Evaluarea Riscului de Mediu

8/13/2019 Evaluarea Riscului de Mediu

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-riscului-de-mediu 1/24

COORDONATOR STUDENTI Prof.dr.ing.

AN I - Master CCEM

Arad, 2012

http://www.uav.ro/files/fiatpm/Chis.pdf

http://www.uav.ro/files/fiatpm/Chis.pdf



C!rins

Ca!. I. Des"rire genera#$ ....................................................................................................... !ag. %

Ca!. II. Agen&i !o#an&i ......................................................................................................... !ag. '

Ca!. III. Ierar(i)area ris"ri#or !oten&ia#e ......................................................................... !ag. *

%.1. Medi# +n"onr$tor. Pro#ee ......................................................................... !ag. *

%.2. /n"(iderea ine#or i !ro#ee#e de edi ..................................................... !ag. *

%.%. a#orifi"area resrse#or inera#e eta#ifere +n "!# eta#ogeneti" RoiaMontan$ i i!a"t# as!ra edi#i .................................................................... !ag. 3

%.'. I!a"t# as!ra "o!onente#or de edi +n "!# eta#ogeneti" Roia

Montan$ ...................................................................................................................... !ag.11

%.4. E5a#area integrat$ a i!a"t#i i ris"#i !o#$rii fa"tori#or de edi .... !ag.1*

Ca!. I. 6a)ardri i ris"ri te(no#ogi"e indse de de)astre natra#e ............................ !ag.17

Ca!. . Con"#)ii ................................................................................................................... !ag.22

Ca!.I. 8i#iografie .............................................................................................................. !ag.2'

2



Ca!. I. Des"rire genera#$

Roia Montan$, A#a

Pre)entare

Roia Montan$ este o localitate răspândită pe

versanţii văii Roşiei, nume căpătat datorită culorii

roşiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de

fier. Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier care

îi dă o culoare roşiatică, de unde şi denumirea comunei în

română şi maghiară. uloarea roşiatică a apei se

datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2!!! de

ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice" conţinutul apeidepăşeşte de ##! ori limita legală la zinc, de $% de ori la fier şi de % ori la arsenic, ceea ce o face

nepotabilă.

Re#ief. Resrse natra#e

Roşia &ontană face parte din ansamblul geografic al &unţilor 'puseni, munţi care formează un

ansamblu izolat al lanţului muntos al arpaţilor şi au caracteristici specifice. (n cadrul &unţilor &etaliferi,

patrulaterul aurifer delimitează zona cea mai bogata în argint, aur, aramă, plumb şi zinc din România.

)uprafaţa sa este de 2*!! +m . -l este delimitat de localităţile araci, aia de 'rieş, /latna şi )ăcărâmb.

Roşia &ontană este un mic bazin geologic al 0atrulaterului aurifer caracterizat prin bogăţia sa în minereu

de aur şi argint. 0ăşunile, pădurile şi stâncile formează peisa1ul caracteristic al &unţilor 'puseni, în care

gospodăriile tradiţionale se integrează din vremuri milenare. 0eisa1ul este completat de tăuri3, lacuri

artificiale construite pentru a susţine activitatea minieră. inci dintre aceste tăuri sunt vizibile şi astăzi, ele

având în permanenţă apă4 5ăul 6arinii, 5ăul cel &are, 5ăul 'nghel, 5ăul razilor şi 5ăul ornei.

7ospodăriile locuitorilor se întind în lungul văilor, pe platouri şi culmi puţin înclinate, stră1uite de muntele

Rotunda 8##9:m;, 7hergheleu 8##*:m;, ârnic 8#!9:; şi 5ile 8<#9m;. 0e raza comunei Roşia &ontană se

află doua situri geologice prote1ate4 0iatra =espicată şi 0iatra orbului. 0iatra =espicată, situată între

vârfurile ârnic şi etate, are aspect de bloc izolat, rezistent la eroziune. 0iatra orbului, situată între

vârfurile 7hergheleu şi următura, este încon1urată spre est şi vest de drumurile ce merg spre exploatarea

miniera Roşia 0oieni. Rezervaţia naturală se află situată la ##!! >##*! m altitudine, având aspect de bloc

bazaltic de culoare neagră. 5oate aceste reprezintă resurse posibil de exploatat în domeniul turismului.

?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineral

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Minerit

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zinc


http://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineral



http://ro.wikipedia.org/wiki/Zinc


http://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenic



Ca!. II. Agen&i !o#an&i

Steri## este partea nefolositoare a unui zăcământ de minereu sau a unui produs minier, fără

valoare industrială, parte îndepărtată la finalul procesului de prelucrare. )tandardele internaţionale prevăd

depozitarea deşeurilor în gropi special amena1ate.

0roblemele şi pericolele asociate haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere, includurmătoarele4

• instabilitatea taluzurilor,

• generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice, conducând la contaminarea apelor de

suprafaţă şi subterane din aval,

• poluarea cu praf şi eroziunea,

• degradarea terenurilor.

Haldele de steril în România

6a#d$ de steri# +n )ona Roia Montan$

(n România, în perioada comunistă, sterilul a fost

deversat direct în natură. @a Roşia 0oieni a fost construitun sistem de deversare a sterilului care pornea de la

exploatarea minieră şi ducea deşeurile în lacul de la

7eamăna, printrAo reţea de conducte. Balda fostei

exploatări miniere 5eliuc acaparează zilnic mai multe

hectare de vegetaţie de la marginea Bunedoarei. 'cumulările au transformat o porţiune întinsă a dealurilor

)ilvaşului din Ţara Baţegului întrAun adevărat deşert, încins de soare, care sub bătaia vântului se extinde

treptat, acoperind pădurile şi pa1iştile din împre1urimi, iar norii ce vin dinspre dealurile de steril aduc ploi

acide, care ard florile şi frunzele pomilor.

