evaluare.doc

RAPORT DE EVALUARE

S.C. ARGUS S.A.

Raport de evaluare – S.C. ARGUS S.A.

CUPRINS:

I. DESCRIEREA MISIUNII DEEVALUARE..............................................................4

1. Prezentarea întreprinderii evaluate............................................................................4

2. Data efectivă a evaluării............................................................................................6

3. Baza de evaluare care include tipul şi definiţia valorii estimate...............................6

4. Proprietarul participaţiei evaluate.............................................................................7

5. Scopul şi utilizarea raportului de evaluare................................................................7

6. Clientul şi destinatarul raportului de evaluare..........................................................7

7. Cadrul de reglementare.............................................................................................7

8. Ipotezele şi condiţiile limitative................................................................................7

9. Conformitatea cu standardele de evaluare................................................................8

II. DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII EVALUATE...............................................9

1. Scurtistoric................................................................................................................9

2. Tipul întreprinderii....................................................................................................9

3. Situaţia juridică a activelor şi clasificarea activelor din cadrul afacerii

întreprinderii..............................................................................................................9

4. Tranzacţii cu participaţii sau active care au avut loc în întreprinderea evaluată în

perioada anterioară....................................................................................................9

5. Produse şi servicii...................................................................................................10

6. Piaţa întreprinderi....................................................................................................11

7. Analiza clienţilor şi furnizorilor. ............................................................................11

8. Concurenţa..............................................................................................................12

9. Dotări tehnice şi tehnologice principale..................................................................13

10. Identificarea activelor şi localizarea lor, data şi gradul de extindere a

inspecţiilor...............................................................................................................14

11. Angajaţii..................................................................................................................14

12. Managementul.........................................................................................................16

13. Analiza financiară a întreprinderii..........................................................................16

14. Sursele de informaţii utilizate, actualitate şi gradul lor de

credibilitate..............................................................................................................21

2


III. APLICAREA METODELOR DE EVALUARE.....................................................21

1. Metoda activului net corectat.................................................................................21

2. Metoda valorii de rentabilitate...............................................................................24

3. Justificare alegerii metodei de evaluare din cadrul celor 3 abordări......................26

IV. VALOAREA ESTIMATĂ PROPUSĂ, OPINIA ŞI CONCLUZIILE

EVALUATORULUI ŞI CONCLUZII.....................................................................26

1. Reconcilierea valorilor ..........................................................................................26

2. Valoarea estimata propusă.....................................................................................26

3. Opinia si concluziile evaluatorului.........................................................................27

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................28

3


I. DESCRIEREA MISIUNII DE EVALUARE

1. Prezentarea întreprinderii evaluate.

Societatea Argus S.A. a fost fondată în anul 1943 fiind înregistrată la Registrul

Comerţului cu nr. J13/550/1991, Codul Unic de Înregistrare fiind RO 1872644 având un

capital social de 53.711.967,00 RON. Obiectul principal de activitate al societății îl constituie

fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, cod CAEN 1041.

Obţinerea uleiurilor vegetale, din plante oleaginoase, reprezintă un proces cu tradiţie

în România, izvoarele istorice menţionând existenţa acestora în Bucureşti, încă din prima

jumătate a secolului al XVIII-lea. În sens industrial, se poate vorbi de

prelucrarea seminţelor oleaginoase, în România, la mijlocul secolului

XIX.

La sfârşitul perioadei interbelice, industria uleiului din România

cuprindea 138 fabrici, din care 80% erau fabrici mici,care nu utilizau în

total decât ceva mai mult de jumătate din capacitatea de producţie.

Fabrica de ulei Argus a fost înfiinţată în 1943 sub denumirea S.A.R. ARGUS având

capital privat roman cu sediul în Constanţa, în fosta zonă Obor. În 1948 are loc naţionalizarea

şi schimbarea denumirii în Întreprinderea Industrială de Stat Argus, ulterior denumită

Întreprinderea de Ulei Constanţa. În 1968 s-a început o nouă investiţie pentru construirea unei

fabrici moderne cu capacitate mai mare. Cele două unităţi au funcţionat împreună până în

1980 când vechea unitate a fost dezafectată. Argus SA Constanţa s-a constituit ca societate

comercială în anul 1991, devenind societate cu capital integral privat autohton la finele anului

1996, reprezentând un succes al metodei de privatizare MEBO .

Nouă unitate s-a dezvoltat în două etape: prima a început în 1968, iar a doua în 1973.

În 1968 s-a început construcţia unei unităţi de capacitate mai mare în prelucrarea

seminţelor oleaginoase şi a uleiului, care era compusă din:

Ř o linie tehnologică pentru prelucrarea seminţelor de floarea soarelui cu o capacitate

proiectată de prelucrare de 400 t/24ore;

Ř secţie pentru obţinerea uleiului comestibil rafinat cu o capacitate proiectată de

prelucrare de 75t/24 ore;

Ř o secţie pentru îmbutelierea uleiului comestibil rafinat în sticle având o capacitate

de 48000 sticle /8 ore

4


În 1973 s-a aprobat construirea unei noi linii tehnologice pentru obţinerea uleiului brut

prin prelucrarea boabelor de soia, cu o capacitate proiectată de 110 t boabe soia/24ore. În

momentul actual această linie este în conservare.

Încă de la constituirea sa ca societate comercială, în 1991, dar în special începând cu

anul 1994 a urmat o perioadă de investiţii susţinută având următoarele etape: în anul 1994 a

fost pusă în funcţiune o linie de îmbuteliere cu o capacitate de 90.000 sticle/16 ore; în anul

1996 s-a montat o instalaţie de format butelii PET şi s-a achiziţionat linia pentru îmbuteliere

în PET; începând cu anul 1997 la linia de uleiuri brute s-a modernizat secţia Extracţie iar în

anul 1998 linia de precuratire de tip BUHLER; în anul 1999 şi în 2004 secţia rafinărie a fost

modernizată şi retehnologizată, crescându-se capacitatea de rafinare şi obţinând uleiuri

rafinate prin ambele metode de rafinare, atât fizică cât şi chimică ce asigură satisfacerea

exigenţelor consumatorilor; în anul 2005 s-a realizat dotarea cu o linie de îmbuteliere în

bidoane de 2 L şi modernizarea liniei de îmbuteliere de 1 L .

Toate liniile tehnologice din prima etapă au început să producă la parametrii proiectaţi

din anul 1970 şi au fost prevăzute să lucreze 300 zile/an, în regim de lucru de 3 schimburi pe

zi. Linia pentru prelucrarea boabelor de soia a început să producă normal din anul 1976 fiind

prevăzută să lucreze 320 zile/an, de asemenea în 3 schimburi şi a fost trecută în conservare în

anul 1995.

Principalul produs fabricat la S.C. ARGUS S.A. este uleiul rafinat de floarea soarelui

"Argus" care a obţinut Premiul Internaţional pentru Calitate, Madrid, 1994. În acelaşi an a fost

pusă în funcţiune o linie de îmbuteliere cu o capacitate de 90.000 sticle/16 ore.

Întreprinderea îşi desfasoarea activitatea, având la bază o misiune, ce vizează:

Ř Luarea deciziilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi alte cerinţe

referitoare la mediu.

