AsistenŃă tehnică pentru promovarea campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale

Proiect PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.02

Ministerul Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale

Raport de cercetare privind

Evaluarea unor campanii de comunicare în domeniul incluziunii sociale

Bucureşti, 2009

2

Titlul programului: Proiectul Phare 2006 „AsistenŃă tehnică pentru promovarea

campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”

Editorul materialului: Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale

Data publicării: septembrie 2009

ConŃinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziŃia oficială a Uniunii

Europene.

© Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale, 2009

Toate drepturile rezervate

3

Cuprins

LISTĂ ABREVIERI .................................................................................................................4 LISTĂ GRAFICE ....................................................................................................................4

I INTRODUCERE..................................................................................................................5 II METODOLOGIE................................................................................................................5 III CAMPANII SELECTATE.................................................................................................8 IV ANALIZA APROFUNDATĂ A CAMPANIILOR SELECTATE ......................................9

INFORMAłII GENERALE ........................................................................................................9 FINANłARE .......................................................................................................................10 INSTITUłII IMPLICATE ........................................................................................................11 OBIECTIVE ........................................................................................................................15 PROBLEME SOCIALE ABORDATE .........................................................................................17 GRUPURI VULNERABILE VIZATE .........................................................................................18 CANALE DE COMUNICARE ..................................................................................................20 MESAJE.............................................................................................................................23 IMPACT .............................................................................................................................25 PROVOCĂRI ŞI OBSTACOLE ................................................................................................27 DURABILITATE ..................................................................................................................28

V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ...................................................................................30 ANEXE ..................................................................................................................................34

ANEXA 1 LISTA CAMPANIILOR DE COMUNICARE ÎN DOMENUL SOCIAL ANALIZATE ...............34 ANEXA 2 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ....................................................................................35 ANEXĂ 3 SPOTURI VIDEO ŞI AUDIO, POSTERE ŞI PAGINI DE INTERNET ANALIZATE .................36 ANEXA 4 PROIECTE SOCIALE ŞI CAMPANII DE COMUNICARE ÎN DOMENIUL SOCIAL PREMIATE39 ANEXA 5 ALTE CAMPANII SOCIALE IDENTIFICATE ...............................................................42 ANEXA 6 ZILE INTERNAłIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL .......................................................43

4

LISTĂ ABREVIERI

ANOFM AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă ANPDC Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului ANPH Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap DGASPC DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului ONG OrganizaŃie neguvernamentală MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale MS Ministerul SănătăŃii TVR Televiziunea Română UE Uniunea Europeană

LISTĂ GRAFICE

Grafic 1 Clasificarea campaniilor analizate în funcŃie de zona geografică acoperită....... 6 Grafic 2 Repartizarea pe ani a campaniilor analizate ..................................................... 9 Grafic 3 Implementarea campaniilor analizate ..............................................................10 Grafic 4 FinanŃarea campaniilor sociale analizate .........................................................10 Grafic 5 Tipul instituŃiei care a iniŃiat campania .............................................................12 Grafic 6 InstituŃiile publice iniŃiatoare ale campaniilor analizate.....................................12 Grafic 7 InstituŃiile private iniŃiatoare ale campaniilor analizate......................................13 Grafic 8 InstituŃiile internaŃionale iniŃiatoare ale campaniilor analizate ...........................14 Grafic 10 Problemele sociale abordate în campaniile analizate ....................................17 Grafic 11 Grupurile Ńintă vulnerabile din campaniile analizate .......................................18 Grafic 12 Alte grupuri Ńintă ale campaniilor analizate ....................................................19 Grafic 13 Grupuri profesionale – grup Ńintă pentru campaniile analizate .......................20 Grafic 14 Canalele de comunicare folosite în campaniile analizate...............................20 Grafic 15 ConotaŃiile campaniilor analizate în funcŃie de grupurile Ńintă.........................24

5

I INTRODUCERE

Prezentul raport de cercetare privind evaluarea unor campanii de comunicare în domeniul incluziunii sociale a fost elaborat de echipa Proiectului Phare 2006 „AsistenŃă tehnică pentru promovarea campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”, al cărui beneficiar este Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale (MMFPS) – Departamentul de politici familiale, incluziune şi asistenŃă socială. Proiectul are o durată de 11,5 luni (decembrie 2008 – noiembrie 2009) şi este implementat de un consorŃiu format din B&S Europe şi Bernard Brunhes International (BBI). Autoritatea contractantă este Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) din MMFPS. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: promovarea dialogului şi a consultărilor dintre părŃile cu responsabilităŃi în domeniul incluziunii sociale şi creşterea sensibilizării publicului larg cu privire la politicile de incluziune socială.

Alături de activităŃile de cercetare, campania naŃională de promovare a incluziunii sociale derulată de MMFPS cuprinde un ciclu de zece conferinŃe destinate profesioniştilor cu responsabilităŃi legate de incluziunea socială, publicarea de materiale de informare, elaborarea unui manual de bune practici, realizarea unor scurte filme pe teme sociale, precum şi o monitorizare a mass-mediei pe subiecte de incluziune şi excluziune socială.

II METODOLOGIE

CerinŃa iniŃială pentru realizarea prezentei cercetări a fost de a selecta minimum trei campanii de comunicare naŃionale şi patru campanii regionale sau locale. Totuşi, având în vedere că cercetarea îşi propune să pună bazele de documentare pentru elaborarea unei strategii de informare-comunicare în domeniul incluziunii sociale, am optat pentru includerea în analiză a unui număr cât mai mare de campanii în vederea selectării celor mai relevante informaŃii. Prin urmare, au fost selectate 38 de campanii considerate semnificative pentru conceptul complex de incluziune socială şi capabile să ofere o perspectivă utilă asupra activităŃilor viitoare.

În sensul prezentei cercetări, am utilizat o definiŃie cât mai cuprinzătoare a campaniilor de comunicare publică, şi anume: „Campaniile de comunicare publică utilizează mass-media, plasarea de mesaje şi un set organizat de activităŃi de comunicare cu scopul de a genera rezultate specifice asupra unui număr mare de persoane şi într-o perioadă de timp determinată. Ele reprezintă o încercare de a modela comportamente în vederea obŃinerii unor rezultate sociale dezirabile. Pentru a îşi intensifica şansele de reuşită, campaniile coordonează de obicei acŃiunile din presă cu o combinaŃie de alte canale de comunicare interpersonală şi comunitară.” Cf. Coffman, J. (2002, May). Public communication campaign evaluation: An environmental scan of challenges, criticisms, practice, and opportunities. Cambridge, MA: Harvard Family Research Project.

O altă definiŃie utilă pentru înŃelegerea obiectului cercetării este cea dată de Doug Newsom, Alan Scott şi Judy VanSlike Turk: „Campaniile sunt eforturi ample, coordonate şi orientate către realizarea unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organizaŃii să-şi atingă Ńelurile

6

fixate ca (sau printr-o) declaraŃie de principii (mission statement).” în Coman, Cristina, RelaŃiile publice: principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001, p. 74.

Din punct de vedere metodologic, am analizat calitativ un eşantion de campanii organizate în cadrul unor proiecte sociale. Principala metodă de evaluare aplicată a fost analiza secundară de date. Pentru strângerea datelor referitoare la campaniile de comunicare au fost utilizate toate informaŃiile disponibile pe Internet, în presa scrisă, pliante, studii de monitorizare. Subliniem faptul că, asemenea altor cercetări calitative, concluziile raportului vor decupa informaŃii relevante pentru înŃelegerea caracteristicilor campaniilor de comunicare din domeniul social. Concluziile au fost elaborate pe baza eşantionului construit şi nu sunt reprezentative la nivel naŃional. Subliniem faptul că graficele incluse în raport sunt realizate pe baza prelucrării datelor comparabile din campaniile analizate. Aceste rezultate nu sunt aplicabile tuturor campaniilor de comunicare din domeniul social desfăşurate în România în perioada 2001-2010.

Campaniile de comunicare analizate sunt orientate asupra subiectelor relevante pentru incluziunea socială. Au fost identificate trei tipuri de campanii sociale de comunicare: campanii de informare, campanii de promovare şi campanii de sensibilizare. Campania de informare are ca scop transmiterea informaŃiilor în vederea creşterii gradului de cunoaştere a unei probleme sociale selectate. Campania de promovare urmăreşte transmiterea informaŃiei cu scopul de a determina implicarea publicului Ńintă. Campania de sensibilizare urmăreşte transmiterea unor informaŃii cu scopul de a determina publicul să gândească diferit şi să îşi schimbe atitudinile sau comportamentele vizate.

În al doilea rând, prezentul raport de cercetare va evidenŃia mesajele de incluziune socială promovate, direcŃiile urmate până în anul 2009 şi eventualele lacune identificate în comunicarea incluziunii. Toate aceste elemente vor fi luate în considerare la elaborarea strategiei de informare menŃionate anterior.

Grafic 1 Clasificarea campaniilor analizate în funcŃie de zona geografică acoperită

3

18

45

15

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Campanii naŃionale Campanii regionale Campanii locale

CerinŃă Raport de cercetare

După cum se observă în graficul 1, faŃă de minimum trei campanii naŃionale

cerute iniŃial, raportul analizează optsprezece campanii. FaŃă de cerinŃa de analiză a

7

minimum patru campanii regionale sau locale, raportul analizează douăzeci de campanii, dintre care cinci regionale şi cincisprezece locale. Campania naŃională Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii se desfăşoară în sud-estul Europei. În perioada 2006-2007 a acoperit Albania, Bosnia-HerŃegovina, Muntenegru, Republica Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În perioada 2008-2009, această campanie acoperă România, Moldova şi Ucraina.

Dintre campaniile identificate le-am selectat doar pe cele mai relevante. SelecŃia s-a bazat pe următoarele criterii: acoperire geografică, problematica socială abordată, perioada de implementare, grupurile Ńintă, complexitatea şi originalitatea campaniei, instituŃiile implicate şi nu în ultimul rând disponibilitatea datelor. Unele campanii nu au fost reŃinute pentru că nu au fost identificate suficiente date disponibile. Cercetarea pune accent pe comunicarea interinstituŃională şi analizează modul în care instituŃiile s-au coordonat în acŃiunile de informare pe tema incluziunii sociale.

Din punctul de vedere al duratei, au fost selectate campanii derulate de-a lungul unor ani diferiŃi, urmărindu-se o acoperire cât mai largă ca desfăşurare în timp şi preferabil pe perioade mai mari de 2-4 luni.

Publicurile Ńintă vizate sunt grupuri vulnerabile afectate de sărăcie şi excluziune socială: copii aflaŃi în dificultate, persoane de etnie romă, persoane cu dizabilităŃi, familii monoparentale, familii cu mulŃi copii, persoane fără locuinŃă sau cu venituri prea mici pentru a-şi asigura o locuinŃă, consumatori de droguri şi victime ale violenŃei domestice. Am urmărit selectarea campaniilor care să acopere cât mai multe grupuri. Am avut de asemenea în vedere varietatea şi numărul mijloacelor de comunicare utilizate şi am reŃinut campaniile sociale care sunt originale prin mijloacele de comunicare folosite şi mesajele transmise.

Disponibilitatea datelor şi comparabilitatea acestora au reprezentat adevărata provocare a acestui raport. O parte dintre informaŃii au fost obŃinute din rapoartele proiectelor. Au fost identificate puŃine rapoarte de evaluare a impactului campaniilor. O parte dintre informaŃii a fost obŃinută în urma activităŃii de cercetare online, pe paginile de Internet care au găzduit sau mai găzduiesc campaniile respective. Totuşi, faptul că unele informaŃii relevante nu au fost identificate în timp util ne-a determinat să nu luăm în considerare o serie de campanii desfăşurate în domeniu.

8

III CAMPANII SELECTATE

În funcŃie de criteriile prezentate anterior au fost selectate pentru analiză 381 de campanii sociale, după cum urmează:

1. 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni 2. 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început! 3. Casa de copii nu e acasă (1) 4. Casa de copii nu e acasă (2) 5. Când tu îŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! 6. Chiar diferiŃi – Acelaşi sânge 7. Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci 8. Discriminarea ucide vise 9. Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii 10. Drepturile copiilor sunt lege! 11. Drogurile îŃi opresc zborul 12. Drogurile ucid 13. Eşti spectator? Ia atitudine! (1) 14. Eşti spectator? Ia atitudine! (2) 15. Femei în umbră. Umbre 16. ÎnvaŃă să asculŃi 17. Ridică mâna împotriva bătăii copiilor! 18. Nepăsarea. Cel mai mare handicap 19. Nu pierde nicio clipă! łine-o lângă tine! 20. OpŃiune: acces la succes. 21. Paşi spre toleranŃă 22. Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică 23. Pune-te în locul meu! ÎnvaŃă să înŃelegi! 24. Pledoarie pentru Demnitate 25. Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi 26. Războiul străzii 27. Singur acasă 28. Stop cancerului! 29. SpuneŃi NU discriminării 30. Şcoala te face mare 31. Şi tu poŃi fi un părinte mai bun 32. Un prieten pentru tine 33. Omul cu două feŃe 34. Un zâmbet 35. Victimele discriminării 36. ViolenŃa naşte violenŃă 37. Vreau în clasa a noua! 38. Vreau şi pot să muncesc!