' fost calculată o valoare medie de #,<C a concentraţiei de sulf a minereului. &aterialele cu

concentraţii de sulf mai mari de #C generează apă acidă, care mobilizează mai departe metale nocive.

)tudiul de fezabilitate nu prezintă date în această privinţă pentru materialul steril. 'cesta va fi expus la

apă şi oxigen, ducând la oxidarea mineralelor sulfatice, rezultând un acid sulfuric slab precum şi

%

http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83c%C4%83m%C3%A2nt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Minereu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ro%C8%99ia_Poieni&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Hunedoara

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului


http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaie_acid%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83c%C4%83m%C3%A2nt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Minereu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Hunedoara






mobilizarea metalelor în apă. 'pa reziduală acidă are un impact sever asupra vieţii. Baldele de steril de la

Roşia &ontană vor avea aproximativ acelaşi conţinut de material sulfatic şi vor produce, în consecinţă,

ape acide o mare perioadă de timp. osturile de închidere a exploatării de la Roşia &ontană 8t<,*?

milioane D)=; nu includ costuri ale tratamentului apei 8de altfel, nu sunt menţionate nici costurile

indirecte A sociale, culturale şi de mediu;.

Cianurile se găsesc în mod obişnuit în mediu, sub formă de compuşi simpli sau complecşi, la un

nivel natural extrem de mic al concentraţiilor, care nu prezintă pericol pentru sănătate. ei mai toxici

compuşi sunt acidul cianhidric gazos 8care persistă în aer mult timp, cantitatea reducânduAse la 1umătate în

#A? ani; şi sărurile de potasiu sau de sodiu ale acestuia. antităţile mici de cianuri prezente în apă sau în

sol pot fi transformate de către microorganisme în compuşi mai puţin periculoşi. în cantităţi mari, însă,

cianurile distrug microorganismele şi trec nemodificate în apa subterană.

E9!nerea !entr s"rt ti! :"onta"t# dire"t, !rin res!ira&ie, +ng(i&ire sa !rin !ie#e; #a

"antit$&i ari de "ianri afe"tea)$ "reier#, inia i !oate d"e #a "o$ sa de"es.

@a Roşia &ontană cianura este reactivul ce urmează a fi folosit pentru recuperarea metalelor

preţioase. 0roiectul va utiliza circa %2 :!! +g de cianură pe zi, adică #*,$ milioane +g pe an. oncentraţia

în lac va fi de #!!A#?! mgEl, ştiut fiind faptul că la concentraţii de peste ? mg FEG un râu este mort, iar

doza mortală pentru om este de #A? mgE+g greutate corporală.

0roblemele apar în privinţa transportului, depozitării şi utilizării cianurii. =e asemenea, folosirea

cianurii generează cantităţi însemnate de produşi secundari, ale căror caracteristici nu sunt bine cunoscute,

ceea ce face dificilă şi monitorizarea lor.)tudiul de fezabilitate revizuit din < septembrie 2!!2 anunţă folosirea procesului GFH cu )HzEaer

de distrugere a cianurii 8proces declarat în octombrie 2!!2 de către amera 5ehnică a 7reciei ca fiind

nesigur;, care să reducă concentraţia în lac la *! mgEl 8concentraţia maximă admisă impusă de anca

&ondială şi statul român;. 'cest proces nu va elimina cianura şi produşii săi secundari din apa deversată

în iaz, dar va reduce nivelul acestora astfel încât nu se vor înregistra mortalităţi în rândul mamiferelor şi

păsărilor ce intră în contact cu apa din iaz.

0rocesul poate reduce nivelul cianurii până la # mgEl, dar cu o creştere semnificativă a costurilor

operaţionale. hiar şi acest nivel este letal pentru orice organism acvatic. ostul aducerii concentraţiei

cianurii la nivelul de *! mgEl adaugă <,# milioane dolari la capitalul proiectului 8o creştere de 2C;,

crescând costul operaţiunilor la 2,<* milioane dolari pe an 8o creştere de ?C;.

&ai trebuie adăugat faptul că în procesul tehnologic mai sunt folosite şi alte substanţe toxice, cum

ar fi nîtratul de amoniu 8ce se acumulează în sol şi este, astfel, un poluant persistent;, iar cianura

mobilizează nu numai aurul din minereu, ci şl alte metale, precum arsenic, plumb, mercur, fer, nichel,

*



cadmiu, ce dau compuşi toxici. în mod teoretic, cea mai mare parte din substanţele toxice urmează să se

consolideze destul de rapid pe fundul lacului, acest lucru neflind, însă, valabil în condiţiile unor ierni lungi

şi ploi puternice precum cele de la Roşia &ontană.

&ateria primă Iraze de risc antitatea8 tEan, +gElună; oncentraţia 8mgEl;

ianuri Ridicat %2 :!! +gEzi#*,$ milioane +gEan

#!!A#?! mgEl

0lumb &are A #$,9 A #** JgEl în 2!!$

##,9 A <? JgEl în 2!!:upru &are A *< A #!*!! JgEl în 2!!$

#! A 9!%! JgEl în 2!!:admiu &are 2,%$ A ?2,%: JgEl în 2!!$

2,## A 2$,#$ JgEl în 2!!:

Ca!. III. Ierar(i)area ris"ri#or !oten&ia#e

$



%.1. Medi# +n"onr$tor. Pro#ee.

K poluarea datorată exploatării miniere 8halde de steril, ape acide, etc;

K poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate,

K sistem de gestionare a deşeurilor ineficient,

K necunoaşterea normelor de mediu şi a legislaţiei în vigoare,K educaţie ecologică redusă.

