ÎNTOCMITÃ DE MINISTERUL DEZVOLTÃRII

Strategia Naþionalã a Locuirii puneaccent pe categoriile defavorizate

Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Administraþiei Publice (MDRAP)a întocmit Proiectul Strategiei Na-þionale a Locuirii, obiectiv prevãzutîn Programul Naþional de Reformã(PNR), care constituie platfor-ma-cadru pentru definirea refor-melor structurale ºi a prioritãþilorde dezvoltare ce ghideazã evoluþiaRomâniei pânã în anul 2020, înconcordanþã cu traiectoria de atin-gere a obiectivelor Strategiei Euro-pa 2020.

Conform notei de fundamentare,Strategia Naþionalã a Locuirii a fostrealizatã în strânsã coordonare cumãsurile incluse în Pachetul naþio-nal anti-sãrãcie lansat de GuvernulRomâniei în luna februarie 2016 ºicu Strategia privind incluziuneasocialã ºi reducerea sãrãciei. Stra-

tegia globalã pentru locuire a ONUaratã cã locuirea trebuie corelatãcu alte strategii politici, fiind inse-parabilã de alte obiective precumreducerea sãrãciei, incluziuneasocialã dezvoltarea economicã,pentru a obþine rezultate coerenteºi durabile.

Obiectivele ºi mãsurile StrategieiNaþionale a Locuirii, în special celeprivind colectarea de date, eficien-þa energeticã ºi reducerea risculuiseismic, limitarea dezvoltãrii urba-ne necontrolate, reabilitarea clãdi-rilor vechi ºi încurajarea investiþii-lor private ºi a parteneriatelor cusectorul public se aliniazã la princi-piile ºi recomandãrile Cartei de laGeneva privind locuirea durabilã.

Conform Strategiei naþionale pri-vind incluziunea socialã ºi reduce-

rea sãrãcie i pentru per ioada2015-2020, principalele grupurivulnerabi le de populaþ ie dinRomânia sunt:

1. Persoanele sãra-ce/cu venituri redu-se;

2. Copiii ºi tineriilipsiþi de îngriji-rea ºi susþinereapãrinþilor;

3. Vârstnicii sin-guri sau aflaþi înstare de dependenþã;

4. Persoanele de etnieromã;

5. Persoanele cu dizabilitãþi;6. Alte grupuri vulnerabile (per-

soane dependente de droguri saualcool, victime ale violenþei în fa-milie, persoane care au ispãºit

pedepse privative de libertate,persoane aflate în evidenþele servi-ciilor de probaþiune, etc.);

7. Persoane care trãiescîn comunitãþi margi-

nalizate.Aceste persoane

constituie grupulþintã al Strategiei,º i be ne f i c i ar i icheie ai mãsurilor

care vor fi imple-mentate în perioa-

da 2015-2020.Printre altele, nota de

fundamentare a proiectuluimenþioneazã cã, din punct de ve-dere al nivelului sãrãciei, Româniaeste pe locul al doilea în UniuneaEuropeanã, însã condiþiile de locui-re sunt cele mai scãzute din

22 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2016

Legislaþie

Nota defundamentare a

proiectului menþioneazãcã, din punct de vedere al

nivelului sãrãciei, Româniaeste pe locul al doilea în

Uniunea Europeanã, însãcondiþiile de locuire sunt

cele mai scãzute dinEuropa".

Europa".România este una dintre þãrile cu

cea mai mare vitezã de scãdere apopu laþ i e i d i n lu m e , pr e c o-nizându-se cã, pânã în 2050, gra-dul de scãdere a populaþiei vaajunge la 15%. În aceste condiþii,numãrul de locuinþe depãºeºte nu-mãrul de familii - aproximativ 8 mi-lioane de locuinþe la 7,2 milioanede familii. Amploarea fenomenuluimigraþiei din ultimii ani a generatun dezechilibru al cererii ºi ofertei,cu suprapopularea unor centre ur-bane ºi o incidenþã ridicatã a locu-inþelor neocupate în altele. Pro-centul locuinþelor vacante dinRomânia, de 16%, se numãrãprintre cele mai ridicate din lume.

Fondul imobiliar se deterioreazãrapid din cauza întreþinerii necores-punzãtoare ºi a gestionãrii ina-decvate a clãdirilor multifamilialevechi. De asemenea, multe familiicu venituri scãzute ºi medii locu-iesc în clãdiri care sunt monumen-te istorice sau în clãdiri cu risc seis-mic ridicat, precum ºi în cartieredãrãpãnate, acestea neavând la dis-poziþie resursele necesare pentru aface îmbunãtãþirile necesare, semai aratã în nota de fundamenta-re. Documentul subliniazã: „Acesteclãdiri reprezintã un pericol pentrupublic ºi o ameninþare la adresapatrimoniului arhitectural al Ro-mâniei ºi a vitalitãþii oraºelor, darpot fi considerate ca oportunitãþi

de revitalizare a cartierelor. Locu-inþele publice reprezintã aproxi-mativ 2% din fondul imobiliar ºisunt insuficiente, nesatisfãcând ce-rerea, aºa cum reiese din listele deaºteptare pentru închirierea de lo-cuinþe sociale.

Proprietatea fragmentatã asupralocuinþelor alocate necorespunzã-tor din punct de vedere spaþial res-tricþioneazã mobilitatea resurselorcãtre locaþii mai productive. Piaþade închiriere de locuinþe este, înmare parte, neoficialã ºi neregle-mentatã, iar unele politici, în con-textul actual al pieþei, fac imposibi-lã reorientarea structurilor care au

fost situate fãrã referire la valoareaamplasamentului pe care au fostconstruite.

Acest mod de alocare limiteazãde asemenea mobilitatea forþei demuncã, în special într-un mediucaracterizat de o ratã ridicatã aºomajului".

