Evaluarea Programelor Sociale

7/29/2019 Evaluarea Programelor Sociale

1/12

Universitatea Babes-Bolyai Cluj-NapocaFacultatea de tiine Politice, Administrative i ale Comunicrii

Departamentul de Administra ie Public

- Deceniul de incluziune a romilor -

Cluj-Napoca2012
http://www.polito.ubbcluj.ro/http://www.polito.ubbcluj.ro/


2/12

Politicile sociale reprezinta o parte integranta a politicilor publice; acestea,la randul lor, sunt definite ca pachete structurate de masuri, activitati si programeindreptate catre realizarea unor obiective. Ele sunt instrumentele operationale cuajutorul carora statul si guvernele, respective autoritatile locale intervin in diversedomenii si urmaresc realizarea anumitor obiective de interes public.

Politicile sociale isi propun satisfacerea nevoilor umane de protectie sociala,sanatate, educatie, locuire si cresterea bunastarii sociale, prin intermediul redistribuiriiin cadrul societatii a resurselor precum banii, serviciile si timpul. Aceste politici seconstituie ca solutii :la problemele sociale in general si la cele specifice in particular ;in vederea respectarii drepturilor sociale definite si constituite la nivel politic.

In acelasi timp, prin promovarea si sustinerea anumitor bunuri si serviciivalorizate social- cum ar fi serviciile de sanatate, cele educationale, cele adresatefamiliei si copilului- politicile sociale isi propun cresterea bunastarii societatii.Obiectivele sociale ale politicilor vizeaza protectia sociala a diferitelor categoriisociale, bunastarea individuala si colectiva.

Fiecare tip de politici sociale prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje.Politicile universalist- categoriale, spre deosebire de cele de asistenta sociala auurmatoarele avantaje :asigura integrarea sociala mai ridicata a indivizilor, prin prevenirea excluziunii socialesi prezervarea demnitatii individului ;cuprind un segment mai larg al populatiei in programul de crestere a bunastarii ;sunt mai usor si mai ieftin de administrat ;

beneficiaza de o rata de acoperire relativ ridicata, datorita procedurilor simple detestare a eligibilitatii.

Principalele dezavantaje sunt legate de costurile relativ ridicate pe careacestea le presupun, ducand adesea la cresterea excesiva a cheltuielilor sociale alestatului.

Sursele de finantare a politicilor sociale de care dispun autoritatile centrale siadministratiile locale sunt bugetul de stat si bugetele locale, constituite prin colectareataxelor si impozitelor.O alta sursa de finantare o reprezinta fondurile sociale( de pensii,de somaj, fondul pentru sanatate), constituite prin contributii speciale- ale angajatilorsi ale angajatorilor- si ele au o destinatie specifica.

Proiectarea si administrarea politicilor sociale au loc la diferite niveluri-autoritati nationale sau administratii regionale sau locale, in functie de tipul acestora.Politicile de asigurare si cele de tip universalist- categorial sunt implementate cel maiadesea de autoritatile centrale, prin intermediul organizatiilor deconcentrate aleacestora.

Saracia reprezinta expresia unui dezechilibru social accentuat, pe o anumitaperioada de timp, cu implicatii profunde in viata grupurilor supuse acestui fenomen.Majoritatea definitiilor date termenului de saracie tin cont de formele ei de manifestaresi de consecintele acesteia, existand in prezent numeroase preocupari in sensulaprofundarii conceptelor, identificarii cauzelor, tipurilor specifice, precum si a

efectelor determinate, generate intr-un context sau altul.

2


3/12

Eradicarea saraciei reprezinta una dintre cele mai mari provocari ale omeniriide o luna perioada de timp, iar extinderea sau lipsa de control asupra fenomenului vaduce la crize majore ale umanitatii. Prin intermediul planurilor nationale ce curpinddiverse politici sociale, la nivelul Uniunii Europene un rol important in dezvoltareasociala au avut-o strategiile antisaracie.

Un studiu efectuat de B.Abel Smith si P.Townsend privind modalitatea demasurare a saraciei subliniaza faptul ca saracii au resurse foarte joase fata de cele decare dispune invidul sau familia medie, incat ei sunt exclusi de la modelele, obiceiurilesi activitatile vietii obisnuite.