Ř Promovarea tehnologiilor performante şi ecologice în acelaşi timp.

Ř Eficientizarea utilizării energiei electrice, combustibililor şi carburanţilor, ca formă de

economisire a resurselor naturale şi financiare.

Ř Prevenirea poluării prin mecanisme de control şi utilizarea unor practici care

împiedica poluarea.

Ř Reducerea cantităţii de deşeuri rezultate din activităţile proprii şi valorificarea

eficientă şi ecologică a deşeurilor recuperabile.

Ř Reducerea impacturilor negative asupra mediului produse de emisiile de gaze şi

pulberi şi apele tehnologice uzate rezultate din procesele şi activităţile noastre.

5


Crearea unor relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii, solicitându-le şi încurajându-i

să crească nivelul calitativ şi ecologic al produselor.

O organizaţie îşi găseşte raţiunea de a fi numai atunci când produsele şi serviciile sale

satisfac nevoile clienţilor, sunt sigure pentru sănătatea lor şi sunt realizate în contextul

protejării mediului înconjurător. Un factor determinant pentru o dezvoltare durabilă este

îmbunătăţirea continuă a performantelor activităţilor în raport cu factorii de mediu.

Principalele obiective ale ARGUS Constanţa, specializată în producerea uleiului alimentar

rafinat de floarea soarelui şi răpită, sunt obţinerea satisfacţiei clienţilor săi în ceea ce priveşte

calitatea, siguranţă alimentară, preţul, termenele şi parametrii de livrare şi de a preventi

poluarea mediului înconjurător. În acest context, S.C. ARGUS S.A. îşi propune:

v Declararea calităţii ca principiu de bază al tuturor activităţilor organizaţiei;

v Identificarea şi satisfacerea cerinţelor exprimate ale clienţilor;

v Identificarea, evaluarea şi controlul pericolelor privind siguranţa alimentului;

v Motivarea personalului pentru îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei produselor şi

proceselor, a respectării cerinţelor de mediu, adică corelarea necesitaţilor şi interesului

personalului cu îndeplinirea obiectivelor integrate calitate-mediu-siguranta alimentului;

v Îmbunătăţirea modului actual de gestionare a deşeurilor generate de activităţile

noastre şi încadrarea în limitele impuse pentru poluanţii evacuaţi în aer şi în apele uzate;

v Minimizarea impactului generat asupra mediului de produsele şi procesele noastre

printr-o utilizare eficientă a energiei, a materiilor prime şi a materialelor în toate activităţile

noastre şi prin reducerea cantităţii de deşeuri rezultate din activităţile proprii şi valorificarea

eficientă şi ecologică a deşeurilor recuperabile;

v Luarea deciziilor pe bază de fapte şi în conformitate cu cerinţele legislaţiei şi

reglementarilor în vigoare;

v Instruirea şi conştientizarea faptului că fiecare angajat este răspunzător de igienă,

calitatea şi siguranţa muncii sale prin păstrarea mediului de lucru sigur, curat şi ordonat;

v Crearea unor relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii noştri, solicitându-le şi

încurajându-i să crească nivelul calitativ şi ecologic al produselor.

2. Data efectivă a evaluării : 10.04.2010

Inspectarea mobilului a avut loc la data 28.03.2010

3. Baza de evaluare – determinarea valorii de piaţă

Valorea de piaţă reprezintă suma estimată pentru care un activ ar putea fi schimbat la data

evaluării, între un cumpărător hotărât să cumpere şi un vânzător hotărât să vândă, într-o

6


tranzacţie liberă(nepărtinitoare), după o comercializare în cunoştinţă de cauză, prudent şi

fără constrângere; este estimată prin intermediul unor metode şi proceduri care se referă la

natura societăţii şi la condiţiile probabile de negociere pe piaţă.

4. Proprietarul participaţiei evaluate: Beneficiarul acestei evaluării este Vasile Leu

preşedinte - director general.

5. Scopul şi utilizarea raportului de evaluare

Raportul de evaluare are ca scop stabilirea valorii de piaţă actuale a societăţii S.C.

Argus S.A, se menţionează faptul că valoarea de piaţă este stabilită respectând condiţiile

impuse de Standardul Internaţional de Evaluare IVS 1 în definirea valorii de piaţă. Are ca

scop analiza rezultatelor financiare ale societăţii oferind astfel informaţii conducerii despre

situaţia reală a firmei şi implicit, despre rentabilitatea acesteia pentru stabilirea politicii sale

din următorii ani, solvabilitatea societăţii, politica actuală.

Pentru realizarea evaluării se va porni de la diagnosticarea societăţii, se vor folosi

metodele de evaluare adecvate, astfel încât să se ajungă la un rezultat cât mai aproape de

realitate.

6. Clientul şi destinatarul raportului de evaluare

Acest raport de evaluare este folosit de societatea Argus S.A. pentru a determina

poziţia ei pe piaţa concurenţială, dar şi pentru a stabili politică ce va fi adoptă în anii următori

de activitate, astfel încât societatea să aibă o activitate cât mai profitabilă.

7. Cadrul de reglementare

Evaluarea societăţii se face conform legislaţiei şi metodologiei în vigoare şi corelat cu

specificul economiei de piaţă liberă: documentarea, pe baza unei liste de informaţii furnizate

de către proprietar; selectarea tipului de valoare estimată în prezentul raport; inspecţia

amplasamentului; analiza tuturor informaţiilor culese, interpretarea rezultatelor din punct de

vedere al evaluării; stabilirea limitelor şi ipotezelor care au stat la baza elaborării raportului;

aplicarea metodelor de evaluare considerate oportune pentru determinarea valorii societăţii.

8. Ipotezele şi condiţiile limitative

Opinia evaluatorului este exprimată în concordanţă cu aceste ipoteze şi concluzii,

precum şi cu celelalte aprecieri din acest raport. Acest raport de evaluare a fost elaborat pe

baza următoarelor ipoteze şi condiţii generale limitative:

v Selectarea metodelor de evaluare, cât şi modalităţile de aplicare, s-au făcut

având în vedere statutul actual al societăţii supuse evaluării, astfel încât valorile estimate să

conducă la o valoare cât mai apropiată de cea reală;

7


v Aspectele juridice se bazează exclusiv pe informaţiile şi documentele furnizate

de către reprezentanţii proprietarului şi au fost prezentate fără să se întreprinde verificări sau

investigaţii suplimentare;

v Nu se asumă nici o responsabilitate privind descrierea situaţiei juridice sau a

consideraţiilor privind actele de proprietate;

v Nu este permisă folosirea raportului de către o terţă persoană fără obţinerea, în

prealabil, a acordului scris al clientului şi a autorului evaluării. Nici prezentul raport, nici părţi

ale sale nu trebuie publicate sau mediatizate fără acorsul scris şi prealabil al evaluatorului.

Intrarea în posesia unei copii a acestui raport nu implică dreptul de publicare a acestuia;

v Informaţiile furnizate sunt considerate a fi autentice, dar nu se poate garanta în

totalitate precizia lor;

v Firma a fost vizionata şi inspectata personal de către evaluator;

v Toate documentaţiile tehnice se presupune a fi corecte. Materialul grafic din

acest raport are rolul de a ajuta la descrierea proprietăţii;

v Selectarea metodelor de evaluare, cât şi modalităţile de aplicare, s-au făcut

având în vedere statutul actual al societăţii supuse evaluării, astfel încât valorile estimate să

conducă la o valoare cât mai apropiată de cea reală;

v Evaluatorul nu are nici un interes în prezent sau în viitor cu beneficiarul.