Agenda pentrudezvoltare durabilãprevede accesul tuturorla locuinþã, la un costconvenabil, pânã în 2030

Criza financiarã globalã din pe-rioada 2008-2010 a dus la o scãde-

re semnificativã a preþurilor locuin-þelor, aspect care a condus la fali-mentul multor dezvoltatori imobi-liari, aratã nota de fundamentare aproiectului Strategiei Naþionale deLocuire.

Aceasta menþioneazã: „Piaþa esteîncã în curs de recuperare în urmaacestui ºoc ºi multe gospodãrii ausuferit pierderi majore în termenide bunãstare ºi capital. Oraºele im-portante ale þãrii continuã sã seconfrunte în acelaºi timp cu feno-menul extinderii urbane rapide ºicu pierderi de populaþie, cu impli-caþii negative pentru durabilitateamãsurilor cu efect asupra mediu-lui.

Cheltuielile pentru locuinþe pu-blice sunt efectuate prin interme-diul a aproximativ 20 de programediferite, iar, în total, bugetul alocatreprezintã numai o parte din cotamedie din PIB alocatã asistenþei înprivinþa locuirii în alte þãri cuvenituri medii".

În acest context, reforma politi-cii locuirii este necesarã ºi repe-zintã o oportunitate pentru Rom-ânia, în vederea unei valorificãrimai bune a potenþialului existentla nivelul domeniului locuirii ,pentru a utiliza mai eficient resur-sele bugetare ºi pentru a le direc-þiona cãtre persoanele care aucea mai mare nevoie de sprijin,pentru a oferi locuinþe sigure, înconformitate cu puterea de cum-pãrare sau de gestionare a resur-selor pentru locuire, precizeazãdocumentul citat.

(continuare în pagina 24)

23

Strategiarecomandãreformareasubvenþiei de TVAPersoanelor care cumpãrã locuinþe private în ca-

drul unui anumit interval al preþului (mai mic de

86.000 euro sau 380.000 lei) li se oferã o subven-

þie pentru TVA - acestea plãtesc o taxã pe valoa-

rea adãugatã de 5%, comparativ cu TVA normalã

de 20%. Aceastã subvenþie ar fi mult mai eficientã

dacã ar fi direcþionatã în funcþie de nivelul venitu-

lui, de exemplu cãtre persoane care câºtigã mai

puþin de venitul mediu la nivel naþional, apreciazã

MDRAP.

(urmare din pagina 23)

Lipsa reformelor necesare ar pu-tea determina ca o parte ºi maimare din populaþia tânãrã dina-micã a României sã caute oportu-nitãþi prin emigrare sau ca multedintre cartierele istorice ale þãrii sãcontinue sã se deterioreze ºi sã fieexpuse riscului seismic.

Locuirea este o provocare majo-rã pentru dezvoltarea României ºiimplicã necesitatea unei abordãriintegrate care sã þinã cont de im-pactul economic, social ºi de me-diu al mãsurilor adoptate. Strate-gia globalã pentru locuire a Naþiu-nilor Unite aratã cã locuirea trebu-ie corelatã cu alte strategii ºi politi-ci, fiind inseparabilã de alte obiec-tive precum reducerea sãrãciei, in-cluziunea socialã ºi dezvoltareaeconomicã, pentru a obþine rezul-tate coerente ºi durabile.

Astfel, Strategia Naþionalã a Lo-cuir i i este strâns legatã ºi seînscrie în cadrul altor documentestrategice, precum Agenda pen-tru dezvoltare durabilã, care pre-vede, pânã în orizontul 2030, ac-cesul tuturor la locuinþã, la uncost accesibil ºi reabilitarea car-tierelor marginalizate. De aseme-nea, obiectivele ºi mãsurile stra-tegiei, în special cele privind co-lectarea de date, eficienþa ener-

geticã ºi reducerea riscului sei-smic, limitarea dezvoltãrii urbanenecontrolate, reabilitarea clãdiri-lor vechi ºi încurajarea investiþii-lor private ºi a parteneriatelor cusectorul public, se aliniazã la prin-cipiile ºi recomandãrile conþinuteîn Carta de la Geneva privind lo-cuirea durabilã.

Banca Mondialã vrea

îmbunãtãþirea

programului

de locuinþe sociale

În vederea fundamentãrii Strate-giei Naþionale a Locuirii, au fost re-alizate analize ºi recomandãri cusprijinul Bãncii Mondiale, care aelaborat trei rapoarte de analizãprivind locuirea.

În baza analizelor realizate, BancaMondialã a propus un set de reco-mandãri care sã constituie piloniicheie ai strategiei naþionale în do-meniul locuirii, recomandãri struc-turate la nivelul a cinci arii priorita-re: (1) consolidarea seismicã a clã-dirilor rezidenþiale cu structurã ne-sigurã, (2) prioritizarea îmbunãtãþi-rii locuinþelor ºi cartierelor vechi,(3) prioritizarea asistenþei din sec-torul locuirii, acordate persoanelorsãrace ºi vulnerabile, (4) îmbunãtã-þirea programului de locuinþe so-

ciale, (5) facilitarea construirii delocuinþe accesibile ca preþ de cãtresectorul privat.

În conformitate cu recomandãrileBãncii Mondiale (BM), unul dintreprincipiile de bazã ale strategieitrebuie sã fie o piaþã funcþionalãde locuinþe care implicã atât secto-rul public, cât ºi pe cel privat.Astfel, sectorul public vajuca un rol esenþial înfurnizarea de sprijindirect în sectorullocuinþelor pentrugrupurile cele maisãrace ºi mai vul-nerabile, intervineîn mod activ pe ace-le teme ºi sectoarespecifice care se confrun-tã cu disfuncþionalitate de piaþãsau cu externalitãþi negative ºi cre-eazã stimulente în vederea unorschimbãri de comportament ºi avalorificãrii investiþiilor private îndirecþia locuinþelor accesibile prinsoluþii de piaþã „asistate". Sectorulprivat va adapta soluþiile la nevoi-le în materie de locuinþe ale grupu-rilor sociale cu venituri medii ºimari.