1 Alte campanii sociale identificate, dar pentru care nu am avut date disponibile suficiente pentru includerea în raport sunt prezentate în anexa 5.

9

IV ANALIZA APROFUNDATĂ A CAMPANIILOR SELECTATE Campaniile de comunicare din domeniul social au fost analizate din următoarele puncte de vedere: informaŃii generale (perioadă de timp, finanŃare), instituŃii implicate (iniŃiator şi parteneri), obiective propuse, probleme sociale abordate, public Ńintă (principal şi secundar), canale de comunicare şi mesaje, obstacole întâmpinate şi durabilitate. Subliniem faptul că graficele incluse în raport sunt realizate pe baza prelucrării datelor comparabile din campaniile analizate. Aceste rezultate nu sunt aplicabile tuturor campaniilor de comunicare din domeniul social desfăşurate în România în perioada 2001-2010. Studiul şi-a propus selectarea acelor campanii care dau o imagine detaliată asupra promovării incluziunii sociale în România. Rezultatele astfel obŃinute sprijină cunoaşterea detaliată în acest domeniu.

INFORMAłII GENERALE

Pentru fiecare campanie au fost identificate informaŃiile generale privind programul din care au făcut parte, perioada de promovare şi linia de finanŃare. Prezentăm în continuare principalele date.

Intervalul de timp acoperit de campaniile analizate este cuprins între anii 2001 şi 2010. O singură campanie de comunicare include acŃiuni prevăzute a se desfăşura în anul 2010. S-a constatat un trend constant crescător până în anul 2008 după cum se poate vedea şi în graficul de mai jos:

Grafic 2 Repartizarea pe ani a campaniilor analizate

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

10

Timpul alocat campaniilor de comunicare acoperă peste 145 de luni. Peste trei sferturi dintre campaniile analizate sunt finalizate.

Grafic 3 Implementarea campaniilor analizate

Finalizate87%

În desfăşurare13%

FINANłARE

Organizarea campaniilor sociale, mai ales la nivel naŃional, este dependentă de finanŃare. Conform analizei, majoritatea campaniilor sociale au fost implementate cu sprijinul financiar al donatorilor internaŃionali, în special Uniunea Europeană prin programul PHARE. Mai exact, 12 din cele 38 de campanii analizate au fost organizate în proiecte de asistenŃă tehnică Phare 1999, Phare 2003, Phare 2004 şi Phare 2006.

Grafic 4 FinanŃarea campaniilor sociale analizate

Fondul ONUpentru

PopulaŃie

Fondul Globalde LuptaImpotrivaHIV/SIDA,

Tuberculozei siMalariei

World VisionsRomania

CEE Trust FundaŃiaSOROS

Fonduri UEaltele decât

Phare

Companiiprivate

ConsiuliulEuropei

ProgramePhare

11

În ceea ce priveşte surselor de finanŃare, CEE Trust este fondul Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, fondurile UE altele decât PHARE se referă la programul Tineret în AcŃiune al Comisiei Europene. Companiile private finanŃatoare au fost FundaŃia Vodafone România (campania Un zâmbet) şi fundaŃia Sensiblu (campaniile Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! şi Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică). AlŃi donatori au fost:

- FundaŃia pentru o Societate Deschisă prin programul Campaniile SocietăŃii Deschise,

- Fondul ONU pentru PopulaŃie, - Institutul pentru o Societate Deschisă – IniŃiativa pentru Sănătate Mentală

Budapesta, - Programul Fondului Global de Combatere a HIV/SIDA, TBC şi Malariei, - World Vision România.

InformaŃiile despre bugetele propriu-zise ale campaniilor au fost parŃial publice2, ceea ce nu a permis o analiză comparativă. Există informaŃii despre finanŃarea programelor, dar nu ştim cât din aceste bugete s-a alocat campaniilor de comunicare.

Din perspectiva finanŃării, au fost identificate două tipuri de campanii: cele care îşi gestionează bugetul alocat şi cele care, în plus, îşi propun să strângă fonduri pentru diferitele grupuri vulnerabile. În cazul celor din urmă a fost dificil de identificat bugetul prevăzut iniŃial şi suma strânsă la final.

Unele campanii de comunicare sunt realizate cu buget redus, dar au un impact puternic asupra publicului. Un astfel de exemplu îl reprezintă campania Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică, realizată cu doar 8.000 de euro. Din cauza constrângerilor financiare dar şi a nevoii de a veni cu o idee originală, organizatorii au decis să construiască un zid care să simbolizeze indiferenŃa celor care, deşi cunosc acte de violenŃă domestică, nu iau atitudine. Întreaga campanie s-a desfăşurat sub sloganul Prin indiferenŃă încurajăm violenŃa domestică. Momentul culminant l-a constituit spargerea Zidului IndiferenŃei de către 300 de oameni, printre care numeroase personalităŃi publice. Transmiterea în direct de către posturile de televiziune a contribuit la sporirea impactului scontat. Campaniile sociale cu buget redus sunt evaluate şi premiate anual de către Romanian PR Award în secŃiunea buget -/ creativitate. Campania menŃionată mai sus a câştigat Golden Award for Excellence 2008.

INSTITUłII IMPLICATE Acest subcapitol oferă o analiză a instituŃiilor implicate în derularea campaniilor sociale, fie ca iniŃiatoare, fie ca partenere. Pe de o parte, am fost interesaŃi să aflăm dacă iniŃiativa aparŃine domeniului public sau celui privat şi pe de altă parte, să identificăm mecanismele de parteneriat prin care au fost implementate campaniile. Au fost identificate trei categorii de instituŃii iniŃiatoare: publice, private şi internaŃionale. Conform analizei, instituŃiile private sunt principalii promotori, prin

2 De exemplu FundaŃia Vodafone România a alocat 240.000 euro pentru campania 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început! Campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaste-i înainte sa-i judeci s-a desfăşurat cu 200.000 de euro, campania Pune-te în locul meu! ÎnvaŃă să înŃelegi a avut la dispoziŃie 1.000.000 de euro, campaniei Zidul indiferenŃei i-au fost alocaŃi 8.000 de euro.

12

demararea a jumătate dintre campaniile analizate. Pe următoarele locuri se situează instituŃiile publice, urmate de cele internaŃionale.

Grafic 5 Tipul instituŃiei care a iniŃiat campania

InstituŃii internaŃionale13%

InstituŃii publice37%

InstituŃii private50%

La începutul perioadei analizate, principalii iniŃiatori erau actorii publici, iar spre final cei privaŃi. Schimbarea este un indicator al maturizării sectorului neguvernamental capabil să identifice şi să obŃină finanŃări pentru proiecte sociale.

Principalul iniŃiator public a fost Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale (MMFPS) prin Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi Autoritatea NaŃională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH).

Grafic 6 InstituŃiile publice iniŃiatoare ale campaniilor analizate

AgenŃia NaŃională Antidrog

AgenŃia Natională ÎmpotrivaTraficului de Persoane

Ministerul SănătăŃii

AgenŃia Natională pentru Romi

Consiliul NaŃional pentruCombaterea Discriminării

Autoritatea NaŃională pentruPersoane cu Handicap

Autoritatea Natională pentruProtecŃia Copilului şi AdopŃie

InstituŃiile private iniŃiatoare au fost ONG-urile şi companiile. Principalele ONG-

uri au organizat acŃiuni pentru persoanele cu dizabilităŃi (AsociaŃia Ihtis, FundaŃia Pentru Voi), pentru populaŃia de etnie romă (Centrul de Resurse pentru ComunităŃile de Romi din Cluj-Napoca, Romani CRISS) şi pentru copii (FundaŃia Concordia,

13

OrganizaŃia SalvaŃi Copiii). O singură campanie a fost iniŃiată de un trust: Grupul NCH3.

Grafic 7 InstituŃiile private iniŃiatoare ale campaniilor analizate

Asociatia IHTIS

Asociatia Ovidiu Rom

AgenŃia pentru Monitorizarea Presei - Academia CaŃavencu

Centrul de Resurse pentru ComunităŃile de Romi din Cluj-Napoca

CoaliŃia Alternative Sociale

FundaŃia Concordia

FundaŃia Hospice Casa SperanŃa

FundaŃia Sheherezade

Grupul NCH

Habitat for Humanity Cluj

Romani CRISS

World Vision România

FundaŃia Sensiblu

OrganizaŃia SalvaŃi Copii

FundaŃia Pentru Voi

InstituŃiile internaŃionale iniŃiatoare de campanii au fost: Consiliul Europei4,

Fondul ONU pentru PopulaŃie şi UNICEF.

3 Alcătuit din companiile Active International, Anticorosiv, Electroaparataj, Elpreco, Electrotehnica, IMSAT, Libra Bank, Romarta, Romportmet, UMEB, Vel Pitar şi Winmarkt 4 Campania Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii este implementată în România de Consiliul Europei în parteneriat cu Comisia Europeană.

14

Grafic 8 InstituŃiile internaŃionale iniŃiatoare ale campaniilor analizate

Fondul ONU pentruPopulaŃie în Lume

UNICEF Consiliul Europei

În ceea ce priveşte partenerii, am urmărit identificarea elementelor de succes

în implementarea campaniilor. Am constatat că un element cheie este implicarea partenerilor media în difuzarea mesajelor – uneori fără costuri. Este cazul parteneriatelor încheiate cu Alpha TV, Radio Impuls, Ziua de Cluj, Făclia, Clujeanul (în campania 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început!). Spoturile campaniei Şcoala Te Face Mare sunt difuzate pro bono de diferite televiziuni. Acoperirea difuzării este un alt element important. S-a observat o implicare majoritară a TVR5 şi a SocietăŃii Române de Radiodifuziune, cu impact major la nivel naŃional şi în special în zonele rurale confruntate cu riscul sărăciei şi al excluziunii sociale. În acelaşi timp, am constatat o slabă participare a radiourilor locale în campaniile analizate.

Unii parteneri au elaborat materialele de comunicare. Spotul „Cosmonautul” a beneficiat de realizare pro bono şi de participarea pro bono a lui Johnny Răducanu (muzică şi voce) (campania Discriminarea ucide vise). În campania 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni un partener media a oferit pro bono spotul video de la conferinŃa de lansare. În campania Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi! a fost difuzat un clip TV de 30 de secunde realizat pro bono de un partener media. Regizorul Cristian Mungiu a realizat spoturile din Campania Stop cancer!

Partenerii media au promovat simbolul unor campanii. În campania Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică, prezentatorii şi reporterii TVR au purtat fundiŃa albă, simbolul luptei împotriva violenŃei domestice. Pagina de internet a TVR a găzduit prezentarea proiectului şi o trimitere către pagina de internet a instituŃiei implementatoare. S-a promovat „purtarea” electronică a fundiŃei albe pentru utilizatorii messenger-ului şi pentru semnăturile din e-mail. Avatarul cu fundiŃa albă a fost disponibil pe paginile instituŃiei implementatoare şi ale partenerilor. Campania 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 a oferit un banner electronic pentru bloguri. Campania Femei în umbră. Umbre a oferit un badge pentru site-urile celor care susŃin campania. Campania Stop cancer! oferă materialele pentru difuzare.

5 TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR i, TVR Info

15

„Pentru creşterea impactului, campaniile sociale se realizează prin parteneriatul dintre agenŃiile de publicitate şi organizaŃii neguvernamentale. Colaborarea aduce avantaje semnificative ambilor parteneri.”6

Presa scrisă asigură informarea generală prin difuzarea comunicatelor de presă, dar se implică parŃial. Se constată promovarea campaniilor de strângere de fonduri pentru persoane bolnave. Deşi astfel de demersuri sunt rodul unor bune intenŃii (ajutorarea unor persoane aflate într-o situaŃie de urgenŃă medicală), ele nu fac parte dintr-o campanie propriu-zisă de comunicare şi sunt de multe ori orientate şi spre promovarea sau obŃinerea senzaŃionalului.

InstituŃiile publice de la nivel central şi local participă la desfăşurarea campaniilor în măsura în care subiectele abordate sunt de competenŃa lor. De exemplu, AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Familiei a fost partener în una dintre cele trei campanii privind violenŃa domestică analizate. Ministerul Transporturilor nu a fost implicat în campaniile sociale privind accesul la locuinŃă analizate. Subliniem parteneriatul Ministerului EducaŃiei cu Ministerul SănătăŃii pentru implementarea Programului naŃional EducaŃia pentru sănătate în şcoala românească (campania Drogurile ucid). Campania Paşi spre toleranŃă s-a realizat cu sprijinul Ministerului EducaŃiei, DirecŃia pentru ÎnvăŃământul în Limbile MinorităŃilor.

Campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci! şi-a propus îmbunătăŃirea cooperării interinstituŃionale. ReprezentanŃi ai instituŃiilor implicate în problematica minorităŃii rome (ministere, agenŃii, organizaŃii neguvernamentale, reprezentanŃi ai autorităŃilor locale) au participat la o serie de 40 de seminare privind construirea unui cadru comun de implementare şi monitorizare a măsurilor pentru romi care să asigure o coerenŃă a alocării fondurilor disponibile.

