã firma în insolvenþã


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Octavia Hantea

Potrivit reprezentanþilor AJOFM Dolj, situaþia acestor locuri

de muncã se poate modificasãptãmânal ºi uneori chiar zil-nic, în funcþie de ofertele ve-nite din partea angajatorilorstrãini. La ora actualã, o fir-mã din Marea Britanie cautã,prin reþeaua EURES, nu maipuþin de zece asistenþi medi-cali. Pentru a ocupa acesteposturi vacante, doljenii tre-buie sã aibã calificarea nece-sarã ºi sã ateste acest lucru cuo diplomã de finalizare a cur-surilor. De asemenea, anga-jatorul cere ca potenþialulcandidat sã cunoascã limbaenglezã, urmând ca acolo sãse ocupre de îngrijirea ºi re-cuperarea pacienþilor cu pro-bleme psihice, de învãþare ºineurologice. Lefurile bruteanuale sunt cuprinse între25.771 de lire ºi 30.784 delire, firma britanicã asigurândcazarea pentru prima lunã.Contractul de muncã este per-manent, doljenii interesaþitrebuind sã se grãbeascã sãtrimitã un CV în limba engle-zã, pe adresa a.acasandri@-synergymedical. Este nevoiede o urgentare a trimiterii CV-ului întrucât interviul se vadesfãºura în mai puþin de osãptãmânã, la Bucureºti (înperioada 30 ianuarie-01 fe-bruarie a.c.).

Ofertã ºi din parteaunui angajatordin Germania

O altã ofertã de muncã vinedin partea unui angajator dinGermania. Acesta are nevoiede un dezvoltator software(activitatea presupune conec-tarea programelor existente înbaza de date, dezvoltarea uti-litãþilor pentru monitorizarea

ºi calibrarea laserelor. Candida-þii trebuie sã aibã studii finali-zate în ingineria informaticã sauîntr-un domeniu echivalent, sãaibã experienþã de cel puþincinci ani ºi cunoºtinþe foartebune de programare. Totodatã,trebuie sã cunoascã limba en-glezã ºi rusa, limba germanãconstituind un avantaj. Salariuleste negociabil în funcþie deabilitãþi ºi de experienþã), de doilucrãtori în producþie (activita-tea presupune lipirea ºi monta-rea laserelor, asamblarea com-ponentelor de fibre optice, mon-tarea mecanicã ºi electronicã apieselor mici. Candidaþii trebu-ie sã aibã experienþã de lucru cufibra opticã. Totodatã, trebuie sãcunoascã limba germanã, sala-riul fiind negociabil în funcþiede abilitãþi ºi de experienþã) ºide un tehnician pentru un labo-rator de fizicã (activitatea pre-supune instalarea de lasere cufibre optice ºi efectuarea mãsu-rãtorilor ºi a ajustãrilor aferen-te, rezolvarea problemelor teh-nice, testarea componentelor,suport pentru optimizare, parti-ciparea la activitãþile de cerce-tare. Candidaþii trebuie sã aibãstudii finalizate în ingineria in-formaticã sau într-un domeniuechivalent, sã aibã experienþã înlucru cu dispozitive laser ºi fi-bre optice. Totodatã trebuie sãcunoascã limba englezã sau ger-manã. Salariul este negociabilîn funcþie de abilitãþi ºi de ex-perienþã.).

Mare atenþie lafirmele angajatoare!

Referitor la siguranþa loculuide muncã peste hotare, dacãdoljenii aleg un contract sem-nat prin intermediul AJOFMDolj, aceºtia nu trebuie sã îºifacã probleme. În schimb, ceicare opteazã pentru firmele cese ocupã cu plasarea forþei demuncã în strãinãtate, trebuie sã

fie foarte atenþi când iau o de-cizie în acest sens. Asta pen-tru cã realitatea a demonstratfaptul cã nu puþini au fostdoljenii cãrora le-a fost vân-dutã iluzia cã vor fi ajutaþi sã-ºi gãseascã un loc de muncãbine plãtit, totul în schimbulunui comision de câteva sutede euro. Cei care vor sã veri-fice cum stã treaba pot intrape site-ul itmdolj.ro. ºi astfelaflã dacã firma este sau nu debuna credinþã. De asemenea,dacã recrutarea este fãcutã deo persoanã fizicã, în bazaunui anunþ în presa localã,sau de cãtre o societate carenu are ca principal obiect deactivitate plasarea forþei demuncã în strãinãtate, acestedouã aspecte trebuie sã ridi-ce semne de întrebare.