Totodatã, din rapoartele elabora-te de Banca Mondialã, rezultã canecesitate redefinirea rolului sta-tului în scopul asigurãrii unei pieþe

funcþionale a locuinþelor, fapt carear putea ameliora în mod semnifi-cativ condiþiile de locuit la costurirelativ scãzute. Aceste îmbunãtãþi-ri nu numai cã ar face locuinþelemai accesibile ºi de o calitate maibunã, dar ar avea efecte ºi asupraeconomiei, în general, considerã

specialiºtii din domeniu.Strategia Naþionalã a

Locuirii vizeazã abor-darea integratã a

problemelor multi-ple ºi complexeale domeniului lo-cuirii manifestate

atât în mediul ur-ban, cât ºi în cel ru-

ral, având ca arie decuprindere locuinþele, dar

ºi problematicile care sunt asociatelocuirii, aflate în domeniul de re-sponsabilitate al statului, precumaccesul la servicii de utilitãþi publi-ce (apã, canalizare), politici de dez-voltare urbanã etc.

Scopul strategiei este identifica-rea mãsurilor ºi crearea instru-mentelor pentru asigurarea acce-sului la condiþii de locuire adecva-te pentru toate categoriile de per-soane, pânã în anul 2030, având caprincipii:Ø siguranþa stabilitãþii structurale

a locuinþelor;

24 Bursa Construcþiilor nr. 6 / 2016

Legislaþie

Lipsareformelor necesare

ar putea determina camulte dintre cartierele

istorice ale þãrii sãcontinue sã se

deterioreze ºi sã fieexpuse riscului

seismic.

Ø accesul egal ºi nediscriminato-riu la locuinþe pentru comuni-tãþile defavorizate sau margi-nalizate;

Ø accesibilitate din punct de ve-dere al preþului: Eurostat defi-neºte o "supraîncãrcare" finan-ciarã a unei gospodãrii atuncicând costurile totale aferentelocuirii ºi utilitãþilor depãºesc40% din venitul net.

Ø dezvoltarea urbanã ºi accesulla servicii de utilitãþi publice;

Ø valorificarea fondului construitexistent;

Ø locuinþe corespunzãtoare care

pot fi utilizate de comunitãþi cunevoi speciale, precum persoa-nele vârstnice, persoanele cudizabilitãþi, tipuri neconvenþio-nale de familie, etc.

Ø accesul la oportunitãþi de locuride muncã ºi mobilitatea forþeide muncã.

Strategia urmãreºtemodificarea cadruluilegislativ din domeniu

Având în vedere numãrul mare alactorilor implicaþi în implementa-rea politicii de locuire ºi þinând

cont de diversitatea actelor nor-mative în vigoare ºi a programelorde investiþii în domeniul locuirii, seconsiderã necesarã analiza, în ve-derea corelãrii, simplificãrii ºi efi-cientizãrii a cadrului normativ exis-tent.

Alãturi de modificãrile propusela nivelul actelor normative pri-mare, prin prezenta strategie suntpropuse mãsuri cu impact care vi-zeazã ºi modificarea unor actenormative secundare ce regle-menteazã programele privindconstrucþia/reabilitarea/moderni-zarea ºi consolidarea diferitelor ti-

puri de locuinþe.Totodatã, în vederea soluþionãrii

problemelor identificate în prezen-ta Strategie ºi pentru îndeplinireaobiectivelor propuse, vor fi anali-zate, în vederea modificãrii ºi core-lãrii acestora cu mãsurile stabilite,actele normative subsecvente carereglementeazã:Ø condiþiile privind finanþarea

construcþiei de locuinþe;Ø închirierea locuinþelor, dreptu-

rile ºi obligaþiile proprietarilorºi ale chiriaºilor;

Ø atribuþiile autoritãþilor adminis-traþiei publice locale;

Ø reglementarea drepturilor deproprietate, administrare ºitransferul acestora conformpropunerilor din prezenta Stra-tegie.

O nouã lege ar putea

sã prevadã mai multe

locuinþe sociale, cu

suprafeþe mai mici

Deºi Legea locuinþei nr. 114/1996a fost revizuitã în mod repetat, ac-tuala formã trebuie înlocuitã cu uncadru mai general, se aratã în do-cument. Conform acestuia, noualege va trebui sã clarifice obligaþii-le care decurg din proprietateaasupra locuinþei ºi care corespunddrepturilor ce au fost distribuite.

(continuare în pagina 26)

25

Vasile Dîncu: "Guvernulvrea o piaþã funcþionalãºi transparentã aînchirierii locuinþelor"Guvernul îºi propune sã creeze premisele pentru asigurarea

unei pieþe funcþionale ºi transparente a închirierii locuinþelor,

prin implementarea Strategiei Naþionale a Locuirii.

Vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al dezvoltãrii, subliniazã:

"Prin aceastã strategie, Guvernul României îºi propune sã cre-

eze premisele în vederea asigurãrii unei pieþe funcþionale ºi

transparente a închirierii locuinþelor. Cum se poate face acest

lucru: prin oferirea de subvenþii/vouchere pentru închirierea

de locuinþe pe piaþã sau utilizarea instrumentelor precum par-

teneriatele public-private pentru construcþia de locuinþe

sociale".

Potrivit domnului Dîncu, Frontul Comun pentru Dreptul la Lo-

cuire ºi Fundaþia Desire Cluj sunt douã dintre organizaþiile

care contribuie cu propuneri la Strategia Naþionalã a Locuirii.

