Evaluarea serviciilor

ecosistemice, condiţie pentru

fundamentarea conservării

biodiversităţii?

Mirela Moldoveanu, Laura Parpală,

Larisa Florescu

Conferinţa "Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Invăţământul Superior din România"

Bucureşti, 25-28 Septembrie 2012

SEEDS FOR THE FUTURE

ARGUMENT

• Rata actuală şi cea predicţionată a erodării biodiversităţii constituie cea de-a VI-a extincţie din istoria naturală a Planetei – prima declanşată de activităţi umane

• Biodiversitatea joacă un rol cheie pentru diversitatea funcţională şi rezilienţa ecosistemului – conştientizarea în asigurarea calităţii vieţii

• Schimbările în biodiversitate de la nivel local şi regional se reverberează asupra funcţionalităţii Ecosferei

Principii respectate:

• Biodiversitatea în sens larg:

- specifică

- ecosistemică

- genetică

- culturală

• Concepţia sistemică – strategii de management adaptativ şi integrat (Vădineanu, 2005)

• Termenul de servicii ecosistemice conform MEA (Millennium Ecosystem Assessment, 2005)

Abordări conceptuale - specii,

biodiversitate, funcţii ecosistemice

• TRADITIONAL:

• Ecologia comunităţii:

• Diversitatea specifică

este o variabilă

dependentă controlată de

condiţiile abiotice şi

presiunile ecosistemice.

• Ecologia ecosistemului:

Speciile dominante

controlează proprietăţile

ecosistemului.

• RECENT:

Rolul biodiversităţii ca

potential modulator al

proceselor ecosistemelor

BIODIVERSITATE

SERVICII

CONSERVARE

PROCESE

ECOLOGICE

BUNĂSTAREA UMANITĂȚII

Pentru a face relevante eforturile de conservare, este necesar să se evidențieze conexiunea dintre natură și bunăstarea umanității.

Servicii ecosistemice cf. MEA, 2005

www.millenniumassessment.org

• CEEX PROMOTOR – Rolul populaţiilor/speciilor în generarea de resurse şi servicii ca fundament pentru politicile şi strategiile de conservare a biodiversităţii (2006 - 2008) – finanțare MENER

• Proiect finanțat de Academia Română (2008 – 2010) – Impactul modificărilor hidrotehnice asupra sistemelor ecologice de pe braţul Sf. Gheorghe în contextul dezvoltării durabile

•Studiile pe termen lung permit interpretarea statistică a datelor, elaborarea

de modele matematice şi posibilităţi de predicţie

Factori de

comandă

şi presiune

Delta Dunării

Modificarea

regimului hidrologic,

transparenţei şi

cantităţii de suspensii

depuse în sediment

Creşterea aportului

de nutrienţi

Ecosisteme lacustre DD

Tendinţa

descrescătoare

a adâncimii

Uşoară creştere

a temperaturii

Lucrări hidrotehnice

Bratul SF. GHEORGHE

REZULTATE

Funcţii

ecosistemice

Producţia Oferta energetică

Reglare Stocare, transfer,

turnover nutrienţi

Servicii

Servicii ecosistemice furnizate de comunitatea

fitoplanctonică (cf MEA, 2005)

Biodiversitate

0

50

100

150

200

250

1977 1978 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 2000 2001 2002

nu

ma

rul

de

sp

ec

ii

Baclanesti Matita Merhei Puiu Rosu

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

nr.

taxoni

1975

197619771978

198019811982

198319841985

198619871989

199119921993

1994199519961997

199920002001

2002

Dinamica bogăţiei specifice

în ecosisteme lacustre

din Delta Dunării

Zooplancton

Fitoplancton

STUDIU DE CAZ – ECOSISTEME LACUSTRE DIN DELTA DUNĂRII

Productivitate planctonică

Zooplancton – producţie secundară

0

2

4

6

8

10

12

14

1977 1978 1980 1981 1982 1985 1986 1987 2000 2001

Pp

b (m

g O

2/l)