Delimitarile teoretice ale saraciei nu se opresc numai la aspectele de naturaeconomica, ele trecand de bariera cauzelor financiare. Amartya Sen a adus in discutieincapacitatea de a realiza anumite conditii de existenta apreciate de catre ceilalti cafiind absolut necesare si deziderabile, legate de absenta confortului, a belsugului si asatisfactiilor.

Preocuparile de combatere a saraciei au prins contur la nivel european din anul1975, o seminificatie mare avand cel de-al doilea Program Antisaracie din anul 1988 sicel de-al treilea Program Antisaracie din perioada 1990-1994.

Obiectivul prioritar al ONU este dat de eradicarea saraciei si a foametei pana inanul 2015,principala masura impusa in acest sens fiind sustinerea reducerii la jumatatea ponderii persoanelor care traiesc cu mai putin de 1 USD/zi. Perioada anilor 1997-2006 a fost declarata de catre ONU ca First United Nations Decade for Eradicationof Poverty . Au fost stabilite o serie de prioritati si au fost create programeinternationale cu scopul de a imbunatati calitatea vietii la nivel global.

Consiliul Europei, in cadrul Conferintei de la Nisa din decembrie 2000 a decis capana in 2001 toate statele, in mod special cele membre sa elaboreze strategiiantisaracie si de promovare a incluziunii sociale.

In Romania, incepand cu anul 1990 a avut loc o explozie a saraciei, primul valfiind inregistrat in 1991-1993, cand gradul de saracie a fost mult mai accentuat de

ponderea mare a persoanelor aflate in saracie, amplificata de o prelungita crizaeconomica. Starea de saracie a fost experimentata de majoritatea populatiei, insa inmod diferit, prin conditii dificile de viata sau doar suportand efectele degradante aleacesteia. Copiii, tinerii fara o calificare profesionala, familiile monoparentale, mai alescele din mediul rural, familiile cu multi copii, somerii, pensionarii, agricultorii,

persoanele de gen feminin, cele singure, fara adapost, o parte a populatiei de romi,copiii abandonati si cei ai strazii reprezinta categoriile cel mai grav afectate de saracie.

Strategia de prevenire si combatere a saraciei, elaborata de Programul NatiunilorUnite pentru Dezvoltare in anul 1999 a sustinut prea putin directiile ce urmau a fiaplicate, astfel incat suportul social acordat grupurilor sarace a fost confuz, deficitar silipsit de continuitate. Apoi, in anul 2001, a fost infiintata Comisia Anti-Saracie siPromovare a Incluziunii Sociale, iar rezultatul semnificativ al acesteia se regaseste inPlanul National Antisaracie si de promovare a incluziunii sociale, adoptat de catreGuvern in 2002, ca program oficial de guvernare si actualizat pentru perioada 2006-2008.

Implicarea actorilor sociali, guvernamentali si nonguvernamentali care

evalueaza, elaboreaza politici sociale, dar si care identifica instrumentele

3


4/12

corespunzatoare, specifice pentru rezolvarea, diminuarea si chiar eradicarea saraciei siexcluziunii sociale.

Principalele cauze de excluziune sociala sau cauzele care au declansat si auintretinut acest proces de marginalizare se constituie intr-un complex de factori pe carevoi incerca sa-i prezint ca fiind generatori de marginalizare/excluziune si manifestarein cazul minoritatii rrome.Factori de natura sociala

Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomende liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortelecoercitiv egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestareaidentitatilor de grup ,dar si a prejudecatilor, stereotipiilor si discriminarii latenteexistente pana in acel moment.Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuricu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pecare il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptieimajoritatii si contribuie la intretinerea unui comportament discriminatoriu sau chiarrasist.

Factori de natura economica

Transformarile din viata economica- inflatia, somajul, diferentierea excesiva aveniturilor salariale, dar si scadera nivelului de trai, criza de locuinte etc.- au avut unaport decisiv la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat ocategorie de marginalizati d.p.v. economic.

Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranzitiei a fostminoritatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut : fiind slabcalificati, rromi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existenta pe bazaeconomiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea de colectare sivalorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada.