Elemente standardale contractelor

Reprezentanþii ITM Doljcontinuã sã-i sfãtuiascã pedoljeni sã fie foarte atenþicând semneazã un contractde muncã. Conform informã-rii ITM Dolj, contractul demuncã trebuie sã conþinã ele-mente-standard, precum:funcþia, natura ºi durata an-gajãrii; timpul de muncã ºide repaus; programul de lu-cru, salariul lunar ºi datele deplatã a acestuia; sporuri, oresuplimentare; durata, modulde acordare ºi drepturile bã-neºti aferente concediului deodihnã; acordarea de despã-gubiri în cazul accidentelorde muncã sau al decesului;condiþiile de cazare sau, dupãcaz, de închiriere a unei lo-cuinþe ºi de asigurare a hra-nei; taxele, impozitele ºi con-tribuþiile asupra veniturilorangajaþilor români, asigurân-du-se evitarea dublei impu-neri sau a dublei perceperi decontribuþii de asigurãri socia-le; obligaþiile angajaþilor înstrãinãtate.

under 17. Pentru cã epiteteleprivindu-i pe jucãtorii români,de la ”Briliant” la ”Rege”, s-aucam epuizat, lui i s-a spusdoar… ”Minunea”. La ceiaproape 16 ani ai sãi, atacantulpoate deveni unul dintre cei maitineri debutanþi în fotbalul ro-mânesc de ligã. Dobrin a debu-tat în Divizia A la vârsta de 14ani ºi 10 luni, Hagi la 17 ani.Marcovic (sau Marcovici) s-arîncadra undeva între ei. Totul e,cu bãrbãþie ºi curaj, sã treacãpeste accidentul horror care îlva þine pe barã circa o jumãtatede ani, în opinia specialiºtilor.Altfel, CS Universitatea îºi în-cheie, pe 25 ianuarie, sezonulacumulãrilor, întâlnindu-i peaustriecii de la RZ Pelletz WAC,un fel de ”bãtrânã doamnã” încel de al doilea eºalon valoric.„Elevii” lui Gheorghe Mulþes-cu se miºcã bine, ca sã uzitãmun cliºeu, dovedesc poftã de joc,hotãrâþi sã aibã un cuvânt greude spus în finalul campionatu-lui regulat ºi în play-off. Echi-pa ocupã locul 3, la trei punctede Steaua ºi la cinci de Viitorul.Transferul iernii a însemnat ple-carea lui Vãtãjelu la Sparta Pra-ga, unde vrea sã se titularizezeca fundaº stânga. Dar visul sãueste sã joace în echipa naþiona-lã. Fostul craiovean se conside-rã nedreptãþit de selecþioner,acesta preferându-i pe StelianoFilip ºi Iasmin Latovlevici. An-drei Ivan, cât pe-aci sã schimbeºi el tricoul, a rãmas acasã ºipentru aceastã ediþie de campio-nat, sperând sã dea lovitura.

Iar refrenul ar fi din terenpe barã, din iarnã pânã’nvarã. Trist, dar adevãrat.