%.2. /n"(iderea ine#or i !ro#ee#e de edi

(nchiderea reprezintă o etapă importantă în ciclul de viaţă al unei exploatări miniere, fiind de

departe cel mai dificil aspect cu care se confruntă industria minieră. &ineritul reprezintă doar modalitatea

temporară şi relativ scurtă de utilizare a terenurilor, iar importanţa etapei de închidere reiese din

necesitatea revenirii sistemelor degradate la o stare de stabilitate care să permită utilizarea lor viitoare.

&odul în care este gândită şi planificată închiderea unei exploatări miniere defineşte viziunea

titularului de activitate asupra rezultatului final şi include premisele concrete pentru implementarea acestei

viziuni. 0entru aceasta, planul de închidere minieră trebuie să constituie parte integrantă a ciclului de viaţă

al unui proiect minier şi trebuie elaborat astfel încât să asigure4

K )iguranţa şi sănătatea pe termen lung a populaţiei"

K -vitarea deteriorării fizice şi chimice a resurselor de mediu"

K Dtilizarea eficientă şi durabilă a amplasamentului pe termen lung"

K Reducerea impacturilor socioAeconomice adverse"

K 'mplificarea la maxim a beneficiilor socioAeconomice.

u alte cuvinte, închiderea minieră trebuie realizată conform principiilor dezvoltării durabile.

=ezvoltarea durabilă reprezintă un set de principii integrate care implică ecosistemele de mediu, creşterea

economică, echitatea socială, integrarea politicilor şi ideea că soluţiile eficiente pot fi obţinute numai

printrAo abordare interdisciplinară a problemelor. 'ceasta presupune de asemenea şi luarea în considerarea repercusiunilor viitoare a deciziilor prezente > care nu toate sunt favorabile. =ezvoltarea durabilă în

cazul închiderii exploatărilor miniere oferă oportunităţi şi provocări, dar cel mai important, aceasta trebuie

să ofere soluţii viabile.

Recent, accentul managementului aspectelor de mediu ale închiderii sAa îndreptat către ideea de

minerit pentru închidere. (nchiderea minelor reprezintă o serie de activităţi care începe cu preAplanificarea

:



şi se finalizează cu obţinerea unei stabilităţi pe termen lung a amplasamentului şi a unui ecosistem care se

autosusţine.

(nchiderea minieră stipulată în programele de restructurare pentru multe mine vechi din România

necesită, printre altele, abordarea adecvată a problemelor de mediu rezultate din activităţile miniere,

inclusiv utilizarea substanţelor chimice. (n această privinţă sunt necesare un management bun şi asumarea

responsabilităţii pe termen lung, pe fondul unei legislaţii coerente.

%.%. a#orifi"area resrse#or inera#e eta#ifere +n "!# eta#ogeneti"Roia Montan$ i i!a"t# as!ra edi#i

/ona de studiu este situată pe teritoriul administrativ al comunei Roşia &ontană, 1udeţul 'lba.

=elimitarea zonei de studiu sAa realizat pe baza structurilor miniere existente 8cariere, halde, iazuri de

decantare, uzina de procesare;, acestea reprezentând elementele ma1ore pe care se fundamentează studiul

de faţă 8Iig.#;.

Des"rierea a!#asaent#i inier Roia Montan$

/ona de studiu aleasă are o suprafaţă de 2#,%* +m2, suprapunânduAse cursului Lăii Roşia şi

confluenţei sale cu râul 'brud. 'ceasta se încadrează în limitele administrative ale comunei Roşia

&ontană şi încorporează toate obiectivele miniere de interes din punct de vedere al protecţiei factorilor de

mediu, al închiderii şi ecologizării.9



<ona de stdi in"#de r$toare#e oie"ti5e iniere :=ig. 2;>

a; uzina de preparare de la 7ura Roşiei,

b; incinta 'prăbuş,

c; iazurile de decantare 7ura Roşiei şi Lalea )ăliştei,

d; carierele de exploatare etate şi ârnic,e; haldele de steril.

Hbiectivul uzina de preparare 7ura Roşiei este situat pe malul stâng al râului 'brud, în amonte de

confluenţa acestuia cu pârâul Roşia, ocupând o suprafaţă de % ha. Gnstalaţia de preparare a minereurilor de

la 7ura Roşiei datează din anul #9*2 şi a fost perfecţionată continuu deAa lungul anilor.Gncinta 'prăbuş se situează pe malul stâng al Lăii Roşia, la vest de ariera etate şi ocupă o

suprafaţă totală de cca. #,? ha. 'ici era transportat minereul după extracţia din cariere şi se realiza treapta

GG şi GGG de concasare.

Gazurile de decantare 7ura Roşiei şi Lalea )ăliştei sunt situate în partea vestică a zonei de studiu,

pe malul stâng al râului 'brud 8iazul 7ura Roşiei; şi respectiv pe valea pârâului )ălişte 8iazul Lalea

<



)ăliştei;. 'cestea acoperă împreună o suprafaţă de peste %! ha şi depozitează un volum total de steril de

?,% mil. m?.

ele două cariere sunt situate la sud de centrul de comună, pe înălţimile care le dau şi numele.

ariera etate este cea mai mare, având o suprafaţă de aprox. 22 ha, cu un diametru mediu la partea

superioară de %!! m. ariera a început să fie exploatată în anul #<:#. 0e atunci, =ealul etate avea o

altitudine de #!%! m, în prezent cota minimă a carierei fiind de M9:? m.ariera ârnic se află în dealul omonim, la est de cariera etate, fiind mai mică decât aceasta şi

având cota nivelului de exploatare la M<$$ m.