(urmare din pagina 25)

Legea urmeazã sã reglementezeºi criteriile de eligibilitate þinândcont de veniturile beneficiarilorprogramelor privind locuinþele so-ciale ºi alte tipuri de locuinþe publi-ce într-un mod mai general, stabi-lind totodatã standarde mai adec-vate ºi mai scãzute pentru locuinþeºi clarificând, în acelaºi timp, rolulANL. Printre altele, noua lege vatrebui sã prevadã cã fondurilepublice urmeazã sã fie utilizatepentru a-i ajuta pe cei cu venituriinsuf ic iente ca sã-º i acoperenevoile de locuire.

Totodatã, legea locuinþei trebuiesã clarifice rolul ºi competenþeletuturor actorilor implicaþi, respec-t iv autoritãþi le administraþieipublice centrale ºi locale

Strategia precizeazã: "În actualaformã, standardele minimale de-terminã costuri relativ mari de con-struire, precum ºi cheltuieli semni-ficative cu întreþinerea ºi plata uti-litãþilor (în special în sezonul rece).Aceste aspecte determinã autori-tãþile administraþiei publice localesã treacã în plan secund planifica-rea construcþiei de noi locuinþe so-ciale, iar beneficiarii celor existentesã fie în risc de evacuare ca urmarea dificultãþii suportãrii costurilor deîntreþinere. Prin reducerea suprafe-þelor minimale prevãzute în Legeanr. 114/1996, exclusiv în cazul lo-cuinþelor sociale, se anticipeazã oreducere a cheltuielilor curentepentru plata utilitãþilor ºi a costuri-lor de întreþinere a locuinþelor so-

ciale. Totodatã, avândîn vedere lipsa de te-renu r i pent ru con-strucþia de locuinþe so-ciale, într-un spaþiu limitat,autoritãþile administraþiei publicelocale pot construi mai multe locu-inþe sociale în condiþiile reduceriisuprafeþelor acestora".

Astfel, MDRAP propune creareaunei platforme de monitorizareîn domeniul locuirii, care urmea-zã sã supervizeze investiþiile pu-blice din sectorul locuirii, pre-cum ºi datele privind fondul lo-cativ existent ºi nevoile de locu-inþe.

Totodatã, autoritãþi-le administraþiei pu-

blice locale vor elabo-ra un plan local privind

locuirea, conform preve-derilor prezentei strategii, care

sã fie revizuit anual, ºi care va abor-da în principal problema locuinþe-lor sociale ºi a comunitãþilor margi-nalizate ºi mãsuri pentru soluþio-narea acestor probleme.

Programul local de locuire va fiinstrumentul de observare, de de-finire ºi de programare a investiþii-lor ºi acþiunilor în domeniul locuiriila nivelul unei unitãþi administra-tiv-teritoriale, în vederea rezolvãriinevoii de locuinþe, a conservãrii ºireabilitãrii fondului de locuinþeexistent ºi asigurãrii coeziuniisociale ºi teritoriale.

În opinia MDRAP, un "principiudirectiv" ar trebui sã fie evitareaevacuãrii fãrã soluþie adecvatã.Acest obiectiv este strâns legat desporirea numãrului de locuinþepublice ºi implicã o viziune pe ter-men lung. "În general, evacuareanu ar trebui sã producã o degra-dare a situaþiei persoanelor afec-tate: acestea nu ar trebui sã rãm-ânã lipsite de locuinþã în urmaevacuãrii. Când persoanele afecta-te de evacuare nu dispun de mij-loace de subzistenþã, atunci tre-buie sã le fie acordatã asistenþãdin partea autoritãþilor care au re-sponsabilitatea de a gãsi, în limitaresurselor disponibile, diferite so-luþii durabile de relocare, înaintea

evacuãrii efective", aratã proiectullegislativ.

Proiectul legislativ:

"Vânzarea locuinþelor

construite de ANL nu este

recomandatã"

Vânzarea locuinþelor cu chiriisubvenþionate pentru tineri, încontextul în care fondul de locuin-þe publice este deja foarte limitat,nu este recomandatã, sunt de pã-rere autoritãþile.

Acestea precizeazã, în proiectulde strategie: "Acest fond ar putea fimenþinut sub forma unor locuinþecu chir ie care sã f ie uti l izateîntr-unul sau mai multe dintre ur-mãtoarele scopuri:

(i) pentru active generatoare devenit cu chirii la preþul pieþei caresã contribuie la subvenþionareaîncruciºatã a locuinþelor socialesau la strângerea de fonduri pen-tru locuinþe sociale noi;

(ii) locuinþe în regim de închirieredestinate gospodãriilor cu venit re-dus care pot sã plãteascã chiriileactuale;

(iii) locuinþe pentru tineri (în for-ma programului actual), cu chiriisubvenþionate, însã cu un plafon înceea ce priveºte numãrul de ani încare acestea pot fi ocupate de cã-tre o singurã gospodãrie (deexemplu 3-5 ani);

(iv) locuinþe de „tranziþie" pentrurezidenþii clãdirilor care se aflã în

26 Bursa Construcþiilor nr. 6 / 2016

Legislaþie

MDRAP:"Un «principiu

directiv»ar trebui sã fie

evitarea evacuãriifãrã soluþieadecvatã".

curs de reabilitare seismicã.

Proiectul de strategie:

"Eligibilitatea pentru

obþinerea garanþiei prin

programul «Prima Casã» -

sã se bazeze pe venit"

Scãderea cererii de locuinþe carea urmat crizei a impus GuvernuluiRomâniei crearea programului„Prima casã", care oferã crediteipotecare în condiþii favorabile ce-lor ce-ºi cumpãrã pentru primadatã o locuinþã. O persoanã poatesã apeleze la programul „Primacasã" pentru cumpãrarea unei casesub 60.000 euro, ceea ce, pe piaþaactualã, direcþioneazã cumpãrãto-rii spre fondul imobiliar de locuinþevechi, mai ieftine, deoarece unimobil nou de dimensiuni compa-rabile costã mai mult, apreciazãspecialiºtii care au redactat proiec-tul Strategiei. Aceºtia subliniazã cãîmprumuturile contractate prinpr og r am u l „P r i m a c asã" aureprezentat 90% din crediteleipotecare, începând cu 2009, ºi aureactivat în mare parte piaþa ipote-carã.