Raportul de evaluare nu va putea fi inclus, în întregime sau parţial, în documente,

circulare sau declaraţii, nici publicat sau menţionat în alt fel, fără acordul scris şi prealabil al

evaluatorului şi al clientului acestuia, cu specificarea formei şi a contextului în care ar urma să

apară.

9. Conformitatea cu standardele de evaluare

Raportul de evaluare este mijlocul de comunicare intre evaluator şi client persoană

juridică sau persoană fizică. Raportul de evaluare reprezintă oglinda profesionalismului

evaluatorului şi elementul principal prin care este perceput rezultatul analizei tehnico-

economice efectuate. La întocmirea raportului de evaluare, evaluatorul trebuie să ţină seama

de următoarele :

- conţinutul raportului să răspundă cerinţelor clientului şi să servească interesele

acestuia;

- în cadrul raportului să fie prezentate, toate informaţiile, într-o manieră logică,

care au condus la estimarea valorii finale;

8


- raportul de evaluare trebuie întocmit, ca şi cum prezentarea acestuia reprezintă

cel mai dificil examen de până atunci;

II. DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII EVALUATE

1. Scurt istoric

S.C. ARGUS S.A. cu sediul în Constanţa, str.Industrială nr.1, a fost construită prin

extinderea vechii unităţi pentru prelucrarea seminţelor oleaginoase "Argus" preluata cu ocazia

naţionalizării din 1948, având sediul în fosta zona "Obor" (strada Ardealului numărul 8).

Vechea unitate "Argus" a funcţionat până în anul 1980 ca secţie a Întreprinderii de ulei

Constanţa, după care a fost propusă pentru dezafectare şi demolare, elemente definitivate în a

doua jumătate a anului 1984. Societatea este o unitate reprezentativă în industria uleiurilor

vegetale din România, atât în ceea ce priveşte cota de piaţă, capacităţile de producţie, cât şi

dotarea tehnică, recunoscută fiind calitatea produselor sale.

Societatea funcţionează pe baza codului CAEN principal 1041 , având ca obiect

principal fabricarea uleiurilor şi grăsimilor. În prezent, datorită încheierii unor contracte de

colaborare şi a prospectării pieţei, activităţile desfăşurate de S.C. ARGUS S.A. sunt:

preluarea seminţelor de floarea soarelui în scopul obţinerii uleiului brut;

rafinarea uleiului brut în scopul obţinerii uleiului comestibil destinat pieţei ;

îmbutelierea şi comereializarea uleiului rafinat de floarea-soarelui;

producerea şi comercializarea acizilor graşi de rafinare;

export de: ulei brut de floarea-soarelui, acizi grasi, srot de floarea soarelui.

2. Tipul întreprinderii. S.C. ARGUS S.A. este persoană juridică română organizată

ca societate pe acţiuni. Durata societăţii este nelimitată şi obiectul de activitate fabricarea

uleiurilor şi grăsimilor.

3. Situaţia juridică a activelor. Întreprinderea are în proprietate o serie de utilaje şi

echipamente specifice obiectului de activitate, fabricarea articolelor uleiului şi grăsimilor.

Terenul şi clădirea în care se desfăşoară activitatea sunt de asemenea proprietatea firmei.

4. Tranzacţii cu participaţii sau active care care au avut loc în firma evaluată în

perioadă anterioară. Capitalul social iniţial se reflecta în acţiuni, deţinute de persoane fizice,

conform contractului de vânzare-cumpărare a acţiunilor societăţii numărul 347/5.07.1994

încheiat cu F.P.S. Bucureşti şi contractului de schimb de acţiuni contra certificate de

9


proprietate numărul C.M. 9/ 3.08.1994, încheiat cu F.P.P. III Transilvania în proporţie de

65%, 20% deţinut de F.P.S. şi 15% deţinut de F.P.P. III Transilvania.

Din 1998, S.C. "ARGUS" S.A. este privatizată integral. Majorarea capitalului social

poate avea loc în urma hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor prin emiterea

de noi acţiuni ce reprezintă aport în numerar sau în natură, în condiţiile şi cu reprezentarea

procedurii prevăzute de lege. Forma de proprietate a S.C. "ARGUS" S.A. este privată, astfel

toate acţiunile sunt în posesia unor acţionari persoane fizice sau juridice particulare .

Societatea s-a transformat dintr-o societate comercială de stat într-o societate

comercială majoritar privată, prin cumpărarea a 30% din acţiuni cu certificate de la F.P.P. III

Transilvania (contract de vânzare-cumpărare nr. 8853/15.08.1994), 32.86% din acţiuni

cumpărate de la F.P.S. (contract 347/5.07.1994) şi 21.97% din acţiuni vândute prin oferta

publică, iar din 1998 acţionarii au preluat şi ultimele acţiuni deţinute de F.P.S.

Începând cu anul 2002 , SC Argus SA este listata pe piaţa de capital Rasdaq.

Tabel 1.1. - Informaţii Bursa de Valori Bucureşti Tabel 1.2. - Informaţii acţionari

Simbol BVB: UARG

ISIN: ROUARGACNOR7

Tip societate: ActiuniSectiune Bursa: RASDAQ

Categorie: III-RPiata: RGBS

Stare: TranzactionabilaPresedinte: Ec. Vasile Leu

Director: Ec. Vasile Leu

5.Produse şi servicii. Societatea Argus Constanţa este o unitate reprezentativă în

industria uleiurilor vegetale din România, fiind unul dintre principalii producători. Compania

este specializată în producerea uleiului alimentar rafinat de floarea soarelui şi rapiţă.

Societatea este organizată pe compartimente funcţionale şi secţii de producţie, şi auxiliare.

Gama sortimentală a producătorului Argus SA Constanţa se compune în prezent din

aproximativ 7 mărci de ulei alimentar rafinat, produse exclusiv din seminţe de floarea

soarelui. În acelasi timp, societatea fabrică şi comercializează produse reziduale (sroturi

furajere) destinate creşterii animalelor şi acizi graşi utilizaţi în industria comestica. Gama

sortimentală a producatorului S.C. ARGUS SA se compune în prezent din următoarele mărci

de ulei, produse exclusiv din seminţe de floarea-soarelui:

Uleiul ARGUS îmbuteliat în sticle PET 1/ 1 L ; bax 6 sticle ; 100 bax /europalet ; cod

10

Crt.