OBIECTIVE Principalele obiective ale campaniilor sociale au fost: informarea şi sensibilizarea, schimbarea atitudinii şi comportamentului şi conştientizarea problemelor sociale. Pentru mai multe detalii vă rugăm să consultaŃi graficul următor.

6 DiscuŃiile din cadrul celei de a doua ediŃii ale Galei SocietăŃii Civile.

16

Grafic 9 Principalele obiective ale campaniilor analizate

ÎmbunătăŃirea parteneriatului cucomunitatea

Străngere de fonduri

Educare şi formare

ÎmbunătăŃirea parteneriatului cuautorităŃile locale

Conştientizarea problemelorsociale

Schimbarea atitudinii şi acomportamentului

Sensibilizare

Informare

InstituŃiile private implicate în desfăşurarea campaniilor de comunicare au fost

interesate şi de creşterea vizibilităŃii lor. Astfel, în evenimentele campaniei 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început!, FundaŃiei Vodafone România a marcat împlinirea a 10 ani în desfăşurarea proiectelor comunitare. În acelaşi proiect, Habitat for Humanity Cluj a urmărit consolidarea relaŃiei cu presa. În campania Vreau în clasa a noua!, World Vision România a urmărit poziŃionarea ca expert în problemele legate de protecŃia copiilor defavorizaŃi. Campaniile împotriva violenŃei domestice organizate de FundaŃia Sensiblu au urmărit şi promovarea fundaŃiei ca organizaŃie dedicată acestui subiect7. Campania Războiul străzii! (2007) a avut ca obiectiv prezentarea activităŃii fundaŃiei Concordia. În 2008 a urmat strângerea de fonduri pentru copii ai străzii. Campania Victimele discriminării a urmărit şi creşterea vizibilităŃii Consiliului NaŃional pentru Combaterea Discriminării.

Un alt obiectiv atins indirect a fost implicarea personalului instituŃiei implementatoare. În campania 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început! 270 de voluntari angajaŃi ai Vodafone au contribuit cu 4.000 de ore de muncă pe şantier: „3 echipe a câte 90 de voluntari, câte 2 zile pe şantier fiecare. 6 zile, 8 ore pe zi, alături de familiile beneficiare. Ei au lucrat cu entuziasm, în pofida căldurii caniculare şi a ploilor”. În campania Un prieten pentru tine! personalul instituŃiei implementatoare a beneficiat de training deşi nu era iniŃial prevăzut.

7 FundaŃia este singura care oferă un adăpost temporar pentru 6 luni victimelor violenŃei domestice.

17

PROBLEME SOCIALE ABORDATE

Principalele probleme sociale abordate sunt: discriminarea şi accesul la un mediu familial sănătos.

Grafic 10 Problemele sociale abordate în campaniile analizate

Accesul laeducaŃie

Aacesul lalocuire

Accesul lapiaŃa muncii

Traficul defiinŃe umane

Accesul laservicii desănătate

Consumul dedroguri

ViolenŃadomestică

Accesul la unmediu familial

sănătos

Discriminarea

Campaniile pentru combaterea discriminării se axează pe discriminarea minorităŃilor etnice şi a persoanelor cu dizabilităŃi. Campaniile privind accesul la un mediu familial sănătos au urmărit: prevenirea abandonului, a instituŃionalizării copiilor şi a fenomenului “copiii străzii”, promovarea drepturilor copiilor, combaterea violenŃei şi asistarea copiilor rămaşi singuri acasă după plecarea la muncă în străinătate a părinŃilor. Campaniile privind accesul la servicii de sănătate au urmărit strângerea de fonduri pentru îngrijiri medicale pentru copii cu probleme cardiace, bolnavii incurabili şi tinerii cu dizabilităŃi. Campania 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni şi-a propus construirea primului Centru de ViaŃă Independentă pentru tinerii cu dizabilităŃi fizice severe. Campaniile privind accesul la piaŃa muncii au vizat inserŃia persoanelor cu dizabilităŃi intelectuale. Campaniile privind accesul la locuire au urmărit asigurarea unei locuinŃe pentru persoanele sărace sau sinistraŃi. Accesul la educaŃie a inclus prevenirea abandonului şcolar pentru copii din medii sărace.

Persoanele cu dizabilităŃi sunt tratate unitar fără considerarea specificului fiecărui tip de handicap. Tratarea diferenŃiată ar permite promovarea unor soluŃii concrete la probleme precum accesul persoanelor cu handicap fizic în spaŃii publice sau în mijloacele de transport în comun, vizionarea emisiunilor de către persoanele cu handicap auditiv. S-a remarcat în acest sens Campania Vreau şi pot să muncesc!, care şi-a propus integrarea în muncă a 25 de persoane cu dizabilităŃi intelectuale. Campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci (2007-2008) este prima campanie naŃională de informare şi combatere a prejudecăŃilor structurale privind romii, iniŃiată de Guvernul României8

8 http://www.sper.org.ro/

18

GRUPURI VULNERABILE VIZATE Din punctul de vedere al grupurile vulnerabile, principala Ńintă a campaniilor

analizate a fost cel al copiilor aflaŃi în dificultate: abandonaŃi, instituŃionalizaŃi, bătuŃi în familiile lor sau la şcoală, singuri acasă pentru că părinŃii sunt la muncă în străinătate, cu risc de abandon şcolar sau bolnavi. Următorul grup vulnerabil este cel al persoanele cu dizabilităŃi. Pe locul al treilea se situează persoanele de etnie romă.

Campaniile au vizat direct un grup vulnerabil şi indirect grupurile cu care intră în contact plecând de la ipoteza că aceştia pot contribui la ameliorarea situaŃiei.

Grafic 11 Grupurile Ńintă vulnerabile din campaniile analizate

0 2 4 6 8 10 12

Bolnavi incurabili

Spectatori la meciurile de fotbal

Victime ale traficului de fiinŃe umane

Persoane fără o locuinŃă

Victime ale violenŃei domestice

Consumatori de droguri

Victimele discriminării

Persoane de etnie romă

Persoane cu dizabiităŃi

Copii aflaŃi în dificultate

Campaniile sociale organizate pentru persoanele vârstnice sunt extrem de rare. A fost identificată o singură campanie naŃională iniŃiată de Casa NaŃională de Pensii şi Alte Drepturi Sociale pentru informarea pensionarilor.

Un alt grup vulnerabil absent din perspetiva comunicării este cel al adulŃilor sau al persoanelor în vârstă fără adăpost. Au fost demarate proiecte pentru protejarea copiilor străzii. MenŃionăm rolul activ al Centrului de Informare pentru Copii fără Adăpost. Campania Războiul străzii! derulată în 2007 de FundaŃia Concordia a abordat problematica copiilor străzii şi a problemelor cu care aceştia se confruntă în copilărie. Au fost organizate campanii de informare privind necesitatea construirii de case pentru persoanele cu venituri mici (campania 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început!) şi victimele inundaŃiilor (campania Un zâmbet! ). Nicio campanie nu s-a adresat direct celor care se confruntă cu excluziunea socială din cauza faptului că nu au acces la locuinŃă. Un al doilea tip de public Ńintă este reprezentat de cei care pot ameliora situaŃia grupurilor vulnerabile: publicul larg, grupurile profesionale, voluntarii, autorităŃile publice, donatorii sau ONG-uri.

19

Grafic 12 Alte grupuri Ńintă ale campaniilor analizate

Lideri politici Lideri de opinie ONG-uri Donatori AutorităŃipublice

Voluntari Grupuriprofesionale

Public larg

Campaniile adresate publicului larg au vizat informarea acestuia şi îndemnul de a lua atitudine. Unele campanii s-au adresat voluntarilor, factor important pentru asigurarea durabilităŃii proiectelor sociale după finalizarea finanŃărilor. Printre acŃiunile întreprinse cu succes de către voluntari amintim: distribuirea materialelor informative (în secŃiile de poliŃie şi în saloanele Igiena în Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică) sau implicarea în găsirea unui prieten (Un prieten pentru tine). Între campaniile pentru persoanele de etnie romă, Paşi spre toleranŃă a avut ca obiectiv strângerea de fonduri pentru formarea învăŃătorilor şi profesorilor romi. OrganizaŃiile de romi au fost de asemenea vizate în această campanie. S-a propus crearea unei reŃele de organizaŃii neguvernamentale care să colaboreze în vederea abordării comune a soluŃiilor pentru îmbunătăŃirea integrării copiilor romi în şcoală.

În ceea ce priveşte grupurile profesionale, pe primele locuri s-au situat: profesorii şi specialiştii din sistemul de învăŃământ; profesioniştii media, jurnalişti de presă scrisă şi audiovizual; asistenŃii sociali şi personalul medical9. S-a observat o slabă adresabilitate faŃă de judecători, avocaŃi şi poliŃişti, deşi s-a subliniat relaŃia cauzală între mediile defavorizate social şi săvârşirea unor infracŃiuni, în special de către copiii aflaŃi în dificultate. De exemplu, în campania Singur acasă atât judecătorii cât şi avocaŃii au fost informaŃi asupra contextului complex şi dificil în care au crescut delincvenŃii minori ai căror părinŃi sunt plecaŃi la muncă în străinătate. În ultimii ani se constată implicarea actorilor locali: preoŃii, primarii sau consilieri locali. PotenŃialii angajatori sunt slab vizaŃi de campanii, în ciuda faptului că excluziunea de pe piaŃa muncii este una dintre principalele cauze ale sărăciei.

9 Campania Pledoarie pentru demnitate s-a adresat direct personalului medical din Centre de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică.

20

Grafic 13 Grupuri profesionale – grup Ńintă pentru campaniile analizate

Patroni Judecători,avocaŃi

Personalulde

specialitatedin sistemulde protecŃiea copilului

PoliŃişti PreoŃi Personalmedical

AsistenŃisociali

Profesioniştimedia

Cadredidactice

CANALE DE COMUNICARE Principalele canale de comunicare identificate au fost: TV (difuzare spoturi) Internet şi radio difuzare spoturi). Alte canale de comunicare au fost: apariŃiile la emisiuni pe teme sociale organizate de televiziuni şi radio.

Grafic 14 Canalele de comunicare folosite în campaniile analizate

Carte poştală

CD-uri multimedia

PetiŃii online

Tricouri

Campanii stradale

Concursuri

Blog

Manual

Mese rotunde

Întâlniri cu jurnalişti

ApariŃii TV

Filme video mărturii

Piese de teatru

ApariŃii ziare

Postere

Sesiuni informative

Broşuri, mateairle informative

ConferinŃe de presă

Afişe

Spoturi radio

Pagină Internet

Spoturi TV

21

Canalele de comunicare au fost alese astfel încât să corespundă într-o măsură cât mai mare obiceiurilor de comunicare ale grupurilor Ńintă:

- în şcoală şi în campusuri universitare: în şedinŃele cu părinŃii şi în cadrul activităŃilor extracurriculare au fost distribuite părinŃilor şi elevilor pliante, broşuri educative (pentru elevii claselor V-VIII şi IX–XII), caiete metodologice (pentru elevii claselor II-IV şi V-VIII) sau broşura cu titlul: DROGURILE: tu şi copilul tău (campania Drogurile ucid). Au fost organizate activităŃi educative cu participarea fotbaliştilor (campania Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi), dezbateri pentru a pune capăt discriminării copiilor romi (campania Discriminarea ucide vise), concursuri (campania Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii), au fost organizate sesiuni de informare urmate de piese de teatru10 (campania OpŃiune: Acces la succes),

- în mijloacele de transport în comun, inclusiv pe pardoseala din staŃiile de metrou, au fost expuse afişe şi autocolante (campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci!),

- în biserică preoŃii au predicat despre abandonul copiilor sau violenŃa domestică (Casa de copii nu e acasă, Drepturile copiilor sunt lege, Şi tu poŃi fi un părinte mai bun),

- pe stradă: Zidul IndiferenŃei a fost montat pe trotuar în centrul oraşului Bucureşti (campania Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică),

- pe plajă: voluntarii au purtat discuŃii cu tinerii (campania Drogurile ucid). Concursurile sunt o modalitate de a implica activ mai multe persoane din

publicul Ńintă sau persoane care pot deveni apoi diseminatori ai mesajelor campaniei. Mai ales pentru tineri, aceste activităŃi sunt în acelaşi timp educative şi distractive. Printre concursurile identificate amintim:

- Mesajul meu antidrog (campania Drogurile ucid – au participat .2.000 de elevi) - concursuri sportive şi de conştientizare a riscurilor consumului de droguri

(campania Drogurile ucid – au participat 5.000 de tineri) - concursul de scurt metraje Doi pe un balansoar11 (campania Discriminarea

romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci) - concursul foto (campania Singur acasă!) - concursul Floare de colŃ! pentru copii talentaŃi cu dizabilităŃi, beneficiari ai

ajutorului social, din sistemul de protecŃie a copilului sau în evidenŃa DGASPC (iniŃiat în cadrul campaniei Casa de copii nu e acasă)

- concurs pentru jurnalişti şi fotografi în care li se cereau articole şi fotografii cu mesaje pozitive (campania Chiar diferiŃi – acelaşi sânge). Am constatat implicarea personalităŃilor publice în campanii: actriŃa Daniela

Nane (în Vreau în clasa a noua!), vedetele care au participat la dărâmarea Zidului IndiferenŃei (în Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică), Andrei Gheorghe, Mircea Toma, Robert Turcescu, Maia Morgenstern, Cătălin Mitulescu, Hanno Hofer, Cristian Pârvulescu, Dragoş Bucurenci (în Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci), implicarea Andreei Marin Bănică, a Danei Deac, a lui Cabral Ibacka, a lui Damian Drăghici şi a lui Dan Bittman (în Şcoala Te Face Mare). PersonalităŃile şi-au împărtăşit experienŃa proprie în raport cu problematica abordată. Sportiva anului 2008, Constantina DiŃă s-a implicat în campania Vreau în clasa a

10 Finalul pieselor de teatru este deschis, elevii fiind invitaŃi să participe şi să negocieze cu personajele din piesă soluŃiile pentru personajul principal reprezentat de o tânără care consumă heroină. DiscuŃiile au fost filmate şi integrate în materialele de informare ale campaniei. 11 Posterul campaniei înfăŃişează un copil rom rămas singur în balansoarul culcat la pământ după ce colegul de joacă român este tras acasă de cineva din familie.