0e amplasamentul studiat există #: halde pentru depunerea sterilului de mină uscat. =intre acestea,

în ultima perioadă au fost active numai haldele Lalea Lerde şi Bop.

Gmpactul asupra mediului3 0roiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la

suprafață, prin cianurare, din -uropa care va cuprinde, în Lalea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de

prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Lalea orna un iaz de decantare a substan țelor chimice

cu o suprafață de ?$: hectare.

Dna din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic

asemănător celui de la aia &are din anul 2!!!, când ruperea unui bara1 al iazului de decantare a dus la

poluarea cu cianură a 5isei și a =unării, moartea a #2!! tone de pește și contaminarea resurselor de apă a

2 milioane de oameni.

5otuşi, experţii de la ForNegian 7eotechnical Gnstitute 8F7G;, care au studiat proiectul bara1ului

ce urmează a fi construit la Roşia &ontană, au estimat că, dacă se respectă proiectul, bara1ul orna poate

prezenta siguranţă. Riscul poluării apei a fost evaluat A în baza aceleaşi proiecte ale companiei A de

specialişti internaţionali, sub coordonarea 0rof. 0aul Ohitehead, de la entrul de ercetări al &ediilor

'cvatice, Dniversitatea Reading 8&area ritanie;, care au estimat că, în cazul Roşia &ontană, riscul

producerii poluării accidentale a apei este redus, ca de altfel şi riscul poluării transfrontaliere.

(n proiect se prevede că pe măsură ce se va încheia activitatea în cele patru cariere de suprafaţă

propuse, acestea vor fi reumplute cu pământ, cu excepţia carierei etate, care va fi umplută cu apă și

transformată întrAun lac de agrement. (ntreaga zonă va fi plantată cu vegetaţie. 0lanurile de închidere și

postAînchidere a minei au fost gândite astfel încât să se asigure o monitorizare permanentă pe parcursul a*! de ani după încheierea exploatării, măsură condiţionată de asigurarea resurselor băneşti absolut

necesare şi care trebuie avansate sub forma unor garanţii sau depozite bancare necesare acoperirii acestor

cheltuieli.

H eventuala externalizare a acestor activităţi de închidere şi post A închidere a proiectului minier

8denumit impropriu minier întrucât tehnologic avem un proiect mai degrabă industrial, specific industriei

materialelor de construcţii şi industriei chimice; poate compromite proiectul prezentat, firmele găsind#!



multe portiţe legale3, inclusiv intrarea în faliment pentru a nu arunca bani3 cu refacerea mediului.

onstituirea unui depozit bancar sau alte instrumente de garanţii certe pentru finanţarea activităţilor de

închidere şi postAînchidere pentru întreaga durata de *! ani ar înlătura acest risc, însă istoricul acestui

proiect ne arată că instituţiile statului român sunt mai puţin meticuloase.

0roiectul de la Roşia &ontană a iscat multe divergenţe în ceea ce priveşte problemele de mediu şi

utilizarea tehnologiei pe bază de cianură. &ai multe HF7Auri au ridicat problema potrivit căreia0arlamentul -uropean interzice tehnologiile de extracţie pe bază de cianură, omisia -uropeană fiind însă

cea care decide în privinţa legislaţiei. 0oziţia oficială a omisiei -uropene privind tehnologia pe bază de

cianură A privind exploatarile de1a existente şi nu pe cele viitoare A este prezentată întrAo declaraţie din

iulie 2!#! a comisarului pentru mediu Panez 0otocni+ în care acesta afirmă că interzicerea totală a

cianurii în activităţile miniere nu este 1ustificată din punctul de vedere al mediului şi al sănătăţii3. =e

asemenea, el menţionează că legislaţia existentă cu privire la managementul deşeurilor extractive

8=irectiva 2!!$E2#E-; include cerinţe precise şi stricte, care asigură un nivel de siguranţă pentru

managementul deşeurilor provenite de la exploatările miniere.

%.'. I!a"t# as!ra "o!onente#or de edi +n

"!# eta#ogeneti" Roia Montan$

)uprafaţa exploatării Roşia &ontană se suprapune bazinelor hidrografice ale râurilor orna şi

Roşia, precum şi zonei de interfluviu dintre aceste cursuri de apă. 'cest fapt favorizează migraţia

poluanţilor prin intermediul acestor cursuri. 0ârâul Roşia este considerat unul dintre cele mai poluate din

întreg bazinul 'rieşului, reprezentând principala sursă de poluare a râului 'brud şi în continuare a

'rieşului.

(n urma inventarierii regionale a obiectivelor cu risc potenţial de accidente din bazinul 5isei,

omisia Gnternaţională pentru 0rotecţia =unării 8G0=R, Gnternational ommission for the 0rotection of

the =anube River; a publicat în anul 2!!! un raport în care aceste riscuri erau împărţite în două categorii4

risc ma1or şi risc minor. =intre aceste obiective, cele mai multe unităţi industriale aparţineau industriei

miniere. Roşia &ontană figura printre arealele principale cu risc potenţial, prin iazul Lalea )ăliştei,

caracterizat prin risc ridicat de poluare metale grele şi de formare a apelor acide de mină.

0roblemele de poluare nu dispar odată cu încetarea activităţii miniere. )iturile miniere abandonate

sunt depozitarele unor mari cantităţi de deşeuri cu conţinut ridicat de metale mobile şi particule în

suspensie, care, prin drena1ul lor de către râuri sau apele din precipitaţii, sunt preluate şi introduse în

##



circuitul acvatic. =e aceea, amplasamentele miniere abandonate constituie surse potenţiale de poluare pe

scară largă a mediului, în special a reţelelor hidrografice.