Nume acţionar Acţiuni bursă

Procent

1 alti actionari / others

24.961.352 69,7089%

2 S.I.F. OLTENIA

6.793.969 18,9733%

3 LEU VASILE 4.052.657 11,3177%


EAN : 594 1056 000024;

Uleiul Tomis îmbuteliat în sticle PET 1/ 1 L ; bax 6 sticle ; 100 bax /europalet ; cod

EAN : 5941056500098 ;

Argus - 2L îmbuteliat în bidonul de 2 L avand un ambalaj modern şi atractiv ;

6 bidoane / cutie carton cu 40 cutii /europalet ; 280 bidoane / europalet ; cod EAN : 594

1056 500272

Uleiul Sora Soarelui îmbuteliat în sticle PET 1/ 1 L ; bax 6 sticle ; 100 bax europalet

cod EAN : 5941056500029 ;

Uleiul Tomis îmbuteliat în bidonul de 2 L avand un ambalaj modern şi atractiv ; 6

bidoane / cutie carton; 40 cutii /europalet ;280 bidoane / europalet cod EAN :5941056500197

Pentru clientii din categoria HORECA, societatea ofera :

Ulei Argus îmbuteliat în bidon 5/1 l; 102 bidoane /europalet ; cod EAN :

5941056500012

Ulei Tomis îmbuteliat în bidon 10/1 l; 48 bidoane /euro palet ; cod EAN :

5941056500180

6. Piaţa întreprinderii. Piaţa uleiurilor vegetale comestibile din România era evaluată

in ultimii ani la cca 200 milioane euro, în timp ce producţia totală era estimată la cca 250000

tone anual. În ceea ce priveşte consumul de ulei, România este una dintre ţările cu cel mai

ridicat consum de ulei pe cap de locuitor (aproximativ 10-11 litri/an) comparativ cu Ungaria,

Austria şi Germania, unde valoarea nu depăşeşte 5-7 litri, potrivit ultimelor date furnizate de

GfK, liderul mondial în domeniul cercetărilor de piaţă. Totuşi, acelaşi raport arată că românii

nu sunt singurii care consumă uleiuri vegetale în exces, italienii fiind şi ei în topul european,

cu aproximativ 13 litri de ulei anual, însa acesta provine aproape în totalitate din măsline

(considerat mult mai sănătos comparativ cu restul uleiurilor vegetale). În ultimii ani piaţa

internă a uleiurilor vegetale a parcurs un proces de concentrare, principalii jucători

consolidându-şi poziţia pe piaţă prin achiziţia concurenţilor (grupul Bungee a achiziţionat

Agricover Buzău, companie care era, de altfel, liderul în vânzările pe cele două componente

(valoric şi volumic) ale pieţei) în timp ce alţi producători au renunţat la afacerile cu ulei, fiind

închise mai multe fabrici.

7. Analiza clienţilor şi a furnizorilor.

v Clienţii.

Distribuţia produselor se realizează la nivel naţional prin intermediul distribuitorilor

regionali, existenţi în fiecare judeţ al ţării cât şi prin intermediul lanţurilor cash&carry,

11


hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora. Extinderea distributiei la nivel naţional şi nevoia de

a monitoriza în permanenţă performanţele distribuitorilor regionali, a generat o segmentare a

teritoriului naţional în 9 zone geografice, fiecare coordonata de un manager regional.

Compania produce în acest moment, ulei pentru magazine precum:

Tabel 1.3. – Principalii clienţi

CLIENŢI

Carrefour La Fourmi

Cora Albinuta

Metro Spar

Billa Profi

Mega Image Real

v Furnizorii.

Selecţia constantă a celor mai bune materii prime, înalta tehnologie folosită în procesul de

producţie, precum şi serviciul ireproşabil pentru clienţi şi inventivitatea sunt principalele

secrete care au stat la baza succesului realizat de S.C. Argus S.A.

Argus acordă o importanţă deosebită relatiilor cu furnizorii de materiale, servicii si

furnizorilor de utilitati, ce au fost aleşi în funcţie de calitatea materialelor intermediate dar şi

de raportul pret-calitate.

Pentru buna funcţionare a societăţii, pe lângă factorii de producţie clasici muncă şi

capitalul este nevoie şi de servicii şi utilităţi.

Enel energie

Fan courier

Raja

Vodafone

Polaris holding

Pentru o mai bună colaborare, societatea are încheiat contract cu fiecare firma furnizoare

de servicii şi utilităţi.

8. Concurenţa.

Primii cinci producători, Bunge, Cargil, Argus, Prutul şi Klas Olio, deţin 66,6% din

piaţa, ca volum al vanzarilor, respectiv, 67,4%, ca valoare a acestora. Patru din cele cinci

marci cel mai bine vandute (Raza Soarelui, Unisol, Floriol şi Ulvex) aparţin producătorului

Bunge, pe poziţia a treia situându-se Bunica, brand din portofoliul Cargill. În tabelul următor

sunt prezentate principalele societatăţi concurente.

12


Tabel 1.4. – Principalele firme concurente

Firma Oraş Cifra de afaceri Nr angajaţi

Bunge ( fost Agricover) Buzau 242.871.085 568

Agrocoop Iasi 1.640.377 10

Cargill Romania Bucuresti 1.129.149.149 159

Agricola SRL Teleorman 60.880 10

Tuberoza Ulei SRL Vaslui 102.936 5

Grafic 1.1. – Firmele concurente

9. Dotările tehnice şi tehnologice principale.

S.C. ARGUS S.A. este o unitate reprezentativă în industria uleiurilor vegetale din

România, atât în ceea ce priveste cota de piata, capacitatile de productie, cât si dotarea

tehnica, recunoscuta fiind calitatea produselor sale.

Linia tehnologică pentru obţinerea uleiului brut de floarea soarelui se compune din

sectiile: casa -> masini -> silozuri -> decojire -> prese -> extractie.

Secţia casa – masini – silozuri a fost dotata cu utilaje romanesti (75%) si din import

(25%) de la firma Bukler din Elvetia (sulfante, o parte din curatatoare, uscatorul de seminte,

cantarul de srot, extractoarele de la celulele de srot si instalatia pentru determinarea

temperaturii in straturile de seminte si srot din celule).

În secţia casa – masini se realizeaza descarcarea semintelor din mijloacele auto sau

cale ferata, conditionarea semintelor, depozitarea semintelor, depozitarea srotului si livrarea

srotului la mijloacele auto si feroviare.

Secţia decojire - prese a fost dotata cu utilaje de productie romaneasca (85%) si din

import (15%) firma "De Smet" (magnete, macinare, o parte a preparatiei). La această secţie se

realizează decojirea semintelor, macinarea, prajirea si prepararea materialului In vederea 13


extractiei. Ca urmare a acestor operatii, rezulta uleiul brut de presa (150t/zi) si un subprodus

numit broken care in continuare este trecut la sectia pentru recuperarea uleiului continut.

Având în vedere decalajul substantial între cantitatea de ulei brut rezultata şi

capacitatea de rafinare, întreprinderea a fost prevazută cu o conductă de 5" îngropată, de

lungime cca 6400 metri care asigură livrarea uleiului filtrat de presă din fabrică în portul

Constanţa în baza M.I.A. pentru uleiul comestibil de export.

Secţia de extracţie a fost dotata prin import complet cu utilaje de la firma "De Smet"

din Belgia. Aici se realizeaza extractia uleiului continut in brokena cu ajutorul benzinei,

recuperarea benzinei din miscela în instalaţia de distilare, recuperarea benzinei de srot în

instalaţia de toastare şi răcirea srotului. Din aceste linii tehnologice vaporii de benzina sunt

dirijati in instalatia de condensare, unde prin răcire cu apă se condensează, iar benzina

rezultata este reintrodusa in circuitul tehnologic. In urma procesului de extractie rezulta o

oproductie de 50 t ulei brut floarea soarelui folosit in totalitate la sectia rafinare.