22

noua! de sprijinire a elevilor care provin din medii defavorizate. Fotbalistul Bănel NicoliŃă a fost implicat în campania Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi. Jurnalista Liana Stanciu este implicată în campania 2% pentru spitalul pentru copii Marie Curie.

Un canal de comunicare inedit este arta. Implicarea trupelor de teatru sau a formaŃiilor îndrăgite de publicul tânăr sensibilizează şi asigură o mai bună comunicare a mesajelor. În cadrul campaniei Paşi spre toleranŃă a fost realizat videoclipul Hora Ursarina cu formaŃia Hara şi Tamango.

Unele campanii de comunicare au inclus evenimente de comemorare a celor dispăruŃi. În campania Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa a fost organizată o seară de veghe cu candele pentru victimele violenŃei domestice. ExpoziŃia Martorele tăcute a reprezentat un omagiu dedicat femeilor care au fost ucise prin violenŃă domestică în 2006 în Bucureşti.12 În Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică a fost montat Zidul indiferenŃei pe care s-au scris numele a 30 de femei ucise de soŃii lor în cei doi ani precedenŃi campaniei.

Asemenea caravanei ocupării, organizată de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, în campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci! a fost organizată o caravană care a vizitat 20 de comunităŃi. S-a urmărit informarea membrilor comunităŃilor cu privire la găsirea de locuri de muncă şi la procedura pentru obŃinerea actelor de identitate şi a altor documente. Cu această ocazie au fost jucate piese de teatru. Semnarea petiŃiilor online este un canal de comunicare puŃin utilizat. Campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci a iniŃiat semnarea petiŃiei online la adresa www.petitiaonline.com/sper. În plus, a fost lansat blogul http://www.sper.org.ro/blog/, care a oferit informaŃii despre discriminarea romilor în mediul virtual şi a propus un cod etic online.

Pentru sensibilizarea profesioniştilor din presă a fost folosită o paletă largă de canale de comunicare În unele conferinŃe de presă, jurnaliştii au fost invitaŃi să ia loc în băncile clasei de liceu (lansarea campaniilor Vreau la şcoală şi Vreau în clasa a noua!) sau să lucreze ca voluntari pentru aplicarea tencuielii decorative şi montarea de gips-carton (lansarea campaniei 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început!). Printre iniŃiativele mai speciale am identificat organizarea de vizite ale elevilor în redacŃii ale presei centrale (campania Vreau în clasa a noua!). În vederea sensibilizării, pe lângă materialele de presă, elevii au oferit jurnaliştilor diferite obiecte fabricate de copiii participanŃi în alte programe ale instituŃiei implementatoare: căniŃe din lut, tablouri sau poze înrămate. În campania Paşi spre toleranŃă au fost distribuite potcoave şi linguri. InvitaŃia la dezbaterea Romii în presa românească – stereotipuri sau realitate (organizată ca eveniment al campaniei Paşi spre toleranŃă) a inclus următorul citat: „Ne-am săturat! Imaginea romilor promovată în presa românească ne determină să chemăm în stabor (judecata informală) comunitatea jurnaliştilor. Cerere de chemare în judecată: Noi, romii, îi acuzăm pe jurnalişti de perpetuare de stereotipuri şi neprofesionalism. PrezumŃia de nevinovăŃie este validă". În campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci a fost trimisă ziariştilor o scrisoare în care li se explică de ce este preferabil să foloseşti termenul de „rom” în loc de „Ńigan”. Scrisoarea drept canal de comunicare a fost utilizată şi în campania Vreau în clasa a noua!. Peste 17.000 de scrisori scrise de copii au fost trimise potenŃialilor donatori pentru burse şcolare.

12 Câte o siluetă roşie reprezentând fiecare dintre cele 10 victime a povestit la persoana întâi viaŃa respectivei femei şi momentul agresiunii.

23

Întâlnirile cu jurnaliştii au vizat sensiblizarea acestora vizazi de etica prezentării în mediile de comunicare audio şi scrisă. (Campania Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii, campania Singur acasă). Paginile de internet ale unor campanii oferă informaŃii pentru jurnalişti (campania Drepturile copiilor sunt lege, campania Singur acasă). În campania Paşi spre toleranŃă a fost lansat rasismometrul care a monitorizat imaginea romilor în presă. IniŃiativa a continuat în campania Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte sa-i judeci prin organizarea „Rasismometrului”, eveniment de măsurare a gradului de toleranŃă faŃă de romi.

Se constată un interes crescând pentru elaborarea paginilor de internet care să permită marketing online şi care să ofere informaŃii complete despre problemele sociale. MenŃionăm în mod special pagina campaniei Singur acasă, care este utilă atât copiilor şi părinŃilor cât şi jurnaliştilor interesaŃi de cunoaşterea principalelor concepte. Similar, platformele online ale programului Vreau în clasa a noua! sau Stop cancer! oferă informaŃii complete posibililor donatori. Multe campanii au apelat la transmiterea în direct a evenimentelor:

- şantierul de construire a caselor din cadrul campaniei 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început! a fost transmis în direct de televiziuni,

- evenimentul final Seară cu candele din campania Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! (2007) a fost transmis în direct de televiziuni,

- evenimentul final Dărâmarea zidului indiferenŃei din campania Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică (2007)a fost transmis live de către 3 televiziuni. Tricourile inscripŃionate sunt rar folosite. În campania Rasismul strică jocul.

ViolenŃa distruge vieŃi! au fost purtate tricouri inscripŃionate de către jucătorii şi arbitrii de la meciul din Super Cupa României 2007 dintre Rapid şi Dinamo. Au fost împărŃite tricouri trecătorilor în seara comemorativă a persoanelor cu dizabilităŃi victime ale perioadei comuniste. (campania Pledoarie pentru demnitate!).

MESAJE Prezentul subcapitol descrie rezultatele analizei mesajelor şi a conotaŃiilor acestora. Pentru fiecare mesaj a fost stabilită conotaŃia pozitivă sau negativă. După cum se poate vedea şi în graficul 15, s-a constatat transmiterea unor mesaje cu conotaŃii diferite de către campanii diferite orientate spre acelaşi grup Ńintă. S-a constatat preponderenŃa mesajelor cu conotaŃii negative în cazul campaniilor pentru copiii aflaŃi în dificultate, pentru persoanele de etnie romă, pentru victimele discriminării, pentru consumatorii de droguri şi pentru persoanele fără locuinŃe. Mesaje cu conotaŃii preponderent pozitive au fost identificate în cazul campaniilor de comunicare pentru persoanele cu dizabilităŃi, copiii aflaŃi în dificultate şi victimele violenŃei domestice, victimele discriminării, persoanele de etnie romă, consumatorii de droguri, victimele traficului de fiinŃe umane şi bolnavilor incurabili în stadii avansate.

24

Grafic 15 ConotaŃiile campaniilor analizate în funcŃie de grupurile Ńintă

Bolnavi incurabili

Victime ale traficului de fiinŃeumane

Persoane fără o locuinŃă

Victime ale violenŃei domestice

Consumatori de droguri

Victimele discriminării

Persoane de etnie romă

Persoane cu dizabiităŃi

Copii aflaŃi în dificultate

ConotaŃie pozitivă ConotaŃie negativă

Am constatat transferul parŃial al trendului negativ din campaniile de sensibilizare faŃă de reducerea consumului de tutun şi alcool către campaniile de prevenire a consumului de droguri. Aceste campanii sunt sub auspiciile mesajelor negative. Mesajele sunt: Drogurile ucid (campania 2004 şi 2005), Drogurile îŃi opresc zborul, Drogurile ucid, Don't be a hero (campania Drogurile îŃi opresc zborul 2004). În ultimii ani s-a constatat trecerea la mesaje cu efecte pozitive. Este cazul campaniei OpŃiune: acces la succes (2007-2008) ale cărei mesajele invită la responsabilizare şi acordare de ajutor consumatorilor de droguri efectivi sau potenŃiali:

- Cunoşti pe cineva de vârsta ta care a început să consume droguri? Vorbeşte-i! Ai curaj şi deschide subiectul! Ascultă-l! Ajută-l să găsească satisfacŃii într-o viaŃă fără droguri!

- PărinŃi, petreceŃi mai mult timp alături de copiii voştri, ascultaŃi-le părerea, explicaŃi-le deciziile voastre!

Campaniile antidiscriminare conŃin preponderent mesajul: „egalitate pentru toŃi oamenii”, într-o ipostază mai degrabă pasivă. Utilizarea excesivă a mesajului conduce la efecte inverse celor scontate. În ultimii ani constatăm abordări mai nuanŃate prin promovarea unor acŃiuni concrete nediscriminatorii. De exemplu, campania Un prieten pentru fiecare a căutat prieteni care să îşi petreacă timpul liber cu persoane cu handicap intelectual. Campania Vreau şi pot să muncesc a invitat angajatorii să angajeze persoanele cu handicap intelectual. Au fost identificate două tipuri de mesaje în campaniile pentru persoanele de etnie romă: de promovare a nediscriminării şi de acuză a comportamentului

25

discriminatoriu al populaŃiei majoritare. Spoturile pozitive sunt: spotul TV din Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii, scena tânărului rom la birou din spotul Altfel dar la fel şi spotul Acordeonul din Paşi spre toleranŃă. Campania internaŃională Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii organizată de Consiliul Europei foloseşte cuvântul Dosta care în limba romani înseamnă destul. Mesajele pozitive din spot video sunt: A descoperi, A înŃelege, A participa, A realiza, A trăi, Viitorul, vino să îl construim împreună!, Suntem diferiŃi dar asta nu contează, O viaŃă mai bună pentru fiecare, ToŃi suntem europeni. Mesaje negative de acuză sunt: copilul care ascunde faŃă de mama sa prietenia cu un copil rom (Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci)) sau spotul TV Cosmonautul, în care o fetiŃă romă se apropie de casca uitată pe o motocicletă nu ca să o fure ci ca să îşi alimenteze visul de a deveni cosmonaut (Discriminarea ucide vise). În spotul audio Meserii, entuziasmul copiilor romi care spun ce doresc să devină când vor fi mari este întrerupt de mesajul În mintea noastră soarta lui e hotărâtă, Copiii nu se nasc cu prejudecăŃi, le dobândesc prin educaŃie (Paşi spre toleranŃă). Mesajele pozitive din campaniile pentru persoanele cu dizabilităŃi sunt: ÎnvăŃ să îmi accept condiŃia, învaŃă să mă accepŃi (campania 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni) sau ÎnvaŃă să asculŃi, e normal să fii diferit!, Şi noi suntem prezenŃi în mijlocul vostru, Vrem şi ar trebui să ni se permită să vorbim în numele nostru, să luăm propriile decizii. Putem munci şi trăi în comunitate, putem să îŃi fim vecini, colegi de muncă sau prieteni; tot ce ai tu de făcut e sa înveŃi să ne asculŃi. Cu toŃii suntem diferiŃi şi e normal să fie aşa (campania ÎnvaŃă să asculŃi!) Mesajele faŃă de violenŃa domestică sunt preponderent negative: Când tu îŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa, Martore tăcute, Femei în umbră, sau Prin indiferenŃă încurajăm violenŃa domestică. Pentru mai multe detalii despre mesaje vă rugăm să consultaŃi anexa 3.