România deþine cele mai scãzutevalori ale împrumuturilor pentrulocuinþe pe cap de locuitor (peste18 ani) alãturi de Bulgaria, situâ-ndu-se la valoarea de 623 euro

(Bulgaria 575). În schimb, în Unga-ria, aceastã valoare se ridicã la2.106 euro, în Polonia - la 2.656euro, în Regatul Unit - la 32.884euro.

În octombrie 2013, GuvernulRomâniei a luat o decizie conformcãreia toate creditele ipotecarecontractate prin programul „Primacasã" trebuie sã fie în lei ºi nu îneuro. Scopul acestei cerinþe a fostacela de protejare a cumpãrãtori-lor de locuinþe cu venituri în leiîmpotriva fluctuaþiilor de schimbvalutar.

De la lansarea programului ºipânã în decembrie 2015 au fostacordate peste 166.000 de garan-þii, pentru finanþãri în valoare depeste 3,2 miliarde euro (dupãpreluarea a 50% din risc de cãtrebãnci), respectiv peste 13,9 miliar-de lei, menþioneazã iniþiativa legis-lativã.

Documentul aratã cã, din decem-brie 2013, rata împrumuturilor înlei a crescut cu un ritm anual re-cord de 90%. Aceastã tendinþã afost vãzutã în toate economiilenon-euro în 2012, cu o creºterefaþã de anul trecut a creditelor ipo-tecare neachitate în moneda loca-lã. România a condus în cadrul eco-nomiilor non-euro, cu o ratã de+19,2%, în comparaþie cu Suedia(+4,5%), Danemarca (+1,6%) ºi Po-lonia (+1%). În prezent, piaþa de fi-

nanþare a locuinþelor este sprijinitãîn mare mãsurã de garanþiile oferi-te în cadrul programului „Primacasã", mai aratã proiectul de lege.

„În anul 2016, rata dobânzii pen-tru împrumuturile care vor fi acor-date în cadrul programului «PrimaCasã» a fost redusã cu jumãta-te de punct procentual.Plafonul garanþiilor(1,69 miliarde de leipentru 2016) estemult mai mic faþãd e c e l ac or d atpe nt r u 2 0 1 5 ,când bãncile auavut la dispoziþie2,8 miliarde de leipentru a garanta 50% dincreditele ipotecare acordatepopulaþiei prin acest program.

Se considerã cã forþa cu care s-arelansat sectorul rezidenþial în ulti-ma perioadã ar putea fi diminuatãde eventuala stopare a programu-lui «Prima Casã». Câteva modificãriale programului „Prima casã" arputea ajuta la soluþionarea unoradintre aceste probleme: de exem-plu, printr-o direcþionare mai bunãcãtre gospodãriile care altfel nu arputea contracta o ipotecã, efectelede distorsionare ar putea fi reduse,deoarece veniturile beneficiarilorar corespunde preþurilor locuinþe-lor mai mici, iar cheltuielile publicear fi direcþionate corespunzãtor cã-

tre gospodãriile cu venituri maimici.

În acest context, printrre altele,Strategia de Locuire îºi propune sãmodifice programul „Prima Casã".

Proiectul menþioneazã: „Plafonulde garantare de 60.000- 70.000

euro nu este destul de eficientîn filtrarea ºi orientarea

cãtre persoanele careau cu adevãrat ne-

voie de acest tip deasistenþã din par-tea guvernului. Uncriteriu de eligibili-

tate bazat pe venitar putea fi o soluþie

în aceastã privinþã.Astfel, eligibilitatea pen-

tru obþinerea garanþiei din ca-drul programului «Prima Casã» arputea sã se bazeze pe criteriul devenit".

BM recomandã

modificarea criteriilor de

funcþionare a

programului BauSpar

Programul tip BauSpar (care pre-vede produsele de economisi-re-creditare, vândute, la noi, deBCR Banca pentru Locuiþe ºi de Ra-iffeisen Banca pentru Locuinþe) aavut un succes relativ pânã în pre-zent, în 2015 existând 300.000 depersoane care au economisit lacele douã bãnci. Numãrul clienþilornoi care aleg acest produs de eco-nomisire creºte cu aproximativ10% în fiecare an, potrivit proiectu-lui MDRAP. Cu toate acestea, ex-perþii Bãncii Mondiale au identifi-cat o serie de probleme legate demodul în care programul func-þioneazã în prezent, dupã cum ur-meazã:

"Programul nu are impactul doritîn ceea ce priveºte acordareaîmprumuturilor pentru locuinþe -doar 5% dintre persoanele careeconomisesc îºi exercitã opþiuneade a contracta un credit. Progra-mul este încã relativ nou, aºadaracest aspect s-ar putea schimba.Totuºi, întrucât dobânzile au scã-zut în ultimii ani, stimulentul acor-dat împreunã cu un împrumut Ba-uSpar este în prezent limitat, deoa-rece contractul iniþial stabileºte oratã cu câþiva ani în avans pentruconversia creditului.

(continuare în pagina 28)

27

Româniadeþine cele mai

scãzute valori aleîmprumuturilor pentru

locuinþe pe cap de locuitor(peste 18 ani) alãturi

de Bulgaria, situându-sela valoarea de

623 euro.

(urmare din pagina 27)

Elementul de subvenþie nu estebine direcþionat - oricine poate sãsolicite un produs BauSpar ºi sã be-neficieze de subvenþie. Oferind250 euro pe client, programul desubvenþionare a înregistrat pânã înpr e z e nt a loc ãr i bu g e t ar e d e841.590.738 lei din 2005, anul încare a fost demarat. Aceste fonduriar putea fi utilizate mai bine dacãar fi direcþionate cãtre cei care aucea mai mare nevoie de asistenþã".