În secţia rafinare se obţin uleiuri rafinate comestibile (floarea soarelui, floarea soarelui

cu soia, rapita, germeni de porumb). Secţia de îmbuteliere realizează umplerea stic1elor de 1

litru cu ulei comestibil de floarea soarelui.

Pentru desfăşurarea activitatatii in bune conditii, unitatea este prevazuta cu 2

rezervoare de apa de siguranta cu o capacitate de 300 m.c. apa, depozit de produse finite,

depozit de ambalaje, ateliere de reparatii mecanice si electrice, remiza cu C.F. cu 2

locomotive, parc auto.

Depozitele de produse finite adapostesc ulei vrac şi ulei îmbuteliat. ¬Depozitarea

uleiului vrac se face în rezervoare cilindrice verticale de otel de capacităţi diferite: 3 * 1000 t;

3 * 750t; 4 *500 t; 1* 160t. Uleiul îmbuteliat este depozitat în baxpaleti în magazie.

Dotarea tehnica de înalt nivel, tehnologiile diversificate, urmărite şi conduse pe

calculator, exigenţa controlului de calitate, asigură produse pentru gustul tuturor

consumatorilor.

10. Identificarea activelor şi localizarea lor, data şi gradul extinderii inspecţiilor.

Firma îşi desfăşoară actvitatea pe un teren proprietate proprie situat în STR.INDUSTRIALA

NR.1 localitatea Constanţa. În afară de acesta, firma nu mai deţine şi alte terenuri sau clădiri.

Utilajele folosite în procesul de producţie se situează în clădirea amplasată la aceeaşi adresă

de mai sus.

11. Angajaţii. Resursele de muncă reprezintă ansamblul resurselor umane din cadrul

unei firme pe care întreprinzătorul le utilizează în procesul de producere a bunurilor şi

14


serviciilor într-o perioadă de timp dată. Desfăşurarea unei activităţi depinde într-o mare

măsură de gradul de înţelegere, motivare şi coordonare a factorului uman. În acest scop,

resursele umane au devenit un obiectiv major de preocupare a conducerii firmei, mai bună

utilizare a acestora fiind o cale de creştere a eficienţei.

În cadrul întreprinderii evaluate, numărul salariaţilor, în perioda 2005-2008, a

intreistrat o scădere, numărul acestora fiind la finele anului 2008 de 329 angajaţi. În ceea ce

priveşte studiile urmate de acestia, doar 70 din cei 329 de angajati au studii superioare, in

timp ce restul muncitorilor sunt calificati si necalificati.

Grafic 1.5. – Evoluţia angajaţilor 2005 – 2008 Grafic 1.6. – Structura în funcţie de studii

Din cei 329 de angajati, femeile au o pondere mai ridicată în totalul angajaţilor,

acestea fiind în număr de 230, în timp ce bărbaţii sunt în număr de 99. Dacă analizăm

structura personalului în funcţie de vârstă, putem observam ca intreprinderea are un personal

cu o varsta variata, atat tineri, dornici de munca, cat si persoane mai in varsta, cu experienta la

locul de munca.

Grafic 1.7. – Distribuţia pe sexe Grafic 1.8. – Distribuţia pe categorii de vârstă

15


12. Managementul. Organizarea întregii activităţi a societăţii către satisfacerea

cerinţelor clienţilor şi introducerea unui sistem de management al calităţii datorită în principal

condiţiilor din mediul extern , este o abordare dominantă în întreaga organizaţie. Societatea

comercială Argus are o structură de conducere votată de Adunarea Genarala a Acţionarilor ,

fiind organizată pe compartimente funcţionale şi secţii de producţie şi auxiliare.

Întreprinderea este manageriata de proprietarul Vasile Leu, preşedinte – director general,

administrator – director economoc, Veronica Popa, în colaborare cu departamentul de

contabilitate şi ţinând cont şi de recomandarile angajatilor implicati in productie.

Pentru a atinge nivelul de competitivitate si eficacitate, directorul general stabileste

anual, respecta, face cunoscute si implementeaza politica si obiectivele masurabile privind

calitatea, mediul si siguranta alimentului. De asemenea, asigura resursele necesare pentru

mentinerea si imbunatatirea contiuna a eficacitatii sistemelor de management integrate

(calitate, mediu si siguranta alimentului), a politicilor si obiectivelor stabilite.

13. Analiza financiară a întreprinderii.

Diagnosticul financiar consta într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit

aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Scopul diagnosticului

financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are

loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei

locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii

financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.

Analiza structurii patrimoniale presupune stabilirea ponderii diferitelor categorii de

elemente patrimoniale în totalul patrimoniului. Această pondere se poate stabili atât pentru

elementele de activ, cât şi pentru elementele de datorii şi capitaluri proprii. Această analiză

este efectuată pe baza informaţiilor preluate din bilanţul contabil. Tabelul de mai jos prezintă

analiza structurii activului:

Tabel 1.9. – Analiza structurii patrimoniale

Denumire indicatori Formula de calcul 31.12.2007 31.12.2008Imobilizări necorporale 0 0Imobilizări corporale 63.154.970 61.993.863Imobilizări financiare 0

Active imobilizate 63.154.970 61.993.863Stocuri 56.525.357 57.741.888Creanţe 15.192.864 25.739.476

Disponibilităţi 2.308.017 2.705.993

Active circulante 74.026.238 86.187.357

16


Cheltuieli în avans 0 46.649Active totale 137.181.208 148.227.869

Rata imob. necorporale (Imob.necorp./Active totale)*100 0 0Rata imob. corporale (Imob.corporale/Active totale)*100 46,03% 41,82%Rata imob. financiare (Imob.financiare./Active totale)*100 0 0

Rata activelor imobilizate

(Active imob./Active totale)*100 46,03% 41,82%

Rata stocurilor (Stocuri/Active totale)*100 41,20% 38,05%Rata creanţelor (Creanţe/Active totale)*100 11,07% 17,36%

Rata disponibilităţii (Disponib./Active totale)*100 1,68% 1,82%

Rata activelor circulante(Active circulante/Active totale)*100

53,96% 58,14%

Rata activelor imobilizate reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate

permanent în patrimoniu şi măsoară gradul de investire a capitalului. Aceasta se calculează ca

raport procentual intre activele imobilizate şi total activ. Rata imobilizărilor financiare care

reflectă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care le stabileşte unitatea cu alţi

agenţii economici ca urmare a politicii de investiţii financiare şi se calculează ca raport

procentual intre totalul imobilizărilor financiare şi total activ. Această raţa în cazul

întreprinderii evaluate este 0. Rata activelor circulante reflectă ponderea activelor cu caracter

temporar în total activ, fiind o măsură a flexibilităţii financiare în măsura în care evidenţiază

importanţa relativă a activelor uşor de transformat în bani. Rata creanţelor se calculează ca

raport procentual între creanţe şi totalul activului şi înregistrează o scădere în perioada

analizată.