'stfel, literatura de specialitate menţionează drena1ul minier acid ca sursă principală de poluare în

bazinul hidrografic al 'rieşului, precum şi în subAbazinele afluenţilor săi.

@a aceasta se adaugă potenţialul natural al rocilor de a genera drena1 acid. Rocile cu potenţialul cel

mai ridicat de generare a apelor acide în zonă sunt breciile vulcanice. Lalorile pBAului scad chiar sub 2,antrenând o mobilizare masivă a metalelor grele din rocă.

0rin percolarea apelor din precipitaţii prin depozitele de steril de flotaţie, acestea se încarcă cu

poluanţi, în special metale grele. 'pa limpezită evacuată din iazul de decantare Lalea )ăliştei are în

prezent valori peste limitele admise la indicatorii 0b şi &n, prezentând o aciditate moderată.

Gazul 7ura Roşiei a fost mai puţin monitorizat din punct de vedere fizicoAchimic, fiind în

conservare din #<9$. 'nalizele din anul 2!!9 puse la dispoziţie de filiala Roşia&in, efectuate pe ape

evacuate din iaz ilustrează depăşiri ale valorilor limită la 0b şi &n, precum şi un caracter acid.

'pele de mină şi apele limpezite evacuate din iazurile de decantare au conţinuturi ridicate de

poluanţi, care contribuie la poluarea cursurilor de apă în care se deversează.

0e baza analizelor efectuate în toamna anului 2!!$ > primăvara lui 2!!: împreună cu echipa de

cercetare de la Gnstitutul de ercetări pentru Gnstrumentaţie 'nalitică, lu1AFapoca, se prezintă

concentraţiile de metale grele din apele râurilor 'rieş şi 'brud, în aval de exploatarea minieră Roşia

&ontană. =eşi studiul efectuat la acea vreme acoperea o zonă mai extinsă, respectiv bazinul mi1lociu al

râului 'rieş, aici se insistă pe calitatea apelor influenţată direct de poluarea din perimetrul studiat. 'naliza

probelor de mediu sAa efectuat în @aboratorul 'nalize de &ediu al Gnstitutului de ercetări pentru

Gnstrumentaţie 'nalitică, lu1AFapoca, laborator acreditat conform )R -F G)H #:!2*42!!*, de către

'sociaţia de 'creditare din România, R-F'R.

)ursele de metale grele sunt reprezentate de apele acide de mină, drenate din galerii şi din

depozitele de steril bogate în metale, care sunt uşor mobilizate în anumite condiţii. (n timp ce cuprul şi

zincul sunt considerate substanţe nedorite, plumbul şi cadmiul sunt caracterizate ca şi toxice .

oncentraţiile de metale din probele de sedimente sunt prezentate în Iigura ?, iar cele din apele de

suprafaţă în Iigura %.'ceste concentraţii sunt comparate cu cele oferite în Hrdinul &inisterial nr. #$#E2!!$ al

&inisterului &ediului şi 7ospodăririi 'pelor, pentru apele de suprafaţă şi sedimente. (n Iigura ?, linia

orizontală reprezintă concentraţia maximă admisă pentru metale grele în sedimente în conformitate cu

legislaţia în vigoare 8Hrdinul #$#E2!!$;. (n Iigura %, liniile orizontale reprezintă concentraţiile maxime

admise pentru cea deAa treia 8&' GGG; şi respectiv a patra clasă de calitate 8&' GL;, pentru apele de

suprafaţă.

#2



Rezultatele analizelor pe sedimente indică faptul că la toate probele, concentraţiile de u au

depăşit concentraţiile maxime admise, pentru cei doi ani consecutivi. oncentraţiile de /n au depăşit

&' la toate probele numai în cel deAal doilea an. oncentraţiile 0b au fost sub valoarea impusă prin

H.&. #$#E2!!$, iar concentraţiile de d au fost extrem de ridicate în proba '?.

Concentraţiile metalelor în sedimentele prelevate din Abrud (A1) şi Arieş (A2, A3 şi A4), în mg!g

=e menţionat este faptul că sedimentele reprezintă cel mai favorabil mediu pentru metale toxice

urmă din drena1ul minier acid, datorită capacităţii lor mari de absorbţie. (n consecinţă, sedimentele 1oacă

un rol important în stocarea şi eliberarea metalelor.

(n ceea ce priveşte probele din ape de suprafaţă, cele mai mari concentraţii de 0b, u, /n şi d au

fost stabilite în pârâul Qesei 8'%;, lângă iazurile de decantare, confirmând astfel cantităţile importante ale

acestor metale eliminate din zona minei Roşia 0oieni în sistemul acvatic.

#?



oncentraţiile plumbului au variat între #$,9 > #** JgEl în 2!!$ şi ##,9 > <? JgEl în 2!!:, cu valori

mai mari decât cele admise pentru apele de ordin calitativ cinci în punctele '? şi '%. 0roba '# a fost

inclusă în clasa de calitate GGG, iar '2 în clasa GL. oncentraţia uAlui a variat între *< A #!*!! JgEl în

primul an şi #! > 9!%! în 2!!:, depăşind valorile clasei L de calitate în trei dintre probele de apă, cu

excepţia probei '2 8'rieş > la istra;. Lalorile zincului au încadrat proba '# în clasa de calitate GL, '% în

clasa L, iar '2 şi '? în clasa GG. oncentraţiile de d au variat între 2,%$ > ?2,%: JgEl în 2!!$ şi 2,## >2$,#$ JgEl pentru anul 2!!:, fiind extrem de mari în pârâul Qesei. =e altfel, concentraţiile indicatorului d

au inclus probele '#, '? şi '% în clasa L de calitate, iar proba '2 în clasa GL. oncentraţiile cadmiului în

apă produc efecte dăunătoare asupra ecosistemelor apelor de suprafaţă în ceea ce priveşte bioacumularea

în componentele biotei.