În acest context, creºterea di-mensiunii împrumutului ar putea filuatã în considerare, subliniazãproiectul legislativ, arãtând cã, înprezent, se deruleazã o campanieputernicã pentru reducerea pro-centului de economisire raportatla împrumutul final care poate fiobþinut. "Acest aspect ar trebuigândit cu atenþie, deoarece poatesã creeze un sistem în care sã exis-te o nevoie permanentã de clienþinoi care sã economiseascã pentrua acoperi creditele noi acordate.Acest lucru poate fi în mod inerentnesustenabil. Totuºi, ar putea exis-ta ºi un argument conform cãruiarata actualã a economiilor compa-rativ cu împrumutul este prea con-servatoare, iar împrumuturile carepot fi obþinute nu sunt suficientepentru achiziþionarea unei locuin-

þe", mai considerã specialiºtii careau elaborat iniþiativa.

Aceºtia evidenþiazã ºi faptul cã auapãrut întrebãri legate de înþelege-rea produsului de cãtre client.

Pentru o direcþionare mai bunã asubvenþiei asociate schemei BauS-par ºi pentru asigurarea cheltuiriifondurilor guvernamentale în celmai echitabil mod, vor fi efectuateurmãtoarele reforme legate deacest program:

"- Subvenþia poate fi orientatã înmod specific cãtre persoanele careeconomisesc în vederea obþineriiunor împrumuturi pentru renova-re. - Realocarea elementului desubvenþie care rãmâne dupã crite-riul de eligibilitate cãtre o schemãde garantare sau o schemã directãde subvenþionare care se concen-treazã pe împrumuturi mici deîmbunãtãþire a locuinþei.

- Subvenþia poate fi acordatã be-neficiarilor eligibili din punct devedere al venitului la începutul pe-rioadei creditului ºi nu progresivpe durata perioadei de economisi-re, astfel încât sã nu funcþioneze caun bonus continuu pentru siste-mul bancar sub formã de finanþaregratuitã".

Orice modificare a raportului din-tre suma economisitã ºi valoareacreditului trebuie analizatã foarte

atent, atrage atenþia proiectul delege, menþionând cã acest lucru ne-cesitã modelare financiarã pentruevaluarea stabilitãþii ºi sustenabili-tãþii generale ale sistemului.

Strategia: "Legislaþia nu

ar trebui sã permitã

construirea de proprietãþi

în zone fãrã

infrastructurã"

Autoritãþile locale pot atrage sec-torul privat prin intermediul parte-neriatelor public-private (PPP) ºi alAcordurilor de dezvoltare (AD),pentru construirea de locuinþe pri-vate accesibile ca preþ ºi chiar pen-tru construirea de locuinþe publi-ce, considerã MDRAP, precizând:"Parteneriatele public-private potfi înþelese drept angajamente con-tractuale între o entitate guverna-mentalã ºi o companie privatã, încadrul cãrora compania privatã fo-loseºte resursele guvernului ºiîmparte riscul, urmând îndrumãrileguvernului privind furnizarea delocuinþe la preþ accesibil".

Pentru furnizarea infrastructuriide bazã în timp util, este necesarãîmbunãtãþirea planificãrii ºi a coor-donãrii între autoritãþile locale ºifurnizorii de utilitãþi. Abordarea în

legãturã cu mãsurile de urbanismar trebui sã fie mai proactivã, astfelîncât livrarea planificatã a infra-structurii de bazã de cãtre autori-tãþile locale sã orienteze tiparuldezvoltãrii ºi nu invers, conformproiectului de lege.

Acesta aratã cã legislaþia naþiona-lã nu ar trebui sã permitã dezvolta-torilor imobiliari ºi speculatorilorsã subdivizeze sau sã dezvolte pro-prietãþi în zone în care infrastruc-tura nu a fost dezvoltatã.

Principiile Strategiei

Scopul Strategiei Naþionale a Locu-irii este identificarea mãsurilor ºi cre-area instrumentelor pentru asigura-rea accesului la condiþii de locuireadecvate pentru toate categoriile depersoane, pânã în anul 2030.

Strategia are mai multe principii,dupã cum urmeazã:

ü Prioritizarea

Definirea ariilor prioritare ºi prio-ritizarea mãsurilor în funcþie de ne-voile reale (consolidarea seismicã,îmbunãtãþirea locuinþelor ºi cartie-relor vechi, asistenþa în sectorul lo-cuirii pentru persoanele sãrace ºivulnerabile, îmbunãtãþirea progra-mului de locuinþe sociale ºi facilita-rea construirii de locuinþe accesibi-

28 Bursa Construcþiilor nr. 6 / 2016

Legislaþie

le ca preþ), precum ºi dezvoltareaunor instrumente ºi mecanisme deprioritizare - spre exemplu, planulde reducere a riscului seismic.

Autoritãþile aratã cã expunereaþãrii noastre la riscul seismic esteprintre cele mai mari din Europa.Proiectul legislativ menþioneazã:„Estimãrile sugereazã cã aproxima-tiv 10.577 de gospodãrii ocupã 607clãdiri de locuinþã incluse în Clasa I(cea mai mare) de risc seismic, înîntreaga þarã. Acest lucru înseam-nã 10.577 locuinþe cu deficienþestructurale majore, majoritateaacestora fiind ocupate în prezent.Bucureºtiul prezintã cel mai marerisc seismic dintre toate capitaleleeuropene ºi este unul dintre celemai vulnerabile 10 oraºe din lume.Peste 60% din clãdirile încadrate înClasa I de risc seismic sunt situateîn Bucureºti - aproximativ 370 declãdiri cu 6.480 apartamente. Ma-joritatea locuinþelor din aceste blo-curi sunt ocupate.

