evaluarea randamentului scolar

9
EVALUAREA RANDAMENTULUI ŞCOLAR Odată cu dezvolatrea ştiinţei examinării şi aprecierii randamentului şcolar a intrat în vocabularul pedagogic o serie de termeni şi noţiuni specifice.Astfel, conceptul de docimologie a fost creat şi pus în circulaţie de Henri Pieron în anul 1929, plecând de la cuvintele grecesti relative la examene şi examinator: dokime şi dokimanzia-probă,dokimantikos-apt pentru a examina.Deoarece probele orale , scrise sau practice, reprezintă mijlocul principal prin care se verifică randamentul şcolar sau nivelul de pregătire al unei persoane supuse examinării, înseamnă că docimologia este ştiinţa examenelor în general. Pe lângă termenii menţionaţi, în acest domeniu se folosesc şi alte noţiuni referitoare la: -obiectul supus examinarii şi evaluării: progresul şcolar şi performanţele şcolare ; -modalităţile de cunoaştere şi analiza a progresului şcolar sau a rezultatelor : examinare, verificare, control, ascultare. -activitatea de emitere a unei judecăţi de valoare asupra progresului şcolar: apreciere, evaluare,măsurare,notare,estimare. Astfel, aprecierea este strâns legată de măsurarea şi notarea progresului şcolar. A măsura randamentul şcolar înseamnă a transpune în cifre sau calificative judecăţile de valoare la care ajunge profesorul în urma analizei efectuate potrivit unor criterii de evaluare adecvate.Aprecierea se bazează pe datele măsurarii, însa nu se reduce la acestea ;se reformulează o serie mai largă de judecăţi de valoare asupra progresului şcolar şi personalităţii elevului, care nu sunt exprimate numai cantitativ, ci şi prin considerţtii calitative. 1

Transcript of evaluarea randamentului scolar

EVALUAREA RANDAMENTULUI SCOLAR

EVALUAREA RANDAMENTULUI COLAR Odat cu dezvolatrea tiinei examinrii i aprecierii randamentului colar a intrat n vocabularul pedagogic o serie de termeni i noiuni specifice.Astfel, conceptul de docimologie a fost creat i pus n circulaie de Henri Pieron n anul 1929, plecnd de la cuvintele grecesti relative la examene i examinator: dokime i dokimanzia-prob,dokimantikos-apt pentru a examina.Deoarece probele orale , scrise sau practice, reprezint mijlocul principal prin care se verific randamentul colar sau nivelul de pregtire al unei persoane supuse examinrii, nseamn c docimologia este tiina examenelor n general. Pe lng termenii menionai, n acest domeniu se folosesc i alte noiuni referitoare la:

-obiectul supus examinarii i evalurii: progresul colar i performanele colare ;-modalitile de cunoatere i analiza a progresului colar sau a rezultatelor : examinare, verificare, control, ascultare.

-activitatea de emitere a unei judeci de valoare asupra progresului colar: apreciere, evaluare,msurare,notare,estimare.