Rata imobilizărilor corporale reflectă ponderea capitalurilor fixe în patrimoniul total

al firmei. O pondere ridicată a acestora atrage după sine un risc mare al imposibilităţii

transformării acestora în lichidităţii influenţând capacitatea firmei de a rezista unei crize

economice. Cu cât valoarea raportului este mai mare (>) cu atât mai greu întreprinderea va

putea să opereze o conversie în caz de schimbare bruscă a tehnicii sau a cerinţelor pieţei

interne şi externe a preferinţelor consumatorilor. Rata imobilizărilor, în perioada analizată, a

înregistrat o uşoară scădere.

Rata stocurilor este influenţată în primul rând de natura activităţii şi înregistrează

valori mai ridicate la unităţile corporative din sfera producţiei şi cea a distribuţiei de mărfuri,

foarte scăzută în sfera serviciilor.

17


Analiza surselor de finanţare. Ratele de structura ale pasivului permir aprecierea

politicii financiare a întreprinderii, prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilirea şi

autonomia financiară a acesteia, precum şi a gradului de îndatorare.

Tabel 1.10. – Analiza surselor de finanţare

Denumire indicatori Formula de calcul 31.12.2007 31.12.2008Capital permanent 79.253.247 96.838.763Capital propriu 67.226.363 87.825.242Venituri în avans 0 133.665Datorii totale 69.477.961 59.810.106Datorii pe termen lung 11.550.000 8.421.000Datorii pe termen scurt 57.927.961 51.389.106Provizioane 476.884 458.856Total pasiv 137.181.208 148.227.869Rata stabilităţii financiare (C.permanent/Total pasiv)*100 57,77% 65,33%Rata autonomiei globale (C.propriu/Total pasiv)*100 49% 59,25%Rata independenţei financiare

C.propriu/C.permanent*10084,8 90,6

Rata stabilităţii financiare reflectă capacitatea capitalului propriu de a produce profit

şi se calculează ca raport procentual intre profitul net şi capitalul propriu

Rata autonomiei globale arată gradul de independenţa financiară a firmei. Se

consideră că existenţa unui capital propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o

premisă esenţială pentru autonomia financiară a firmei. Arată cât din patrimoniul firmei este

finanţat pe baza resurselor proprii.

Rata independenţei financiare este complementară cu rata datoriilor financiare şi

măsoară ponderea cheltuielilor proprii în ansamblul resurselor financiare permanente. Această

rată trebuie să fie mai mare sau cel mult egală cu 0,5 (≥ 0,5) impusă de normele bancare

europene în relaţiile de credit cu unităţile corporative. Observăm, că atât în anul 2007, cât şi

anul 2008, intrepreprinderea a înregistrat valorii peste cele admise, acest lucru fiind unul

pozitiv.

Diagnosticul echilibrului financiar. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

presupune delimitarea câtorva aspecte conceptuale, printre care şi definirea activului, a

conceptelor de datorie şi capitaluri proprii etc. Pe baza bilanţului financiar se pot calcula trei

indicatori care 454f524e exprimă echilibrul dintre nevoi şi resurse: fondul de rulment

financiar, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă.

Tabel 1.11. - Corelaţia fond de rulment - necesar de fond de rulment - trezorerie netă

18


Indicatori Formula de calcul 2007 2008Fond de rulment

(FRN)C.permanent-Active imobilizate 16.098.227 34.844.900

Necesar defond de rulment

(NFR)

(Stocuri+Creanţe+Active de regularizare-Datorii pe t.s- Pasive de regularizare)

13.790.260 32.002.830

Trezoreria netă (TN) FRN-NFR 2.307.967 2.882.070

FRN>0 rezultă că nu apar dificultăţi în termeni de solvabilitate şi nu se impun măsuri

corective în vederea ameliorării stabilităţii financiare. Societatea analizată a întegistrat în

perioadele analizate valori pozitive, deci întreprinderea nu întampină dificultăţi şi nu sunt

necesare măsuri pentru menţinerea stabilităţii financiare.

NFR exprimă partea din activele circulante (stocuri şi creanţe) care nu este finanţată din

datoriile pe termen scurt (furnizori, datorii fiscale şi salariale). O nevoie de fond de rulment

pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare faţă de resursele temporare. Această situaţie

poate fi normală, dacă se datorează creşterii stocurilor şi clienţilor ca rezultat al unei politici

de investiţii. Situaţia este nefavorabilă dacă se datorează creşterii clienţilor (încetinirii

încasărilor) şi reducerii datoriilor de exploatare (urgentării plăţilor). O nevoie de fond de

rulment negativă se numeşte resursă în fond de rulment şi reflectă surplusul de resurse

temporare în raport cu nevoile temporare.

Trezoreria netă reprezintă un excedent de finanţare, concretizat în disponibilităţi în casă şi

în conturi bancare. O trezorerie netă pozitivă reprezintă suma rămasă după ce fondul de

rulment finanţează în totalitate nevoia de fond de rulment. Acest surplus monetar va fi plasat

pe piaţa monetară şi/sau financiară în condiţii de lichiditate, rentabilitate şi securitate maxime.

Trezoreria netă negativă evidenţiază existenţa unui deficit monetar la încheierea exerciţiului.

În acest caz, o parte din nevoia de fond de rulment este finanţată din creditele de trezorerie.

Diagnosticul rentabilităţii. Analiza rentabilităţii este un diagnostic al stării sănătăţii

financiare a întreprinderii la încheierea exerciţiului contabil. Analiza rentabilităţii este un

instrument de management care ajută administraţia întreprinderii să înţeleagă trecutul şi

prezentul firmei cu scopul de a consolida obiectivele strategice de menţinere şi de dezvoltare

ale întreprinderii într-un mediu concurenţial pe viitor.

Tabel 1.12. – Indicatorii de rentabilitate

Indicatori Formula de calcul 2007 2008Cifra de afaceri 126.214.105 213.791.518Venituri totale 140.337.824 213.251.674

Cheltuieli totale 135.382.298 19.3238.37819


Profit / pierdere bruta 4.955.526 20.013.296Profit/ pierdere neta 4.955.526 20.013.296

Rata rentabilităţii economice (Profit net/C.permanent)*100 6,25% 20,66%Rata rentabiltăţii financiare (Profit net/C. proprii)*100 7,37% 22,78%

Rata profitului brut (Profit brut/CA)*100 3,92% 9,36%Rata rentabiltăţii activelor

totale(Profit brut/Active

totale)*1003,61% 13,50%

Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele totale ale activităţii unei firme,

independent de modul de finanţare şi de sistemul fiscal. Această rată se poate exprima sub

mai multe forme, în funcţie de modul de exprimare a indicatorului de efort.

Rata rentabiltăţii financiare este un indicator semnificativ în aprecierea performanţelor

economico–financiare ale întreprinderii atât în cadrul diagnosticului intern cât şi în analizele

solicitate de partenerii externi.

Rata rentabilităţii activelor totale se calculează ca raport între profitul brut total şi

activul total, nivelul său prezentand interes, în primul rând pentru managerii întreprinderii,

care apreciază astfel, eficienţa cu care sunt utilizate activele disponibile.

