Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate ... · b) evaluarea...

2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE

DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE

Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei

desfăşurate la nivelul

Ministerului Afacerilor Interne

în perioada 2012 - 2016

Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne

2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Context şi problematică 1

CUPRINS

I. Context şi problematică ....................................................................................... 2

II. Obiective şi teme de cercetare.............................................................................. 4

III. Metodologie ......................................................................................................... 6

IV. Constatări generale ............................................................................................. 8

IV.1. Politici privind prevenirea corupţiei............................................................... 8

IV.2. Coordonare/funcţionare/responsabilitate în domeniul prevenirii corupţiei. 12

IV.3. Impactul perceput al măsurilor anticorupție la nivelul MAI ....................... 18

IV.4. Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI ... 22

IV.5. Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate .................................... 23

V. Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire ....................................................... 28

V.1. Activităţi din competenţa Serviciului Prevenire ............................................ 30

V.1.1. Activităţi de instruire/informare privind fenomenul corupţiei ................... 30

V.1.2. Campanii de conştientizare şi acţiuni de promovare şi acţiuni de promovare

anticorupţie .............................................................................................................. 33

V.2 Activităţi din responsabilitatea Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie.... 34

V.3. Activitatea de relaţii cu publicul .................................................................... 36

V.4. Activitatea de comunicare şi relaţii publice ................................................... 37

VI. Concluzii şi recomandări .................................................................................. 39

Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI ............ 44

Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate ............................................. 46

Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire ........................................................... 48

Activităţi de instruire/ informare .......................................................................... 49

Campanii de conştientizare ................................................................................... 51

Cooperarea cu alte instituţii publice şi cu societatea civilă................................... 51

Activităţi din responsabilitatea SSPA.................................................................... 51

Managementul riscurilor de corupție ................................................................... 52

Activitatea de relaţii cu publicul ........................................................................... 53

Activitatea de comunicare şi relaţii publice .......................................................... 55


2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Context şi problematică 2

I. Context şi problematică

Dezvoltarea componentei de prevenire în cadrul structurii specializate din

cadrul ministerului - Direcţia Generală Anticorupție (DGA), experienţa acumulată în

implementarea planurilor de acţiune aferente diferitelor strategii naţionale

anticorupţie, adoptarea propriului cadru legislativ în domeniu, dar mai ales

identificarea şi aplicarea metodelor, mijloacelor inovative, precum şi a măsurilor

concrete de remediere, evidenţiază importanţa pe care o acordă Ministerul Afacerilor

Interne (MAI) luptei împotriva fenomenului corupţiei.

Evoluţia în domeniul prevenirii corupţiei la nivelul întregului minister în

perioada de referinţă, progresele realizate de către DGA, prin derularea activităţilor

de către specialiştii acestei structuri pe toate liniile de muncă, au înregistrat o

vizibilitate mai ridicată, recunoscută la nivel naţional şi internaţional.

Metodele, tehnicile şi practicile de prevenire a corupţiei implementate la

nivelul DGA constituie modele de bună practică atât pentru instituţiile şi autorităţile

publice naţionale, cât şi pentru instituţiile publice, agenţiile de aplicare a legii şi

diferitele organizaţii internaţionale cu care România cooperează în domeniul luptei

împotriva corupţiei.

Eforturile depuse în plan preventiv au produs o schimbare a atitudinii astfel

încât la nivelul MAI se observă o scădere a numărului angajaţilor MAI implicaţi în

fapte de corupţie. Abordarea instituţională şi eforturile întreprinse în sfera

activităţilor de prevenire a corupţiei desfăşurate pe parcursul perioadei supuse

analizei, 2012-2016, au produs efecte cuantificabile relevante. În această perioada

indicatorii statistici evidenţiază faptul că evoluţia numărului incidentelor de

integritate înregistrate la nivel naţional a fost una liniară până în anul 2016, când a

început o scădere evidentă, continuată în anul 2017. La momentul actual, se remarcă

trendul pozitiv înregistrat prin scăderea semnificativă, cu 38,9% a numărului

incidentelor de integritate pe parcursul anului 2017.

Preocuparea permanentă a factorilor decizionali ai DGA privind eficienţa

sistemului preventiv în domeniul corupţiei are în vedere identificarea şi alocarea

resurselor necesare bunei desfăşurări a activităţilor adresate atât personalului MAI,

cât şi societăţii civile, îmbunătăţirea pregătirii personalului DGA şi a celorlalţi

angajaţi MAI, inclusiv perfecţionarea metodelor şi practicilor adoptate de specialiştii

DGA.

Eficiența activităților preventive depinde de capacitatea instituției de a-și

adapta instrumentele noilor forme de manifestare ale fenomenului corupției, analiza


2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Obiective şi teme de cercetare 3

cazuisticii cu prilejul evaluării incidentelor de integritate relevând o schimbare a

modurilor de operare ce se regăsesc în comportamentul funcționarilor publici.

Cercetarea urmăreşte analiza necesităţii regândirii, reorientării şi ierarhizării

eforturilor întreprinse de DGA în domeniul prevenirii corupţiei. Mai mult decât atât,

ţinând cont de contextul social actual în care prevenirea corupţiei reprezintă o

prioritate naţională, este de la sine înţeleasă decizia instituţională de a identifica şi de

a adopta permanent cele mai potrivite măsuri, care să se adreseze direct

vulnerabilităţilor de corupţie existente la nivelul ministerului.


2017


II. Obiective şi teme de cercetare

Proiectul de cercetare are drept obiectiv general evaluarea eficienţei şi a

impactului activităţii de prevenire derulate la nivelul MAI, în perioada 2012-2016, în

vederea eficientizării acesteia.

Demersul de cercetare presupune realizarea analizei parametrilor de

performanţă, a activităţilor desfăşurate în domeniul prevenirii corupţiei, a cadrului

normativ şi conceptual, a metodelor şi practicilor utilizate, atât din perspectiva

personalului DGA direct implicat în activităţile preventive, a principalilor

beneficiari, respectiv a reprezentanţilor diferitelor instituţii, agenţii şi autorităţi din

componenţa ministerului, cât şi a reprezentanţilor societăţii civile, în speţă

organizaţiilor neguvernamentale cu care DGA a colaborat în perioada de referinţă la

proiectarea şi desfăşurarea unei game diverse de proiecte în domeniu.

Din perspectiva îndeplinirii obiectivului general al cercetării, au fost stabilite

următoarele obiective specifice:

a) capacitatea de implementare a documentelor de politică publică privind

prevenirea corupţiei iniţiate la nivelul MAI (strategii, planuri etc.), avându-se în

vedere atât conţinutul acestora, cât şi capacitatea de implementare, monitorizare

şi evaluare a documentelor;

b) evaluarea responsabilităţilor privind prevenirea corupţiei, luând în considerare pe

de o parte atribuţiile DGA, iar pe de altă parte responsabilităţile instituţiilor MAI;

c) evaluarea eficienţei, eficacităţii, adresabilităţii şi atingerii obiectivelor

activităţilor de prevenire, urmărindu-se următoarele coordonate:

activităţile de informare şi instruire a personalului MAI;

campaniile de conştientizare şi acţiunile de promovare a integrităţii;

funcţionalitatea grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei, în special

modul de desfăşurare a activităţii de către consilierii pentru integritate;

activitatea de management al riscurilor de corupţie;

activitatea de realizare a studiilor în domeniul corupţiei;

activitatea de cooperare cu instituţiile MAI, cu alte instituţii publice şi cu

societatea civilă;

transparenţa, mediatizarea activităţii şi promovarea imaginii DGA;

gestionarea relaţiei cu cetăţenii (audienţe, petiţii, apeluri Tel Verde).

d) evaluarea impactului activităţilor de prevenire şi a schimbării produse în ceea ce

priveşte manifestarea corupţiei la nivelul MAI;

e) formularea de propuneri privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea

activităţilor de prevenire.


2017


Scopul studiului este acela de a îmbunătăţi politicile de prevenire a corupţiei

adoptate la nivelul MAI, prin continuarea şi valorificarea acţiunilor de succes

desfăşurate de DGA, cât şi prin înlăturarea disfuncţionalităţilor manifestate în

perioada de referinţă, în vederea obţinerii schimbării de atitudine a personalului MAI

faţă de faptele de corupţie.

Grupul - ţintă este reprezentat de persoane care cunosc îndeaproape specificul

activităţilor preventive derulate de către DGA, după cum urmează: ofiţerii

responsabili cu activitatea de prevenire a corupţiei din cadrul structurilor teritoriale

ale DGA, structurilor de prevenire a corupţiei din cadrul Direcţiei Prevenire a DGA,

precum şi consilierii pentru integritate de la nivelul structurilor centrale şi teritoriale

ale MAI.

Proiectul de cercetare a fost implementat în conformitate cu art. 57, lit. h) din

Regulamentul de organizare şi funcţionare al DGA, aprobat prin OMAI nr.

119/25.07.2014, Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie fiind abilitat să realizeze la

solicitarea conducerii direcţiei generale, analiza parametrilor de performanţă ai unor

componente structurale şi/sau procesuale ale direcţiei generale, în vederea evaluării

eficienţei acestora din perspectiva rolului şi responsabilităţilor în domeniul prevenirii

şi combaterii corupţiei la nivelul MAI”.


2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Metodologie 6

III. Metodologie

Studiul privind evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate la

nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a realizat cu ajutorul următoarelor

instrumente de cercetare:

1. Analiza documentelor existente la nivelul DGA ce pot furniza informaţii despre

modul în care se desfăşoară activitatea de prevenire a corupţiei şi despre

rezultatele acesteia;

În scopul atingerii obiectivelor stabilite au fost colectate, studiate şi evaluate o

serie de documente ce au stat la baza desfăşurării activităţii de prevenire (strategii,

programe, planuri de acţiune), precum şi a evaluărilor acesteia (indicatori de

performanţă, analize, bilanţuri, etc.).

În cadrul machetei de indicatori statistici realizată la nivelul Serviciului

Cabinet din cadrul DGA se regăsesc raportările structurilor centrale şi subordonate

ale direcţiei generale, corespunzătoare domeniilor de activitate existente la nivelul

instituţiei. În perioada supusă analizei au existat forme diferite ale machetei şi ale

indicatorilor utilizaţi, consecinţă a modului în care au fost formulate priorităţile şi

obiectivele instituţionale de-a lungul perioadei evaluate, dar şi a structurii

organizatorice, care periodic a cunoscut modificări. Drept urmare, pentru corelarea

tuturor informaţiilor relevante pentru analiză, s-a realizat o grupare a indicatorilor de

performanţă similari, în scopul reflectării principalelor activităţi din competenţa

Direcţiei Prevenire, în funcţie de responsabilităţile gestionate de structurile din

cadrul acesteia.

2. Analiza secundară a datelor conţinând informaţii relevante privind activitatea de

prevenire a corupţiei derulată la nivelul MAI;

Pentru valorificarea rezultatelor/concluziilor studiilor efectuate în perioada

2012-2016, au fost analizate toate sondajele de opinie realizate la nivel naţional în

rândul personalului MAI şi al populaţiei, precum şi studiile tematice derulate la

nivelul DGA.

3. Aplicarea a două chestionare diferite, ofiţerilor responsabili cu activitatea de

prevenire a corupţiei de la nivelul tuturor structurilor DGA şi consilierilor pentru

integritate care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor centrale şi teritoriale

MAI.

În scopul evaluării progreselor realizate în cadrul activităţilor de prevenire a

corupţiei şi al identificării unor măsuri eficiente care să conducă la diminuarea sau


2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Metodologie 7

controlul fenomenului la nivelul instituţiei, a fost realizat un sondaj de opinie în

rândul consilierilor pentru integritate desemnaţi la nivelul structurilor MAI şi al

ofiţerilor DGA ce desfăşoară activităţi de prevenire a corupţiei.

Specialiştii din cadrul Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie au elaborat

două instrumente de culegere a datelor, adaptate grupurilor – ţintă, în colaborare cu

celelalte structuri componente ale Direcţiei Prevenire, pe baza dimensiunilor de

interes prezentate anterior. Aplicarea celor două chestionare la nivelul structurilor

aparatului propriu, al instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea/coordonarea

ministerului a fost realizată, în luna iunie a.c., de către ofiţerii din cadrul Serviciul

Studii şi Proiecţii Anticorupţie, iar instrumentul adresat consilierilor pentru

integritate desemnaţi la nivelul structurilor teritoriale MAI a fost efectuată cu ajutorul

ofiţerilor de prevenire din cadrul structurilor teritoriale.

Primul grup-ţintă a fost reprezentat de 70 ofiţeri din cadrul DGA, atât de la

nivel teritorial, cât şi de la nivel central, având experienţă în domeniul prevenirii

corupţiei, iar cel de-al doilea grup-ţintă a fost constituit din 319 consilieri pentru

integritate, din cadrul structurilor MAI în care au fost constituite grupuri de lucru.

Eşantionul consilierilor pentru integritate a fost unul stratificat şi reprezentativ pentru

populaţia din care aceştia fac parte, având un nivel de încredere de 95% , cu o

marjă de eroare de ± 1.6%, iar pentru ofiţerii de prevenire pentru nivelul de

încredere de 95% , marja de eroare calculată este de ± 5.5% .

Concluziile şi recomandările formulate în cadrul studiului au ca scop

fundamentarea deciziilor privind îmbunătăţirea performanţei activităţilor de

prevenire a corupţiei desfăşurate de către DGA, a sporirii impactului acestora asupra

tuturor actorilor implicaţi, asupra grupurilor - ţintă de la nivelul structurilor MAI şi

asupra societăţii civile.

De asemenea, recomandările pot contribui la consolidarea rolului

responsabililor de implementare a activităţilor din domeniul prevenirii corupţiei

(ofiţerii de prevenire, consilierii pentru integritate, membrii grupurilor de lucru

pentru prevenirea corupţiei de la nivelul structurilor MAI), cât şi la asumarea de

către şefii structurilor MAI a implementării măsurilor preventive şi de control

privind ameninţările de corupţie cu care se confruntă acestea.


2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Constatări generale 8

IV. Constatări generale

IV.1. Politici privind prevenirea corupţiei

Luând în considerare amploarea fenomenului corupţiei şi consecinţele

acestuia, România a făcut progrese uriaşe în lupta împotriva acestui flagel , de la

adoptarea primelor acte legislative în domeniu, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,

descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, respectiv Strategia Naţională

Anticorupţie pe perioada 2001 – 2004 şi până în prezent.