Astfel, aprecierea este strns legat de msurarea i notarea progresului colar. A msura randamentul colar nseamn a transpune n cifre sau calificative judecile de valoare la care ajunge profesorul n urma analizei efectuate potrivit unor criterii de evaluare adecvate.Aprecierea se bazeaz pe datele msurarii, nsa nu se reduce la acestea ;se reformuleaz o serie mai larg de judeci de valoare asupra progresului colar i personalitii elevului, care nu sunt exprimate numai cantitativ, ci i prin considertii calitative. Conceptul de notare este expresia pedagogic pentru actul de evaluare, rezultatul acestuia concretizndu-se n nota colar. Evaluarea colar reprezint un mijloc de comunicare a rezultatelor obinute de elev n munca de nvare.Aprecierea nvtorului sau a profesorului, exprimat n cuvinte sau n indici numerici, constituie un mod specific de comunicare, un mesaj pe care elevul l recepioneaz i n funcie de semnificaia lui i regleaz activitatea. Elevul, la rndul su, exprim un nou mesaj, format de cele mai multe ori din reacii emoionale, atitudini, gesturi.Acest mesaj, nteles corect de educator , i poate fi de mare folos pentru explicarea multor aspecte din activitatea i conduita elevului. Evaluarea colar este un feedback, att pentru elev ct i pentru profesor. Una din dificultile actului pedagogic al aprecierii i notrii provine din faptul c aprecierea exprimat prin not trebuie s combine mai multe criterii care au n vedere rspunsul dat de elevi: coninutul rspunsului, modul de prezentare, stilul, planul, originalitatea, precizia informaiei etc. Initial, dificultatea este mare pentru profesor, care trebuie s codeze i cu att mai dificila este aceasta operaie pentru elev, care realizeaz decodarea.Atta vreme ct criteriile de apreciere i notare rmn exterioare copilului nota n sine nu-i spune mare lucru; ea rmne un semn fr acoperire.Copilul urmeaz s descifreze treptat semnificaia notei.Reuita actului decodrii depinde de msura n care elevul cunoate criteriile de evaluare i notare (exemplul criteriilor de notare introduse nu demult) .Evident, sistemul de apreciere a cunotinelor este iniial exterior elevului, ceea ce n schema ar prea ca dou cercuri disjuncte.Este necesar ca ele s se suprapun. Se apreciaza c elevul care tie s se autoaprecieze i autonoteze va avea n medie rezultate mai bune dect n caz contrar.Astfel, n nvare nu conteaz exerciiile, repetiia ca atare, ci exerciiul al crui rezultat este cunoscute. Cunoaterea rezultatului unei aciuni sau a unei ncercari succesuve prezint o dubl funcie:una de informare i alta de motivare.

Reaciile emoionale ale elevului fa de aprecieri i nota, au , prin coninutul lor, un important rol informativ pentru nvtor i profesor.Ele pot face cunoscut aspiraiile elevului, acceptarea sau respingerea aprecierii fcute, informaii ale pedagogice si psihologice.De asemenea, aceste reactii, pot fi un indicator al greelilor educative, un factor ce influeneaz atitudinea elevului fa de nvtur, colectiv, profesori, coal, societate. Evaluarea se efectueaza n raport cu anumite norme. In scopul evaluarii performanelor elevilor n raport cu norma se folosesc teste clasice de cunotine sau teste de inteligena.Rezultatul obinut la astfel de teste este folosit ntr-o distribuie statistic, performana elevului fiind apreciat n raport cu cea a grupului , colectivului. Rezultatul este relativ, deoarece este suficient ca grupul s-i modifice componena i rezultatul capt o alta configuraie.Chiar i o simpla diferena de vrst poate modifica rezultatul.Atfel de teste sunt folosite pentru a evalua performanele pe un anumit capitol sau toat materia parcurs ntr-un an. Este important s reinem diferena dintre testele normative i cele axate pe obiective.In timp ce primele au drept scop s pun n evidena o performana , un proces de nvatare n raport cu performanele unui grup (clas, coal, populaie colar de aceeasi vrst) distribuia acestor performane constituind norma, testele centrate pe obiective au i ele o norm care este constituita de ansamblul sau subansamblul componentelor unui proces de nvare. Evaluarea se efectueaz n raport cu obiectivele instrucionale propuse a fi atinse.Identificarea i determinarea obiectivelor este un pas important n organizarea instruirii.. Evaluarea n raport cu obiectivele permite:s se descopere momentul n care elevul i-a nusit un obiectiv i este gata s treac la urmtorul ; s se depisteze i s se diagnosticheze eecul n nvare i ajutorarea elevului n scopul recuperrii cunotinelor capacitilor ce nu au fost nlusite;s se descopere obiectivele la care cei mai muli elevi nu obin performane satisfacatoare n scopul revizuirii i dozrii materiei i perfecionrii metodologiei i tehnologiei didactice; s se stabileasc msura n care o capacitate uman s-a format ca rezultat al instruirii.

Evaluarea este procesul de colectare sistematic orientat de obiectivele definite, a datelor specifice privind evoluia i/sau performana evideniate n situaia de evaluare , de interpretare contextual a acestor date i de elaborare a unei judeci de valoare cu caracter itegrator care poate fi folosit n diverse moduri, specificate ns n momentul stabilirii scopului procesului de evaluare.