Pe de alta parte, scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii adus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa a

populatiei de etnie rroma iar aceasta criza este accentuata si de consecintele politiciipronataliste aberante ale vechiului regim, deoarece generatia nascuta dupa 1966 se aflaacum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in continuare cufamilia de origine. Prin urmare exista o supraaglomerare a locuintelor populatiei deetnie rroma, ceea ce atrage dupa sine alte consecinte extrem de serioase: lipsa de igienaa locuintei dar si a odihnei; dificultati in realizarea igienei personale; riscuri privindsanatatea, intimitatea si promiscuitatea precum si greutati in ceea ce privestesocializarea si educatia copiilor si adolescentilor rromi. De fapt tot datorita niveluluide trai foarte scazut, multe din familiile de rromi au renuntat dupa 1989 sa-si maitrimita copiii la scoala . O influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare acopiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei in functie de frecventa, dardin nefericire nu se poate spune ca in urma acestei decizii a crescut si calitatea actuluieducational.

4


5/12

Factori de natura politica si etnica

In perioada postdecembrista rromi nu au reprezentat o minnoritate etnicadiscriminata deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnica, liberasa-si promoveze propriile traditii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.

Odata cu liberalizarea si democratizarea societatii, a avut loc un proces deemancipare a diferitelor minoritati etnice , religioase, etc.- si de contiurare a identitatiiacestora, dar in acelasi timp si de marginalizare a lor de catre majoritate.

Este de remarcat faptul ca aceasta reactie este universala si nu este specificadoar Romaniei , peste tot respinsii apartin acelor categorii care nu pot asimila normeledominante.

Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnicesansa reprezentarii politice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa la inceputul anilor90 suficient de bine conturata si ca urmare , pentru a-si spori legitimitatea, liderii

politici au dus o campanie de exacerbare a identitatii minoritare in detrimentul celei decetatean.

In dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferitidentitatea de ,,rrom ca alternativa la cea de ,,tigan valorizata negativ de populatiamajoritara si ca urmare stigmatizata. Rezultatul a fost producerea unei fracturi chiarin interiorul grupului etnic intre rromi (reprezentand elita politica, intelectuala sieconomica) si tigani (reprezentand marea masa a celor care se simt ignorati, manipulatisau tradati de catre liderii politici).

Este tot mai evident faptul ca in conditiile unei tranzitii indelungate, dar si aneajunsurilor socio - economice si a derapajelor inerente unei democratii in formare,neglijarea institutionalizarii si legislatia uneori discriminatorie au dus lamarginalizarea populatiei de etnie rroma si chiar la o recrudescenta a discriminarii sirasismului.

Ca o consecinta a excluziune din politicile publice si ca alternativa lainsensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra,in absenta resurselor de dezvoltare individuala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile desupravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, etichetati ca delincventi etc.

In contextul noii reordonari a Europei, al considerarii ca ,,mostenire comuna aEuropei, rromii au devenit un stimul de reflectie a tuturor institutiilor europene, uncriteriu de aderare al tarilor est europene.

Singura alternativa acceptabila si viabila la problema excluziunii este o politicacoerenta si sustinuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de incluziune pe de alta

parte, desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactieadversa cel putin in momentul de fata.

Cauza este in opinia mea o intelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputafragmentar, doar in dimensiunea sa coercitiva de asimilare.In realitate ,,integrareareprezinta o relatie, o interactiune dinamica intre sistemul care,, se integreza sisistemul care ,,integreaza, iar rezultatul acestui proces este un echilibru functional al

partilor.

5


6/12

Insa trebuie sa tinem seama ca integrarea sociala are patru dimensiunifundamentale si anume: integrare culturala, normativa, comunicationala si functionala.Daca ,,integrarea culturala presupune coerenta normelor si valorilor unei culturi-,,integrarea normativa reprezinta masura in care valorila grupului devin normeefective. Dar aceasta exigenta a majoritatii- de conformare a minoritatii la normelesale- este adesea perceputa ca o tendinta de asimilare.

Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurilepopulatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru ca aceste reprezentari determinaatitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatiecare ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara:orice persoana intrebata are o opinie, deseori categorica, despre acestia. Adevarul esteca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fataimaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit sidezvoltat, cristalizind stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentarimai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza respingerea sauasimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari aleactiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba sunt perceputiasa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalti fata deei. Difuzarea reprezentarilor despre rromi deschide calea unui fenomen circular cauza-efect : formularea unor norme, definitiile de dictionar, referintele in tot felul de carti, inteleviziune si presa, toate se conduc dupa opinia comuna si pun in lumina franturi deimagine, in concordanta cu starea momentului. Aceste imagini se consolideaza ca totatatea adevaruri eterne, care pot fi aduse in actualitate sau trimise de unde au venit,totdeauna privite ca elemente de confirmare pentru persecutiile prezentului. Acestsistem de reprezentari constituie un foarte dificil obstacol in aplicarea noilor politici.In masura in care noile politici trebuie sa se bazeze pe o atitudine de respect, iar

perioada actuala, de intrebari si incertitudine, poate deschide calea unor viziuniimbunatatite, este imperativ necesar ca aceste reprezentari invechite, care blocheazaorice incercare de intelegere si comunicare dintre rromi si societate, sa fie supuse unui

proces de demantelareIn Romania exista un procent semnificativ de rromi integrati in momentul de

fata cel putin la nivel normativ si functional.Cei mai bine integrati sunt membrii eliteiintelectuale si a celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesiimoderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala. Factorii care pot si trebuie saaiba un rol decisiv in perfectarea procesului de integrare functionala a etniei rromilorin societatea ,, interculturala a mileniului III sunt: sistemul educational, mass-media,asistenta sociala si factorii de decizie de la nivel guvernamental. Toti acestia au datoriade a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile etnice din Romania- care sarespecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenireamanifestarilor discriminatorii si rasiste.

Istoria rromiloreste un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele careau dus la situatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si

cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai

6


7/12

complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromicat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt

Asigurarea incluziunii sociale i mputernicirii rromilorprin accesul egal laservicii publice (educaie, angajare n munc, sntate public, locuine, protecie iasisten social) i dezvoltare economic poate fi posibila doar indeplinindurmatoarele criterii sau etape :

mbuntirea procesului de aplicare a legislaiei privind protecia social icombaterea srciei;

Crearea cadrului legislativ, alocarea de fonduri speciale i dezvoltarea destructuri instituionale de incluziune e rromilor pe piaa muncii, inclusiv prineducaie vocaional i nfiinarea de centre de incluziune n munc;

Reduceri de impozite pentru societile care angajeaz rromi, n vedereadiminurii somajului n rndul rromilor;

Stimularea migraiei pozitive legale a rromilor prin ncheierea de tratatebilaterale i multilaterale asupra schimbului de for de munc; Adoptarea i implementarea unor politici colare comprehensive de desegregare

l promovarea accesului egal al rromilor la o educaie de calitate i adoptareaunei curricule colar inclusive;

Dezvoltarea reelei mediatorilor colari, n vederea facilitrii comunicrii icreterii ncrederii dintre rromi i instituiile de sntate;

Aplicarea regimului gratuitii pentru serviciile publice referitoare la obinereade acte de identitate i autorizaii de construcie i achiziionare de locuine,

pentru rromii i pentru alte categorii de persoane cu venituri mici; Subvenionarea de ctre stat a gospodriilor rrome cu venituri mici n vederea

accesului la utiliti precum instalaii sanitare, de nclzire, de iluminat; Dezvoltarea lucrrilor publice de mbuntire a infrastructurii de baz i

serviciilor n comunitile de rromi; Desfurarea de campanii publice de combatere a discriminrii n prestarea de

servicii publice.