Încă din primele documente de politică publică adoptate de Guvernul

României în domeniu, prevenirea corupţiei este definită ca fiind un pilon important,

cuprinzând totalitatea activităţilor de informare, conştientizare, educaţie şi formare

profesională derulate de instituţiile, autorităţile, agenţiile şi organismele publice şi

private care au aderat la acestea. Conform cadrului normativ adoptat, pe lângă

obligaţia persoanelor care exercită o funcţie publică de a îndeplini îndatoririle ce le

revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor de serviciu, instituţiile publice au datoria

asigurării condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a actelor normative,

monitorizării şi evaluării periodice a eficienţei măsurilor de prevenire şi control

adoptate în domeniul prevenirii corupţiei.

Astfel, prin semnarea declarației de aderare la strategia naţională anticorupţie ,

conducerea instituţiilor publice îşi asumă responsabilitatea adoptării şi implementării

politicilor anticorupţie, a strategiilor sectoriale anticorupţie, a definirii unor coduri

etice şi regulamente interne privind implementarea standardelor existente la nivelul

intern şi internaţional.

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, încă de la înfiinţare, din anul 2005,

DGA a elaborat documente de planificare strategică în domeniul prevenirii corupţiei,

avându-se în vedere atât liniile directoare ale politicilor naţionale, cât şi

recomandările reprezentanţilor Comisiei Europene1.

1 Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2005 - 2007 a fost transpusă la nivelul MAI, prin adoptarea OMAI nr.

1150/2006 pentru aprobarea Strategiei de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul personalului propriu,

reprezentând prima strategie sectorială adoptată după înfiinţarea DGA. La nivelul MAI au urmat adoptarea Strategiei

Naţionale Anticorupţie pe perioada 2008-2010 şi a Planului de acţiune MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare

(H.G. 1346/2007), transpuse în documentul intern Planul sectorial aferent MAI pentru perioada sus menţionată. Ca

urmare a implementării planului sectorial, dar şi a experienţei instituţionale acumulate la nivelul MAI, prin adoptarea

politicilor anticorupţie anterioare, în special a pregătirii personalului propriu în domeniul prevenirii corupţiei, au fost

elaborate documente de politică publică internă. Astfel, în continuarea implementării planurilor dezvoltate în domeniul

prevenirii corupţiei au fost adoptate la nivelul MAI două documente importante pentru susţinerea activității: Strategia

proprie de Prevenire şi Combatere a Corupţiei 2011-2013, aprobată prin OMAI 64/30.03.2011 şi Concepţia privind


2017


Ţinând cont de recomandările auditorilor externi, Strategia Naţională

Anticorupţie pe perioada 2012 – 2015, adoptată prin Hotărârea de Guvern nr.

215/2012, s-a concentrat pe implementarea eficientă a standardelor anticorupţie, atât

la nivelul fiecărei instituţii publice, cât şi a celor din sectorul privat. Documentul

strategic a introdus aspecte practice şi instrumente concrete de lucru: inventarul

privind măsurile preventive obligatorii, indicatorii de performanţă asociaţi, structura

standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.

Astfel, instrumentele de lucru urmărite în cadrul strategiei naţionale au

contribuit la dezvoltarea unui plan concret de acţiune adoptat la nivelul MAI. În anul

2012 a fost adoptat Ordinul nr. 174/2012 privind aprobarea Planului sectorial de

acţiune pentru implementarea, la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a

Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012 – 2015, precum şi pentru

aprobarea Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de

evaluare la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Mai mult decât atât, SNA 2012 – 2015 a propus implementarea unor

instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de

evaluare a riscurilor de corupţie, instrument dezvoltat de DGA în 2009 şi aplicat la

nivelul MAI din 2010. Pornind de la experienţa acumulată de instituţia noastră,

strategia a prevăzut transferul acestui instrument şi spre alte instituţii publice.

Totodată, SNA a inclus şi evaluarea periodică a eficienţei reacţiei

instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire

la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii din domeniu. În cadrul

acestui mecanism s-a solicitat instituţiei la nivelul căreia s-a produs un incident de

integritate să prezinte, în termen de trei luni, măsurile adoptate pentru remedierea

aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.

În perioada de referinţă a studiului, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite

de SNA 2012 – 2015, s-a aprobat, la data de 12 iunie 2013, O.m.a.i. nr. 86 privind

organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Ordinul nr. 86/2013 reglementează modul de organizare şi desfăşurare a

activităţilor de prevenire din cadrul MAI, conţinând clarificări conceptuale aferente

domeniului prevenirii corupţiei la nivel instituţional. Prevenirea corupţiei la nivelul

prevenirea corupţiei pentru perioada 2009-2012. De asemenea, în această perioadă a fost elaborată la nivelul DGA

prima Metodologie de identificare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, iar la nivelul structurilor MAI au fost

înfiinţate funcţiile de consilier pentru integritate şi grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei.


2017


MAI se realizează prin derularea activităţilor de instruire şi informare anticorupţie,

campaniilor de informare, managementului riscurilor de corupţie şi efectuarea

testelor de integritate. Ordinul prevede inclusiv desemnarea consilierului pentru

integritate, principalele sale atribuţii, cât şi responsabilităţile ce revin personalului cu

funcţii de conducere din cadrul MAI în domeniul prevenirii corupţiei.

În completarea demersurilor privind stabilirea unui cadru unitar la nivel

instituţional privind desfăşurarea activităţilor preventive, la nivelul DGA au fost

elaborate şi revizuite proceduri distincte de lucru şi metodologii, după cum urmează:

a) Activitatea de prevenire:

Metodologia privind coordonarea, planificarea, organizarea și desfășurarea

activităților de prevenire a corupției, aprobată prin Dispoziția directorului

general al DGA nr. 31 din 04 noiembrie 2014; forma anterioară a fost aprobată

prin Dispoziția directorului general al DGA nr. 26 din 30 iunie 2010;

PI-01-SP Procedura privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea

activităţilor de instruire anticorupţie, elaborată în 2010, revizuită în 2015;

PI-02-SP Procedura privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea

activităţilor de informare anticorupţie, elaborată în 2010, revizuită în 2015;

PI-03-SP Procedura privind organizarea şi desfăşurarea campaniilor/

acţiunilor de prevenire a corupţiei în rândul personalului MAI şi pentru

conştientizarea de către funcţionari şi cetăţeni a cauzelor şi consecinţelor

implicării în fapte de corupţie, elaborată în 2010, revizuită în 2015;

PI-04-SP Procedura privind întocmirea publicaţiei „Integritatea – buletin

documentar şi de informare privind activitatea de prevenire şi combatere a

corupţiei”, elaborată în 2010, revizuită în 2015;

PI-05-SP Procedura privind realizarea de materiale cu caracter preventiv şi

diseminarea acestora către funcţionari şi cetăţeni, elaborată în 2010, revizuită

în 2015;

PI-06-SP Procedura privind utilizarea Sistemului Informatic pentru

Activităţile de Prevenire a Corupţiei, elaborată în 2014.

b) Activitatea de studii şi proiecţii anticorupţie:

PS–01-DGA procedura privind evaluarea măsurilor adoptate de către

structurile MAI pentru remedierea aspectelor care au favorizat incidentele de

integritate, elaborată în 2013 şi revizuită în 2015;

PS-02-DGA procedura privind utilizarea aplicaţiei informatice

Managementul Asistat al Riscurilor de Corupţie – MARC, elaborată în 2016.

c) Activitatea de relaţii cu publicul:

Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de primire,

examinare, evidenţă şi soluţionare a petiţiilor şi apelurilor Telverde, precum


2017


şi primirea cetăţenilor în audienţă în structurile Direcţiei Generale

Anticorupţie, stabilită prin Dispoziţia directorului general 27/2012, revizuită în

2013, 2014 şi 2016;

Procedura privind soluţionarea petiţiilor, care a fost actualizată de două ori în

anul 2012.

d) Activitatea de informare şi relații publice:

PO-01-BIRP procedura privind elaborarea şi transmiterea comunicatelor de

presă şi a altor materiale destinate publicităţii la nivelul DGA, revizuită în

2016;

PO-02-BIRP procedura privind organizarea unei conferinţe de presă, revizuită

în 2016;

PO-03-BIRP procedura privind activităţile/acţiunile întreprinse în cazul unei

crize mediatice, revizuită în 2016.

Din analiza datelor rezultă că strategiile naţionale anticorupţie şi celelalte

programe de măsuri implementate până în prezent pentru prevenirea corupţiei

în MAI au contribuit în mod vizibil la diminuarea acesteia. În acest sens, 87,1%

dintre consilierii pentru integritate şi 78,6% dintre ofiţerii de prevenire au opinat că

politicile anticorupţie au contribuit la diminuarea corupţiei. (Anexă – pagina 2)

Viziunea modernă pe care s-a bazat Strategia Naţională Anticorupţie 2012-

2015 a contribuit în mod real la consolidarea educaţiei anticorupţie şi

conştientizarea efectelor negative ale fenomenului corupţiei, concretizându-se în


2017


modificarea anumitor comportamente şi mentalităţi. Astfel, putem aprecia că

rezultatul obţinut în urma implementării este reprezentat de creşterea gradului de

integritate în rândul personalului MAI.

Principalul aspect pozitiv înregistrat este acela al popularizării prevederilor

SNA prin realizarea de informări cu conţinut anticorupţie la nivelul tuturor

instituţiilor MAI.

De asemenea, evaluarea principalelor aspecte pozitive din cadrul instituţiei

în care îşi desfăşoară consilierii pentru integritate atribuţiile de serviciu a evidenţiat

creşterea încrederii publicului în aceste structuri ale MAI, schimbarea în bine a

imaginii instituţiei prin aprecierea a 26,3% dintre respondenţi, pregătirea şi

competenţa profesională ale angajaţilor (23,5%), precum şi prezenţa sporită pe

teren, eficienţa, eficacitatea şi operativitatea activităţilor specifice (11,6%).

(Anexă – pagina 3)

Cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate (82,8%) consideră că

documentele actuale, în special O.M.A.I. nr. 86/2013 oferă, în suficientă măsură,

suportul conceptual şi metodologic necesar pentru a realiza activităţile din

domeniul prevenirii corupţiei într-o manieră eficientă la nivelul structurilor din care

provin. (Anexă – pagina 4)

Ca şi percepţie generală asupra eficienţei activităţilor de prevenire la nivelul

MAI, în rândul consilierilor pentru integritate s-a constatat un trend pozitiv. Astfel

conform aprecierii a 7 din 10 consilieri pentru integritate, modul de raportare faţă

de corupţie, pe ansamblul personalului MAI, face tot mai mult vizibilă o

schimbare în bine, examinând perioada ultimilor 3 ani. (Anexă – pagina 5)

IV.2. Coordonare/funcţionare/responsabilitate în domeniul prevenirii corupţiei

În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al DGA,

Direcţia Prevenire are rol de coordonator al activităţilor tuturor structurilor aferente

domeniului, respectiv Serviciul Prevenire, Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie şi

Serviciul Relaţii cu Publicul, care are în competenţă Biroul Informare şi Relaţii

Publice şi Compartimentul Call - Center.

În plan teritorial, activităţile aferente întregului domeniu prevenire, studii şi

proiecţii, relaţii cu publicul sunt desfăşurate de către ofițerii de prevenire din

cadrul serviciilor judeţene anticorupţie şi Direcţiei Anticorupţie pentru

Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov.


2017


Sarcinile ce revin acestor structuri sunt stabilite prin reglementări cu caracter

intern, respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare, metodologii,

proceduri, instrucţiuni şi fişe ale posturilor. Conform celor prezentate anterior,

priorităţile domeniului prevenirii corupţiei la nivel MAI sunt stipulate în planuri

de acţiune aprobate la niveluri ierarhice superioare, în concordanţă cu

documentele strategice naţionale, dar şi în documente interne ale DGA.

Astfel, în perioada de referinţă a cercetării, s-a aprobat, prin O.m.a.i. nr.

174/2012, Planul sectorial de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale

anticorupţie pe perioada 2012-2015 şi Inventarul măsurilor preventive anticorupţie

şi indicatorii de evaluare la nivelul MAI. Coordonatorul planului sectorial 2012-

2015 a fost desemnat subsecretarul de stat pe domeniul relaţiei cu Parlamentul şi

Guvernul.

În conformitate cu O.m.a.i. nr. 174/2012, DGA a fost desemnată ca instituţie

responsabilă pentru implementarea la nivelul MAI a planului sectorial de acţiune

şi al inventarului măsurilor preventive anticorupţie. În acest sens, DGA a avut

atribuţii de coordonare, monitorizare, colectare şi raportare a datelor acestora

către Secretariatul Tehnic al SNA, de la nivelul Ministerului Justiţiei. În acelaşi

timp, şefii structurilor din cadrul MAI au fost răspunzători pentru

implementarea măsurilor stabilite în sarcina acestora şi pentru comunicarea către

DGA a stadiului realizării lor.

În ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a

corupţiei în cadrul MAI, în conformitate cu O.m.a.i. nr. 86/2013, activităţile de

informare şi de instruire anticorupţie se realizează de către personalul specializat din

cadrul DGA.

Şefii structurilor MAI asigură condiţiile corespunzătoare organizării

activităţilor de informare sau de instruire anticorupţie, participarea personalului

din subordine la aceste activităţi şi postarea mesajelor anticorupţie puse la

dispoziţie de către DGA.

De asemenea, conducătorii structurilor MAI au obligaţia implementării

metodologiei şi aplicării măsurilor de prevenire/control care să limiteze

expunerea la riscuri de corupţie a personalului. Totodată, sprijină personalul

specializat al DGA în realizarea evaluării incidentelor/studiilor de caz cu privire la

faptele de corupţie săvârşite de personalul MAI din subordine.

Conform art. 14 din O.m.a.i. nr. 86/2013, pentru sprijinirea activităţilor de

prevenire a corupţiei desfăşurate de către DGA, şefii structurilor MAI desemnează

consilierul pentru integritate.


2017


La rândul său, consilierul pentru integritate diseminează materialele

transmise de către DGA cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a

corupţiei din MAI; ţine evidenţa personalului care participă la activităţile de

informare şi de instruire anticorupţie; propune şefului structurii organizarea şi

desfăşurarea de activităţi de instruire realizate de DGA; asigură secretariatul

grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei; sprijină personalul DGA în

realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor ori de realizare a

studiilor de caz/a evaluărilor incidentelor de integritate. În vederea îndeplinirii

acestor atribuţii, DGA realizează instruirea consilierilor pentru integritate.