IMPACT

Subcapitolul este realizat pe baza studiilor de evaluare a impactului campaniilor. De remarcat faptul că nu am avut acces la toate studiile de evaluare realizate pentru campaniile analizate şi, ca atare, există riscul ca analiza să fie incompletă. Impactul a fost descris din punctul de vedere al apariŃiilor în mass-media şi din punctul de vedere al beneficiarilor. Indiferent de numărul de apariŃii la radio sau la televiziune, o campanie de succes este cea care reuşeşte să amelioreze situaŃia grupului vulnerabil, să îmbunătăŃească percepŃia asupra sa ori să contribuie la o modificare de atitudine sau de comportament în ceea ce-l priveşte. Totuşi, astfel de schimbări sunt greu de sesizat şi de măsurat pe termen scurt şi se impune o cercetare continuă a tendinŃelor sociale pe termen mediu şi lung. Pentru a pune bazele concrete ale unor astfel de evaluări, recomandăm ca după finalizarea fiecărei campanii de comunicare să se măsoare impactul real asupra tuturor publicurilor Ńintă vizate.

Campania Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! a avut un puternic impact media înregistrând o audienŃă TV de peste 1.100.000 persoane şi o audienŃă radio de peste 1.600.000. Peste 15.000 de persoane au participat la campania FundiŃa Albă, simbolul internaŃional al luptei împotriva violenŃei domestice. Campania 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început! a avut peste 100 de apariŃii media: 37 apariŃii online, 20 presa scrisă, 6 TV locale şi regionale, 4 TV naŃionale, peste 50 difuzări radio locale şi o apariŃie TV prin internet.

26

Ca impact asupra beneficiarilor, am luat notă de faptul că locuinŃele au fost construite în timp record, ceea ce a mărit cu jumătate cererea medie lunară de locuinŃe pentru Habitat for Humanity. 13

În campania Casa de copii nu e acasă, 36 de emisiuni şi show-uri au fost sponsorizate sau create pentru promovarea campaniei. Au fost înregistrate peste 300 de inserŃii în ziare naŃionale şi locale, 2.700 de inserŃii radio şi 7 emisiuni radio. Au fost publicate 300.000 de afişe şi 1.000.000 de pliante. La linia verde lansată14 s-au înregistrat 7.100 de apeluri referitoare la copii în dificultate sau de la donatori. Un studiu sociologic dedicat înŃelegerii abandonului copiilor a evidenŃiat faptul că publicul larg consideră statul responsabil pentru situaŃia copiilor abandonaŃi. 33% dintre cei intervievaŃi considerau instituŃionalizarea o soluŃie pentru copiii abandonaŃi în timp ce 48% considerau că aceştia trebuiau integraŃi în familiile lor. Un studiu similar realizat de IMAS după desfăşurarea campaniei a concluzionat că strategia campaniei de comunicare a avut un impact semnificativ asupra publicului Ńintă.15

Spoturile campaniei Discriminarea ucide vise au fost văzute în medie de 11 ori de către 86.8% din populaŃia urbană16. Conform evaluării campaniei Pledoarie pentru Demnitate, 60-70% din populaŃia României a fost expusă mesajelor campaniei. Campania a avut impact asupra a 1500 de persoane instituŃionalizate cu dizabilităŃi intelectuale şi 400 de membri ai personalului medico-social17.

Spoturile video ale campaniei Drogurile ucid au fost vizionate cel puŃin o dată de aproximativ 3.000.000 de tineri între 15 şi 25 de ani, iar spotul radio a fost auzit cel puŃin o dată de 1.200.000 de tineri. Campania a implicat 112 unităŃi şcolare, 13.200 elevi informaŃi la dirigenŃie, 4.000 elevi şi tineri informaŃi în activităŃi extraşcolare, 12.000 de tineri au beneficiat de discuŃii pe plajă şi 5.000 au participat la concursurile sportive şi de conştientizare a efectelor consumului de droguri18.

Conform evaluării campaniei Şi tu poŃi fi un părinte bun! 40% din populaŃie a urmărit cele 1500 de difuzări ale spoturilor TV şi peste cele 550 ale spoturilor radio. 19 Timpul pus la dispoziŃie de partenerii media a fost evaluat la 110.000 de euro, care echivalează cu peste 10% din suma de 1.000.000 euro alocată campaniei.

Campania Un zâmbet a promovat construirea a 40 de case pentru 135 de sinistraŃi şi a oferit 35 de locuri de muncă. Exemplul a fost urmat şi de alŃi donatori.

Conform evaluării de impact a campaniei Un prieten pentru tine, spotul radio a avut cel mai mic impact în timp ce afişele au avut cel mai mare impact. Spotul TV a reuşit să promoveze mediatic doar instituŃia iniŃiatoare nu şi mesajul campaniei. Campania a avut impact pozitiv: faŃă de estimarea de 15 voluntari recrutaŃi, au fost cooptaŃi 25 de voluntari.20

Conform evaluării de impact a campaniei Vreau în clasa a noua! peste 4.000.000 de persoane au fost expuse mesajelor campaniei de comunicare astfel încât “obiectivul propus a fost atins în proporŃie de 300%“. Mesajele radio s-au adresat unui număr total de 900.000 de ascultători. 190 de donatori au „adoptat”

13 http://www.responsabilitatesociala.ro/studii-de-caz-csr/vodafone-romania/10-case-intr-o-saptamana.htm 14 Telefonul copilului 0800 200 200 15 http://www.galapsc.ro/1024_ro/projects.php?pid=173 16 http://www.wall-street.ro 17 http://www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-premiu/-silver-award/campanii-non-comerciale-pledoarie-pentru-demnitate.html 18 http://www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-ani/2005/non-comerciale/special-award-for-continuos-excellence-prevenirea-consumului-de-droguri-in-randul-tinerilor.html 19

http://www.comunicatedepresa.ro/Campania_de_educa&_355;ie_privind_drepturile_copilului_%E2%80%93_la_final~MjgwNDk= 20 http://www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-premiu/special-awards/special-award-for-a-small-local-project-un-prieten-pentru-tine.html

27

copii din program, trei sferturi dintre aceştia declarând că au aflat de existenŃa acestei posibilităŃi prin intermediul presei”.

PROVOCĂRI ŞI OBSTACOLE Unul dintre principalele obstacole constă în neadaptarea mesajelor şi a canalelor de comunicare la caracteristicile publicului Ńintă. O campanie socială bine organizată riscă astfel să nu îşi atingă decât parŃial sau chiar deloc scopul. Colaborarea interinstituŃională poate ridica la rândul său bariere. Unele campanii sociale se adresează categoriilor profesionale fără ca instituŃiile reprezentative să fie implicate în campanii. De exemplu, campaniile despre copii au ca public Ńintă personalul medical fără ca Ministerul SănătăŃii (MS) să fie implicat oficial ca partener. Lipsa de continuitate în finanŃarea campaniilor este o altă piedică. Grupurile vulnerabile au nevoie de ajutor într-un context general din ce în ce mai liberal în care statul începe să se retragă din rolul de principal asigurator al protecŃiei sociale. Recomandăm autoresponsabilizarea grupurilor vulnerabile (incluziunea activă, activarea socială, economie socială) şi identificarea canalelor de comunicare oportune financiar.

Folosirea aceloraşi imagini până la saturaŃie activează şi consolidează noi stereotipuri în loc să contribuie la schimbare. Recomandăm utilizarea imaginilor diferite faŃă de cele la care publicul este imun. Implicarea vizibilă a beneficiarilor ar îmbunătăŃi imaginea grupului vulnerabil. În spotul TV din Vreau şi pot să muncesc! se prezintă impresiile a trei tinere cu handicap intelectual angajate şi motivate să îşi continue activitatea şi integrarea socială. Tinerii cu dizabilităŃi fizice au fost direct implicaŃi în calitate de iniŃiatori şi coordonatori ai campaniei 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni. Cunoaşterea dinamicii şi a contextului specific implementării poate reprezenta un atu. De exemplu, un obstacol în implementarea acŃiunii Jurnaliştii construiesc din cadrul campaniei 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început! a fost disponibilitatea scăzută a angajaŃilor din presă, care erau implicaŃi simultan în mai multe evenimente. Similar, participarea reprezentanŃilor administraŃiei publice locale a fost îngreunată de perioada electorală şi cea a concediilor. Provocarea campaniei OpŃiune: acces la succes a fost stimularea tinerilor prin artă pentru discuŃia despre riscurile consumului de droguri, subiect nedezirabil social. Una dintre provocările campaniei Casa de copii nu e acasă a fost informarea familiilor asupra procedurii de adopŃie şi încurajarea acesteia. O altă provocare a fost aceea de a le explica mamelor cu risc crescut de abandon al copiilor că instituŃionalizarea nu este o soluŃie şi că pot fi asistate şi ajutate să îşi păstreze copiii. În cazul campaniilor referitoare la populaŃia de etnie romă, una dintre provocări este mentalitatea puternic înrădăcinat. Conform chestionarelor distribuite la rasismometru, mulŃi oameni nu doreau să stea în acelaşi oraş cu romii, deşi nu avuseseră niciodată o experienŃa negativă cu ei (campania Paşi spre toleranŃă). Anumite canale de comunicare lansate în campanii se închid odată cu finalizarea acesteia. Au fost identificate diferite pagini de internet promovate în spoturile video sau audio care fie nu mai sunt actualizate, fie cuprind informaŃii parŃiale la adrese dificil de găsit, fie nu mai funcŃionează21.

21 De exemplu http://www.vreaulascoala.ro/, http://www.doilasutamariecurie.ro/ , http://www.suflet.ro/ http://www.campanieanph.ro/, http://www.romanicriss.org

28

DURABILITATE

Durabilitatea campaniilor de comunicare depinde de factori precum: finanŃarea, dinamica problematicii abordate sau a grupului vulnerabil22, interesul factorilor de decizie politică faŃă de problematica acoperită în cadrul campaniei, cunoaşterea publicului Ńintă, cunoaşterea domeniului vizat sau colaborarea instituŃională. În acest sens, este de salutat implicarea DirecŃiei Generale pentru ÎnvăŃământ în Limbile MinorităŃilor din Ministerul EducaŃiei şi Cercetării în campaniile privind populaŃia de etnie romă (campania Paşi spre toleranŃă).

Pentru menŃinerea şi consolidarea rezultatelor obŃinute, unele campanii sociale sunt continuate cu altele similare. Este cazul campaniilor: Casa de copii nu e acasă 1 şi Casa de copii nu e acasă 2, Drepturile copiilor sunt lege! continuată de Şi tu poŃi fi un părinte bun!, Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi! şi Nu rasism! Nu violenŃă!, Esti spectator? Ia ARTitudine!!! (1) şi Esti spectator? Ia ARTitudine!! (2)). Un caz special îl reprezintă organizarea în fiecare an a unor campanii sociale. De exemplu, fundaŃia Sensiblu desfăşoară începând cu anul 2004 campanii sociale de prevenire a violenŃei: Ajută-i să se simtă din nou acasă (2004), Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! (2006), Când tu îŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! (2006), Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică (2007) şi Acasă nu eşti la închisoare! Pleacă până nu e prea târziu (2008)!.

Durabilitatea campaniilor depinde şi de păstrarea elementelor de identificare vizuală recunoscute. Astfel, fluturele din campania Drogurile îŃi opresc zborul a fost preluat în campania Drogurile ucid, panglica albă din campania Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! a fost folosită şi în campania Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică. Uneori acelaşi simbol de identitate vizuală este folosit pentru mai multe probleme sociale. De exemplu, motivul floral ca simbol al sărbătorii apare în campania 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început! Floarea apare şi ca simbol al copiilor. Concursul Floare de colŃ lansat în cadrul campaniei Casa de copii nu e acasă se adresează copiilor talentaŃi provenind din medii sociale defavorizante. A se vedea şi campania Save Flowers din programul de asistenŃă post-traumatică a copiilor din familii afectate de violenŃă domestică.

Crearea legăturilor între proiecte sau evenimente conexe este o altă modalitate prin care se încearcă asigurarea continuităŃii. Pe parcursul campaniei Drogurile ucid a fost lansat proiectul pilot EducaŃia pozitivă a părinŃilor în scopul sensibilizării părinŃilor şi profesorilor faŃă de consumul de droguri în rândul adolescenŃilor. În campania Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! a fost lansată iniŃiativa Panglici Albe în cadrul căreia bărbaŃii au purtat panglici albe ca protest nonverbal împotriva violenŃei domestice.