Luni searã, la TV Dolce Sport,antrenorul Gheorghe Mulþescua avut o intervenþie care ne-amuiat genunchii. În cadrul sta-giului de pregãtire din Malta,Jovan Markovic a suferit unaccident grav, rupturã de liga-mente încruciºate. În interven-þia sa, tehnicianul a pronunþat dedouã ori ”se pare” ºi o datã”deci”: ”Se pare cã este rupturãde ligamente încruciºate”,”dupã consultãrile doctorului,se pare cã diagnosticul cam aco-lo duce”, ”deci, lucrurile suntmult mai grave”. Ieri diminea-þã, la cele douã numere de fixale clubului din Bãnie n-amputut prinde pe cineva autori-zat care sã confirme sau sã in-firme diagnosticul. De fapt, n-am putut prinde pe nimeni. Ori-cum, accidentarea talentatuluijunior al Universitãþii pune pegânduri stafful, dat fiind cã Jo-van Marcovic (n. Belgrad, 23martie 2001) probeazã abilitãþide atacant rafinat ºi eficace. Înamicalul cu Hibernians Paola,locul secund în campionatulmaltez, el a marcat douã goluri,unul mai frumos ca altul. Amin-tind prin alurã de Ion Oblemen-co, pe care îi leagã acelaºi top-onim - Corabia -, ”sârbul” pro-mite o frumoasã carierã. Înaceastã idee, cu o pregãtire pemãsurã ºi în condiþiile specifi-ce meciurilor de Liga I, CS Uni-versitatea l-a cooptat de la echi-pa de juniori B, Liga Elitelor

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Trist refren pentru faniiUniversitãþiiSalariile mult mai bune, siguranþa locului de

muncã ºi condiþiile oferite de angajatori, toateacestea îi determinã pe doljeni sã optezepentru munca în strãinãtate. Ofertele firmelorde peste hotare sunt variate, adresându-seatât persoanelor cu studii superioare cât ºicelor fãrã facultate. În prezent, Agenþia Jude-þeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Dolj,prin reþeaua EURES, pune la bãtaie locuri demuncã pentru asistenþi medicali, lucrãtori înproducþie sau tehnicieni-laborator de fizicã.

Noi locuri de muncã pentrudoljenii interesaþi sãlucreze peste hotare

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

SC APAVIL SA a desfã-ºurat ºi în sãptãmâna 16– 20 ianuarie 2017 o

activitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENA-JARE A TERENULUI. Aufost executate lucrãri de ame-najare a terenului, prin betona-re ºi asfaltare pe strãzile Ho-gii ºi Drumul Gãrii.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 7 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile Goranu nr. 56, Inãteºti nr.100, Livezi, Ferdinand nr. 20,Prunului, Copãcelu nr. 25 ºi Dr.Hacman.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia,Bogdan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmi-nele de canalizare ºi gurile descurgere în zonele Ostroveni I,II, III, IV, V, VI, 1 Mai I, II,Libertãþii, Cãmine Troianu,Zãvoi (blocurile 1, 6, 12, T1,T2), Nord (24, 25, 26, 27, 28A-uri, B-uri, N-uri), Sud (blocurile64, 68, S9, S7/3) ºi Centru (stra-da Cerna);

- s-au dezgheþat branºamen-te pe strãzile Goranu nr. 56,Dealul Malului nr. 15 ºi Colo-nel Bãdescu nr. 12A;

- s-au continuat lucrãrile de

înlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea în pã-mânt a þevilor de canalizare DN250mm;

- s-au executat lucrãri de re-paraþie canalizare menajerã, peo lungime de 2 ml, pe stradaAntim Ivireanu;

- s-a dezafectat branºamentpe strada Pãtraºcu Vodã nr. 9;

- s-a înlocuit capac cãmin ca-nalizare pe strada Ferdinand;

- s-au supat capace canaliza-re pe strãzile General Magherula bl. A, B ºi Aurelian Sacerdo-þeanu;

- s-a montat clapet antireturla grãdiniþa cu program prelun-git Cozia de pe strada ReginaMaria;

- s-a igienizat ºi asigurat zonade protecþie sanitarã staþii pom-pe Capela, Dealul Malului,

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Taxã deantrenament lastadionul Zãvoi

Primarul Gutãu este decissã facã ordine la stadionulZãvoi ºi sã impunã o taxã deantrenament. „Acolo estemizerie ºi haos! Sunt zeci deantrenori care fac sport ºicare iau bani de la copii. Iarprimãria nu se mai ºtie cinecu cine! Primãria e bunã sãpompeze bani, sã dea cãldu-rã, sã dea luminã. Nu mer-ge! Stop. Vom face secþii defotbal juvenil, vom aveaantrenori angajaþi. Pentruceilalþi, vom aproba în con-siliul local o taxã de închi-riere. S-a ales praful, nu maisunt vestiare, nu mai existãduºuri, nu mai e nimic!”-spune primarul.