În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al DGA, aprobat

prin O.M.A.I. nr. 119/2014, printre atribuţiile principale ale DGA în domeniul

prevenirii corupţiei se regăsesc şi următoarele:

desfăşoară activităţi specializate de prevenire a faptelor de corupţie în rândul

personalului MAI;

organizează şi desfăşoară campanii/acţiuni de prevenire a corupţiei pentru

conştientizarea consecinţelor implicării în fapte de corupţie;

elaborează studii, analize şi prognoze referitoare la evoluţia faptelor de

corupţie la nivelul MAI şi înaintează conducerii MAI, periodic sau la

solicitare, propuneri de soluţionare a problemelor identificate;

primeşte şi soluţionează reclamaţiile/petiţiile cetăţenilor referitoare la faptele

de corupţie în care este implicat personalul MAI;

administrează sistemul telefonic call-center anticorupţie constituit în scopul

sesizării de către cetăţeni a faptelor de corupţie;

desfăşoară activităţi de informare şi relaţii publice specifice problematicii din

competenţă.

La nivelul Direcţiei Prevenire aceste sarcini nu au suferit schimbări

semnificative, în perioada analizată. Caracterul de continuitate vine în sprijinul

cercetării, facilitând analiza datelor pe întreaga perioadă a studiului şi întărind

fermitatea concluziilor formulate.

Percepţia generală a respondenţilor privind „ce s-a făcut bine” în domeniul

prevenirii corupţiei în MAI relevă aportul pozitiv al activităţilor de informare,

instruirilor anticorupţie şi al campaniilor de conştientizare, evidenţiat de trei din

cinci dintre consilierii pentru integritate şi de doi din cinci ofiţeri de prevenire.

Mediatizarea cazurilor de corupţie, reglementarea domeniului prevenirii

corupţiei, cooperarea inter-instituţională şi managementul riscurilor de corupţie


2017


au fost, de asemenea, apreciate de către respondenţi ca fiind măsuri pozitive

implementate în domeniul prevenirii corupţiei la nivelul MAI până în prezent.

În acelaşi timp, analiza cantitativă a datelor a relevat utilitatea creşterii atât a

implicării personalului de conducere în prevenirea şi sancţionarea cazurilor de

corupţie, cât şi a interesului faţă de prevenirea corupţiei în rândul angajaţilor MAI.

Totodată, respondenţii consideră că la nivelul DGA ar trebui menţinute eforturile

în domeniul prevenirii corupţiei, prin continuarea activităţilor de instruire şi

informare, adaptate din punct de vedere al conţinutului şi numărului sesiunilor

susţinute de lucrătorii DGA.

Pentru o funcţionare mult mai bună decât cea actuală, în domeniul

prevenirii corupţiei, aproape unul din cinci ofiţeri de prevenire consideră că ar

trebui întreprinse o serie de acţiuni orientate în direcţia educaţiei anticorupţie,

atât a personalului MAI, cât şi a cetăţenilor. Acelaşi număr de respondenţi

menţionează responsabilizarea şi creşterea implicării managerilor în

implementarea acţiunilor preventive ca fiind un alt demers ce ar trebui realizat cu

prioritate în domeniu.

În ceea ce priveşte satisfacţia manifestată de ofiţerii de prevenire privind

cooperarea cu reprezentanţii structurilor Direcţiei Prevenire din cadrul DGA,

majoritatea respondenţilor susţin că aceasta se bazează în egală măsură pe

promptitudinea cu care sunt informaţi asupra unor aspecte de interes legate de

activitatea de prevenire, calitatea generală a activităţii de coordonare, sprijin şi

îndrumare în domeniul de competenţă, oferirea de soluţii practice problemelor cu

care se confruntă în activitatea specifică şi formularea de recomandări pentru

ghidarea în materie de prevenire a corupţiei. De asemenea, un rol foarte important în

apreciere îl au şi claritatea metodologiilor, procedurilor şi a altor acte cu caracter

de reglementare a activităţii desfăşurate, dar şi utilitatea temelor/studiilor/

sintezelor realizate. (Anexă – pagina 6)

Analizând domeniile de activitate specifice structurilor din cadrul Direcţiei

Prevenire, majoritatea celor chestionaţi consideră că nu există disfuncţionalităţi

privind coordonarea activităţii desfăşurate de ofiţerii de prevenire din cadrul

serviciilor judeţene anticorupţie (responsabilităţi, atribuţii, indicatori lunari de

performanţă etc.). (Anexă – pagina 7)

Ca opinie de ansamblu, pregătirea și prestația profesională a personalului

DGA au fost percepute ca având un nivel ridicat și adaptate mereu la situația

dezbătută, venind în întâmpinarea aşteptărilor majorităţii consilierilor pentru

integritate (92,5%). De asemenea, personalul DGA a manifestat disponibilitate la


2017


colaborare în vederea soluţionării tuturor solicitărilor venite de la structuri, dând

dovadă de promptitudine şi profesionalism. În acest sens, respondenţii susţin că nu

au existat situaţii în care personalul DGA să nu fi dat curs solicitărilor primite,

satisfăcând aşteptările a 94,4% dintre respondenţi. (Anexă – paginile 8 şi 9)

Referitor la principalele tipuri de activităţi privind colaborarea cu

reprezentanţii DGA în ultima perioadă, consilierii pentru integritate au participat

activ la organizarea şi desfăşurarea sesiunilor de instruire a personalului, în

special al celui nou încadrat, atât din sursă externă, cât şi a absolvenţilor instituţiilor

de învăţământ din cadrul MAI. Totodată, ei au beneficiat de consiliere din partea

specialiştilor DGA în privinţa utilizării aplicaţiei MARC şi a completării

registrului de riscuri. Nu în ultimul rând, trebuie să menţionăm desfăşurarea de

activităţi privind incidentele de integritate produse la nivelul unităţilor.

La diferenţe nesemnificative unele faţă de altele, consilierii pentru integritate

au apreciat următoarele aspecte privind colaborarea cu DGA: calitatea generală a

activităților desfășurate de către personalul DGA; planificarea, organizarea şi

desfăşurarea activităţii de instruire/informare în domeniul prevenirii corupţiei;

realizarea de activități de informare/instruire referitoare la cauzele şi condiţiile care

favorizează săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi cazuistica instrumentată de

DGA; utilitatea temelor, studiilor, sintezelor, materialelor furnizate în domeniu;

contribuţia la elaborarea documentelor de prevenire a corupţiei - Registrul

riscurilor de corupţie, operaționalizarea aplicației informatice MARC) , respectiv

contribuţia specifică la proiectarea şi aplicarea unor măsuri concrete de prevenire a

corupţiei. (Anexă – pagina 10)

Referitor la modalitatea de abordare a managerilor şi de implicare a acestora în

demersul de prevenire a corupţiei, observăm o discrepanţă între percepţia ofiţerilor

de prevenire şi cea a consilierilor pentru integritate. Dacă 30 % dintre ofiţerii de

prevenire apreciază că managerii instituţiilor MAI au implementat un volum mare de

măsuri, consilierii pentru integritate percep acest lucru într-o măsură de peste două

ori mai mare (63.6%). Observăm în acest caz o autoapreciere a structurilor MAI cu

mult superioară celei percepute de către ofiţerii DGA. Acest lucru este justificat şi

prin prisma rolului fiecărei categorii de respondenţi şi a implicării diferite de -a lungul

timpului în implementarea de măsuri preventive (Anexă – pagina 11).


2017


Schimbarea componenţei grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei

reprezintă una dintre provocările cu care s-au confruntat ofiţerii de prevenire,

producând discontinuitate în derularea activităţilor specifice. Această situaţie este

rezultatul fluctuaţiei crescute a personalului, implicit a creşterii volumului de

muncă generate de pensionările masive care au avut loc în perioada analizată la

nivelul ministerului. Nu de puţine ori, activităţile au fost îndeplinite doar de

secretarul grupului de lucru, respectiv consilierul pentru integritate. Pentru aceasta

respondenţii propun adoptarea la nivelul MAI a unor politici de resurse umane în

acest sens.

Un alt aspect menţionat de respondenţi se referă la utilizarea aplicaţiei

informatice Managementul Asistat al Riscurilor de Corupţie – MARC, precizându-

se nevoia dotărilor logistice, rezolvarea disfuncţionalităţilor tehnice apărute,

necesitatea unei perioade de studiu şi de familiarizare cu modalitatea de funcţionare.

În ceea ce priveşte menţiunile privind utilizarea aplicaţiei informatice

MARC precizăm că la nivelul DGA se află deja în derulare un proiect care

urmăreşte atât îmbunătăţirea platformei din punct de vedere tehnic, cât şi al

uşurinţei utilizării. În plus, în intervalul de timp imediat următor, sunt prevăzute

sesiuni de instruire a personalului care accesează software-ul la nivel naţional.


2017


IV.3. Impactul perceput al măsurilor anticorupție la nivelul MAI

Înființarea Direcției Generale Anticorupție reprezintă un salt înainte realizat de

Ministerul Afacerilor Interne în domeniul luptei împotriva corupției. Desfășurarea

unor activități specializate de prevenire a corupției a fost o premieră în România,

domeniul fiind încă unul de pionierat în multe instituții publice și la acest moment.

Evaluarea impactului real asupra fenomenului a constituit permanent o

preocupare la nivelul Direcției Generale Anticorupție, aspect dovedit de

multitudinea studiilor și analizelor realizate, de evoluția indicatorilor de

performanță ai instituției, precum și de cea a cazuisticii instrumentate în

domeniul combaterii faptelor de corupție.

Impactul real al demersului preventiv nu poate fi realizat fără o evaluarea cât

mai exactă a fenomenului, iar în cazul infracțiunilor de corupție este bine

cunoscut faptul că „cifra neagră” a criminalității este una dintre cele mai

ridicate, orice evaluare trebuind să fie supusă unor rezerve.

Unul din indicatorii impactului se referă la tendințele fenomenului

corupției. Putem spune că dincolo de volumul exact al faptelor de corupție, pe care

avem dificultăți în a-l măsura, tendințele de creștere sau reducere reprezintă

dovezi clare ale modului în care activitățile pe care le desfășurăm influențează

fenomenul. În acest sens, exemplificăm schimbarea sau adaptarea modului de

operare în cazul infracțiunilor de corupție, trecându-se de la situația în care

funcționarul stabilește valoarea mitei și o solicită în mod direct și autoritar la

situația în care acesta doar acceptă mita, numai de la cei dispuși să o plătească și în

sume pe care cetățenii sunt dispuși să le achite. La o analiză sumară a acestor două

moduri de operare plasate în timp, observăm că apare o reducere atât a numărului

de fapte, cât și a volumului mitei.

Pe de altă parte, impactul perceput al măsurilor de prevenire a corupției a fost

analizat în mod regulat prin intermediul sondajelor de opinie realizate atât la

nivelul instituției, cât și la nivelul populației României.

Studiul de față are ca scop o analiză mult mai profundă a impactului,

principalele surse de date și informații fiind chestionarele aplicate actorilor cheie

implicaţi în acest proces, respectiv ofițerii de prevenire și consilierii pentru

integritate, funcționarii MAI cu cea mai largă implicare în organizarea și

desfășurarea activităților de prevenire a corupției la nivelul structurilor MAI.

Nu în ultimul rând, studiul își propune formularea de recomandări privind

adaptarea și evoluția instrumentelor de prevenire a corupției, pornind de la


2017


premisa că evoluția fenomenului trebuie să fie însoțită și de o adaptare a

măsurilor de prevenire.

Analiza impactului măsurilor implementate de DGA în procesul de prevenire a

corupției a fost realizată din două perspective: evaluarea măsurilor cu impact foarte

mare comparativ cu evaluarea de ansamblu a măsurilor cu impact (cumulativ masuri

cu impact mare și foarte mare).

Conform opiniei majorităţii ofiţerilor de prevenire un impact foarte mare în

prevenirea corupţiei a avut aplicarea cu promptitudine a sancțiunilor pentru cei

care săvârșesc fapte de corupție, urmată de intensificarea activității de combatere a

corupției. A treia opțiune de măsură cu impact foarte mare este reprezentată de

funcționarea liniei telverde, urmată de activitățile de informare anticorupție cu

durata cuprinsă între 30 și 120 de minute și eficientizarea procedurilor de lucru și/sau

a supervizării activităților MAI care prezintă vulnerabilități ridicate la corupție.

(Anexa – pagina 12)

Totodată, aproape jumătate dintre consilierii pentru integritate au

considerat că cel mai mare impact a fost determinat de aplicarea cu promptitudine

a sancţiunilor pentru cei care săvârşesc fapte de corupţie, ierarhia fiind completată

cu linia gratuită anticorupţie 0800.806.806, informările periodice privind

cazuistica înregistrată la nivelul MAI în domeniul corupţiei, îmbunătățirea

protecției angajaților MAI pentru denunțarea unor infracțiuni de corupție şi

eficientizarea procedurilor de lucru și/sau a supervizării activităţilor MAI care

prezintă vulnerabilităţi ridicate la corupţie (ex: încadrarea de personal, examinarea

pentru obţinerea permisului de conducere). (Anexa – pagina 13)

De remarcat este faptul că, în rândul ofițerilor de prevenire primele trei măsuri

nominalizate cu cel mai mare impact nu reprezintă în concret activități de prevenire,

ci se referă la combaterea și descurajarea fenomenului, două dintre aceste opțiuni

fiind comune și în rândul consilierilor, respectiv aplicarea promptă a sancțiunilor și

existența liniei telverde anticorupție.


2017


Evaluarea de ansamblu a impactului măsurilor cu efect preventiv la nivelul

MAI (impact foarte mare și mare) a relevat atât viziuni comune ale consilierilor

pentru integritate şi ofiţerilor de prevenire, cât şi multiple discrepanţe. Acest lucru

evidenţiază preferinţa celor două categorii de respondenţi către anumite tipuri de

măsuri, dar şi viziunea diferită asupra a ceea ce înseamnă „a preveni”.

Există categorii de măsuri, cum ar fi activităţile de informare anticorupţie,

activităţi educative adresate tinerilor, instituirea funcţiei de consilier pentru

integritate la nivelul MAI sau îmbunătăţirea protecţiei avertizorilor, cu privire la care

opiniile privind impactul sunt asemănătoare.

În acelaşi timp, regăsim alte măsuri al căror impact este apreciat diferit, cum ar

fi analiza riscurilor de corupţie, intensificarea activităţii de combatere, funcţionarea

liniei telefonice gratuite şi realizarea de studii şi sondaje de opinie. Se poate observa

că analiza riscurilor de corupţie este considerată ca având un efect mai mare de către

consilierii pentru integritate (87%) comparativ cu ofiţerii de prevenire (48%). (Anexă

pagina14).