Peste 600 de blocuri de locuinþedin Bucureºti sunt instabile (înca-drate în Clasa I ºi Clasa II de risc) ºinecesitã consolidare structuralã.Multe dintre clãdirile cu structurãnesigurã au fost construite înaintede 1960. Multe dintre clãdirile con-struite înainte de 1940 prezintã unrisc seismic mai mare deoarececonstruirea acestora a precedatadoptarea din anii 1940 a codurilorde construcþie rezistentã la seism".

La capitolul prioritizare, întâlnimîn strategie ºi prioritizarea progra-melor ºi proiectelor pentru o maimare eficienþã în vederea realizãriiobiectivelor, în special prin refor-marea ºi propunerea unor noi pro-grame în domeniul locuirii.

De asemenea, sunt prevãzuteprioritizarea ºi coordonarea inve-stiþiilor ºi fondurilor, pentru o ac-þiune coerentã ºi eficientã, prin su-sþinerea rolului consiliilor locale cuatribuþii în acest domeniu ºi princoordonarea fondurilor guverna-mentale cu fondurile europene.

ü Accesibilitatea

Strategia vizeazã asigurarea unorchirii accesibile ca preþ ºi pe piaþaprivatã, prin susþinerea sectoruluiprivat. În paralel, se doreºte facili-tarea plãþii chiriilor ºi a cheltuielilorcu utilitãþile prin instrumente pre-cum subvenþii sau vouchere, ºiprin asocierea datoriilor acumulatela cheltuielile cu utilitãþile cu loca-tarii care acumuleazã respectiveledatorii, pentru a nu fi tranferatãdatoria aferentã spaþiului locativurmãtorului chiriaº/locator.

Printre alte intenþii desprinse dinstrategie, la capitolul "accesibilita-te", se numãrã facilitarea accesuluila proprietate prin îmbunãtãþireaunor programe, accesul simplu lainformaþii ºi asistenþã pentru de-mersurile privind solicitarea diver-selor ajutoare ºi instrumente dis-ponibile, asigurarea accesului la lo-cuinþe adecvate pentru grupurilesãrace ºi vulnerabile.

ü Facilitarea

Încurajarea construirii de locuin-þe publice prin instrumente care sãuºureze sarcina financiarã pentrustat ºi prin mecanisme de partene-riat cu sectorul privat este un altobiectiv al strategiei.

Alãturi de acesta, se regãseºtecreºterea accesului autoritãþilor lo-cale la fonduri ºi la asistenþã tehni-cã în domeniul locuirii, prin siste-mul de finanþare din fonduri publi-ce, revizuit, într-o manierã centrali-zatã, precum ºi creºterea accesuluila locuinþã al gospodãriilor, în func-þie de nevoi, prin diferitele progra-me de susþinere ºi prin acordareade subvenþii/vouchere pentru apermite accesul la locuinþele dindomeniul privat.

ü Disponibilitatea

Autoritãþile prevãd creºterea fon-dului imobiliar public prin disponi-bilizarea clãdirilor neutilizate sauabandonate ºi reabilitarea clãdiri-

lor vechi neutilizate în mod priori-tar, precum ºi prin construirea delocuinþe noi, dar ºi încurajarea im-plicãrii sectorului privat prin diferi-te mecanisme precum Acordurilede dezvoltare sau ParteneriatelePublic-privat, pentru dezvoltareade locuinþe sociale.

ü Securizarea

Specialiºtii care au lucrat la întoc-mirea proiectului au considerat ne-cesare asigurarea siguranþei fizice aclãdirilor prin acþiuni de reducere ariscului seismic ºi derularea unoracþiuni de reabilitare a clãdirilor custructuri nesigure; asigurarea unorcondiþii de locuinþã sigure ºi decen-te diferitelor categorii de populaþie;asigurarea unei pieþe imobiliarefuncþionale, prin mãsuri de reduce-re a pieþei neoficiale de închiriere, ºiprotejarea persoanelor evacuate.

ü Responsabilitatea ºi

rãspunderea

La acest capitol, regãsim, caobiective, clarificarea rolurilor ºiobligaþiilor diferitelor pãrþi implica-te în domeniul locuirii; responsabili-zarea autoritãþilor publice centraleºi locale ºi a asociaþiilor de proprie-tari cu privire la obligaþiile lor ºi mo-dul de realizare a obiectivelor stra-tegiei;

(continuare în pagina 30)

29

Peste 35% dintre cele8,8 milioane de locuinþe

ale þãrii au nevoie dereparaþii urgente.

Situaþia locuinþelorTotal Municipii ºi oraºe Comune

Numãrul de locuinþe 8.722.398 4.764.257 3.958.141

Numãrul mediu de camere pe locuinþe 2,7 2,5 3,0

Suprafaþa medie a camerelorpentru locuit (m2) pentru:

Locuinþã 45,9 47,4 46,7

Camera de locuit 17,3 18,8 15,7

(urmare din pagina 29)

aplicarea responsabilitãþilor autori-tãþilor locale prin oferirea instru-mentelor ºi resurselor necesare laîndeplinirea lor.

ü Transparenþa

În alocarea de resurse publice cãtresectorul locuirii ºi în ceea ce priveºtecriteriile de alocare a locuinþelor pu-blice, care trebuie sã fie uniformizate,motivate ºi accesibile publicului, estenevoie de transparenþã, considerãautoritãþile.

Acestea recomandã ºi transpa-renþa diferitelor reguli aplicabile însectorul locuirii, prin accesul publi-cului ºi promovarea lor, precum ºitransparenþa criteriilor de alocare alocuinþelor ºi a subvenþiilor ºi tran-sparenþa deciziilor luate.

ü Nediscriminarea ºi egalitatea

de ºanse

Asigurarea unui acces egal tutu-ror categoriilor de populaþie, fãrãca dispoziþiile legale sã constituiesau sã ducã la o formã de discrimi-nare directã sau indirectã constitu-ie un alt þel al strategiei. Aceasta îºimai propune clarificarea ºi unifor-mizarea criteriilor de alocare a lo-cuinþelor sociale ºi a subvenþiilorpentru locuire.