Revine Niþu? Aº!Se aude cã fostul senator

Dan Niþu ar putea reveni înPNL Vâlcea. Hm, poate pes-te cadavrul lui Buican! Cãveni vorba: în aceastã sãp-tãmânã s-ar putea decidecând vor avea loc alegerileinterne ºi care va fi ordinea:mai întâi în organizaþii ºiapoi la vârf sau viceversa?

Se prefigureazãun scandal

Domnule, se prefigureazãun scandal între conducereaConsiliului Judeþean Vâlceaºi consilierii judeþeni PNL.Liberalii au propus asocie-rea CJV cu localitatea Bu-deºti pentru asfaltarea dru-

Aranghel, Islazului ºi Buda.CÃMINE CURÃÞATE.

Au fost curãþate gurile de scur-gere ºi cãminele de canalizareîn mai multe zone din munici-piul Rm. Vâlcea:

- Ostroveni ( blocurile B8,A30, A31/1, A3, A37/2, B14,A9, C28, C32, W, A62, C32,A12, A24/2, A24/3, strada Lu-cian Blaga ºi la ªcoala Genera-lã nr. 13);

- Nord (strada Henri Coandãla bl. R5 ºi la bl. B1/1);

- precum ºi pe strãzile TudorVladimirescu la Casa Cãsãtorii-lor, Calea lui Traian la bl. 5,Antim Ivireanu la bl. 6, Ion Re-ferendaru la bl. I3, Petriºor la bl.P2 ºi Mihai Viteazu nr. 19A.

95 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 95 apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 3 do-cumentaþii tehnice.

mului „Sâmnic” pe o lungi-me de 900 de metri. Cicã unimportant producãtor bel-gian de saltele ºi-a construithale de producþie, creândpeste 500 de noi locuri demuncã. Însã se aude cã nu-ichiar aºa. Investitorul aravea o halã pe platformachimicã pe care ar vrea sã omute la Budeºti. ªi nu sunt500 de locuri de muncã,sunt cele existente la vecheahalã, adicã 100. Asta înce-pe sã semene a Radio Ere-van. Totuºi, drumul poate fiasfaltat, însã dupã ce poten-þialii investitori vor face clã-dirile, altfel se va alege pra-ful de el, spun surse din CJ.Aºteptãm replica liberalã!

Enigma gunoiuluiO parte din spaþiile pen-

tru colectarea gunoiului dinRâmnicu Vâlcea au fost do-tate cu ghene noi. Care suntînchise, dar care au trei guride folosire. Numai cã mu-nicipalitatea a uitat sã punãinstrucþiunile de folosire, caatare, a doua zi, tot gunoiulera pe jos. Enigma gunoiu-lui, deh sau beah! Pânã laurmã, situaþia s-a remediat.

Zvetlana!Hopa!!! A apãrut în pei-

saj Zvetlana Preoteasa, fos-ta ministrã „bacalaureat”,din guvernul Tãriceanu. Stã-tea zilele trecute de vorbã cuun confrate de partid la unrestaurant din Râmnic. ªiacum, tot cu Tãriceanu,combate doamna. Însã fãrãsinecurã. Momentan!

SC APAVIL SA, activitate în sãptãmâna16 – 20 ianuarie 2017

Ex scumpire din 2017: gunoiul · 25 - 31 ianuarie 2017 Sunt deosebit de ono- rat sã fiu alãturi...

Documents

Transcript of Ex scumpire din 2017: gunoiul · 25 - 31 ianuarie 2017 Sunt deosebit de ono- rat sã fiu alãturi...