De remarcat faptul că măsura cu cel mai mare impact pusă în aplicare de DGA

în procesul de prevenire a corupţiei din cadrul MAI este considerată de către ofiţerii

Ofițeri de prevenire

Consilieri pentru

integritate


2017


de prevenire ca fiind „intensificarea activităţii de combatere a corupţiei” (94%), în

condițiile în care la nivelul consilierilor pentru integritate aceasta nu se regăsește în

primele cinci măsuri.

Acest rezultat poate fi interpretat fie prin faptul că ofiţerii de prevenire de la

nivel teritorial desfăşoară şi activităţi de combatere, având la bază experienţă în

domeniul combaterii fenomenului infracţional, fie datorită prezentării constante a

cazuisticii la activităţile de informare şi instruire.

La polul opus, măsurile care au avut cel mai redus impact în prevenirea

corupţiei la nivelul MAI sunt percepute în mod diferit de cele două grupuri –ţintă.

Astfel, ofiţerii de prevenire au evidenţiat următoarele măsuri ca având un impact

redus: monitorizarea stadiului de implementare a Strategiei Naţionale

Anticorupţie şi a planului sectorial aferent MAI (42,8%), realizarea analizei

riscurilor de corupţie şi a registrelor de riscuri de corupţie pentru fiecare instituţie

din cadrul MAI (28,5%), realizarea de studii tematice şi sondaje de opinie în

rândul populaţiei/angajaţilor MAI privind percepţia corupţiei (25,7%), dar şi

instituirea funcţiei de consilier pentru integritate la nivelul MAI (24,2%) sau

realizarea vizitelor de evaluare a unor incidente de integritate pentru determinarea


2017


contextului ce a favorizat comiterea unor fapte de corupţie şi adoptarea unor măsuri

de remediere (24,2%). (Anexa – pagina 15)

Consilierii pentru integritate consideră că activitățile de informare

anticorupţie (cu durata cuprinsă între 30 și 120 minute) au produs un impact minim

(21%), urmate fiind de activitățile de instruire anticorupţie cu durata de minim 3 ore

(pentru personalul nou-încadrat, personalul de conducere, personalul din structurile

vulnerabile la corupţie) (13,4%). (Anexa – pagina 16)

IV.4. Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI

Activitatea de prevenire a corupției derulată de către Direcția Generală

Anticorupție la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, precum și la nivelul altor

instituții, are la bază următoarele direcții de acțiune:

a) informarea şi instruirea anticorupţie a funcționarilor;

b) campanii de informare a cetățenilor, dar și a funcționarilor;

c) managementul riscurilor de corupţie;

d) efectuarea de teste de integritate.

Exceptând testele de integritate, care sunt realizate de un serviciu specializat

din cadrul Direcției Anchete, celelalte activități reprezintă principalul obiect de

activitate al structurilor din cadrul Direcției Prevenire.

Activitatea de prevenire, în special categoriile de activități și modul de

organizare a acestora a fost într-o continuă evoluție de-a lungul timpului, ca reacție

la noile realități socio-profesionale din cadrul ministerului.

Conform O.m.a.i. 86/2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de

prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, activitățile de

informare se desfăşoară în scopul prezentării unor informaţii de noutate privind

activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi a legislaţiei în domeniu.

În același timp, această activitate reprezintă un canal direct de comunicare al

DGA cu corpul profesional al ministerului prin intermediul căruia se transmite un

mesaj nedistorsionat și nefiltrat, ale cărui efecte benefice au putut fi observate în

timp, motiv pentru care acest tip de activități ar trebui menținut în paleta de

măsuri preventive și folosit în funcție de priorități.


2017


Activitățile de instruire anticorupție se desfăşoară în vederea dezvoltării

capacităţii personalului MAI de a utiliza şi combina cunoştinţe teoretice,

deprinderi practice şi atitudini specifice în domeniul prevenirii corupţiei.

Managementul riscurilor de corupţie reprezintă ansamblul proceselor ce

vizează identificarea, descrierea, evaluarea şi ierarhizarea factorilor

instituţionali şi individuali care favorizează ori determină săvârşirea faptelor de

corupţie, elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei şi

limitarea efectelor acestora.

În privinţa măsurilor pe care consilierii pentru integritate le-ar adopta pentru

impulsionarea activităţilor în domeniul prevenirii corupţiei, necesitatea dezvoltării

unei culturi a integrităţii a fost principala măsură menţionată de respondenţi. Ei

propun introducerea elementelor de prevenire încă din palierele de bază ale educaţiei,

continuarea acestora prin instruiri şi informări în cadrul organizaţional şi chiar prin

programe de formare pentru promovarea unei bune comunicări, deschisă şi directă,

pe tema corupţiei şi a prevenirii acesteia.

A doua măsură propusă urmăreşte inițierea unui proiect legislativ pe linia

salarizării personalului MAI, în funcţie de calitatea, volumul şi importanţa

sarcinilor. În acelaşi sens, este susţinută ideea înăspririi sancţiunilor aplicate

angajaţilor MAI condamnaţi pentru fapte de corupţie, inclusiv prin pierderea

dreptului la pensie specială.

A treia măsură evidenţiază diferenţe provenite din perspectiva activităţilor

întreprinse de cele două grupuri-ţintă. Astfel, consilierii pentru integritate privesc

cu subiectivism topicul şi unul din zece poziţionează aici înființarea unor funcții

special destinate atribuţiilor de prevenire a corupţiei şi acordarea unui spor

salarial.

Ofiţerii de prevenire au considerat importantă şi definirea unor măsuri clare

de protecție, recompensare şi încurajare a avertizorilor de integritate.

IV.5. Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate

Un alt aspect abordat în cadrul cercetării îl reprezintă analiza rolului

consilierilor pentru integritate în activitatea de prevenire a corupţiei. Cei mai mulţi

ofiţeri de prevenire şi trei sferturi dintre consilierii pentru integritate apreciază

rolul acestei funcţii ca fiind important. (Anexa – pagina 17)


2017


Odată cu analizarea importanţei rolului pe care îl au consilierii pentru

integritate, s-a dezbătut şi necesitatea regândirii şi/sau modificării atribuţiilor şi

responsabilităţilor acestora. Din perspectiva ofiţerilor de prevenire cele mai

importante sunt activităţile de monitorizare, reevaluare a riscurilor, de evaluare a

incidentelor de integritate, urmate de păstrarea evidenţei nominale a personalului

participant la sesiunile de informare/instruire, precum şi asigurarea secretariatului

grupului de lucru pentru prevenirea corupției.

Din prisma celor care au fost desemnaţi să exercite aceste atribuţii, pe prima

poziţie se regăseşte aceea de diseminare a materialelor transmise de DGA cu

privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi consilierea lucrătorilor

din structură, urmată de sprijinul acordat personalului DGA în realizarea

activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor, ori de realizare a vizitelor de

evaluare a incidentelor de integritate şi gestionarea lucrărilor curente în

domeniul corupţiei, inclusiv managementul riscurilor.

Mai mult de un sfert dintre consilierii pentru integritate propun modificarea

atribuţiilor curente ce le revin, prin definirea mult mai clară a acestora. În

contextul actual consilierul pentru integritate este un „simplu secretar” care are în

fişa postului atribuţii suplimentare celor specifice domeniului de activitate. Astfel,

doi din cinci susţin necesitatea aducerii unor modificări, în sensul redefinirii

instituţiei consilierului pentru integritate. (Anexa – pagina 18)

Jumătate dintre ofiţerii de prevenire nu au reuşit să facă o apreciere pentru

problematica sus-menţionată, dar doi din cinci dintre cei care au oferit o opinie,


2017


consideră oportună modificarea atribuţiilor curente ale consilierilor pentru

integritate, în sensul suplimentării acestora şi creării unei funcţii de sine stătătoare.

Cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate consideră că sunt bine şi chiar

foarte bine pregătiţi în privinţa responsabilităţilor ce le revin. (Anexa – pagina 19)

Oportunitatea organizării unor cursuri de pregătire/formare profesională în scopul

creşterii nivelului de competenţă al acestora, a evidenţiat domeniile în care se simte

nevoia unor completări/ îmbunătăţiri. Astfel, a reieşit necesitatea organizării unor

cursuri de iniţiere şi specializare în domeniul anticorupţie (72,7%), cursuri în

domeniul juridic, privind prelucrarea elementelor de noutate apărute în sarcinile

consilierului de integritate, dar şi noutăţile legislative şi de pregătire în vederea

abordării situaţiilor specifice; interpretarea legilor și punerea în aplicare a cadrului

normativ (9,4%), cursuri pentru consilierii pentru integritate care să vizeze bunele

practici, tehnicile de consiliere în problematica eticii profesionale, managementul

standardului 1 – Etică şi integritate (5,3%).

Referitor la sprijinul pe care îl au în îndeplinirea sarcinilor ce le revin în

calitate de consilier pentru integritate, cei mai mulţi respondenţi apreciază că

dispun de mult sprijin din partea personalului DGA, precum şi din partea

conducerii unităţii din care fac parte, iar mai mult de trei sferturi dintre aceştia

beneficiază de sprijinul oferit de diverse categorii de angajaţi cu funcţii de

conducere din instituţia unde îşi desfăşoară activitatea. (Anexa – pagina 20)

La rândul lor, consilierii pentru integritate oferă consiliere la solicitările

primite din partea colegilor. Cei mai mulţi dintre ei apreciază că au primit puţine

solicitări, acestea concentrându-se pe clarificarea modului concret de acţiune în


2017


cazul unui denunţ, măsurilor legale, documentelor întocmite cu ocazia constatării

faptei de corupţie. Un alt subiect de interes a fost reprezentat de legalitatea

desfăşurării altor activităţi generatoare de venituri în afara profesiei de poliţist.

Soluţiile oferite de majoritatea consilierilor pentru integritate au constat în

prezentarea dispoziţiilor legale incidente materiei în cauză. (Anexa – pagina 21)

Au mai fost solicitate lămuriri cu privire la comportamentul ce trebuie

adoptat şi reacţia care se impune în cazul în care iau cunoştinţă despre săvârşirea

unor fapte de corupţie. În acest sens, au fost recomandate integritatea şi reacţia

imediată, prin aplicarea procedurilor legale.

Din prisma provocărilor cu care se confruntă în îndeplinirea atribuţiilor

specifice funcţiei, consilierii pentru integritate consideră că deficitul de personal

(70%) şi salarizarea insuficientă a personalului (69%) reprezintă aspecte care

influenţează inclusiv activitatea de prevenire a corupţiei pe care aceştia o desfăşoară,

În ceea ce priveşte întocmirea registrului de riscuri şi utilizarea aplicației

informatice MARC, consilierii pentru integritate propun o creştere a implicării

şefilor în stabilirea/identificarea riscurilor, precum şi simplificarea aplicaţiei şi

realizarea de instruiri în vederea deprinderii modalităţii de lucru.

Principalele aspecte pozitive sau realizările specifice activităţii desfăşurate de

către consilierii pentru integritate sunt reliefate de absenţa faptelor de corupţie la

nivelul structurilor acestora, aportul lor la completarea şi implementarea

registrului de riscuri, asigurarea unei comunicări eficiente şi menţinerea bunei

colaborări cu reprezentanţii DGA, precum şi conştientizarea importanţei

prevenirii corupţiei de către personalul instituţiei.

Cei mai mulţi dintre ofiţerii de prevenire (82,8%) consideră a fi necesară şi

chiar prioritară intensificarea sprijinului din partea conducerii structurilor MAI

pentru desfăşurarea activităţii de către consilierii pentru integritate, îndrumarea din

partea DGA în scopul clarificării cadrului conceptual și metodologic privind

managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației informatice MARC

(81,2%), urmate de formarea suplimentară/instruirea de către DGA privind

desfășurarea activității consilierilor pentru integritate (78,5%) şi furnizarea de către

DGA a mai multor informări privind cazuistica în domeniul corupţiei (71,4%).

(Anexa – pagina 22)

Nouă din zece dintre consilierii pentru integritate au menţionat că sunt

necesare şi prioritare: îndrumarea din partea DGA cu referire la cadrul conceptual

și metodologic privind managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației

informatice MARC (90,2%), furnizarea mai multor informări privind cazuistica


2017


în domeniul corupţiei (85,2%), reglementarea funcţiei de „consilier pentru

integritate” ca funcţie de sine stătătoare la nivelul structurilor MAI (83%),

intensificarea sprijinului din partea conducerii structurilor MAI pentru

desfăşurarea activităţii de către consilierii pentru integritate (82,4%), inclusiv

sprijinul DGA privind îndrumarea și monitorizarea mai strictă a modului de

implementare de către responsabilii de risc a măsurilor de prevenire/control a/al

riscurilor de corupţie (81,8%). (Anexa – pagina 23)

În vederea sporirii eficacităţii activităţii consilierului pentru integritate şi/sau

îmbunătăţirii statutului acestuia în cadrul MAI (altele decât cele legate de o

eventuală modificare a atribuţiilor curente) au fost formulate o serie de propuneri,

dintre care cele mai relevante se referă la reglementarea funcţiei ca una de sine

stătătoare şi nu prin cumul, implicit degrevarea de alte activităţi, precum şi

implicarea activă a şefilor structurilor (28,8%), dar şi la motivarea financiară

prin acordarea sporului de 30% (21,3%). Tot în acelaşi scop a fost menţionată

necesitatea organizării unor cursuri, seminarii, comunicări pe linia prevenirii

corupţiei, convocări profesionale pentru clarificarea aspectelor cu care se confruntă

consilierii pentru integritate, în vederea adoptării unor soluţii unitare (12%).

În acelaşi sens, aproape unul din cinci ofiţeri de prevenire a propus pentru

sporirea eficienţei activităţii consilierilor pentru integritate acordarea unei

remuneraţii financiare suplimentare şi reglementarea funcţiei de consilier ca

funcţie de sine stătătoare.


2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire

28

V. Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire

Principalii indicatori de performanţă care ar trebui să stea la baza

evaluării rezultatelor activităţii de prevenire, identificaţi prin analiza răspunsurilor

oferite de ofiţerii de prevenire, s-au evidenţiat a fi numărul şi calitatea activităţilor

de informare/instruire şi a campaniilor de prevenire (38,6%), urmate de creşterea

vizibilităţii prin intermediul activităţilor de relaţii publice, promovarea DGA şi

numărul denunţurilor formulate. Remarcăm faptul că se doreşte atât o abordare

cantitativă, cât şi una calitativă pentru stabilirea cât mai fidelă a modului în care cei

vizaţi îşi desfăşoară activitatea.