ü Reducerea disparitãþilor ºi

coeziunea

Diferitele inegalitãþi din domeniullocuirii, fie teritoriale, fie legate de di-versele situaþii socio-economice, tre-buie sã fie reduse pentru creºtereacoeziunii. Disparitãþile între mediulurban ºi mediul rural trebuie reduse

prin susþinerea calitãþii locuirii în me-diul rural. De altfel, zonele marginali-zate urbane ºi rurale trebuie moder-nizate, punând accent pe aºezãrileinformale ºi locuinþele în stare de de-gradare. Proiectul de lege aratã cã, încompletarea acestei viziuni, grupuri-

le sãrace ºi marginalizate din mediulrural ºi urban trebuie susþinute pen-tru a putea beneficia de un accesegal la diferitele instrumente din do-meniul locuirii.

30 Bursa Construcþiilor nr. 6 / 2016

Obiectivele Strategiei Naþionale de Locuire

1.

Obiectivgeneral Reforma legislativã ºi instituþionalã

Obiectivespecifice

ü Clarificarea obligaþiilor care decurg din proprietateaasupra locuinþei ºi care corespund drepturilor care aufost distribuite;

ü Reglementarea criteriilor de eligibilitate pentruacordarea unei locuinþe publice þinând cont deveniturile beneficiarilor;

ü Reducerea suprafeþelor minimale prevãzute înlegislaþia în vigoare, exclusiv în cazul locuinþelorpublice;

ü Promovarea reglementãrilor privind interzicerealocuirii în structuri nesigure;

ü Instituirea unei singure categorii de „locuinþepublice”;

ü Achiziþia obligatorie a clãdirilor istorice vacante ºineutilizate pentru a creºte stocul de locuinþe publicedisponibile;

ü Clarificarea rolului ºi competenþelor tuturor actorilorimplicaþi;

ü Armonizarea legislaþiei privind locuirea cumetodologiile ºi legislaþia privind urbanismul ºiamenajarea teritoriului;

ü Elaborarea planurilor de locuire în corelaþie cudocumentaþiile de urbanism;

ü Reglementarea unui sistem de colectare periodicã adatelor de cãtre MDRAP în vederea fundamentãriiviitoarelor politici ºi programe de finanþare privindlocuinþele publice;

ü Instruirea personalului autoritãþilor administraþieipublice locale cu responsabilitãþi în domeniullocuirii.

2

Obiectivgeneral

Accelerarea mãsurilor pentru refacerea rezistenþei lacutremur a clãdirilor rezidenþiale nesigure din punctde vedere structural ºi a mãsurilor pentru relocarealocuinþelor expuse la hazarduri naturale ºi antropice;

Obiectivespecifice

ü Elaborarea ºi implementarea unui plan de atenuare ariscului seismic pentru clãdirile rezidenþiale clasificateca structural nesigure;

ü Identificarea de soluþii de relocare pentru aºezãrileinformale expuse la hazarduri naturale ºi antropice.

3

Obiectivgeneral

Prioritizarea mãsurilor privind îmbunãtãþirealocuinþelor ºi cartierelor vechi

Obiectivespecifice

ü Acordarea asistenþei tehnicã ºi financiarã asociaþiilorde proprietari pentru întreþinerea ºi reabilitareacondominiilor;

ü Corelarea mãsurilor privind eficienþa energeticã cucele de consolidare a clãdirilor;

3 Obiectivespecifice

ü Elaborarea unui program privind subvenþionarealucrãrilor de consolidare ºi creºtere a eficienþeienergetice a imobilelor individuale aparþinândgospodãriilor cu venituri reduse;

ü Elaborarea unui program naþional pentru sprijinireaautoritãþilor administraþiilor publice locale înasigurarea condiþiilor de locuire adecvate prin mãsuride combatere a insalubritãþii locuinþelor;

ü Intervenþii ce vizeazã reabilitarea clãdirilor ºicartierelor istorice.

4

Obiectivgeneral

Direcþionarea cu prioritate a asistenþei în domeniullocuirii cãtre categoriile sãrace ºi vulnerabile

Obiectivespecifice

ü Includerea cu prioritate a comunitãþilor sãrace ºivulnerabile în programele de termoizolare susþinutede Guvern;

ü Promovarea instrumentelor juridice si operaþionalede planificare în vederea asigurãrii mixitãþii socialeurbane;

ü Identificarea soluþiilor tehnice pentru îmbunãtãþireacondiþiilor de locuire din zonele marginalizate ur-bane ºi rurale;

ü Utilizarea unei abordãri personalizate pentrupersoanele sãrace ºi vulnerabile care sã rãspundãnevoilor acestora

ü Alocarea subvenþiei pentru familie, nu pentrulocuinþã;

ü Oferirea de subvenþii/vouchere pentru închirierea delocuinþe;

5

Obiectivgeneral Creºterea fondului de locuinþe publice

Obiectivespecifice

ü Auditarea ºi evaluarea programelor publice privindlocuirea existente

ü Stoparea vânzãrii Locuinþelor pentru Tineri construitede ANL;

ü Utilizarea instrumentelor private precum PPP-urile;Înfiinþarea de acorduri de tip construire – exploatare– transfer (Build - Operate - Transfer), CreareaAcordurilor de dezvoltare, pentru crearea unui fondnou de locuinþe sociale;

ü Promovarea înfiinþãrii cooperativelor de locuinþe;ü Încurajarea ºi susþinerea construcþiei locuinþelor

publice în vederea oferirii de cazare tranzitoriepentru persoanele care locuiesc în clãdiri nesiguredin punct de vedere structural;

ü Încurajarea proiectelor de regenerare pe terenuriindustriale dezafectate (“brownfield”) ºi utilizareaparcelelor mici neocupate situate în intravilan

Legislaþie