Concentraţiile metalelor în apele de suprafaţ", e#primate în $gl (C%A &concentraţia ma#im" admis")

(n conformitate cu clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, proba recoltată din zona noastră de

interes, respectiv '#, sAa încadrat în următoarele clase de calitate4 clasa GGG pentru 0b, clasa GL la /n şi

clasa L la u şi d.

Lalorile pBAului sAau încadrat în general în valorile limită 8$,* > 9,*;, cu excepţia probei '%,

indicând aciditatea ridicată a apelor pârâului Qesei, care a condus la creşterea solubilităţii şi mobilităţii

metalelor şi la amplificarea riscului de contaminare cu metale în cursurile de apă din apropiere, a apelor

#%



subterane şi a terenurilor agricole. Lalorile normale ale pBului din proba '# 8'brud;, pot fi explicate prin

diluţia apelor pârâului Roşia prin vărsarea în 'brud.

(n figurile următoare este reprezentat nivelul de poluare din sedimente şi ape de suprafaţă, pe baza

concentraţiilor de metale grele. alitatea apei este reprezentată prin cercuri colorate, în funcţie de valorile

poluării determinate în urma analizelor efectuate.

'oluarea apelor din ona de studiu pe baa concentraţiei metalelor grele din sedimente

#*



'oluarea apelor din ona de studiu pe baa concentraţiei metalelor grele din apele de suprafaţ"

'cest studiu a indicat faptul că activitatea minieră din perimetrul studiat a afectat concentraţiile

metalelor în apele de suprafaţă. Lalorile ridicate ale concentraţiilor unor metale 80b, #! u, d, /n; în

apele râurilor 'brud şi 'rieş, precum şi valorile reduse ale pBAului datorită conţinutului semnificativ al

sulfurilor metalice din sterile şi sedimente sugerează că exploatările miniere şi iazurile de decantare din

zonă reprezintă surse de poluare continuă a apelor naturale chiar şi atunci când sunt închise 8Hzunu et al.,

2!!<;.

'pare foarte clar conturată ideea că menţinerea situaţiei actuale 8nicio acţiune > starea Fo

'ction3; va conduce la continuarea neconformităţilor înregistrate şi la accentuarea afectării calităţii

componentelor de mediu şi aşezărilor umane. ontinuarea evacuărilor de ape de mină în pârâul Lalea

Roşiei şi a apelor limpezite din iazul Lalea )ăliştei în pârâul 'brud fără a fi supuse unui proces de

epurare, va menţine degradarea calităţii acestor receptori naturali cu impact asupra calităţii râului 'rieş.

'vând în vedere lunga istorie a activităţilor de exploatare a minereurilor auroAargentifere în zonă,se poate vorbi de un grad ridicat de poluare a solului. 'cest fenomen a luat amploare şi sAa agravat în

ultimele %A* decenii datorită unui nivel tehnologic redus şi metodelor inadecvate de exploatareEprocesare,

precum şi unui ritm de exploatare din ce în ce mai intens. @a poluare a contribuit considerabil şi

depozitarea materialului steril, pe terenuri neamena1ate, în condiţiile unui conţinut ridicat de metale grele

şi substanţe toxice folosite la obţinerea metalelor. 'realele afectate au fost extinse deAa lungul timpului,

prin supunerea acestora proceselor naturale 8precipitaţii, îngheţEdezgheţ, vânt, şiroirea apelor, infiltrarea#$



acestora;. )trânsa interdependenţă dintre factorii de mediu apă şi sol a făcut ca sursele de poluare a apelor

menţionate anterior să se constituie şi ca surse de poluare a solului.

%.4. E5a#area integrat$ a i!a"t#i i ris"#i

!o#$rii fa"tori#or de edi

H strategie eficientă de abordare a preocupărilor privind calitatea factorilor de mediu şi

identificarea priorităţilor locale, regionale şi naţionale este evaluarea impactului şi a riscului.

-valuarea impactului ecologic este esenţială pentru procesul de remediere şi reconstrucţie

ecologică, constituind baza practicilor de management. -valuările ecologice variază de la inventarierea

biotei locale, determinări de contaminanţi în factorii de mediu şi organisme, evaluări ale impactului asupra

mediului până la evaluări ale riscului ecologic pentru o anumită substanţă sau orice alt factor perturbator.

'mplasamentele contaminate suferă adesea distrugeri ale componentelor fizice şi biologice, dar şicontaminare chimică. urăţarea şi remedierea amplasamentelor contaminate este una dintre problemele de

mediu de interes ma1or ale acestui secol, unul dintre primii paşi spre acest deziderat fiind evaluarea

resurselor ecologice 8receptori, inclusiv fiinţe umane;, a structurii şi funcţiei ecosistemelor, precum şi a

nivelurilor şi efectelor contaminării.

-valuarea riscului reprezintă un proces gradual, pas cu pas, pentru compararea riscurilor relative

ale aplicării unor acţiuni diverse legate de decontaminarea unor perimetre contaminate 8)Nanson, 2!!:;.

-valuările de risc pot fi realizate pe diverse nivele, de la investigaţii pe scară foarte largă care compară

amplasamente diferite, până la analize detaliate specifice unui amplasament. 'ceastă abordare este utilă

acolo unde lipsesc resursele pentru refacerea ecologică a zonei şi unde trebuie identificate acţiunile

prioritare pentru asigurarea sănătăţii umane şi a protecţiei factorilor de mediu.