Aflându-se în ipostaza de a evalua cadrul de desfăşurare şi conţinutul

activităţilor de prevenire organizate de către DGA, respectiv prestaţia de

specialitate a personalului acesteia, consilierii pentru integritate au considerat că ar

trebui îmbunătăţite în mare măsură formarea abilităţilor manageriale privind

prevenirea corupţiei (instruirea şefilor structurilor MAI privind responsabilitățile ce

le revin în domeniul prevenirii corupției) (54,5%), modalitatea de realizare a analizei

riscurilor şi aplicarea măsurilor de control, simplificarea instrumentelor utilizate

în materie (43,3%), modalitatea de evaluare a măsurilor dispuse de conducerea

structurilor MAI pentru remedierea aspectelor care au favorizat incidentele de

integritate (38%). (Anexa – paginile 24 şi 25)

Analizând utilitatea activităţii de cooperare cu reprezentanţii societăţii

civile constatăm că mai mult de o treime dintre ofiţerii de prevenire consideră că este

utilă în foarte mare măsură (34,3%), iar aproape jumătate dintre aceştia au apreciat-o

ca fiind utilă în mare măsură (48,6%). (Anexa – pagina 26)

Dată fiind utilitatea crescută a activităţii de cooperare cu societatea civilă

se doreşte menţinerea şi îmbunătăţirea acesteia, fapt ce poate fi realizat prin

dezvoltarea de proiecte comune, diversificarea formelor de cooperare şi invitarea

reprezentanţilor acesteia la activităţile de prevenire derulate de DGA.

Conform opiniei ofiţerilor de prevenire, ponderea cea mai mare din

ansamblul activităţilor desfăşurate, de 60%, au înregistrat-o campaniile/acțiunile

de informare (afișe, spoturi, pliante etc.), urmate fiind de activitățile de informare

anticorupție susţinute în entități din afara MAI (ex. penitenciare, RAR, inspectorate

școlare etc.), activitățile specifice de informare și relații publice (comunicate,

conferințe, întâlniri cu jurnaliști etc.) fiecare cu ponderea de 54,3%. Au mai fost

evidenţiate, cu o pondere de 52,9%, informările periodice privind cazuistica


2017


29

înregistrată la nivelul MAI în domeniul corupţiei, pe următoarele locuri clasându-

se activitățile educative și/sau de informare adresate tinerilor cu 48,6%, precum

şi proiectarea și desfășurarea vizitelor de evaluare a incidentelor de integritate

(47,1%). (Anexa – pagina 27)

Referitor la importanța acordată activității de prevenire a corupției de

către conducerea serviciilor județene anticorupție, doar o treime dintre ofiţerii de

prevenire consideră că pentru şefii serviciilor judeţene anticorupţie această activitatea

este foarte importantă, în comparație cu celelalte linii de muncă din componența

acestora (32,9%), iar 45,7% dintre ofiţerii de prevenire apreciază că şefii

serviciilor judeţene anticorupţie consideră prevenirea corupţiei ca fiind destul

de importantă în contextul menţionat. (Anexa – pagina 28)

Trei din cinci ofiţeri de prevenire (61,4%) s-au confruntat cu situaţii în

care le-au fost solicitate îndrumări sau consiliere din partea angajaţilor

structurilor MAI aflaţi în situaţii „delicate” sau care aveau dileme cu privire la

comportamentul pe care trebuie să-l adopte când iau la cunoştinţă despre săvârşirea

unor fapte de corupţie. (Anexa – pagina 29)

În toate activităţile desfăşurate, la nivelul fiecărui serviciu din cadrul

Direcţiei Prevenire, se înregistrează solicitări de informaţii şi îndrumări, în acest sens

specialiştii direcţiei acordând consiliere celor interesaţi.


2017


30

V.1. Activităţi din competenţa Serviciului Prevenire

În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor specifice Serviciului

Prevenire, ofiţerii de prevenire au constatat existenţa unei mentalităţi învechite a

unora dintre angajaţii MAI, manifestată prin „desconsiderarea activităţii de

prevenire”.

Mai mult de un sfert dintre ofiţerii de prevenire consideră că ar trebui efectuate

modificări în privinţa manierei de desfăşurare a activităţilor de instruire anticorupţie ,

în sensul reducerii timpului de desfăşurare a acestor activităţi şi al revizuirii

tematicilor abordate în vederea evitării repetabilităţii informaţiilor prelucrate, aceasta

în condițiile în care revizuirea tematicii este în sarcina exclusivă a ofițerului care

desfășoară activitatea de instruire, conform Procedurii privind planificarea,

organizarea și desfășurarea activităților de instruire anticorupție nr. 786.022 din

03.01.2017, reglementare cuprinsă și în procedurile anterioare.

V.1.1. Activităţi de instruire/informare privind fenomenul corupţiei

Cei mai mulţi dintre ofiţerii de prevenire (85,7%) consideră că activităţile

de informare/instruire sunt utile în mare măsură, având rolul de a determina

conştientizarea pericolelor la care se expun lucrătorii MAI în cazul săvârşirii unor

fapte de corupţie, oferind în acelaşi timp şi instrumentele necesare luării unei decizii

bune în situaţii dificile. (Anexa – pagina 30)

De asemenea, consilierii pentru integritate au furnizat opinii convergente

cu cele ale ofiţerilor de prevenire, majoritatea apreciind că acestea ar trebui

desfăşurate mai des, recurgând la prezentarea unor cazuri concrete, eventual

materiale video cu acţiuni în flagrant desfăşurate de către DGA. Conform opiniei a

trei sferturi dintre ofiţerii de prevenire şi a trei din cinci consilieri pentru integritate,

un impact foarte mare asupra personalului MAI l-a avut prezentarea unor imagini de

la acţiunile de flagrant organizate de DGA, care surprind săvârșirea unor infracțiuni

de corupție de către angajații MAI.

Prezentarea de speţe/studii de caz privind comiterea unor fapte de

corupţie este considerată o categorie cu impact foarte mare, urmată de prezentarea

infracţiunilor de corupţie, precizarea modalităţilor de sesizare a unor fapte de

corupţie și a cazurilor pozitive din activitatea angajaţilor MAI, precum şi prezentarea

măsurilor de protecţie aplicabile angajaţilor ce sesizează fapte de corupţie din

instituţie, ultimele cu o frecvenţă inferioară în apreciere. (Anexa – paginile 31 şi 32)


2017


31

Analizând din prisma înregistrării unui impact foarte mare, subliniem că

organizarea activităților de informare de scurtă durată (de la 30 la 120 minute)

este considerată a fi cea mai utilă pentru ofiţerii de prevenire (54,3%). Acestea sunt

urmate de utilizarea unor metode de formare cu implicarea participanţilor, de

exemplu jocuri de rol având ca subiect de discuţie prevenirea corupţiei (37,2%), şi

organizarea activităților de instruire având un număr redus de participanţi, de

maximum 30 de persoane (35,7%). (Anexa – pagina 33)

Realizând o evaluare a unor aspecte ce ar putea fi îmbunătăţite în

domeniul activităţilor de informare/instruire anticorupţie, ofiţerii de prevenire au

menţionat că, în foarte mare măsură, ar trebui intervenit în vederea specializării lor în

scopul dobândirii competenţelor de formator (21,4%), dar şi în scopul modificării

duratei activităţilor de instruire (20%). (Anexa – pagina 34)

Într-o mare măsură se consideră că ar trebui îmbunătăţite stabilirea

categoriilor specifice cărora le sunt adresate activitățile de instruire, de exemplu:

nou încadrați, manageri, achiziţii publice etc. (44,3%), precum şi analiza nevoilor de

instruire şi informare ale participanților (35,7%). (Anexa – pagina 34)

Mai mult de jumătate dintre ofiţerii de prevenire (53%) consideră că

activităţile de instruire/informare anticorupţie ar trebui organizate parţial

descentralizat, stabilindu-se obiective de formare de la nivel central, urmând ca

metodele şi prezentările să fie alese de fiecare ofiţer de prevenire.

Aproape un sfert dintre aceştia (23%) apreciază că ar trebui făcută o

abordare unitară, prin utilizarea aceloraşi teme şi prezentări de către toţi ofiţerii de

prevenire, în timp ce doar cinci din douăzeci (15,7%) propun o abordare total

descentralizată, urmând ca fiecare ofiţer de prevenire să-şi adapteze conţinutul la

nevoile de instruire ale grupului ţintă. (Anexa – pagina 35)


2017


32

În ceea ce priveşte opinia consilierilor pentru integritate, instruirile şi

informările organizate de DGA reprezintă principala sursă de informare a

angajaţilor unităţilor MAI cu privire la atitudinea/comportamentul ce trebuie adoptat

în situaţii de risc de corupţie (51,4%). Acestea sunt urmate de prelucrările interne

organizate de consilierul pentru integritate şi/sau conducerea instituţiei (20%) şi de

informările/sintezele ori buletinul de informare și documentare furnizate de către

DGA (11,3%). (Anexa – pagina 36)

Aproape trei sferturi dintre răspunsurile consilierilor pentru integritate

evidenţiază faptul că angajaţii structurilor MAI apreciază utilitatea activităţilor de

instruire/informare organizate de DGA. (Anexa – pagina 37)

Din perspectiva ofiţerilor de prevenire, principalul aspect pozitiv ori

realizarea cea mai semnificativă a activităţii de instruire/informare privind

fenomenul corupţiei este considerat/ă a fi schimbul de informaţii, comunicarea cu

participanţii, coroborate cu interesul şi receptivitatea manifestate de aceştia, dar şi

cu aprecierile/feedback-ul oferite (20%). Menţionăm de asemenea, ca fiind apreciate

în sens pozitiv următoarele aspecte: cunoaşterea, înţelegerea şi conştientizarea

privind riscurile de corupţie (17,2%), precum şi calitatea şi continuitatea

activităţilor (10%).

Respondenţii au evidenţiat aspecte ce necesită îmbunătăţiri în privinţa

implementării măsurilor de prevenire a corupţiei la nivelul MAI, pe latura

activităţilor de instruire/informare. Acestea se referă la durata prea mare alocată

instruirilor, în special pierderea interesului participanţilor în cazul sesiunilor cu

durata mai mare de 3 ore (10%), lipsa/dinamica resurselor umane (7,2%), lipsa

spaţiilor adecvate necesare desfăşurării activităţilor, în special la nivel teritorial

(7,2%).

În ceea ce priveşte eficientizarea activităţii de instruire/informare ,

ofiţerii de prevenire au apreciat a fi prioritară diversificarea tematicilor şi

adaptarea lor pe domenii de activitate, în special făcând aici referire la cazuistica

prezentată (materialele audio-video). De asemenea, foarte importantă este calitatea

mesajului transmis, care trebuie să fie clar, sintetic, repetat, orientat spre

domeniul publicului ţintă, expus/redat în prezentări interactive. Tot aici a mai fost

notată nevoia de a reduce durata prezentărilor, dar şi creşterea numărului

acestora.


2017


33

V.1.2. Campanii de conştientizare şi acţiuni de promovare şi acţiuni de

promovare anticorupţie

Făcând referire la anul 2016, 93,4% dintre consilierii pentru integritate

susţin că au văzut cel puţin un material de informare anticorupție (spot/reclamă,

afiş etc.) referitor la prevenirea corupţiei din rândul angajaţilor MAI. (Anexa –

pagina 38)

Mai mult de trei sferturi dintre consilierii pentru integritate (76,5%) şi

ofiţerii de prevenire (77,1%) aflaţi în situaţia de a aprecia contribuţia reală

înregistrată de campaniile/acțiunile de informare iniţiate de DGA (produse

video/audio, materiale tipărite ş.a.) au susţinut că acestea au contribuit în mare

măsură la diminuarea corupţiei din MAI. (Anexa – pagina 39)

Analiza propunerilor formulate cu privire la modul de planificare şi

derulare a campaniilor/acțiunilor de informare a arătat că ofiţerii de prevenire

consideră oportună particularizarea acestor campanii, în funcţie de specificul lor şi

obiectivele urmărite, pe categorii bine determinate (elevi, tineri, funcţionari publici,

etc.) şi adaptate mentalităţii fiecărui grup ţintă, în vederea sporirii eficienţei

acestora, precum şi realizarea acestei activităţi la nivel naţional sau regional, cu

mediatizare intensă în mass media.

Din datele furnizate în acelaşi scop de către consilierii pentru integritate

reiese necesitatea realizării mai multor campanii/acţiuni de informare, care să


2017


34

includă prezentări de cazuri concrete, imagini reale filmate cu ocazia organizării

unor acţiuni în flagrant, precum şi utilizarea altor metode care ar putea produce un

impact emoţional puternic.

Măsurile propuse a fi întreprinse cu caracter prioritar constau în

alocarea de fonduri în vederea achiziţiei de materiale necesare realizării

campaniilor, adresabilitatea la nivel naţional a acestora şi încheierea de

protocoale cu instituţii externe MAI şi cu reprezentanţii societăţii civile.

V.2 Activităţi din responsabilitatea Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie

Din interpretarea datelor oferite de ofiţerii de prevenire reiese faptul că

principalul aspect pozitiv ori realizarea cea mai semnificativă din sfera aferentă

studiilor şi proiecţiilor anticorupţie se referă la simplificarea activităţilor de

generare a registrului de riscuri şi gestionarea acestuia prin implementarea şi

operaţionalizarea aplicaţiei informatice MARC. Tot aici au mai fost menţionate:

stabilirea corectă/identificarea cât mai fidelă a riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice

fiecărei structuri/linii de muncă în vederea instituirii de măsuri preventive, realizarea

vizitelor de evaluare a incidentelor de integritate.

În urma analizei datelor aferente managementului riscurilor de corupţie şi

rezultatelor acestora, se remarcă o concordanţă aproape perfectă între opiniile celor

două grupuri-ţintă la anumite întrebări. Majoritatea răspunsurilor oferite de ofiţerii de

prevenire coincid cu răspunsurile consilierilor pentru integritate, diferenţele

procentuale fiind relativ mici.

Astfel, 90% dintre ofiţerii de prevenire şi 92,8% dintre consilierii pentru

integritate apreciază că reprezentanţii DGA au sprijinit desfăşurarea activităţilor

ori de câte ori a fost necesar.

Nouă din zece respondenţi (88,6% dintre ofiţeri şi 89,1% dintre consilierii

pentru integritate) consideră că instruirile organizate de DGA au reuşit să clarifice

cadrul conceptual şi detaliile legate de aplicarea metodologiei de management al

riscurilor de corupţie. Totodată, 80% dintre ofiţerii de prevenire şi 83% dintre

consilierii pentru integritate consideră că instrumentele cuprinse în metodologie au

fost suficient de clare.