Un bun indicator al durabilităŃii unei campanii sociale îl reprezintă ecourile şi interesul mass-mediei pentru respectivul subiect după încheierea campaniei.23

Organizarea campaniilor pe baza cercetărilor sociologice permite cunoaşterea detaliată a caracteristicilor grupurilor Ńintă, fundamentarea ştiinŃifică a campaniei şi identificarea canalelor de comunicare şi a mesajelor potrivite. Printre campaniile care au beneficiat de o cercetare prealabilă menŃionăm:

22 MigraŃia forŃei de muncă a determinat grupul vulnerabil al copiilor rămaşi acasă ai căror părinŃi lucrează în strănătate. 23 Înregistrat în cazul campaniilor: Prin indiferenŃă încurajăm violenŃa

29

- Casa de copii nu e acasă (1) bazată pe o amplă cercetare privind percepŃia copiilor abandonaŃi şi a instituŃionalizării,

- Discriminarea romilor se învaŃă de acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci! Cercetarea a inclus o anchetă reprezentativă realizată pe două sub-eşantioane rom şi ne-rom, studii de comunitate în 36 de comunităŃi rome şi o anchetă sociologică în rândul autorităŃilor locale,

- Vreau în clasa a noua! s-a bazat pe cercetarea Harta sărăciei în România, - Nu pierde nici o clipă! łine-o lângă tine! s-a bazat pe o cercetare sociologică

conform căreia 20% din populaŃia Ńării se confruntă cu problema îngrijirii unui bolnav incurabil în timp ce serviciile de specialitate acoperă doar 5%. Un aspect inedit este implicarea beneficiarilor (tineri cu dizabilităŃi fizice), ca

iniŃiatori şi coordonatori ai campaniei, tineri care au convingerea că integrarea lor socială deplină înseamnă comunicare, implicare directă în activităŃi menite a contribui la binele general, colaborare în scopul creării unei societăŃi accesibile tuturor.

Un alt indicator al durabilităŃii este menŃinerea pe termen lung a unor iniŃiative adoptate în cadrul campaniilor. Concursul naŃional de talente Floare de colŃ organizat în cadrul campaniei Casa de copii nu e acasă a continuat să fie organizat şi după finalizarea proiectului. Proiectul a beneficiat de susŃinere financiară publică şi privată.

Proiectul Un prieten pentru tine poate fi considerat un exemplu de bună practică a cărui difuzare poate avea un impact pozitiv asupra ameliorării incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităŃi. Petrecerea timpului liber împreună cu aceştia devine un prim pas spre înŃelegerea şi respectarea drepturilor lor. Au mai fost semnalate iniŃative similare de mai mică amploare în judeŃele Harghita şi Covasna.

Continuitatea în desfăşurarea unor campanii sociale în domeniul social permite abordarea în detaliu cu mesaje specifice a unor grupuri Ńintă diferite. De exemplu, campaniile de sensibilizare faŃă de problematica violenŃei domestice desfăşurate anual de FundaŃia Sensiblu s-au adresat în anul 2007 victimelor (campania Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa!), iar în anul 2008 persoanelor din jurul victimelor care văd ce se întâmplă dar nu iau atitudine (campania Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică). Implicarea voluntarilor în diverse acŃiuni joacă un rol extrem de important în desfăşurarea campaniilor de comunicare în domeniul social şi reprezintă un bun indicator al durabilităŃii acestora. Pe lângă avantajele financiare ale implicării lor, considerăm prezenŃa voluntarilor un prim pas în sensibilizarea publicului larg cu privire la o problematică socială percepută de multe ori prin stereotipuri. Acest lucru a fost subliniat în spotul campaniei Discriminarea ucide vise: o fetiŃă romă lângă casca unui motociclist. Spotul TV ne invită să vedem dincolo de stereotipul conform căruia am fi tentaŃi să credem că fetiŃa romă urmează să fure casca şi să dezvăluie visul acesteia de a deveni cosmonaut. Mesajele acestei campanii sunt structurate pe entuziasmul copiilor care îşi împărtăşesc visele şi fundalul sonor reprezentat de vocea lui Johnny Răducanu: “în mintea noastră soarta lui e hotărâtă.”

30

V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Raportul de cercetare prezintă concluziile analizei a 38 de campanii de comunicare, dintre care 18 la nivel naŃional şi 20 la nivel regional şi local. Perioada de timp acoperită se încadrează între 2001 şi 2010, cel mai mare număr fiind înregistrat în 2008. Peste trei sferturi din campanii sunt finalizate. Cele mai multe sunt finanŃate de Uniunea Europeană, prin fonduri Phare. Jumătate din campanii au fost iniŃiate de instituŃii private. InstituŃia publică ce a iniŃiat cele mai multe campanii este ANPDC. ONG-urile pentru persoane cu dizabilităŃi sunt principalul iniŃiator privat al campaniilor. Consiliul Europei este principalul promotor internaŃional. În ultimii ani se constată implicarea partenerilor media24 în special prin difuzarea gratuită a spoturilor.

Principalele obiective de comunicare s-au încadrat în sfera informării şi sensibilizării, iar principalele probleme abordate au fost discriminarea şi accesul la un mediu familial sănătos. Din punctul de vedere al cauzelor discriminării, s-a pus accent pe discriminarea pe baza originii etnice sau a handicapului şi într-o măsură mult mai mică pe alte motive, precum religia, convingerile, genul, vârsta sau orientarea sexuală.

SituaŃia de excluziune socială cu care se confruntă un grup vulnerabil este rezultatul complex al factorilor economici, sociali şi umani. Pe lângă ajutorarea celor aflaŃi în nevoie trebuie acŃionat şi asupra celor care pot facilita incluziunea lor socială. Au fost identificate două tipuri majore de public Ńintă: cel principal, reprezentat de grupul vulnerabil şi publicurile Ńintă secundare (de exemplu, profesioniştii).

Principalele canale de comunicare au fost spoturile TV, comunicarea online şi spoturile radio. Mesajele transmise au fost preponderent pozitive pentru persoanele cu dizabilităŃi şi preponderent negative pentru copiii aflaŃi în dificultate.

În ceea ce priveşte durabilitatea campaniilor, recomandăm alinierea la iniŃiative similare internaŃionale. MenŃionăm în acest sens campaniile:

- Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa!, Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică, Femei în umbră. Umbre organizate la noi în Ńară în cadrul iniŃiativei internaŃionale 16 zile internaŃionale de activism pentru combaterea violenŃei împotriva femeilor25,

- Ridică mâna împotriva bătăii copiilor! - SpuneŃi Nu discriminării organizată în România de Biroul de Informare

Bucureşti al Consiliului Europei Campaniile privind violenŃa domestică s-au încadrat doar în tematica

internaŃională abordată în perioada respectivă. Celălalte două s-au desfăşurat în România prin traducerea materialelor de comunicare folosite în campaniile mamă.

Marcarea zilelor internaŃionale asigură durabilitatea campaniilor. 16 zile internaŃionale de activism împotriva violenŃei asupra femeii, campanie de informare şi sensibilizare a publicului faŃă de problematica violenŃei domestice este organizată anual între 25 noiembrie (Ziua InternaŃională împotriva ViolenŃei asupra Femeii)26 şi

24 Pledoarie pentru demnitate, 2% pentru Marie Curie 25 Campanie internaŃională concepută de Institutul Women's Global Leadership, finanŃat de Center for Women's Global Leadership şi desfăşurată anual între 25 noiembrie, Ziua InternaŃională pentru combaterea violenŃei împotriva femeilor şi 10 decembrie, Ziua internaŃională a Drepturilor Omului http://www.violentaimpotrivafemeii.ro 26 Din 25 noiembrie 1999, când Adunarea Generală ONU a declarat Ziua InternaŃională împotriva ViolenŃei asupra Femeii, simbolul acesteia este Panglica Albă.

31

10 decembrie (Ziua InternaŃională a Drepturilor Omului). Campania Mâinile tale ar trebui să protejeze, nu să pedepsească. Ridică mâna împotriva batăii copiilor a fost prezentată în data de 19 noiembrie (Ziua InternaŃională de prevenire a abuzului împotriva copilului) şi în data de 20 noiembrie (Ziua ConvenŃiei ONU privind Drepturile Copilului). Campania ÎnvaŃă să asculŃi! dedicată promovării drepturilor egale pentru persoanele cu dizabilităŃi a inclus un spectacol organizat în data de 3 decembrie (Ziua InternaŃională a Persoanelor cu DizabilităŃi). Masa rotundă de lansare a campaniei SpuneŃi Nu discriminării a fost organizată cu o zi înainte de 21 martie (Ziua InternaŃională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale). Campania EducaŃie fără violenŃă a fost lansată în data de 5 iunie 2007 (Ziua internaŃională împotriva ViolenŃei asupra Copilului) şi s-a încheiat în data de 5 iunie 2008. Campania Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi! a demarat prin organizarea unui mini-turneu de fotbal pentru juniori în data de 1 iunie (Ziua internaŃională a Copilului). A doua parte a campaniei Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi! s-a desfăşurat în luna octombrie 2007 în cadrul Săptămânii de acŃiune împotriva rasismului în fotbal, iniŃiativă anuală europeană.

Implicarea comunităŃii poate asigura participarea pe termen lung a actorilor care pot schimba ceva în viaŃa persoanelor aflate în dificultate. Voluntarii au sprijinit constant campaniile, în special studenŃii, cadrele didactice sau preoŃii. Implicarea reprezentanŃilor bisericii a permis abordarea unor aspecte sensibile (violenŃa domestică, droguri) în cadrul slujbelor religioase. Implicarea instituŃiilor care au desfăşurat campanii de comunicare în grupuri de lucru legislative poate contribui la continuitatea rezultatelor.

- FundaŃia Casa SperanŃei (campania Nu pierde nici o clipă! Păstreaz-o lângă tine!) a fost invitată să elaboreze Planul NaŃional de PaliaŃie împreună cu MS şi AsociaŃia Bolnavilor de Cancer,

- OrganizaŃia SalvaŃi Copiii (campania Drogurile ucid) a fost cooptată de AgenŃia NaŃională Antidrog în elaborarea strategiei naŃionale în domeniu. Cu excepŃia unor probleme locale specifice,27 majoritatea campaniilor locale

au abordat problemele întâlnite la nivel naŃional. Campaniile regionale au depins în mare parte de acoperirea geografică a instituŃiilor implementatoare. Campania Vreau în clasa a noua s-a desfăşurat în judeŃele în care World Vision România are filiale: Bucureşti, Cluj, ConstanŃa, Dolj, IalomiŃa, Iaşi şi Vâlcea. Campania Drogurile ucid s-a desfăşurat în 14 judeŃe în care OrganizaŃia SalvaŃi Copiii are reprezentare locală: Argeş, Braşov, Caraş-Severin, ConstanŃa, DâmboviŃa, Dolj, GalaŃi, Hunedoara, Iaşi, Mureş, NeamŃ, Suceava, Timiş şi Vaslui. Propunem preluarea anumitor teme de interes general care au făcut subiectul unor campanii sociale locale şi abordarea acestora în campanii naŃionale.

Din punctul de vedere al angajamentelor asumate de MMFPS, activarea socială ca mijloc de reintegrare a persoanelor defavorizate şi economia socială pot reprezenta de asemenea subiectul unor campanii naŃionale de comunicare 28.

Din perspectiva grupurilor vulnerabile, cel mai des vizate de campanii de comunicare au fost: copiii în dificultate şi persoanele cu dizabilităŃi. Campaniile de comunicare pentru persoanele cu dizabilităŃi par a fi avut rolul de a compensa măsurile relativ reduse orientate spre crearea locurilor de muncă. PopulaŃia de etnie romă a fost grupul Ńintă a numeroase campanii de informare şi sensibilizare. Grupurile vulnerabile insuficient acoperite sunt: şomerii pe termen lung, tinerii peste 27 Cum a fost de exemplu campania Un zâmbet pentru construirea a 40 de case pentru familiile afectate de inundaŃii 28 Raportul naŃional strategic privind protecŃia socială şi incluziunea socială (2008-2010)

32

18 ani care părăsesc instituŃiile de ocrotire, persoanele vârstnice, mai ales cele singure, persoanele fără adăpost, cele din mediul rural, deŃinuŃii care îşi finalizează pedeapsa29 sau refugiaŃii30. Principala instituŃie iniŃiatoare a campaniilor sociale a fost MMFPS. ANPDC a fost constant implicată de când, începând cu 2005, a fost promovat pachetul legislativ privind protecŃia şi promovarea drepturilor copiilor.

Deşi campaniile desfăşurate de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă (ANOFM), nu au fost analizate din lipsă de date, subliniem rolul activ pe care instituŃia îl joacă în derularea campaniilor de comunicare. Acestea se adresează şomerilor, tinerilor absolvenŃi, persoanelor din mediul rural, persoanelor cu dizabilităŃi sau persoanelor de etnie romă. În acest scop, a fost iniŃiată în anul 2005 o caravană a ocupării. Din 2007 această acŃiune a inclus şi aplicarea unor chestionare specifice. Astfel, din totalul persoanelor care au participat în 2007 la caravana ocupării pentru romi, 42% erau femei, reuşindu-se încadrarea în muncă a 8 %. Aproape 33% din persoanele participante la caravanele ocupării au fost încadrate în muncă. Bursele locurilor de muncă reprezintă un mijloc de informare. Se organizează burse pentru romi şi pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecŃie a copilului. O lacună identificată este insuficienta colaborare cu autorităŃile publice locale, care sunt mai aproape de grupurile vulnerabile şi cunosc problematica acestora. Orele de muncă în folosul comunităŃii pe care trebuie să le presteze beneficiarii de venit minim garantat ar putea converge cu alte eforturi pe plan local. ComunităŃile locale sunt slab implicate în campaniile sociale, mai ales în cele naŃionale. Recomandăm o mai bună utilizare a resurselor umane de la nivel local atât în diagnosticarea problemelor grupurilor vulnerabile cât şi în identificarea soluŃiilor. Această abordare de jos în sus reprezintă premisa durabilităŃii proiectelor implementate. De exemplu, stereotipurile culturale şi neînŃelegerea dinamicii anumitor comunităŃi pot conduce la eşecul unor măsuri luate de sus în jos. Amintim în acest sens eşecul unui proiect de creare de locuri de muncă pentru o comunitate de romi prin înfiinŃarea unei brutării. Într-un focus grup organizat pe tema incluziunii sociale se sublinia „populaŃia majoritară era în aversiune faŃă de pâinea făcută de romi, pentru că putem spune că există şi o intoleranŃă a populaŃiei majoritare, şi nu vroia să cumpere. Vreau să vă spun că brutăria aia a dat faliment.”