Crearea unui cadru adecvat de asigurare a autonomiei culturale a rromilorprin nfiinarea de instituii de formare i reprezentare identitar a rromilor:

Adoptarea i implementarea de politici de aciune afirmativ pentru rromi(locuri speciale n instituii de nvmnt, burse pentru elevi i studeni etc.) latoate nivelele de nvmnt public i privat; programe de mentorat, pregtiresuplimentar i activiti extracurriculare n vederea facilitrii accesuluirromilor la educaia formal;

Formarea i angajarea de mediatori colari rromi n instituiile de nvmnt iimplicarea direct i deplin a prinilor rromi la procesul de luare a deciziei ncoal, n vederea unei mai bune comunicri i creterii ncrederii dintre familia/ comunitatea de rromi i coal;

Iniierea i dezvoltarea formelor de educaie alternativ (coli mobile, paaport

colar, nvmnt la distan, programe educaionale intensive i de scurtdurat, programe de educaie recuperatorie / remedial etc.), n vederea

7


8/12

facilitrii accesului la educaia colar al copiilor provenii din familii nomade /seminomade i al copiilor care au abandonat coala;

Includerea informaiilor despre rromi n curriculum-ul colar naionalobligatoriu, formare intercultural iniial i continu a profesorilor iadministratorilor din nvmnt i crearea de programe de destigmatizare aidentitii rrome i de afirmare a contiinei de sine a rromilor;

Crearea de programe de formare vocaional i reconversie profesional pentrurromi i revalorizarea meseriilor tradiionale ale rromilor, prin adoptarea de

prevederi legale referitoare la libera circulaie i stabilire temporar apersoanelor care practic meserii itinerante, prin susinerea adaptrii meseriilortradiionale rrome la cererea pieei i prin crearea i dezvoltarea unei reele dedistribuie;

Susinerea afirmrii identitii rrome prin nfiinarea de instituii de formare ireprezentare identitar a rromilor, ntre care centre de resurse i politici

educaionale, coli specializate pe studiul limbii, istoriei i culturii rromani,centre culturale, muzee, instituii de spectacol i realizarea gradual anvmntului monolingv n limba rromani la toate nivelele.

Stoparea urgent a uzului excesiv al forei, a uzului arbitrar al armamentului i araziilor abuzive al poliiei n cartierele de rromi;

Asigurarea imparialitii investigaiilor n ceea ce privete violenele iabuzurile motivate rasial ale poliiei i altor factori responsabili de aplicarealegii mpotriva rromilor i pedepsirea rapid i adecvat a celor gsii vinovai;garantarea proteciei mpotriva hruirii i a altor metode de intimidare, pentru

rromii care depun plngeri; Alinierea legislaiei interne de sancionare a discriminrii la standardele

Directivei 43/2000 a Consiliului European, cu privire la implementareaprincipiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de originea etnic saurasial, prin includerea ntre prevederile sale a discriminrii indirecte,victimizrii, hruirii, ndemnului la discriminare, inversrii sarcinii probei; nceea ce privete Consiliul Naional de Combatere a Discriminrii, organismulde implementare a legislaiei romneti de sancionare a discriminrii,includerea ntre funciile sale a asistenei independente pentru victime,extinderea msurilor sancionatorii dincolo de sancionarea prin amenzi la alte

msuri cu efect de prevenie, crearea unor mecanisme de apel eficiente care spreia cazurile respinse de CNCD, asigurarea independenei i transparenei salemetodologice i de activitate, nfiinarea de birouri regionale ale CNCD pentrucreterea accesabilitii i eficienei sale, intensificarea sancionrii i formareaanti-bias a actorilor cheie din societatea romneasc, asigurarea finanriiadecvate a CNCD;

Crearea unui grup de lucru al experilor rromi delegai al societii civile rrome,care s participe la elaborarea politicilor CNCD, n ceea ce privetediscriminarea fa de rromi;

Recunoaterea oficial de ctre Statul romn a Robiei i Holocaustului rromilor

prin scuze publice i adoptarea urgent a unui pachet de msuri reparatorii icompensatorii.

8


9/12

ANOFM sustine minoritatea rroma pentru a se putea integra pe piata muncii sidin acest motiv s-a luat hotararea sa se organizeze bursa locurilor de munc pentrurromi, la nivel naional,unde au fost identificate 4.287 locuri de munc. MinisterulMuncii Solidaritatii Sociale si a Familiei acorda anumite beneficii firmelor careangajeaza tineri sau orice cetateni de etnie rroma. Spre ex. : scutirea de plata aimpozitelor.