De asemenea, 90% dintre ofiţerii de prevenire şi cei mai mulţi dintre consilierii

pentru integritate (88,1%) admit că Registrul riscurilor a reuşit să surprindă


2017


35

majoritatea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la corupţie specifice domeniilor de

activitate ale structurilor MAI.

Cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate (88%) şi mai mult de trei

sferturi dintre ofiţerii de prevenire (77%) apreciază că măsurile de prevenire/control

propuse în cadrul Registrului de riscuri sunt bine concepute și de natură a limita

expunerea la riscuri de corupţie.

Referitor la implicarea membrilor grupului de lucru pentru prevenirea

corupţiei, patru din cinci consilieri pentru integritate (83,7%) şi aproape trei sferturi

dintre ofiţerii de prevenire (73%) consideră că membrii grupurilor au acordat

sprijinul de specialitate necesar pentru obţinerea informaţiilor relevante din

domeniul propriu de activitate.

Din interpretarea răspunsurilor privind implicarea responsabililor de risc,

mai mult de trei sferturi (77%) din totalul consilierilor pentru integritate şi trei din

cinci ofiţeri de prevenire (59%) apreciază că responsabilii de risc prevăzuți în

Registrul de riscuri sunt interesați și consecvenți în legătură cu implementarea

măsurilor de prevenire/control a riscurilor de corupţie. (Anexa – paginile 40 şi 41)

Principalele aspecte menţionate de către ofiţerii de prevenire în ceea ce

priveşte activităţile specifice în acest domeniu, se referă la utilizarea aplicaţiei

MARC, semnalând pe de o parte o interfaţă greoaie a aplicaţiei care nu ar ajuta, în

opinia lor, utilizatorul, iar pe de altă parte, problemele tehnice apărute în perioada

supusă analizei.

Totodată, a fost menţionată posibilitatea adoptării unor măsuri în scopul

îmbunătăţirii activităţilor privind managementul riscurilor de corupţie. În acest sens,

propunerile făcute se referă în mod special le simplificarea metodologiei, păstrarea

componenţei grupurilor de lucru, creşterea implicării membrilor grupurilor în

completarea anexelor metodologiei şi implementarea măsurilor de prevenire şi

control adoptate la nivelul fiecărei unităţi de muncă.

Aproape unul din cinci respondenţi propune înființarea/încadrarea unei

funcții pe linie de studii și proiecții anticorupţie la nivelul fiecărui serviciu

teritorial sau simplificarea metodologiei și a procedurii managementului riscurilor la

corupţie, pentru creșterea eficienței activității.

De asemenea, este prioritară creşterea implicării angajaţilor MAI, în

special a membrilor grupurilor de lucru, respectiv a responsabililor de risc , care

nu de puţine ori se comportă ca simplii spectatori, lăsând în seama consilierului


2017


36

pentru integritate cea mai mare parte a activităţilor. Atitudinea de implicare depinde

de interesul pentru prevenirea corupţiei şi importanţa acordată acestui domeniu din

partea managerilor structurilor MAI. În acest sens, definitorii sunt calităţile

manageriale, profesionalismul, seriozitatea, corectitudinea, responsabilitatea, dorinţa

de transparenţă.

Pentru eficientizarea activităţii managementului riscurilor de corupţie

ofiţerii de prevenire au propus identificarea unei modalităţi de responsabilizare a

managerilor în legătură cu eficienţa activităţilor desfăşurate de către aceştia în acest

domeniu. De exemplu, să se stabilească un „criteriu de evaluare anuală” şi

„sancțiuni reale” pentru factorii de decizie.

V.3. Activitatea de relaţii cu publicul

Pe parcursul perioadei de referinţă au fost continuate eforturile întreprinse

de DGA pentru asigurarea unei bune relaţionări, în limitele prevăzute de actele

normative, cu cetăţenii şi organizaţiile legal constituite.

Pe linia relaţii cu publicul s-au desfăşurat activităţi reprezentative de

management al petiţiilor şi apelurilor TelVerde, gestionarea datelor şi informaţiilor

furnizate de conţinutul acestora având ca finalitate iniţierea de dosare penale şi/sau

completarea datelor cuprinse în cadrul acestor dosare.

Din analiza evoluţiei cantitative în ceea ce priveşte activitatea de înregistrare

a petiţiilor, remarcăm că există o creştere anuală, semnificativă pentru perioada de

referinţă. Dacă în anul 2012 au fost înregistrate 2203 petiţii, care au dus la iniţierea a

113 dosare penale sau la completarea datelor cuprinse în cadrul acestora, în anul

2016 au fost înregistrate 3833 de petiţii, care au dus la iniţierea a 93 dosare penale

sau la completarea probatoriilor în cadrul unor dosare aflate în lucru. Volumul a

crescut astfel cu 74%, în schimb finalitatea rezultată a înregistrat o diminuare cu

17,7%. (Anexa – pagina 42)

În baza informaţiilor de interes operativ transmise de apelanţi au fost

realizate acţiuni de prindere în flagrant, iar unele aspecte sesizate prin intermediul

TelVerde au fost transmise altor instituţii competente spre soluţionare.

Activitatea de gestionare a relaţiei cu cetăţenii a implicat, de asemenea,

primirea în audienţă şi oferirea de consultanţă persoanelor care au solicitat acest

gen de abordare, în urma cărora au fost depuse 314 denunţuri la nivelul direcţiei

generale.


2017


37

Datele analizate au evidenţiat că au existat cazuri în care ofiţerilor de

prevenire (61,4%) le-au fost solicitate îndrumări sau consiliere, din partea

angajaţilor structurilor MAI aflaţi în situaţii de risc ori având dileme de

comportament în legătură cu corupţia.

Dintre numeroasele situaţii de acest gen menţionate, cel mai frecvent

întâlnite se referă, în special, la solicitarea ce vizează modul în care ar trebui să

reacţioneze angajatul MAI în cazul în care s-ar confrunta cu o posibilă

infracţiune de corupţie. Soluţiile oferite de către ofiţerii de prevenire s-au axat, în

principal, pe diverse recomandări, cum ar fi reacţia/atitudinea fermă de respingere

a oricăror situaţii de acest gen, respectiv posibilitatea de a formula un denunţ, ori

sesizarea faptei prin alte moduri.

V.4. Activitatea de comunicare şi relaţii publice

Pe linia promovării transparenţei şi deschiderii către mass-media, în

perioada de referinţă a studiului, DGA a desfăşurat o serie de campanii având drept

scop responsabilizarea cetăţenilor şi a funcţionarilor ministerului faţă de fenomenul

corupţiei.

Instrumentele utilizate în contextul acestora au fost reprezentate de

materiale tipărite (afişe, fluturaşi, broşuri, pliante, bannere de diferite dimensiuni

etc.), spoturi audio/video, site-ul de Internet şi materiale promoţionale (agende,

calendare etc.). Materialele utilizate în cadrul campaniilor au promovat linia

TelVerde fie prin mesajul central, fie în subsidiar, considerată a fi metoda facilă şi

directă de sesizare a faptelor de corupţie.

Principalele obiective pe care se focusează aceste activităţi sunt:

conştientizarea publicului asupra riscurilor la care este expus, cunoaşterea

competenţelor şi atribuţiilor DGA, precum şi promovarea modalităţilor de sesizare a

faptelor de corupţie (linia anticorupţie, formularul e-petiţie de pe site-ul instituţiei).

În acest domeniu se evidenţiază necesitatea continuării şi dezvoltării

actualei abordări, care în pofida obstacolelor întâmpinate a reuşit să promoveze

imaginea DGA prin prezentarea în mass-media a cazurilor instrumentate,

activităţilor şi acţiunilor desfăşurate.


2017


38

Se recomandă intensificarea colaborării cu mass-media, în sensul

creşterii interesului acesteia pentru promovarea activităţilor de prevenire, care este

redus comparativ cu cel pentru acţiunile din sfera combaterii corupţiei.

Realizarea cea mai semnificativă pentru activitatea de relaţii publice s-a

dovedit a fi promovarea imaginii DGA prin prezentarea în mass-media a

cazurilor instrumentate, a activităţii şi acţiunilor desfăşurate, în speţă a rezultatelor

acestora, care prin mediatizarea pozitivă au dus la creşterea vizibilităţii. Acest fapt a

fost posibil deoarece s-a bazat pe relaţia deschisă şi buna colaborare cu mass-

media. Un alt aspect pozitiv este cel al informării societăţii civile asupra

consecinţelor corupţiei, a implicaţiilor acesteia şi a posibilităţii sesizării faptelor de

corupţie.

Respondenţii au remarcat pe această linie de muncă lipsa interesului mass-

media pentru promovarea activităţilor de prevenire, care nu au un impact major,

precum eventualele „breaking news” din sfera activităţii de combatere a corupţiei.

Prioritară pentru activitatea de relaţii publice s-a remarcat a fi intensificarea

colaborării cu mass-media, abordarea sub formă de „voce unică” DGA în vederea

creşterii vizibilităţii. De asemenea, a mai fost menţionată necesitatea organizării de

cursuri de specializare/perfecţionare în domeniul relaţii publice pentru ofiţerii

din teritoriu.


2017

SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE | Concluzii şi recomandări 39

VI. Concluzii şi recomandări

Politici

În perioada de referinţă a cercetării a fost adoptată Strategia Naţională

Anticorupţie pe perioada 2012-2015, concentrată pe implementarea inventarului

privind măsurile preventive obligatorii şi a indicatorilor de evaluare anticorupţie. În

acest sens, la nivelul MAI a fost adoptat un plan sectorial de acţiune privind

implementarea strategiei, respectiv Ordinul nr. 174/2012.

La nivelul DGA a fost reglementat modul de organizare şi desfăşurare a

activităţilor de prevenire din cadrul MAI, cu prevederi privind responsabilităţile şi

atribuţiile structurilor şi actorilor direct implicaţi în domeniu (DGA, structuri MAI,

consilierului pentru integritate, funcţii de conducere din cadrul MAI).

În această perioadă, au fost derulate multiple activităţi de prevenire a corupţiei,

au fost dezvoltate şi aplicate instrumente noi de lucru, consacrate ca bune practici

europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie şi evaluarea

incidentelor de integritate.

Toate acestea au contribuit la creşterea gradului de pregătire anticorupţie a

angajaţilor MAI, obţinându-se un nivel apreciabil de conştientizare a efectelor

negative ale fenomenului corupţiei.

Astfel, rezultatul pozitiv al politicilor anticorupţie aplicate în perioada

analizată este evidenţiat prin schimbarea în bine a modului de raportare a

personalului MAI faţă de corupţie.

În acest sens, recomandăm promovarea în continuare a politicilor anticorupţie

la nivelul întregului Minister al Afacerilor Interne, aplicarea pe scară ierarhică de sus

în jos a acestora, implicarea managerilor în implementarea acţiunilor preventive fiind

condiţie sine-qva-non pentru creşterea nivelului integrităţii personalului MAI.

Coordonare / funcţionare / responsabilitate în domeniul prevenirii corupţiei

În ceea ce priveşte aprecierea succeselor în domeniul prevenirii corupţiei

la nivelul ministerului în perioada analizată, se observă o convergenţă a opiniilor

consilierilor pentru integritate şi ofiţerilor de prevenire. Este apreciat aportul pozitiv

al activităţilor de informare şi instruire, campaniilor de conştientizare, cel al

mediatizării cazurilor de corupţie şi al evaluării riscurilor de corupţie.


2017


Consilierii pentru integritate au apreciat în general calitatea activităților

desfășurate de DGA. Analizând domeniile de activitate specifice structurilor din

cadrul Direcţiei Prevenire, majoritatea celor chestionaţi consideră că nu există

disfuncţionalităţi privind coordonarea activităţii. Cooperarea cu reprezentanţii

structurilor Direcţiei Prevenire din cadrul DGA se bazează pe promptitudinea cu

care consilierii pentru integritate sunt informaţi, sprijinul şi îndrumarea în

domeniile de competenţă, oferirea de soluţii practice şi formularea de

recomandări pentru ghidarea în materie de prevenire a corupţiei.

Totodată, au fost apreciate claritatea metodologiilor, procedurilor şi a altor

acte cu caracter de reglementare a activităţii desfăşurate, dar şi utilitatea temelor,

materialelor, studiilor, analizelor, sintezelor furnizate de DGA.

Ca opinie de ansamblu, pregătirea profesională a personalului DGA a fost

percepută ca una de nivel ridicat și adaptată mereu la situația dezbătută, DGA dând

dovadă de promptitudine şi profesionalism. Astfel, aproape toţi respondenţii susţin că

ofiţerii DGA de pe toate liniile de muncă aferente domeniului prevenire au dat curs

solicitărilor structurilor MAI.

Principalele tipuri de activităţi ce au presupus o bună colaborare cu

reprezentanţii DGA au fost:

1. organizarea şi desfăşurarea ședințelor de instruire anticorupţie, în

special a personalului nou încadrat şi a sesiunilor axate pe cazuistica

instrumentată de DGA;

2. sprijin pentru elaborarea Registrului riscurilor de corupţie şi

pentru utilizarea aplicaţiei MARC:

3. activităţile aferente evaluării incidentelor de integritate produse la

nivelul unităţilor MAI, care au contribuit la proiectarea şi aplicarea

unor măsuri concrete de prevenire a faptelor de corupţie.

În vederea eficientizării prevenirii corupţiei la nivelul Ministerului Afacerilor

Interne este nevoie de educaţie anticorupţie, realizată într-o manieră sistemică,

bine planificată şi organizată, adresată managerilor structurilor MAI, personalului

MAI şi cetăţenilor, beneficiari ai serviciilor furnizate de instituțiile MAI.

Pe parcursul perioadei analizate şefii structurilor din cadrul MAI au fost

răspunzători pentru implementarea măsurilor stabilite în documentele strategice,

comunicarea stadiului realizării către DGA. Totodată, au asigurat participarea

personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie şi

postarea mesajelor anticorupţie. Decidenţii au creat cadrul instituţional necesar

implementării metodologiei managementului riscurilor de corupție, participând mai


2017


mult sau mai puţin la activităţile aferente domeniului prevenire, inclusiv la întâlnirile

grupurilor de lucru privind analiza riscurilor şi vulnerabilităţilor de corupţie din

cadrul structurilor pe care le coordonează.

Luând în considerare faptul că Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015 a

introdus un nou concept, acela al „eşecului managementului instituţiei” pentru orice

nou dosar ANI sau DNA, soluţia oferită presupune asumarea unui nivel ridicat al

integrităţii la nivelul ministerului, manifestată prin promovarea de măsuri concrete de

descurajare a corupţiei în rândul angajaţilor MAI.