Diagnosticarea lichidităţii şi solvabilităţii. Lichiditatea financiară este capacitatea pe

care o are unitatea economică de a-şi îndeplini la termen cu resursele sale băneşti de care

dispune, obligaţiile de plată. Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plăti la scadenţă

datoriile faţă de creditorii săi. Un agent economic este solvabil când suma activelor sale

investite în mijloace fixe, active circulante, creanţe certe, resurse băneşti este mai mare sau cel

puţin egală cu totalul pasivului reprezentând obligaţii faţă de parteneri, salariaţi, bugetul

statului, bancă.

Tabel 1.13. – Indicatorii de solvabilitate

Indicatori Formula de calcul 2007 2008Lichiditatea generală Active circulante/Datorii curente 1,27 1,67Lichiditatea imediată (A.circulante-Stocuri)/Datorii curente 0,30 0,55Solvabilitatea generală Active totale/Datorii totale 1,97 2,47Solvabilitatea patrimonială (Capital propriu/ Total pasiv)*100 49% 59,25%

Lichiditatea generală are în vedere valorificarea tuturor categoriilor de active curente

(stocuri, creanţe şi disponibilităţi băneşti) pe când lichiditatea rapidă sau imediată nu iau în

considerare valorificarea stocurilor care sunt cele mai puţin “lichide”, pentru că presupun

două etape până la transformarea lor în disponibilităţi băneşti: vânzarea către clienţi şi

încasarea vânzărilor de la clienţi. Nivelul asiguratoriu pentru această rată este de 1/3.

20


Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a-şi achita toate obligaţiile

asumate faţă de terţi, atât cele cu scadente apropiate, cât şi cele cu scadente îndepărtate.

Solvabilitatea generală reflecta capacitatea unei întreprinderi de a face faţa tuturor

scadentelor sale, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung ; se determina ca raport

între activele totale şi totalul datoriilor; reflectă şi posibilitatea întreprinderii de a transforma

activele în lichidităţi în vederea onorarii obligaţiilor de plată

Rata solvabilităţii patrimoniale exprimă gradul de acoperire a obligaţiilor de plată pe

termen mediu şi lung, inclusiv a obligaţiilor către acţionari constând în capitalul vărsat şi alte

fonduri constituite, din capitalul propriu. Valoarea optimă a acestui indicator este cuprinsă

între 40-60% ; o valoare sub 30% înseamnă o situaţie critică pentru întreprindere.

14. Sursele de informaţii utilizate, actualitatea şi gradul lor de credibilitate

Principalele surse de informaţie studiate sunt situaţiile financiare anuale, respectiv

bilanţul contabil care oferă informaţii cu privire la poziţia financiară a firmei, contul de profit

şi pierdere care indică performanţele financiare ale firmei şi situaţia fluxurilor de trezorerie.

Informaţiile folosite la realizarea evaluării societăţii au fost obţinute din chestionarea

personalului abilitat din departamentul juridic, comercial, resurse umane, financiar- contabil,

precum şi pe baza informaţiilor furnizate de conducerea societăţii conform acordului încheiat

la demararea activităţii de culegere a informaţiilor.

III. APLICAREA METODELOR DE EVALUARE

Pentru evaluarea unei societăţi cu activitate de comerţ en-gros, metodele specifice

sunt: metoda activului net corectat (metoda patrimonială) si metoda valorii de rentabilitate

(metoda specializată).

1. Metoda activului net corectat

Necesitatea corectării bilanţului contabil şi constituirii unui bilanţ economic, care să

reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei întreprinderi, rezultă din necesitatea

depăşirii incovenientelor metodei activului net contabil. În esenţă, activul net corectat

reprezintă mărimea capitalului net necesar pentru a reconstitui patrimoniul net existent al

întreprinderii la nivelul valorii reale de utilitate a acestuia.

Modul de calcul al ANC este:

21

ACTIVUL NET CORECTAT

= Activul contabil corectat-Datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu şi lung)


S.C. Argus S.A. prezintă următoarele elemente patrimoniale şi valoarea lor contabilă

la data de 31.12.2008 care vor fii supuse ulterior evaluarii.

Tabel 1.14. – Rezultate economico - financiare

Elemente patrimoniale Valoare contabilăI. ACTIVE IMOBILIZATE 61.993.8631. Imobilizări necorporale

Cheltuieli de constituire 0Cheltuieli de dezvoltare 0

Alte imobilizări 0Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 0

2. Imobilizări corporale 61.993.863Terenuri 23.200.000

Construcţii 110.000Instalaţii tehnice şi maşini 19.241.223

Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 16.750.000Avansuri şi imobilizări corporale în curs 2.672.640

3. Imobilizări financiare 0TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 61.993.863

II. ACTIVE CIRCULANTE1.StocuriMărfuri 57.741.888

2. CreanţeClienţi 25.739.476

3. Disponibilităţi băneşti-lei 2.705.993

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 86.187.357TOTAL ACTIV 148.227.869III. DATORII1. Furnizori 59.810.106

2. Alte datorii 0TOTAL DATORII 59.810.106

a) Terenurile. Societatea deţine un teren înregistrat la valoarea contabilă de

23.200.000, suprafata terenului fiind de 32.000 mp. Preţul de tranzacţionare pentru terenuri

similare cu cel detinut de societatea Argus la data evaluării este de 550 RON/mp.

Valoare de piata = 32.000mp x 5500 Ron/mp = 17.600.000

Valoare contanbila – valoare de piata = 23.200.000 – 17. 600.000 = 5.620.000, deci avem o

ajustare in minus.

b) Constructii. Societatea deţine depozite cu o suprafaţă totala de 5500 mp. La data

22


punerii în funcţiune, valoarea clădirilor a fost de 120.000 RON, iar valoarea rămasă în

contabilitate după reevaluare este de 110.000 RON. Indicele preţurilor în construcţii în

perioada 2007-2008 este de 19,5, iar durata normală de utilizare a activului este de 40 de ani.

Cost de înlocuire net = 5500 mp x 19,5 – (5500 x 19,5) x 12/40 = 107.250 – 32.175 = 75.075,

ajustare în plus.

c) Stocurile de mărfuri au fost depozitate necorespunzător şi ca urmare s-a înregistrat o

depreciere fizică a unui număr de 3200 bucăţi a căror valoare de 1.000.000 RON reprezintă o

ajustare în minus.

d) Clienţi. Se actualizează creanţele exprimate în valută în valoare de 25.000 Euro,

curs de schimb la data înregistrării 3,4 RON/Euro, iar cursul de schimb la data evaluării este

de 4,12 RON/Euro.

25.000 Euro x 3,4 Ron/ Euro = 85.000

25.000 Euro x 4,12 Ron/ Euro = 103.000

Diferenta de curs = 103.000 – 85.000 = 18.000

e) Furnizorii includ o datorie de 16.500 RON, datorie ce reprezintă o ajustare în

minus.