Pentru aceasta se folosesc testele raportate la obiective, care sunt teste formative i car msoara direct performanele umane descrise n obiectivele instrucionale. Rolul lor este de a nu clasifica membrii unui grup colar, ci de a informa pe fiecare elev n parte, precum i pe profesor (nvtor), asupra progresului propriu.Principala raiune a unui asemenea test const n faptul c nvarea, chiar atunci cnd se realieaz ntr-o clas tradiional, reprezinta un proces individual. Evaluarea progresului colar ntrunete funcii variate.Acestea se determin dup criterii psihologige, pedagogice, docimologice i sociologice, care arat ct de variate i multiple sunt efectele aciunii de evaluare a progresului colar pe planul vieii i activitii elevului i al personalului didactic, pe planul familiei, precum i al societii n general. Analiza i sinteza opiniilor cu privire la funciile evalurii progresului colar n raport cu criteriile de mai sus ne conduc la : funcia de control, de clasificare i selecie, educativ i social.La acestea mai adugm i funcia didactic.Sau mai nou, n cadrul noilor valene:

-funcia diagnostic care indentific nivelului performanei, a punctelor tari, slabe, pe domenii ale performanei i are ca instrumente de evaluare teste psihologice, de inteligena, de cunotine sau de randament.-funcia prognostic ce estimeaz domeniile sau zonele cu performane viitoare maximale ale educabililor prin teste de aptitudini, de capaciti sau abiliti specifice;

-funcia de selecie ce clasific candidaii n ordinea descrescatoare a nivelului de performan atins, ntr-o situaie de examen sau concurs, ideala fiind utilizarea de teste standardizate de tip normativ.Funcia este activat i de ctre anumite componente ale examenelor naionale.-functa de certificare care recunoate statutul dobndit de ctre candidat n urma susinerii unui examen sau a unei evaluari cu caracter normativ;

-funcia motivaional care activeaz i stimuleaz autocunoaterea, autoaprecierea, valenele metacognitive n raport cu obiectivele procesului educational stabilite la nceput sau n funcie de obiectivele de evaluare comunicate anterior i folosind feedback-ul structurat din partea profesorului-evaluator informal(oral) sau formal (rapoarte, comentarii).

In realizarea actului de evaluare , msuarea i aprecierea constatrilor sunt corelate , prezentndu-se ca etape succesive a unui proces unitar.Astfel, se fac aprecieri la progresul elevilor, la rezultatele obinute de acetia la diferite obiecte, la rezultatele unui elev n comparaie cu ceilali , la progresele nregistrate n raport cu propriile posibiliti sau rezultate ateptate etc.

Corelat cu sistemele de apreciere a rezultatelor n funcie de termenul raportat, putem distinge dou modele de notare:de grup i individualizat.

Modelul notrii raportate la grup se caracterizeaz prin aprecierea fiecarui elev n raport cu ceilali i cu nivelul asteptat. Modelul prezint dou variate: unul n care criteriul de referin l constituie o norm dinainte stabilit , care exprim fie nivelul mediu fie cel minim al rezultatelor i modelul n care criteriul este constituit din nivelul rezultatelor obinute de grupul din care face parte elevul.Modelul notrii n grup presupune i operaia de clasificare a elevilor pe baza rezultatelor obinute , prin procentaj, indicnd procentul acelor elevi care au obinut note mari sau prin plasarea n ordine descrescatoare a mediilor obinute . Modelul de notare individualizat este propriu strategiilor didactice care-i propun s realizeze un program de instruire difereniat.Criteriul de evaluare l constituie posibilitile elevului i nu o norm unic.Fiecruia i se cere s realizeze ceea ce consider c poate obine, iar rezultatele sunt apreciate n funcie de o norma individualizat.

Notarea ca i examenul sau concursul este supus unei analize riguroase cautndu-se diferite modaliti de notare(indici numerici sau calificative).Observaiile critice vizeaz i efecte psihologice nedorite, uneori traumatizante, pe care notarea le produce asupra elevilo , suprasolicitarea intelectual i educarea elevilor ntr-un spirit de concurena conflictual. Se susine, cu o oarecare nendreptire c notele devin un indicator al locului pe care-l ocup elevul n colectivul clasei , ceea ce influeneaz negativ eforturile sale de mbuntire a rezultatelor.

Studii docimologice pun n evidena faptul c aprecierea rezultatelor colare se face totdeauna n funcie de condiiile de nvare, dificultatea sarcinii propuse, dar i de factorii personali(profesor sau elevi) astfel apare variaia interindividuala i intraindividuala.