Deceniul de Incluziune a Romilor reprezinta o initiativa internationala la careparticipa guverne, organizatii internationale si reprezentanti ai societatii civile romedin mai multe state si care si propune ca, pe parcursul a zece ani (2005-2015), sareduca semnificativ decalajele socio-economice existente ntre romi si restul societatii,

pornind de la ideea ca romii reprezinta cea mai numeroasa minoritate din Europa, sitotodata cea mai vulnerabila. Deceniul de Incluziune a Romilor reprezinta unangajament politic, un efort multi-national pentru a realiza integrarea acesteiminoritati, prin masuri care sa vizeze: incluziunea sociala, sansele egale, eliminareaactiunilor segregationiste etc. Deceniul se materializeaza asadar ntr-un efortinternational conjugat pentru ntampinarea provocarilor comune din aria europeana, cu

privire la integrarea romilor, ntreprins n mod deschis, transparent, coerent.

Planificarea Deceniului a fost ghidata de catre Comitetul International deCoordonare - un organism format din reprezentanti ai guvernelor, ai unor organizatiiinternationale si din tineri lideri romi - care a stabilit patru arii prioritare: educatie,ocuparea fortei de munca, sanatate si locuire. Comitetul International de Coordonare ainclus, de asemenea, trei teme ce se regasesc n toate ariile prioritare: saracia,discriminarea si egalitatea de sanse in functie de gen.

Anul 2004 a fost declarat an pregatitor al Deceniului, in cadrul caruia Guvernele,prin reprezentantii lor, au trebuit sa puna la punct toate detaliile necesare lansariiprocesului Deceniului in sine, la inceputul anului 2005. Statele participante s-auangajat sa elaboreze fiecare cte un Plan National de Actiune, care sa cuprinda

politicile concrete pe care si le propun, n functie de nevoile specifice ale fiecarei tari.Pe parcursul anului 2004, statele au definitivat aceste Planuri Nationale de Actiune,care le vor orienta activitatile viitoare n cadrul Deceniului.

n pregatirea Planurilor Nationale de Actiune, fiecare tara a identificat o serie deindicatori care vor fi folositi n masurarea/evaluarea progresului n ceea ce privesteobiectivele Deceniului. Si in Romania au fost elaborate Planurile de actiune sectoriale,n domeniile: sanatate, educatie, munca, locuire. Ideea Deceniului a aparut o data cu

prima conferinta regionala de impact pe problemele romilor desfasurata la Budapestan anul 2003 si intitulata "Romii ntr-o Europa n extindere: provocari pentru viitor".Initiatorii acestei idei au fost presedintii Bancii Mondiale si Open Society Institute -

New York, James Wolferson, respectiv George Soros. Atunci s-a decis ca este nevoiede un angajament politic al guvernelor din regiune, care sa faca eforturi pentru aameliora situatia minoritatii rome prin politici active de incluziune sociala. Deasemenea, in cadrul conferintei, s-a subliniat importanta implicarii active a societatiicivile rome in acest amplu proces. Motto-ul delegatiilor de romi, reprezentanti ai

societatii civile, a fost unul foarte sugestiv: "Nimic despre noi, fara noi".

9


10/12

Deceniul presupune o schimbare de viziune privind politica de sprijin a romilorsi o vointa politica pentru o reforma reala. Alte tari aveau sa fie ncurajate sa se alatureDeceniului, initiativa ramanand si acum deschisa tarilor interesate

Noua guverne din Europa Centrala si de Sud-Est sunt implicate in cadrul acestuiDeceniu de incluziune a romilor si anume:Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria,Macedonia, Serbia, Muntenegru, Romnia, Slovacia.

Mai multe organizatii internationale partenere printre care se numara Institutulpentru o Societate Deschisa si reteaua fundatiilor Soros din tarile Deceniului, BancaMondiala, Comisia Europeana, Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite,Organizatia pentru Securitate si Cooperare n Europa, Consiliul Europei, Banca deDezvoltare a Consiliului Europei si, cel mai important, actori decizionali romi careactiveaza la nivelul organizatiilor internationale dedicate acestei etnii.Societatea civila roma.

Participarea liderilor romilor reprezinta o valoare fundamentala a Deceniului.Reprezentantii organizatiilor societatii civile a romilor fac parte din ComitetulInternational de Coordonare si s-au implicat inca de la inceput in pregatirea Planurilor

Nationale de Actiune.