Am constatat o bună colaborare interinstituŃională în desfăşurarea campaniilor sociale atât pe axa verticală cât şi pe cea orizontală. Pe axa verticală se constată o păstrare a paternului de colaborare instituŃional specific activităŃii de zi cu zi. În acest sens, MMFPS a colaborat cu DirecŃiile de Muncă şi ProtecŃie Socială în vederea promovării la nivel local a campaniilor iniŃiate la nivel central. ANOFM şi-a desfăşurat campaniile de informare la nivel judeŃean prin intermediul AgenŃiilor JudeŃene de Ocupare a ForŃei de Muncă. ANPDC a colaborat cu DirecŃiile Generale pentru AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului din judeŃe şi din sectoarele municipiului Bucureşti (Şi tu poŃi fi un părinte bun). În campaniile despre drepturile copiilor a fost uneori implicat Ministerul EducaŃiei pentru aprobarea programelor educaŃionale sau sensibilizarea grupurilor Ńintă (ex. organizarea şcolilor pentru părinŃi). Nu am

29 Proiectul Continuarea dezvoltării sistemului de probaŃiune din România desfăşurat în perioada 2008 – 2009 pentru Ministerul JustiŃiei şi LibertăŃilor CetăŃeneşti are în vedere organizarea unei campanii naŃionale de conştientizare pentru îmbunătăŃirea cooperării interinstituŃionale. Un rol important îl joacă implicarea comunităŃii în vederea asigurării continuităŃii programelor de inserŃie socială desfăşurate atât în perioada de pregătire pentru liberare cât şi de asistenŃă post-penală. 30 O singură campanie socială a fost identificată: Ajută-i să înceapă o viaŃă nouă. În România. MenŃionăm că această campanie nu face obiectul analizei incluse în acest raport

33

constatat o implicare constantă a MS în campaniile care au vizat acŃiuni de educare, pregătire sau informare a personalului medical (asistente medicale, medici). Recomandăm o mai bună colaborare cu MS în identificarea celor mai bune canale de sensibilizare a grupului Ńintă reprezentat de personalul medical.

O parte dintre instituŃiile enumerate mai sus au desfăşurat ample campanii sociale în ultimii ani. Este totuşi de menŃionat faptul că anumite instituŃii centrale nu sunt implicate în desfăşurarea acestor campanii. De exemplu, potenŃiala implicare a Ministerului Transportului şi Infrastructurii ar permite abordarea problemei spinoase a locuinŃelor sociale şi ar putea răspunde totodată grupului vulnerabil reprezentat de persoanele fără adăpost. Implicarea Ministerului Agriculturii ar putea asigura o mai bună difuzare a informaŃiilor în zonele rurale confruntate cu riscul excluderii sociale. Implicarea recentă a Ministerului JustiŃiei în organizarea campaniilor sociale permite abordarea problematicii specifice integrării în societate a deŃinuŃilor care şi-au ispăşit pedeapsa. Considerăm că identificarea rolului pe care fiecare instituŃie îl poate juca în promovarea campaniilor sociale ar asigura implementarea cu succes a acestora.

Nu în ultimul rând, campaniile sociale desfăşurate până în prezent au mai degrabă un caracter fragmentar, fiind implementate ca răspunsuri imediate la situaŃii de criză a comunicării. Dacă la începutul anilor 2000, desfăşurarea unor astfel de campanii depindea de finanŃări separate, considerăm că a sosit momentul ca acestea să facă parte dintr-o strategie naŃională de comunicare socială cu priorităŃi bine stabilite şi agreate de toate instituŃiile relevante. Trebuie totodată avută în vedere identificarea unui mecanism eficient de implicare activă a tuturor actorilor care acŃionează pentru protecŃia grupurilor vulnerabile, în special a organizaŃiilor neguvernamentale, ca reprezentanŃi ai acestora, şi a comunităŃilor locale.

34

ANEXE

ANEXA 1 LISTA CAMPANIILOR DE COMUNICARE ÎN DOMENUL SOCIAL ANALIZATE

1. Casa de copii nu e acasă (1) 2. Casa de copii nu e acasă (2) 3. Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa! 4. Chiar diferiŃi – Acelaşi sânge 5. Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci 6. Discriminarea ucide vise 7. Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii! 8. Drepturile copiilor sunt lege! 9. Drogurile îŃi opresc zborul. 10. Drogurile ucid. 11. Eşti spectator? Ia atitudine! (1) 12. Eşti spectator? Ia atitudine! (2) 13. Femei in umbră. Umbre 14. ÎnvaŃă să asculŃi 15. Ridică mâna împotriva bătăii copiilor! 16. Nepăsarea. Cel mai mare handicap 17. Nu pierde nicio clipă! łine-o lângă tine! 18. OpŃiune: acces la succes 19. Paşi spre toleranŃă 20. Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică 21. Pune-te în locul meu! ÎnvaŃă să înŃelegi 22. Pledoarie pentru Demnitate 23. Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi 24. Războiul străzii 25. Singur acasă 26. Stop cancerului! 27. SpuneŃi Nu discriminării 28. Şcoala te face mare 29. Şi tu poŃi fi un părinte mai bun 30. Un prieten pentru tine 31. Omul cu două feŃe 32. Un zâmbet 33. Victimele discriminării 34. ViolenŃa naşte violenŃă 35. Vreau în clasa a noua! 36. Vreau şi pot să muncesc! 37. 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni 38. 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început!

35

ANEXA 2 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Comunicate de presă Rapoarte ale campaniilor de comunicare desfăşurate în domeniul social Memorandum comun în domeniul incluziunii sociale 2005 Raport naŃional de progres privind Memorandumul comun privind incluziunea socială 2006 Raportul naŃional strategic privind protecŃia socială şi incluziunea socială 2008 - 2010

http://www.anr.gov.ro http://www.artfusion.ro/

http://artitudinefestival.blogspot.com/ http://asociatia-ihtis.ro http://www.alternativesociale.ro http://asociatia-ihtis.ro/2008/11/22/ce-este-si-cum-dorim-sa-arate-centrul-de-viata-independenta/ http://www.bethany.ro/ http://cicfa.tripod.com/Ro/proiecte.htm http://www.coe.int/t/dg4/anti-discrimination-campaign http://www.comunicatedepresa.ro/Campania_de_educa&_355;ie_privind_drepturile_copilului_%E

2%80%93_la_final~MjgwNDk= http://www.cmsc.ro/ http://www.cna.ro http://cncd.org.ro http://www.comunicatedepresa.ro http://www.fiecarecopilinscoala.ro/ http://gala.arcromania.ro http://www.hospice.ro http://www.epochtimes-romania.com/articles/2009/03/article_30365.html http://www.euractiv.ro http://www.iqads.ro/stire_7646/ogilvy_group_se_implica_in_combaterea_rasismului.html http://www.iqads.ro/clipul_publicitar_1372/ http://www.inimacopiilor.ro http://www.mfa.gov.md/politica-externa/zilele-internationale/ http://www.pentruvoi.ro http://www.praward.ro http://www.romanicriss.org http://www.romacenter.ro http://www.romaworld.ro/cultura/152-de-ani-de-la-dezrobirea-romilor-din-romania.html http://www.specialolympics.ro/fundatia-marius-ivan-partener.html http://www.sper.org.ro http://sper.org.ro/blog/ http://www.telegrafonline.ro http://www.trucktour.info/?language=ro http://www.violentaimpotrivafemeii.ro http://www.worldvision.ro/vreau-in-clasa-a-noua.php http://brandmaker.wordpress.com/2007/07/22/altfel-dar-la-fel/ http://www.mma.ro/Publicatii/Romana/PST.htm http://www.iqads.ro/clipul_publicitar_349/romani_criss___acordeonul.html http://www.iqads.ro/clipul_publicitar_350/romani_criss___inima.html http://www.romacenter.ro/programe/index.php?page=31 http://www.iqads.ro/clipul_publicitar_333/discriminarea_ucide_vise.html http://www.iqads.ro/printul_1119/cosmonaut.html http://www.iqads.ro/radio_1117/discriminarea_ucide_vise___copiii_romi___meserii.html http://www.mma.ro/Framesets/Ro_Programs.htm http://www.iqads.ro/clipul_publicitar_1372/ http://www.coe.int/t/dg4/anti-discrimination-campaign http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/3869/Aproape-9-din-10-romani-din-populatia-

urbana-au-vazut-de-11-ori-Discriminarea-ucide-vise.html

AsistenŃă tehnică pentru promovarea campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale

Proiect PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.02

Ministerul Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale ANEXĂ 3 SPOTURI VIDEO ŞI AUDIO, POSTERE ŞI PAGINI DE INTERNET ANALIZATE Nr Campanie Spot video Spot audio Postere Pagini Internet 1.

Casa de copii nu e acasă (1)

8 spoturi TV Casa de copii nu e acasă Poveşti de alinat copiii, Ochii-n patru, Euroatlantica, Echipa Fantastică

6 spoturi radio www.suflet.ro

2.

Casa de copii nu e acasă (2)

Tunny Album foto 1 Album foto 2 Desenele copiilor CompetiŃia 3 colegi

3 colegi Copilul tău SoluŃii Profesioniştii Reintegrare Te gândeşti la mine Învingătorul

www.suflet.ro

3. Când tu iŃi pierzi controlul, celălalt îşi poate pierde viaŃa!

Spot video 1

4. Chiar diferiŃi – Acelaşi sânge

1 http://www.romacenter.ro/

5.

Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-I înainte să-I judeci

Discriminarea romilor se învaŃă acasă Jan Angle Romale TradiŃional Jan Angle Romale Buletine Discriminarea romilor se învaŃă acasă

Discriminarea romilor se învaŃă acasă

http://www.sper.org.ro

6. Discriminarea ucide vise

Cosmonautul Explorator

Meserii Johnny Răducanu

7. Dosta! Depăşeşte-Ńi prejudecăŃile, cunoaşte romii

Dosta 25 secunde Dosta 50 secunde

Dosta 25 secunde Dosta 50 secunde

http://www.dosta.org

8.

Drepturile copiilor sunt lege!

Bucătăria La supermarket Şcoala vieŃii nu înseamnă şcoală Pentru un copil abuzat, de-a v-aŃi

Ziarul Vaca Copii au dreptul de a-şi exprima opiniile şi de a

Şcoala vieŃii nu înseamnă şcoală, Pentru un copil abuzat, de-a v-aŃi ascunselea nu

http://www.drepturilecopiilor.ro

37

Nr Campanie Spot video Spot audio Postere Pagini Internet ascunselea nu este o joacă fi ascultaŃi este o joacă,

Zilnic nenumăraŃi copii nu sunt ascultaŃi, Desprinde aici – tocmai i-ai redat acestui copil dreptul la exprimare, Desprinde aici – tocmai i-ai redat acestui copil identitatea, Găseşte cuvintele, Uneşte punctele, Cât de tare vrei să strige, Dacă refuzi să vezi adevărul, realitatea nu se va schimba, Auzi. Vezi. De ce nu vorbeşti?

9. Drogurile îŃi opresc zborul Spot video 10. Drogurile ucid 11 spoturi audio 11. Eşti spectator? Ia

atitudine! (1) Atitudine

12. Eşti spectator? Ia atitudine! (2)

Atitudine

13. Femei in umbră. Umbre http://www.violentaimpotrivafemeii.ro 14. ÎnvaŃă să asculŃi Spot video 15. Mâinile tale să protejeze,

nu să pedepsească. Ridică mâna împotriva bătăii copiilor!

16. Nepăsarea. Cel mai mare handicap

17. Nu pierde nicio clipă! łine-o lângă tine !

DefiniŃie Îngrijire paliativă Nu pierde nicio clipa! łine-o lângă tine!

Spot audio 7 postere www.hospice.ro

18. Omul cu două feŃe 19. OpŃiune: acces la succes 20.

Paşi spre toleranŃă

Acordeonul Inima Altfel dar la fel

Somnul http://www.romanicriss.org

38

Nr Campanie Spot video Spot audio Postere Pagini Internet 21. Prin indiferenŃă,

încurajăm violenŃa domestică

22. Pune-te în locul meu! ÎnvaŃă să înŃelegi

ÎnvaŃă să înŃelegi www.campanieanph.ro;

23. Pledoarie pentru Demnitate

Spot video Spot audio 1

24. Rasismul strică jocul. ViolenŃa distruge vieŃi

Fotbal Rasismul marchează în afara stadionului

Mori, Ńigane!