Prin aderarea la politicile anticorupţie promovate de SNA, factorii de decizie

şi-au asumat responsabilitatea definirii unor standarde interne de integritate, etice

şi socio-profesionale pe care este necesar să le implementeze la nivelul instituţiei pe

care o coordonează. Managerii au datoria de a defini direcţiile către care se

îndreaptă împreună cu subordonaţii, în vederea îndeplinirii scopului comun, al

creşterii nivelului integrităţii la nivelul MAI. Pentru acest lucru, consilierii pentru

integritate din MAI au propus ca şefii structurilor MAI să susţină şi să intensifice

acţiunile preventive, în primul rând prin creşterea educaţiei angajaţilor în

domeniul prevenirii corupţiei, atât cu sprijinul DGA, prin desfăşurarea unor sesiuni

de instruire şi informare, cât şi prin introducerea de teme anticorupţie în

curriculum pregătirii profesionale continue.

De asemenea, pentru creşterea integrităţii la nivelul structurilor MAI,

managerilor le revine sarcina să aprofundeze cunoaşterea personalului din

subordine, să promoveze şi să aplice politici de resurse umane care se bazează pe

selecția mult mai riguroasă a angajaţilor, cât şi motivarea acestora.

În opinia consilierilor pentru integritate, alte măsuri care se impun a fi adoptate

de manageri sunt: intensificarea transparenţei decizionale şi implementarea

măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor identificate de fiecare structură în

parte.

Schimbarea de abordare managerială este vizibilă la nivelul întregului

minister. În opinia unei treimi dintre ofiţerii de prevenire şi a două treimi dintre

consilierii pentru integritate, prezenţa factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor

MAI se face simţită prin iniţierea de măsuri în scopul prevenirii corupţiei şi

încurajării practicilor etice în rândul angajaţilor. Însă, din analiza datelor reiese

necesitatea unui nivel ridicat al responsabilizării şi implicării managerilor în

implementarea acţiunilor preventive adoptate la nivelul structurilor MAI. Întotdeauna

schimbarea are nevoie de timp, asumare, implicare şi perseverenţă.


2017


Respondenţii propun, de asemenea, implementarea unor strategii la nivelul

politicii de resurse umane, care să prevadă încadrarea funcţiilor vacante şi

promovarea unei stabilităţi în dinamica de personal, introducerea acestor sarcini

specifice în fişele posturilor pentru a fi evitată supraaglomerarea personalului şi

iniţierea unui proiect de act normativ care să permită recompensarea financiară

corespunzătoare a celor implicaţi.

În ceea ce priveşte aplicaţia informatică MARC, personalul Serviciului

Studii şi Proiecţii Anticorupţie a asigurat permanent consilierea şi sprijinul

membrilor grupurilor de lucru, în vederea soluţionării problemelor de utilizare şi/sau

administrare identificate pe parcursul preluării datelor în sistemul informatic. Este de

apreciat efortul depus de ofiţerii de prevenire, în calitate de administratori teritoriali,

cât şi de consilierii pentru integritate şi membrii grupurilor de lucru de la nivel

central şi teritorial, în vederea preluării registrelor de riscuri în format electronic.

Pentru anumite structuri a fost necesară o perioadă mai mare de studiu şi de

familiarizare cu modalitatea de funcţionare a aplicaţiei, fiind un instrument nou

introdus, relativ dificil, în special pentru cei care nu şi-au însuşit metodologia privind

managementul riscurilor de corupţie.

În prezent, la nivelul DGA se află în derulare un proiect care urmăreşte

înlăturarea dificultăţilor întâmpinate în utilizarea sistemului informatic, atât prin

îmbunătăţirea aplicaţiei din punct de vedere tehnic, cât şi al uşurinţei utilizării

acesteia. DGA va organiza începând cu luna martie 2018 o nouă serie de instruiri la

nivel naţional pentru personalul care accesează aplicaţia MARC.

Impactul perceput al măsurilor anticorupție la nivelul MAI

Prevenirea corupţiei la nivelul MAI s-a dovedit a fi un domeniu viu, în

continuă mişcare, însă nu întotdeauna previzibil. Evaluarea impactului

demersului preventiv nu poate fi realizat fără o evaluarea cât mai exactă a corupţiei.

Astfel, putem spune că tendințele de creștere sau reducere a fenomenului

reprezintă dovezi ale modului în care influențează activitățile derulate în

domeniul prevenirii.

Analizând impactul măsurilor adoptate de MAI în lupta împotriva

corupţiei, putem constata nevoia permanentă de adaptare a instrumentelor şi

metodelor de prevenire a corupției, inclusiv de creare a unor noi tehnici pentru

derularea acţiunilor preventive, pornind de la tendinţele fenomenului şi

vulnerabilităţile identificate la nivelul structurilor MAI.


2017


Având în vedere opțiunile respondenților privind aplicarea promptă a

sancțiunilor și dezvoltarea activității de combatere, măsuri cu aplicabilitate

punctuală, la nivel de individ, reţinem aşteptarea din partea acestora pentru măsuri

care să conducă la schimbarea comportamentului individual pentru angajaţii MAI.

Impactul cel mai ridicat în domeniul prevenirii corupţiei, în opinia majorității

respondenților, atât ofiţeri de prevenire, cât şi consilieri pentru integritate, l-au avut

activităţile educative adresate tinerilor (86%), activitățile de informare anticorupție

desfășurate în entități din afara MAI (86%), îmbunătățirea protecției angajaților MAI

pentru denunțarea unor infracțiuni de corupție (83%). (Anexă pagina 43)

Dacă în cazul unor măsuri, precum activităţile de informare anticorupţie sau

cele educative adresate tinerilor, există un consens privind impactul întâlnim și multe

discrepanțe care evidențiază preferinţa celor două categorii de respondenţi pentru

anumite tipuri de măsuri, dar şi viziunea diferită asupra a ceea ce înseamnă „a

preveni”.

La polul opus, măsurile cu cel mai redus impact în prevenirea corupţiei la

nivelul MAI sunt apreciate în mod diferit de cele două grupuri – ţintă. Pentru ofiţerii

de prevenire impact redus au avut monitorizarea stadiului de implementare a

Strategiei Naţionale Anticorupţie şi a planului sectorial aferent MAI, activităţi în

care ofiţerii nu au fost direct implicaţi, dar și realizarea analizei riscurilor de

corupţie şi a registrelor de riscuri de corupţie pentru fiecare instituţie din cadrul

MAI, realizarea de studii tematice şi sondaje de opinie în rândul

populaţiei/angajaţilor MAI, instituirea funcţiei de consilier pentru integritate la

nivelul MAI şi realizarea vizitelor de evaluare a unor incidente de integritate.

Considerăm necesar a preciza că scopul acestor activităţi nu este unul de obţinere a

unei influenţe directe, imediate şi directe asupra angajaţilor şi asupra activităţilor

acestora.

Consilierii pentru integritate consideră că activitățile de informare

anticorupţie cu durata cuprinsă între 30 și 120 minute au produs un impact redus,

urmate fiind de activitățile de instruire anticorupţie cu durata de minim 3 ore

pentru personalul nou-încadrat, personalul de conducere şi personalul din structurile

vulnerabile la corupţie.

Divergenţa opiniilor celor două grupuri – ţintă apare din cauza nevoilor socio-

profesionale, aşteptărilor, rolurilor şi poziţiilor diferite, al sarcinilor şi atribuţiilor pe

care le îndeplinesc cele două categorii de angajaţi MAI chestionaţi.

Cu toate acestea, se constată nevoia de educaţie anticorupţie, atât pentru

funcționari, cât și pentru cetățeni, adresată în special celor care sunt la început de


2017


drum, de respectare a unor standarde clare privind conduita etică şi integritatea,

nevoia de protecţie pentru angajaţii care raportează abateri de la standarde, inclusiv

implementarea unor măsuri concrete de reducere a faptelor de corupţie .

Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI

Activitatea de prevenire a fost într-o continuă evoluție de-a lungul timpului,

adaptată la realități socio-profesionale din cadrul MAI. Adaptarea permanentă

la nevoile angajaţilor MAI şi ale cetăţenilor este necesară pentru a obţine o

performanţă în domeniul prevenirii, respectiv un nivel ridicat al integrităţii.

Pe de o parte, în ceea ce priveşte activitatea de informare, din studiu reiese

nevoia reevaluării atât a caracterului de noutate al unora dintre informațiile

furnizate, cât și a necesităţii acestora, luând în considerare faptul că tematica

integrității a fost promovată pe parcursul acestora, personalul MAI beneficiind

constant de informații din acest domeniu.

Pe de altă parte, în cadrul acestor activităţi de informare DGA are prilejul de a

promova un mesaj nedistorsionat și nefiltrat, direct celor interesaţi. Efectele

pozitive ale comunicării directe se pot observa oricând, motiv pentru care

continuarea acestui tip de activități, în funcție de priorități, rămâne în continuare o

măsură de prevenire oportună.

Pornind de la constatarea conform căreia activităţile derulate de DGA

reprezintă principalul mijloc de informare în domeniul prevenirii corupţiei, se

conturează oportunitatea transmiterii unui mesaj cu impact asupra angajaţilor

MAI, mai ales în plan individual, cu accent pe consecinţele faptelor. Un mesaj

simplu şi uşor de reţinut, astfel încât la finalul activităţilor de instruire şi de

informare angajaţii MAI să transmită fără efort, în mod natural celorlalţi oameni cu

care interacţionează ideea însuşită în cadrul acestora, atât în mediul profesional,

colegilor de serviciu, superiorilor, cât şi în mediul extraprofesional, familiei,

grupului de prieteni etc. are potenţialul de creştere a impactului activităţilor.

Este evidentă o nevoie de educaţie anticorupţie atât în rândul angajaţilor MAI,

manageri şi subalterni, cât şi în rândul cetăţenilor. Activitățile de pregătire

anticorupție au ca scop însuşirea şi utilizarea cunoştinţelor teoretice şi practice,

în vederea obţinerii unor conduite clare privind integritatea, indiferent de rolul,

poziţia şi mediul în care individul se află. În vederea obţinerii unei schimbări la

nivel comportamental, atât din partea angajaţilor MAI, cât şi a cetăţenilor, este


2017


nevoie de timp şi de direcţii foarte clar definite, pe care fiecare individ să ştie să le

urmeze, scopul fiind întotdeauna comun.

Este recunoscut faptul că lupta cu tentaţiile, impulsurile, obţinerea

favorurilor, a foloaselor necuvenite este una conştientă, intenţionată, deloc uşoară.

Integritatea presupune o luptă permanentă cu tine însuţi, în primul rând, apoi cu

ceilalţi, fiind considerată o datorie, o obligaţie morală şi socială a fiecăruia dintre

noi. De aceea este foarte important să avem clar definite standardele şi reperele

integrităţii, alături de susţinerea celor din jur, reuşind astfel să ne creăm şi să

însuşim o cultură a integrităţii.

Dezvoltarea culturii integrităţii este prima măsură pe care cele două grupuri

- ţintă au propus-o pentru impulsionarea activităţilor în domeniul prevenirii

corupţiei şi consolidarea unui comportament etic adecvat al angajaţilor. Cultura

integrităţii la nivelul MAI presupune introducerea elementelor de prevenire încă

din palierele de bază ale educaţiei, continuarea acestora prin instruiri şi informări

în cadrul organizaţional, campanii de conştientizare, inclusiv programe de

formare pentru promovarea unei comunicări deschise şi directe pe tema corupţiei. În

concordanţă cu cele propuse de consilierii pentru integritate, activităţile de

prevenire trebuie desfăşurate preponderant la nivel de fond, cultivând valorile şi

principiile etice şi morale, prin intermediul educaţiei tinerilor, cât şi prin

modificarea cadrului normativ, în sensul introducerii de sancţiuni foarte aspre.

Totodată, respondenţii propun inițierea a unui proiect legislativ pe linia

politicilor de resurse umane, în special pe cea a salarizării personalului MAI, în

funcţie de rezultatele realizate, obiectivele evaluate, având în vedere calitatea,

volumul şi importanţa sarcinilor. În acelaşi sens, se propune înăsprirea sancţiunilor

pentru angajaţii MAI condamnați pentru fapte de corupție, inclusiv prin

pierderea dreptului la pensie specială.

Cea de-a treia variantă a măsurilor susţinute de respondenţi pentru

consolidarea unui comportament etic adecvat al angajaţilor MAI denotă

subiectivitatea celor două grupuri – țintă. Astfel, unul din zece consilieri pentru

integritate pretinde înființarea unor funcții special destinate atribuţiilor de

prevenire a corupţiei şi acordarea unui spor salarial, în timp ce unul din zece

ofiţeri de prevenire recomandă măsuri clare de protecție pentru avertizorii de

integritate, motivarea şi încurajarea acestora. Recompensarea şi securitatea sunt

nevoi fireşti de care managerii trebuie să ţină seama, ele contribuind la creșterea

încrederii subordonaţilor, în demersurile pe care aceştia trebuie să le întreprindă

pentru îndeplinirea obiectivului propus, încurajând, totodată, creativitatea şi iniţiativa

acestora.


2017


Creşterea nivelului încrederii cade în sarcina factorilor de decizie de la

nivelul structurilor MAI. Pentru a obţine performanţă orice lider ştie că are nevoie de

încrederea membrilor grupului pe care îl conduce, această încredere transmiţându-se

dincolo de graniţele grupului, contribuind la câştigarea încrederii celor din afară în

capacităţile structurii respective.

Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate

Rolului consilierilor pentru integritate în activitatea de prevenire a corupţiei,

aşa cum este descris în O.m.a.i. nr. 86/2013, este apreciat ca fiind important.

Însă, în ceea ce priveşte clarificările solicitate de colegi, cei mai mulţi dintre

consilierii pentru integritate susţin că au fost puţine situaţii de acest gen, acestea

vizând în special modul concret de acţiune în cazul unui denunţ, măsurile legale,

documentele întocmite cu ocazia constatării faptei de corupţie. Un alt subiect

solicitat a fost reprezentat de legalitatea desfăşurării altor activităţi generatoare de

venituri în afara profesiei de poliţist. Soluţiile oferite de majoritatea consilierilor

pentru integritate au constat în prezentarea dispoziţiilor legale incidente materiei în

cauză.

Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale consilierilor pentru integritate

sunt percepute diferit de cele două grupuri – ţintă, în funcţie de rolul şi nevoile socio-

profesionale ale membrilor acestora.