Baclanesti Matita Merhei Puiu Rosu

Fitoplancton – producţie primară

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1975

1976

1977

1978

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1989

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1999

2000

2001

2002

ug

/l /

24

h

Capacitatea de stocare a nutrientilor in comunitatea planctonica din

lacul Rosu

154

30.8

3.08

3847

769.4

76.94

2081

416.2

41.62

51

12.75

1.32

416

104

10.81

125

31.25

3.25

84

21

6.72

93

7.44

188

47

15.04

23.25

C

N

P

C

N

P

C

N

P

1975-1

980

1985-1

990

1995-2

001

BacterioplanctonZooplancton Fitoplancton

Productia de nutrienti a comunitatii planctonice in lacul Rosu

13230

2646

0

57600

11520

1152

55350

1080

1107

540

135

0

4050

0

0

990

0

0

1620

405

0

3690

0

0

7560

1890

0

C

N

P

C

N

P

C

N

P

1975-1

980

1985-1

990

1995-2

001

Bacterioplancton

Zooplancton

Fitoplancton

121,2Zoop 1

112,8

Zoop 2

8,4Bacterioplancton

8525

DOC

19.199

POM

in suspensie

25.790

Zooplancton

DetritivoriPradatori

POM

sedimentat

Fitoplancton

8838

Prod

uctiv

itate

a pi

scic

olaEs

Fauna bentonica

Fluxul de energie în lacul Roșu (2000-2001)

Transferul şi capacitatea de stocare a nutrienţilor

în comunitatea planctonică din lacul Roşu

Rata şi timpul de ciclare a

nutrienţilor prin comunitatea

planctonică

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1975-1980 1985-1990 1995-2001

Phyto. Zoo. Bact.

P/B

0

2

4

6

8

10

12

1975-1980 1985-1990 1995-2001

Phyto. Zoo. Bact.

B/P

Dinamica pe termen lung a indicelui P/B

în lacul Roşu

Dinamica pe termen lung a indicelui B/P

în lacul Roşu

Oferta energetica a comunitatii fitoplanctonice in bratul Sf.

Gheorghe

0

100

200

300

400

500

600

1 2 3 4 5 6

kcal/

m3/9

0 z

ile

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

kcal/

m3

Productia

Biomasa

meandre canale sectoare

2008 2009

meandre canale sectoare

Capacitatea de stocare a nutrientilor in biomasa fitoplanctonica in

bratul Sf. Gheorghe

0

50

100

150

1 2 3 4 5 6

meandre canale sectoare meandre canale sectoare

mg

/m3

0

1

2

3

2008 2009

C

N

P

STUDIU DE CAZ – Braţul fluvial Sfântu Gheorghe 2008-2009

Productia de nutrienti a comunitatii fitoplanctonice in bratul Sf.

Gheorghe

0

20000

40000

60000

1 2 3 4 5 6

meandre canale sectoare meandre canale sectoare

mg

/m3/9

0 z

ile

0

500

1000

1500

2008 2009

C

N

P

Variatia indicelui P/B in comunitatea fitoplanctonica in bratul Sf.

Gheorghe

0

50

100

150

200

250

300

350

400

IV VII X IV VII X IV VII X

2008

2009

meandre canale sectoare

CONCLUZII

• Schimbări la nivelul unui modul trofodinamic pot conduce la potenţiale răspunsuri ale ecosistemului integrator şi, de aici, la modificarea calitativă şi cantitativă a fluxurilor de servicii.

• Ca efect al eutrofizării, sistemele acvatice din Delta Dunării, supraalimentate cu energie concentrată, au devenit mult mai puţin eficiente în furnizarea de resurse disponibile pentru societate (ex. resurse piscicole) din cauza unor alterări structurale şi funcţionale.

• Conservarea diversităţii biologice impune necesitatea evaluării serviciilor ecosistemice.

• Biodiversitatea are valoare intrinsecă, dar studiile trebuie finalizate cu evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice – prin transdisciplinaritate.

• Conservarea ecosistemelor la scară globală este esenţială pentru a menţine furnizarea serviciilor către umanitate şi exploatarea sustenabilă a resurselor.