A!e#e de in$ i de e5a"are din ia)>

A Gmpact4 mediu degradat, impropriu formelor de viaţă,

A Risc4 riscuri catastrofale, toate activităţile ar trebui încetate,

A!e#e de s!rafa&$>A Gmpact4 mediu supus efectelor activităţilor miniere provocând tulburări formelor de viaţă,

A Risc4 riscuri medii la un nivel inacceptabil, sunt necesare măsuri de prevenire şi control,

So#>

A Gmpact4 mediu suspus efectelor activităţilor miniere provocând stări de disconfort,

A Risc4 riscuri medii la un nivel inacceptabil, sunt necesare măsuri de prevenire şi control,

Aer>

#:



A Gmpact4 mediu supus efectelor activităţilor miniere în limite admisibile,

A Risc4 riscuri negli1abileE nesemnificative.

RISCURI?E ASOCIATE /NC6IDERII MINIERE ?A RO@IA MONTAN

(n cadrul riscului de închidere se pot identifica în perimetrul minier Roşia &ontană mai multe subA

categorii, pe baza caracteristicilor factorilor de mediu prezentate în capitolele anterioare.

=e menţionat că amploarea riscurilor de mediu poate fi augmentată de lipsa unei economii locale

puternice, care împiedică atingerea obiectivelor securităţii mediului deoarece sărăcia şi neliniştile sociale

pot conduce la degradarea viitoare a factorilor de mediu, născută din disperare individuală 8'llenA7ill şi

orSsova, 2!!:;.

=eşi activităţile de exploatare au fost sistate, în cadrul câmpului minier Roşia &ontană există

anumite riscuri pentru factorii de mediu, precum şi pentru securitatea şi sănătatea populaţiei. 'cestea suntstrâns corelate cu structurile antropice specifice procesului de valorificare a zăcămintelor de minereuri

metalifere.

Zone cu pericole potenţiale majore (Reprezentare în ArcScene)

Ca!. I. 6a)ardri i ris"ri te(no#ogi"e indse#9



de de)astre natra#e :Nate"(;

6a)ardri#e !oten&ia#e e9istente !e a!#asaent snt re!re)entate de>

A existenţa amena1ărilor de deşeuri miniere 8halde de steril şi iazuri de decantare;,

A instabilitatea haldelor de steril,

A lipsa vegetaţiei stabilizatoare,A generarea drena1ului minier acid.

'ceste hazarduri pot fi incluse în următoarele categorii4

6a)ardri datorate !ro!riet$&i#or sa "ara"teristi"i#or intrinse"i>

A colaps fizic, cedarea pantelor"

A subsidenţă, colapsul galeriilor subterane.

6a)ardri datorate fa"tori#or e9terni i for&e#or de dis#o"are>

A eroziunea prin scurgerile de suprafaţă cu debite bogate, formând torenţi şi rigole"

A subminarea de către un curs de apă 8conducând la colaps;"

A acţiunea îngheţului şi acumularea gheţii în perioada de iarnă"

A eroziunea prin particulele fine purtate de vânt.

-ste de remarcat că aceşti factori şi forţe sunt adesea modificaţi sau declanşaţi de către factorii

biologici, cum ar fi prezenţa sau absenţa vegetaţiei, pătrunderea rădăcinilor şi activitatea animală.

7ândirea contemporană recunoaşte că multe hazarduri sunt hibride, având atât componente

naturale, cât şi umane. Bazardurile hibride sau aşaAnumitele evenimente Fatech 8Fatural =isasters 5rigger

5echnological =isasters; au o componentă naturală 8cutremure, inundaţii, alunecări masive de teren,

erupţii vulcanice; şi una tehnologică 8orice tip de avarie de pe un amplasament industrial4

rupturi de conducte, de rezervoare, explozii, etc.;. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât aceste dezastre au

o mare probabilitate de a depăşi graniţele naţionale şi de a afecta şi ţările sau regiunile învecinate.

#<



Riscurile primare ale închiderii miniere la exploatarea minieră Roşia Montană

Co!onenta de refa"ere e"o#ogi"$

Reabilitarea şi planificarea reconstrucţiei ecologice sunt acţiuni prin care se încearcă prote1area

calităţii zonei prin gestionarea stării mediului 8reconversie, reabilitare, transformare; şi prin segregarea

activităţilor umane incompatibile cu menţinerea calităţii lui.

0rincipalele surse de poluare de pe amplasament4

A depozitări necontrolate de material steril şi minereuri pe traseele de transport"

A distrugerea covorului vegetal"

A îndepărtarea stratului de sol pe suprafeţe întinse,

A depozitarea concentratelor rezultate"

A antrenarea de particule de praf de pe amplasamentele haldelor şi iazurilor de decantare"A scurgeri de ape din precipitaţii cu conţinut de metale grele 8u, Ie, /n, &n; şi caracter acid în zonele de

amplasament ale haldelor de steril şi iazurilor de decantare cu posibilităţi de antrenare a sterilelor"

A evacuări directe de ape poluate în receptorii naturali de suprafaţă 8ape acide provenite din apele

meteorice ce spală suprafeţele haldelor;"

A exfiltraţii de ape poluate din halde în apele subterane din zonă"

A emisii de pulberi în suspensie 8antrenate de vânt din materialul depus;.

2!



C$i4 infiltrare în sol, migrarea poluanţilor, vânt, eroziune eoliană, inhalareEingerare de către

oameni, depunere pe sol, depunere pe plante, bioacumulare, lanţ trofic.

Re"e!tori4 populaţia din comuna Roşia &ontană, ecosistemele din zona de studiu, apele subterane

şi de suprafaţă, solurile, proprietăţile.