25. Războiul străzii 3 postere 26. Singur acasă 2 spoturi http://www.singuracasa.ro 27. SpuneŃi Nu discriminării Stop discriminare http://www.coe.int/antidiscrimination 28. Şcoala te face mare http://www.fiecarecopilinscoala.ro/ 29.

Şi tu poŃi fi un părinte mai bun

Ping Pong Ochelarii Copăcelul Biletul de adio

Ping Pong Ochelarii Copăcelul Biletul de adio

Baschet Cerneala Biletul de adio

30. Un prieten pentru tine 1 spot video 1 spot radio 1 www.pentruvoi.ro 31. Un zâmbet 1 spot video www.unzambet.ro 32. Victimele discriminării 1 poster 33.

ViolenŃa naşte violenŃă ViolenŃa naşte violenŃă 1 poster http://www.salvaticopiii.ro/educatiefar

aviolenta 34.

Vreau în clasa a noua! Vreau în clasa a noua! Sărăcia mă obligă să muncesc.

www.vreaulascoala.ro

35. Vreau şi pot să muncesc! Vreau şi pot să muncesc. www.pentruvoi.ro 36.

Stop cancerului

Inima copiilor Eu am donat Inima copiilor pentru Marie Curie 2% pentru renovarea spitalului Marie Curie Deschide-Ńi inima către copii

http://www.inimacopiilor.ro

37. 350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni

350.000 de euro = solidaritatea a 350.000 de oameni

http://asociatia-ihtis.ro

38. 10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început!

Spot video Spot audio

AsistenŃă tehnică pentru promovarea campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale

Proiect PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.02

Ministerul Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale ANEXA 4 PROIECTE SOCIALE ŞI CAMPANII DE COMUNICARE ÎN DOMENIUL SOCIAL PREMIATE

Nr Grup

vulnerabil Proiectul social Campania de comunicare An Premiul Acordat de

1. Construirea a patru case pentru familiile cu venituri reduse de către Habitat for Humanity

2003 SecŃiune Programe de atragere de fonduri Voluntariat în cadrul organizaŃiilor

Gala Oameni pentru Oameni

2. Construirea a 16 case pentru familiile cu venituri reduse de către Habitat for Humanity

2006 Voluntariat public Gala Oameni pentru Oameni

3. EuroHabitat 2007, Habitat for Humanity

2007 Premiul pentru proiectul anului Gala Oameni pentru Oameni

4.

Persoane cu venituri

scăzute sau fără locuinŃe

10 locuinŃe într-o săptămână, 10 familii, un nou început!

2008 Golden Award for Excellence Romanian PR Award

5. 2005 Special Award for Fund Raising Romanian PR Award 6. SinistraŃi Un zâmbet Un zâmbet

2005 Programe de atragere de fonduri in situaŃii de criză

Gala Oameni pentru Oameni

7. Inimă Bună 2003 SecŃiune Programe de atragere de fonduri

Gala Oameni pentru Oameni

8. BărbaŃii spun NU violenŃei domestice

2003 Programe sociale sau comunitare ale campaniilor

Gala Oameni pentru Oameni

9. 2004 Cel mai bun program comunitar al firmelor

Gala Oameni pentru Oameni

10. Casa Blu

Ajută-i să se simtă din nou acasă 2006 MenŃiune Gala SocietăŃii Civile,

ediŃia IV 11. Când tu iŃi pierzi controlul,

celălalt îşi poate pierde viaŃa! Martore tăcute 2006 Golden Award for Excellence Romanian PR Award

12. 2008 Golden Award for Excellence, secŃiunea buget -/ creativitate +

Romanian PR Award

13.

Victime ale violenŃei

domestice

Prin indiferenŃă, încurajăm violenŃa domestică

2008 Sabre Awards categoria

40

Nr Grup vulnerabil

Proiectul social Campania de comunicare An Premiul Acordat de

Publicity Stunt 14. Campanie de conştientizare

publică privind traficul de femei 2004 Gala Oameni pentru

Oameni 15.

Victime ale traficului de persoane

Centre de tineret Antitrafic 2007 MenŃiune, SecŃiunea Servicii sociale pentru categorii defavorizate

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia V

Un zâmbet 2005 Special Award for Fund Raising Romanian PR Award 16. SinistraŃi Un zâmbet Un zâmbet 2005 Programe de atragere de fonduri

in situaŃii de criză Gala Oameni pentru Oameni

17. Prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor

Drogurile îŃi opresc zborul 2004 Silver Award for Excellence Romanian PR Award

18. Drogurile ucid 2005 Special Award for continuos Excellence

Romanian PR Award

19.

Consumatori de droguri

JustiŃie terapeutică pentru consumatorii de droguri

2009 Premiul I, SecŃiunea Apărarea Drepturilor individuale / colective

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VII

20. Pledoarie pentru demnitate Pledoarie pentru demnitate 2006 Silver Award for Excellence Romanian PR Award 21. Un prieten pentru tine! Un prieten pentru tine! 2006 Special Award for a small local

project Romanian PR Award

22. DiferiŃi dar împreună 2007 Marele premiu, SecŃiunea Servicii sociale pentru categorii defavorizate

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VI

23.

Persoane cu

dizabilităŃi Legea factor important

împotriva discriminării – egalitate de şanse auzitori = surdo – muŃi

2009 Premiul III, SecŃiunea Apărarea Drepturilor individuale / colective

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VII

24. Inventează-Ńi viitorul! Inventează-Ńi viitorul! 2009 Premiul II, SecŃiunea educaŃie şi cercetare

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VII

25. Cursuri de calculatoare pentru copiii din mediul rural

2009 Premiul III, SecŃiunea educaŃie şi cercetare

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VII

26. Clubul cu Lipici – o şansă la educaŃie pentru copiii de la Ńară

2009 MenŃiune, SecŃiunea educaŃie şi cercetare

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VII

27.

Copii săraci cu risc de abandon

şcolar

Şcoala te face mare! 2009 Premiu extraconcurs Gala SocietăŃii Civile,

41

Nr Grup vulnerabil

Proiectul social Campania de comunicare An Premiul Acordat de

ediŃia VII 28. Metodologie de asistenŃă

socială, psihologică şi juridică a copiilor ai căror părinŃi sunt plecaŃi la muncă în străinătate

Singur acasă 2007 Premiu extraconcurs Gala SocietăŃii Civile, ediŃia V

29. Războiul străzii 2007 Înscris la concurs Gala SocietăŃii Civile, ediŃia V

30.

Copii

Nu iŃi educa copilul cu televizorul

2007 Premiul extraconcurs Gala SocietăŃii Civile, ediŃia V

31. Persoane infectate

HIV / SIDA

Consolidarea şi replicarea serviciului de informare, consultanŃă şi asistenŃă juridică

2009 Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VII

32. 2003 Premiul pentru Campania Anului, Premiul Cel mai bun spot TV şi cel mai bun print social

AD’OR

33. 2003 premiul Gemmi pentru TV, pentru Campania Anului

Festival InternaŃional de Publicitate al Tarilor Baltice - Golden Hammer

34.

Paşi spre toleranŃă

Paşi spre toleranŃă, spoturile TV Acordeonul şi Inima

2003 Premiu, SecŃiunea Apărarea drepturilor individuale – colective

Gala SocietăŃii Civile, ediŃia VI

35.

Persoane de etnie

romă

Discriminarea romilor se învaŃă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci

2007 Premiu extraconcurs Gala SocietăŃii Civile, ediŃia V

36. Persoane bolnave în

stadii terminale

Nu pierde nicio clipă! łine-o lângă tine!

2007 Premiu extraconcurs Gala SocietăŃii Civile, ediŃia V

AsistenŃă tehnică pentru promovarea campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale

Proiect PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.02

Ministerul Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale ANEXA 5 ALTE CAMPANII SOCIALE IDENTIFICATE

Prezentăm mai jos alte campanii sociale de comunicare care nu au fost incluse în prezentul raport în special din cauza lipsei accesului la informaŃii specifice.

Nr. Grup

vulnerabil Campanie socială An

Campanie de conştientizare cu privire la problema abuzului asupra copilului

EducaŃie fără violenŃă 1. A doua şansă 2. Bătaia nu e ruptă din rai (1) 2007 3.

Copii

Bătaia nu e ruptă din rai (2) 2009 4. MTV EXIT, Concert Costineşti 2006 5. Campanie de prevenire a traficului de persoane <<Fereşte-te

de ocazii „PERFECTE” cu locuri de muncă „PERFECTE”!>> 2007

6. Campania de Informare pentru Prevenirea Traficului de Persoane în Marea Britanie

2007

7. Traficul de persoane există!...Decide AZI.Nu MAINE! 2008 8. Euro 2008 - traficul de persoane poate fi un meci cu miză foarte

mare...chiar viaŃa ta!” 2008

9. Campanie împotriva exploatării prin muncă forŃată 2008 10. Campanie împotriva exploatării sexuale a copiilor 2008 11. Campania de informare "18 Octombrie - Ziua europeană de

luptă împotriva traficului de persoane" 2008

12. “Omul cu doua feŃe” - campanie de prevenire a exploatării sexuale a femeilor

2009

13.

Victime ale traficului de persoane

Campania de reducere a cererii "Banii tăi îi îmbogăŃesc pe traficanŃi...Banii tăi ucid suflete!"

2009

14. Drepturile omului sunt si drepturile femeii 15. Strada 16. AsistenŃă post traumatică a copiilor din familiile afectate de

violenŃă domestică Safe flowers 2007

17. Acasă nu eşti la închisoare. Pleacă până nu e prea târziu! 2008 18.

Victime ale violenŃei

domestice

AsistenŃă Socio-Medicală: Respite Team 2009 19. AdolescenŃa fără droguri 2001 20. Marea, singura noastră dependenŃă 2005 21. Don’t be a HERO 2005 22.

Consumatori de droguri sau

posibili consumatori Drogurile strică tot 2009

23. Persoane bolnave în

stadii terminale

Voci pentru Hospices - 2005 2005

24. Persoane discriminate

Apără-te împotriva discriminării

25. Persoane cu dizabilităŃi

DiferiŃi dar împreună 2007

26. RefugiaŃi Ajută-i să înceapă o viaŃă nouă. În România 27. AparenŃele nu te fac mai bun sau mai rău ! 28. Dă mai departe 29. ÎŃi oferim şansa să oferi 30. Rescrie viitorul

43

ANEXA 6 ZILE INTERNAłIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL

Prezentăm în continuare o listă selectivă a zilelor internaŃionale pe care le considerăm utile în organizarea viitoarelor campanii de comunicare în domeniul social. Nr. Data SemnificaŃie 1. 20 februarie 1856 Dezrobirea romilor 2. 8 martie Ziua ONU pentru drepturile femeilor şi pace internaŃională 3. 21 martie Ziua internaŃională pentru eliminarea discriminării rasiale 4. 22 martie Ziua mondială a apei 5. 2 aprilie Ziua mondială de conştientizare a autismului 6. 8 aprilie Ziua internaŃională a romilor 7. 3 mai Ziua mondială pentru libertatea presei 8. 15 mai Ziua internaŃională a familiilor 9. 17 mai Ziua internaŃională împotriva homofobiei 10. 12 iunie Ziua internaŃională împotriva copiilor exploataŃi prin muncă 11. 25 mai Ziua internaŃională a copiilor dispăruŃi 12. 1 iunie Ziua internaŃională a copiilor 13. 5 iunie Ziua împotriva violenŃei copilului 14. 20 iunie Ziua mondială a refugiatului 15. 26 iunie Ziua internaŃională contra abuzului de droguri şi traficului

ilicit 16. 11 iulie Ziua mondială a populaŃiei 17. 12 august Ziua internaŃională a tineretului 18. A treia zi de marŃi din

luna septembrie Ziua internaŃională a păcii

19. 1 octombrie Ziua internaŃională a persoanelor vârstnice 20. Prima zi de luni din

luna octombrie Ziua mondială a habitatului

21. A doua zi de marŃi din luna octombrie

Ziua internaŃională pentru reducerea dezastrului natural

22. 17 octombrie Ziua internaŃională pentru eradicarea sărăciei 23. 18 octombrie Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane 24. 24 octombrie Ziua NaŃiunilor Unite 25. 9 noiembrie Ziua internaŃională împotriva fascismului şi antisemitismului 26. 25 noiembrie Ziua internaŃională pentru combaterea violenŃei împotriva

femeilor 27. 1 decembrie Ziua mondială pentru eliminarea HIV SIDA 28. 3 decembrie Ziua internaŃională a persoanelor cu dizabilităŃi 29. 19 noiembrie Ziua internaŃională de prevenire a abuzului asupra copilului 30. 5 decembrie

Ziua internaŃională a voluntarilor pentru dezvoltarea economică şi socială

31. 10 decembrie Ziua drepturilor omului 32. 21 decembrie Ziua internaŃională a pentru persoanele fără adăpost