Unele imprejurari legate de activitatea profesorului conduc la erori de apreciere , cu toat dorina acestuia de a asigura obiectivitatea aprecierii .Efectul halo, analizat i formulat de Thorndike .Pentru nlturarea acestuia se recurge la examene externe (profesori care nu-i cunosc pe elevi) sau la eliminarea posibilitilor de identificare a elevilor crora le aparin unele lucrri. Prin aplicarea unui test i prin colectarea acestora de ctre alte persoane dect profesorul clasei, nlatur efectul halo i d posibilitatea profesorilor pentru un termen de comparaie a propriilor aprecieri. Asemantor efectului halo exist i cele de efectul oedipian, situaie n care rezultatele obinute de elev sunt puternic influenate de opinia pe care un evalatuor

i-a format-o fa de capacitile acestuia .Convingerea, c un elev nu poate satisface cerinele colare l duce pe acesta la eec. Fiecare profesor are propriile criterii de apreciere sau mod de aplicare a acestora. Unii sunt mai exigeni , gata s sancioneze orice eec, alii sunt generoi.Sunt i profesori care prefer nota de mijloc pentru ncurajare, iar alii o folosesc pentru constrngere.

In cadrul grupului , n mod obinuit profesorii au tendia s opereze cu elevi buni, slabi, de nivel mediu etc, acest reprezentnd efectul de contrast sau de ordine.

Eroarea logica const n devierile de la aprecierile obiective ale rezultatelor colare, provocate de diverse consideraii, ajungnd chiar la substituirea adevratelor obiective ale evaluarii. Materia de studiu, cu particularitile pe care le prezint la diverse obiecte de nvmnt, se preteaz n mod ideal la o evaluare exact. Experienta didactic i cercetarile docimologice arat c lucrarile scrise la matematic, fizic , chimie, pot fi apreciate mult mai exact dect cele de filosofie, literatur, istorie i mai ales cele de compunere. Capacitatea elevului examitat de a percepe ntrebari i de a formula rspunsuri poate fi sensibil influenat de dispoziii de moment , de starea de emotivitate, de oboseal.De asemenea subiectul examinat poate fi un tip senzorial-intuitiv sau raional, poate gndi rapid sau mai ncet;reuita lui depinde de msur n care natura i forma examenului sunt potrivite particularitilor sale .Evident c soluia la aceste situaii nu const n crearea unor condiii de examen diferite ,ci ntr-un evantai de posibiliti oferite tuturor n conformitate cu principalele grupe de trsturi.

Atitudinile elevilor fa de aprecieri i note sunt destul de diferite.In fiecare caz acioneaz mecanisme de comportare care s-au format n decursul unei perioade mai ndelungate de timp.Pentru a schimba atitudinea elevilor faa de aprecierea colar este necesar s cunoatem factorii care o determin: de natur psihica, mediul socio-cultural, nivelul de aspiraie a familiei, opiunea colara i profesionala, clasa, colectivul din care face parte. Capacitatea educatorului de a cunoate elevul i de se situa pe punctul lui de vedere, de a vedea materia de nvatmnt i cu ochii acestuia este o calitate necesara oricrui nvtor, profesor, opus egocentrismului.Calitatea de a se transpune n situaia elevului , de a-l nelege, aprobndu-i sau respingndu-i punctul de vedere presupune i o anumita stabilitate emoional, un anumit echilibru psihic i moral, mai ales informaie i formaie profesionala de examinator i evaluator. Indeplinind o funcie diagnostic, prognostic,educativ i de selecie, aprecierea colar are valoare stimulativ, formativ i orientativ pentru elev, n msura n care ea nu rmne exterioar acestuia, n msura n care este neleas i acceptat, care-l ndeamn pe elev la meditaie.

Bibliografie:

Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Bucureti, E.D.P., 1968

Vrabie Dumitru, Atitudinea elevului fa de aprecierea colar, E.D.P., Bucureti, 1975

Radu I T, Evaluarea randamentului colar, Curs de pedagorie, Universitatea Bucureti, 1988

Constantin Cuco, Psihopedagogie pentru examenele de definitvat i grade didactice, Polirom, Iai,1998PAGE 5