'cest model este elaborat pe baza riscurilor identificate pe amplasament. 0riorităţile urmărite în

elaborarea modelului sunt4A potenţialul ridicat de generare a apelor acide,

A stabilitatea redusă a structurilor de depozitare a sterilului minier 8de mină şi de flotaţie;,

A degradarea solului datorită lipsei vegetaţiei şi proceselor geomorfologice 8alunecări, eroziune;.

Ca!. . CONC?U<II

2#



-xistă o nevoie reală la nivelul ţării noastre de elaborare a unor mecanisme care să asigure

disponibilitatea fondurilor prin care să se finanţeze închiderea 8garanţiile financiare ale închiderii; şi de

adoptare a unor principii de management al mediului vitale pentru eficientizarea procesului de închidere"

'vând în vedere lunga istorie a activităţilor de exploatare a minereurilor auroargentifere în zonă, se poatevorbi de un grad ridicat de poluare a solului şi apelor în special"

'desea negli1ate, efectele sociale ale închiderii miniere sunt în cele mai multe cazuri, la fel de

serioase ca cele de mediu şi cele economice. (n ultimii ani, în ţări din întreaga lume printre care şi

România, numărul exploatărilor miniere închise lAa depăşit cu mult pe cel al noilor proiecte miniere,

aceasta conducând la disponibilizări masive în rândul minerilor"

Riscurile naturale şi tehnologice de pe amplasamentul studiat, abordate în acest studiu din

perspectiva închiderii, au fost evaluate în urma unor analizei detaliate a zonei. 0rin conturarea claselor de

susceptibilitate la alunecări, elaborarea hărţii susceptibilităţii solului la eroziune şi realizarea analizei

semiAcantitative a riscurilor sAau obţinut rezultate concrete privind priorităţile de remediere şi închidere în

perimetrul minier Roşia &ontană"

Riscul total de închidere cuantificat pentru exploatarea minieră Roşia &ontană prezintă valori

mari, încadrânduAse în clasa de risc mare. ele mai semnificative sunt riscurile de mediu, urmate de cele

sociale, cele de sănătate şi securitate şi de cele tehnice.

Rezultatele obţinute în urma aplicării modelului de calcul atrag atenţia asupra acestor aspecte,

precum şi asupra celor financiare, care stau la baza unui proces eficient de închidere"

0rin realizarea corelaţiei dintre factorul Risc de (nchidere şi complexitatea închiderii miniere,

valoarea obţinută pentru Roşia &ontană este caracteristică următoarelor exploatări4 vaste exploatări

miniere de suprafaţă aflate în proximitatea unor zone locuite" mine din ţări în curs de dezvoltare"

exploatări aurifere sau alte mine cu potenţial de generare a drena1ului minier acid" exploatări unde

mineritul este singura ramură de activitate în comunitatea locală.

-laborarea modelului conceptual are la bază considerente legate de criteriile de remediere,

utilizările viitoare ale terenului, gradul de decontaminare la care trebuie adus terenul. 0rocesul decizionaltrebuie să aibă în vedere comunitatea minieră afectată şi reducerea la minimum a migraţiei

contaminanţilor"

22



0riorităţile procesului de închidere 8luate în considerare şi în elaborarea modelului; trebuie să

includă4

A potenţialul ridicat de generare a apelor acide"

A stabilitatea redusă a structurilor de depozitare a sterilului minier 8de mină şi de flotaţie;"

A degradarea solului datorită lipsei vegetaţiei şi proceselor geomorfologice 8alunecări, eroziune;"

A reducerea costurilor de reabilitare şi închidere"A atenuarea impactului închiderii asupra componentei sociale.

Dtilizarea viitoare a terenului determină standardele care trebuie respectate în cadrul procesului de

remediere, precum şi costurile asociate remedierii. 'ceste costuri trebuie să fie 1ustificate de categoria

viitoare de folosinţă a amplasamentului, fiind direct proporţionale cu nivelul de decontaminare"

&odelul elaborat contribuie la îmbogăţirea bazei de cunoştinţe necesară luării unei decizii privind

situaţia perimetrului minier Roşia &ontană"

Rezultatele obţinute în urma prezentului studiu reflectă problemele de mediu caracteristice

perimetrului minier studiat şi aspectele specifice de închidere de care trebuie să se ţină cont pe viitor.

(nchiderea minieră este o etapă inevitabilă în ciclul de viaţă al unei exploatări miniere, iar

planificarea din timp a acestei etape contribuie la succesul final al acesteia.

2?



Ca!. I. 8i#iografie

http4EENeb.ubbclu1.roEroEprAacadErezumateE2!#!EstiintaTmediului.pdf

http4EENNN.rosiamontana.roEimgTuploadEstudiuTalternativeTdezvoltare.doc

http4EEterraiii.ngo.roEdateERaportTasupraTproiectulTminierTRosiaT&ontanaT#.pdf

http4EEro.Ni+ipedia.orgENi+iE)teril

Comments on te *oşia %ontan" +easibilit -tud. / =avid &. hambers, enter for )cience in

0ublic 0articipation

http://web.ubbcluj.ro/ro/pr-acad/rezumate/2010/stiinta_mediului.pdf

http://www.rosiamontana.ro/img_upload/studiu_alternative_dezvoltare.doc

http://terraiii.ngo.ro/date/Raport_asupra_proiectul_minier_Rosia_Montana_1.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Steril

http://web.ubbcluj.ro/ro/pr-acad/rezumate/2010/stiinta_mediului.pdf

http://www.rosiamontana.ro/img_upload/studiu_alternative_dezvoltare.doc

http://terraiii.ngo.ro/date/Raport_asupra_proiectul_minier_Rosia_Montana_1.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Steril

Evaluarea Riscului de Mediu

Documents

Transcript of Evaluarea Riscului de Mediu