În urma efectuării calculelor se obţine următoarea valoare patrimoniala pentru întreprindere:

Tabel 1.15. – Rezultate economico - financiare

Elemente patrimonialeValoare

contabilăCorecţii

Valoare corectată

I. ACTIVE IMOBILIZATE1. Imobilizări necorporale

Cheltuieli de constituire 0Cheltuieli de dezvoltare 0

Alte imobilizări 0Avansuri şi imobilizări necorporale în

curs0

2. Imobilizări corporale 61.993.863

Terenuri 23.200.000 - 5.620.00017.580.000

Construcţii 110.000 + 64.750 174.750

Instalaţii tehnice şi maşini 19.241.223 019.241.223

Alte instalaţii, utilaje şi mobilier

16.750.000 016.750.000

Avansuri şi imobilizări corporale în curs

2.672.640 0 2.672.640

3. Imobilizări financiare 0 0

23


TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 61.993.86356.418.613

II. ACTIVE CIRCULANTE1.Stocuri

Mărfuri 57.741.888 -1.000.00056.741.888

2. Creanţe

Clienţi 25.739.476 +18.00025.757.476

3. Disponibilităţi băneşti-lei 2.705.993 2.705.993

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 86.187.35785.205.357

TOTAL ACTIV 148.227.869 141.623.970

III. DATORII

1. Furnizori 59.810.106 -16.50059.793.606

2. Alte datorii 0

TOTAL DATORII 59.810.10659.793.606

Activ net corectat = 141.623.970 – 59.793.606 = 81.830.364

2. Metoda Valorii de Rentabilitate

Esenţa acestei metode derivă din teoria utilităţii, care conferă o anumită valoare unui

bun cumpărat, numai în măsura în care cumpărătorul (investitorul) realizează o satisfacţie din

achiziţia respectivă. În cazul proprietăţii, această satisfacţie se reflectă prin câştigurile viitoare

realizabile din exploatarea obiectului proprietăţii.

Echipa de evaluatori va avea două probleme de rezolvat, metodologice şi practice:

determinarea mărimii profitului net reproductibil şi stabilirea coeficientului multiplicator sau

a ratei de capitalizare.

Determinarea profitului net reproductibil

Tabel 1.16. – Determinarea profitului net reproductibil

Elemente patrimoniale Valoare contabilă Corecţii Valoare corectatăCifra de afaceri 213.791.518 -300.000

-245.000213.246.518

Variaţia stocurilor finite 12.670.000 0 12.670.000Alte venituri din exploatare 11.550.000 11.550.000Venituri exploatare total 238.011.518 237.466.518

24


Cheltuieli cu materii prime 96.205.733 -100.500 96.105.233Cheltuieli cu personalul 74.827.031 -1.200.000 73.627.031Cheltuieli privind amortizarile 10.250.200 -4.500 10.245.700Alte cheltuieli de exploatare 7.230.000 -5.100

-30.0007.194.900

Cheltuieli de exploatare total 188.512.964 187.172.864Rezultat din exploatare 49.498.554 0 49.693.654Venituri financiare 1.200.000 0 1.200.000Cheltuieli financiare 2.300.000 -7.000 2.293.000Rezultat financiar -1.100.000 0 -1.093.000Venituri extraordinare 0 0 0Cheltuieli extraordinare 0 0 0Rezultat extraordinar 0 0 0Rezultat brut 48.398.554Impozit pe profit 0 0Rezultat net 48.398.554 48.600.654

1. Cifra de afaceri include şi venituri de 300.000 Ron dintr-un contract de vânzare de

mărfuri către un client extern care ulterior şi-a lichidat activitatea. Fiind singura tranzacţie pe

piaţa respectivă, nu se aşteaptă în viitor tranzacţii similare.

2. S-au înregistrat venituri din închirierea unui utilaj în valoare de 245.000 ron.

Utilajul nu e utilizat în activitatea curentă a societăţii, iar cheltuielile legate de activitate au

fost amortizate -4.500 şi impozitate -5.100. Valoarea de piaţă a utilajului a fost estimată prin

comparaţie la 30.000.

3.Societatea a înregistrat cheltuieli privind o amendă de 30.000 ron.

4. Costul mediu salarial al muncitorilor a fost de 120.000 ron/an, iar în următorul an

se vor pensiona 10 muncitori fără a se mai angaja alţii în loc.

5. Cheltuielile materiale au fost afectate în anul 2009 de faptul că unul dintre

furnizori şi-a oprit temporar activitatea, fapt ce a făcut ca aprovizionarea să fie realizată din

import la costuri cu circa 100.500 ron mai ridicate ca urmare a taxelor vamale.

6. Cheltuielile financiare include dobânda de 7000 ron aferenta unui credit pe termen

lung în valoare de 90.000 ron.

Determinarea ratei de capitalizare

Rata de capitalizare este un divizor prin intermediul căruia profitul net reproductibil,

cash-flowul net sau dividendul se transformă în capital, respectiv valoare a investiţiei,

indiferent de forma în care este realizat.

25


Cost capital propriu = x 100

= x 100 = 127,95%

Rata de capitalizare = Cost capital propriu * Ponderea capitalului propriu in valoarea

capitalului) + (Cost capital imprumutat* Ponderea capitalului imprumutat) * (1- Cota de

impozit)/100

= 127,95% * 90,6%+0 = 115,92%

Valoarea capitalului investit = +Valoarea

activelor din afara exploatarii

= +0= 43.815.952 ( rata de crestere=5%)

Valoarea capitalului propriu = Valoarea capitalului investit – Credite pe termen lung

= 43.815.952 - 0 = 43.815.952 (valoare de rentabilitate)

3.Justificarea alegerii metodelor de evaluare

Activul net corectat reprezintă o metodă eficientă, deoarece presupune

introducerea unui bilanţ economic, un bilanţ contabil retratat, care sa reflecte cât mai aproape

de realitate situaţia patrimoniului net al unei întreprinderi. Metoda valorii de rentabilitate este

o metodă bazată pe gradul de profitabilitate şi este o metodă a investitorului.

IV. VALOAREA ESTIMATA PROPUSA, OPINIA SI CONCLUZIILE

EVALUATORULUI

1. Reconcilierea valorilor

26


Prin utilizarea celor două metode de evaluare ( metoda ANC şi metoda valorii de

rentabilitate) s-au obţinut valori distincte ale întreprinderii evaluate. De aceea este necesară o

reconciliere a celor două valori, pentru o mai bună estimare a valorii reale a întreprinderii.

Valorile obţinute prin cele două abordări de evaluare: prin metoda activului net corectat:

81.830.364, iar prin metoda rentabilitatii: 43.815.952

2. Valoarea optimă propusă

Evaluatorul propune ca valoare de piaţă, pentru societatea evaluată valoarea

obţinută prin abordarea pe baza de venit, şi anume : 43.815.952

3.Opinia şi concluziile evaluatorului

Metoda de evaluare activul net corectat reprezintă o fotografie clară a

patrimoniului net al unei întreprinderi la data evaluării, însă ea nu exprima preţul la care poate

fi cumpărată întreprinderea. Metoda valorii de rentabilitate reflectă valoarea unei întreprinderi

determinată de profitabilitatea ei trecută, prezenta şi viitoare. Această metodă nu ia în calcul

structurile bilanţiere, respectiv raporturile dintre datoriile pe termen lung şi capitalurile

proprii.

27


BIBLIOGRAFIE :

1. Pepi Mitica, Evaluarea afacerii, Editura Exponto, Constanţa, 2006

Pagini de internet:

*** www.ase.ro

*** www.contabilul.ro

*** www.scribd.ro

*** www.wikipedia.com

*** www.argus.ro

28

http://www.argus.ro/

http://www.wikipedia.com/

http://www.contabilul.ro/

http://www.ase.ro/


29

evaluare.doc

Documents

Transcript of evaluare.doc