Finantarea Deceniuluiva necesita o realocare a resurselor existente n cadrulbugetelor nationale si va alinia aceste planificari la instrumentele de finantare aledonatorilor internationali.

Pe parcursul anului 2004 au avut loc trei intalniri ale Comitetului de Coordonarea Deceniului de Incluziune a Romilor. Lansarea oficiala a Deceniului a avut loc laSofia, pe 2 februarie 2005.

Domeniile prioritare de actiune ale Deceniului (incluse n Planurile Nationalede Actiune)

Educatia Sanatatea Locurile de munca Locuirea Organizarea Deceniului

Deceniul are un organism decizional, Comitetul International de Coordonare,care se reuneste periodic si din care fac parte reprezentanti ai guvernelor, ai

organizatiilor internationale partenere si ai societatii civile a romilor. |Una dintredeciziile acestuia a fost ca presedintia Deceniului sa fie asigurata prin rotatie, anual, decatre fiecare stat participant, prima tara care detine presedintia fiind Romnia.

Presedintia Deceniului asigurata de Guvernul Romaniei, prin AgentiaNationala pentru Romi

Guvernul Romaniei, prin Agentia Nationala pentru Romi, detine presedintiaacestui program in perioada iulie 2005 - iunie 2006. De asemenea, ANR si-a luatangajamentul de a asigura in acest interval si Secretariatul Tehnic al Deceniului. ANR,n calitate de coordonator national al Deceniului, are responsabilitatea de a eficientiza

acest proces, de a fi catalizator pentru analizarea progresului facut de fiecare tara n

10


11/12

domeniile Deceniului, de a promova prioritatile ce reprezinta subiect de interes pentrutarile participante si de a sustine o buna colaborare cu institutiile internationale.

Pe data de 4 Octombrie 2005 Agentia Nationala pentru Romi a preluat de laomologul maghiar documentele Secretariatului Tehnic al Deceniului, n cadrul uneiceremonii organizate la Palatul Victoria. n general, activitatile secretariatului seaxeaza pe organizarea reuniunilor tematice internationale si a ntlnirilor ComitetuluiInternational de Coordonare a Deceniului de Incluziune a Romilor.

Agentia Nationala pentru Romi si-a propus, pentru intervalul de timp in caredetine aceasta pozitie, atingerea catorva obiective importante detaliate in capitolulPrioritatile Romniei pe perioada asigurarii Presedintiei "Deceniului de Incluziune aRomilor 2005 - 2015".

Activitatile stabilite ca prioritati ale Romaniei de perioada asigurarii presedintieiDeceniului, au fost aprobate n 30 septembrie 2005, prin memorandum de PrimulMinistru. Costurile destinate operationalizarii programului activitatilor internationaleau fost introduse la bugetul de stat pe anul 2005 si 2006.

In sedinta de Guvern din data de 17 noiembrie 2005, a fost aprobatMemorandumul privind acordul dintre Guvernului Romniei si Banca Internationala

pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru constituirea Fondului de ncredere, creatpentru sprijinirea unor activitati specifice Deceniului.

In luna noiembrie 2005, a fost semnata o conventie intre Ministerul FinantelorPublice, Secretariatul General al Guvernului si Agentia Nationala pentru Romi, privindgrantul acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) invaloare de 350.000 Euro, destinat dezvoltarii capacitatii institutionale pentru realizarea

programului de incluziune sociala a romilor.

11


12/12

Referinte bibliografice:

1. Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, Bucuresti, 20002. Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti,19933. C.Zamfir, E.Zamfir, Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura Alternative,Bucuresti 19934. Sorin M. Radulescu, Rromi,in sincronia si diacronia populatiilor de contact,EdituraLumina Lex, Bucuresti, 20025. Webgrafie: www.anr.gov.ro/html/Deceniul.html www.finantare.ro/program-1204-Deceniul-de-Incluziune-a-Romilor.html

12
http://www.anr.gov.ro/html/Deceniul.htmlhttp://www.anr.gov.ro/html/Deceniul.html

Evaluarea Programelor Sociale

Documents

Transcript of Evaluarea Programelor Sociale