Astfel, pentru ofiţerii de prevenire aceste sunt următoarele: acordarea

sprijinului DGA pentru realizarea activităţilor de monitorizare şi reevaluare a

riscurilor ori de realizare a studiilor de caz, însoţite de păstrarea evidenţei

nominale a personalului participant la sesiunile de informare/instruire, precum şi de

asigurare a secretariatului grupului de lucru pentru prevenirea corupției.

Din perspectiva celor care execută aceste atribuţii, cele mai importante sunt:

diseminarea materialelor transmise de DGA şi consilierea lucrătorilor din

structură, urmată de sprijinul acordat personalului DGA în realizarea activităţilor de

monitorizare, reevaluare a riscurilor, ori de realizare a vizitelor de evaluare a


Referitor la modificarea atribuţiilor curente, consilierii pentru integritate

propun o definire mult mai clară a acestora, întrucât în contextul actual acesta este

un simplu secretar şi are în fişa postului atribuţii suplimentare celor specifice

domeniului său de activitate.


2017


Doi din cinci ofiţeri de prevenire dintre cei care au oferit o apreciere în acest

sens, consideră oportună modificarea atribuţiilor curente ale consilierilor pentru

integritate, propunând suplimentarea acestora şi crearea unei funcţii de sine

stătătoare pentru consilieri pentru integritate.

Consilierii pentru integritate consideră ca au un nivel bun de pregătire

referitor la responsabilităţile ce le revin. Pentru creşterea nivelului de competenţă

propun cu prioritate organizarea unor cursuri de specializare în domeniul

anticorupţie, celelalte opţiuni fiind la distanţă considerabilă de acest domeniu

(cursuri în domeniul juridic şi instruiri privind adoptarea bunelor practici,

tehnicilor de consiliere în problematica eticii profesionale).

Referitor la sprijinul pe care îl au în îndeplinirea sarcinilor ce le revin în

calitate de consilier pentru integritate, cei mai mulţi respondenţi apreciază sprijinul

din partea personalului DGA, apoi cel oferit de conducerea unităţii din care fac

parte şi de şefii diferitelor structuri din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară

activitatea.

Respondenţii susţin degrevarea de alte sarcini/responsabilităţi

corespunzătoare funcţiei sau crearea unei funcţii distincte, încadrarea posturilor

vacante şi motivarea financiară, prin acordarea sporului anticorupţie, de 30%.

Implicarea şi responsabilizarea şefilor în evaluarea riscurilor sunt primele

propuneri, luând în considerare faptul că managementul riscurilor de corupţie este un

instrument care se adresează direct factorilor de decizie. În practică, nu de puţine ori,

s-a constatat situaţia în care consilierul pentru integritate îndeplineşte şi atribuţiile

celorlalţi membri ai grupului de lucru. În ceea ce priveşte aplicaţia informatică

MARC, sunt susţinute simplificarea aplicaţiei şi realizarea de instruiri în vederea

deprinderii modalităţii de lucru.

Principalele aspecte pozitive sau realizările specifice activităţii desfăşurate de

către consilierii pentru integritate sunt reliefate de absenţa faptelor de corupţie la

nivelul structurilor acestora, aportul lor la completarea şi implementarea

registrului de riscuri, asigurarea unei comunicări eficiente şi menţinerea bunei

colaborări cu reprezentanţii DGA, precum şi conştientizarea importanţei

prevenirii corupţiei de către personalul instituţiei.

Ofiţerii de prevenire propun pentru îmbunătăţirea activităţilor consilierilor

pentru integritate intensificarea sprijinului din partea conducerii structurilor

MAI, îndrumarea din partea DGA privind cadrul conceptual și metodologic

privind managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației informatice

MARC, urmate de formarea suplimentară de către DGA a consilierilor pentru


2017


integritate şi furnizarea mai multor informări privind cazuistica în domeniul

corupţiei.

Nouă din zece consilieri pentru integritate au menţionat că sunt necesare şi

prioritare: îndrumarea din partea DGA cu referire la cadrul conceptual și

metodologic privind managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației

informatice MARC, furnizarea mai multor informări privind cazuistica în

domeniul corupţiei, reglementarea funcţiei de „consilier pentru integritate” ca

funcţie de sine stătătoare la nivelul structurilor MAI, intensificarea sprijinului din

partea conducerii structurilor MAI pentru desfăşurarea activităţii de către

consilierii pentru integritate, inclusiv sprijinul DGA privind îndrumarea și

monitorizarea mai strictă a modului de implementare de către responsabilii de

risc a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie.

Consilierii pentru integritate îşi concentrează eforturile în vederea schimbării

culturii organizaţionale prin formularea de recomandări în atenţia

managementului, în scopul adoptării unor măsuri concrete, vizibile, care să

conducă la creşterea încrederii populaţiei în instituţiile/structurile MAI.

Totodată, aceştia îşi exprimă disponibilitatea de a se implica proactiv în

sensul oferirii de consultaţii individuale cadrelor care solicită acest lucru şi luând

iniţiativa, în scopul reîmprospătării memoriei personalului cu privire la prevederile

normative în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

Din studiu se desprinde necesitatea continuităţii în organizarea de convocări

profesionale periodice, având ca scop înţelegerea şi asumarea rolului de consilier

pentru integritate în instituţiile din care provin, inclusiv prezentarea unor teme de

pregătire specifică şi clarificare a atribuţiilor acestora, a unor exerciţii concrete

privind consilierea şi îndrumarea angajaţilor structurilor MAI. Este nevoie de

timp, pregătire şi comunicare directă pentru ca oamenii să înțeleagă ce se doreşte de

la ei.

Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire

Ofiţerii de prevenire consideră că principalii indicatori de performanţă

privind evaluarea rezultatelor activităţii de prevenire s-au evidenţiat a fi numărul şi

calitatea activităţilor de informare/instruire şi a campaniilor de prevenire ,

urmate de creşterea vizibilităţii prin intermediul activităţilor de relaţii publice,

promovarea DGA şi de numărul denunţurilor formulate.


2017


Referitor la cadrul de desfăşurare şi conţinutul activităţilor de prevenire

organizate de către DGA, respectiv prestaţia de specialitate a personalului DGA,

consilierii pentru integritate au considerat că ar trebui îmbunătăţite în mare măsură

formarea/dezvoltarea abilităţilor manageriale privind prevenirea corupţiei

(instruirea şefilor structurilor MAI privind responsabilitățile ce le revin în domeniul

prevenirii corupției), modalitatea de realizare a analizei riscurilor şi aplicarea

măsurilor de control, simplificarea instrumentelor utilizate în materie, modalitatea

de evaluare a măsurilor dispuse de conducerea structurilor MAI pentru

remedierea aspectelor care au favorizat incidentele de integritate.

În ceea ce priveşte cooperarea cu reprezentanţii societăţii civile, ofiţerii

de prevenire consideră că este utilă în mare măsură această activitate derulată la

nivelul DGA. Astfel, se propune îmbunătăţirea activităţii de cooperare cu societatea

civilă, fapt ce poate fi realizat prin dezvoltarea mai multor proiecte comune, prin

diversificarea formelor de cooperare şi prin invitarea acestora să participe la

activităţile derulate de DGA.

Ofiţerii de prevenire apreciază că ponderea cea mai mare din ansamblul

activităţilor desfăşurate au înregistrat-o campaniile/acțiunile de informare (afișe,

spoturi, pliante etc.), urmate fiind de activitățile de informare anticorupție

desfășurate în entități din afara MAI (ex. penitenciare, RAR, inspectorate școlare

etc.), activitățile specifice de informare și relații publice (comunicate, conferințe,

întâlniri cu jurnaliști etc.). Au mai fost evidenţiate şi informările periodice privind

cazuistica înregistrată la nivelul MAI în domeniul corupţiei , activitățile

educative și/sau de informare adresate tinerilor, precum şi proiectarea și

desfășurarea unor vizite de evaluare a incidentelor de integritate.

Referitor la importanța acordată activității de prevenire a corupției de

către conducerea serviciilor județene anticorupție în comparație cu celelalte linii

de muncă din componența acestora, doar o treime dintre ofiţerii de prevenire

consideră că pentru şefii serviciilor judeţene această activitatea este foarte

importantă, iar 45,7% dintre ofiţeri apreciază că prevenirea corupţiei este destul

de importantă pentru şefii serviciilor judeţene.

Activităţi de instruire/ informare

Constatăm că activităţile de instruire și informare organizate de DGA

reprezintă principala sursă de informare a angajaţilor unităţilor MAI cu privire la

atitudinea/comportamentul ce trebuie adoptată/adoptat în situaţii de risc de corupţie.

Deoarece activităţile de informare/instruire s-au dovedit utile reiese necesitatea


2017


menţinerii lor în instrumentarul activităţilor de prevenire, dar cu reducerea duratei

activităților de instruire anticorupție.

Remarcăm nevoia resimţită de mai mult de jumătate dintre ofiţerii de

prevenire de a se implica activ în alegerea metodelor şi elaborarea prezentărilor,

prin adaptarea conţinutului acestora la obiectivele de formare stabilite la nivel

central, fapt ce presupune o abordare parţial descentralizată.

Principalul aspect pozitiv ori realizarea cea mai semnificativă a activităţii de

instruire/informare privind fenomenul corupţiei constă în asigurarea schimbului de

informaţii, comunicarea cu participanţii, coroborate cu interesul şi receptivitatea

manifestate de aceştia, dar şi cu aprecierile/feedback-ul oferite.

În ceea ce priveşte eficientizarea activităţii de instruire, ofiţerii de prevenire

au apreciat a fi prioritară diversificarea tematicilor şi adaptarea lor pe domenii de

activitate, în special făcând aici referire la cazuistica prezentată (materialele audio-

video), aceasta în condițiile în care revizuirea tematicii este în sarcina exclusivă a

ofițerului care desfășoară activitatea de instruire, conform Procedurii privind

planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de instruire anticorupție nr.

786.022 din 03.01.2017, reglementare cuprinsă și în procedurile anterioare. De

asemenea, foarte importantă este calitatea mesajului transmis, care trebuie să fie

clar, sintetic, repetat, orientat spre domeniul publicului ţintă, expus/redat în

prezentări interactive. Tot aici a mai fost notată nevoia de a reduce durata

prezentărilor, dar creşterea numărului acestora.


2017


Campanii de conştientizare

Analiza longitudinală a campaniilor de conştientizare/responsabilizare

demonstrează că acestea îşi menţin un nivel ridicat de vizibilitate, majoritatea

consilierilor pentru integritate (93,4%) au declarat că au văzut în ultimul an (2016)

cel puţin un material (spot/reclamă, afiş etc.) de informare anticorupție referitor la

prevenirea corupţiei din rândul angajaţilor M.A.I.

Contribuţia reală înregistrată de campaniile/acțiunile de informare iniţiate

de DGA este evaluată pozitiv de mai mult de trei sferturi dintre respondenţi (76,5%

dintre consilierii pentru integritate şi 77,2% dintre ofiţerii de prevenire), care

apreciază că, cel puţin în planul perceptiv, materialele difuzate (produse audio/ video,

materiale tipărite ş.a.) au avut o contribuţie considerabilă la diminuarea corupţiei

din MAI.

Mesajul campaniilor DGA este necesar să fie simplu şi clar formulat, cu

accent pe consecinţele individuale, având efecte asupra societăţii, dar mai ales asupra

categoriilor sociale afectate în mod direct de faptele de corupţie ce au făcut obiectul

campaniei.

Se desprinde în acelaşi sens recomandarea de a fi realizate mai multe

campanii/acţiuni de informare decât în prezent, care să includă prezentări de cazuri

concrete, imagini reale filmate cu ocazia organizării unor acţiuni în flagrant, precum

şi abordarea la nivel naţional sau regional cu mediatizare intensă în mass media.

Cooperarea cu alte instituţii publice şi cu societatea civilă

În direcţia dezvoltării activităţii de cooperare cu alte instituţii publice şi cu

societatea civilă, se constată aprecierea actualei abordări şi se recomandă a fi

întreprinse în continuare măsuri şi acţiuni de colaborare prin încheierea de

protocoale şi parteneriate în scopul realizării de acţiuni ample de promovare a

mesajelor preventive, utilizând canale de comunicare variate. Din analiza utilităţii

activităţii de cooperare cu reprezentanţii societăţii civile reiese că 82,8% dintre

ofiţerii de prevenire apreciază ca fiind utilă în mare şi foarte mare măsură acest tip de

activitate.

Activităţi din responsabilitatea SSPA

Activitatea de studii și proiecții anticorupție are ca activitate relativ

constantă realizarea de studii, fiind realizate cu regularitate sondaje de opinie


2017


privind percepția populației, respectiv privind percepția personalului ministerului

legat de fenomenul corupției. Astfel în anul 2012 au fost realizate 6 studii, numărul

acestor activități reducându-se în anii următori ca urmare a dezvoltării altor două

capitole de activitate, respectiv managementul riscurilor de corupție și evaluarea


În anul 2013 a fost realizată Metodologia de identificare a riscurilor şi a

vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul structurilor MAI, aceasta fiind adoptată

prin Ordinul nr. 86/2013. Ulterior adoptării metodologiei, un volum important de

resurse a fost dedicat instruirii personalului MAI privind aplicarea acesteia,

activitate care a continuat și în anul 2014. De asemenea, ulterior aprobării

metodologiei, a fost realizată și aplicația informatică MARC – Managementul

Asistat al Riscurilor de Corupție, care, de asemenea, a făcut obiectul activităților

de instruire privind utilizarea acesteia.

Începând cu anul 2014 a fost dezvoltată și a treia linie importantă de activitate,

respectiv evaluarea incidentelor de integritate, aceasta reprezentând o continuare a

realizării studiilor de caz, de această dată însă având la bază o metodologie standard

și o serie de instrumente noi de analiză. Deși în anul 2016 s-a constatat o reducere cu

25% a numărului incidentelor de integritate, având în vedere că acestea sunt de fapt

cazuri de trimitere în judecată sau condamnare, apreciem că evoluția indicatorului nu

este legată de eficiența activității de studii și proiecții, ci de cazuistica din domeniul

combaterii.

Managementul riscurilor de corupție

Principalul aspect pozitiv ori realizarea cea mai semnificativă din sfera

aferentă studiilor şi proiecţiilor anticorupţie se referă la implementarea şi

operaţionalizarea aplicaţiei informatice MARC care a avut ca rezultat simplificarea

activităţilor de generare a registrului de riscuri şi gestionare a gamei diverse de

informaţii privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie, facilitând o bună

comunicare între compartimente şi vizualizarea întregii activităţi.

Menţionăm că în momentul analizei se află în dezvoltare o nouă versiune a

aplicaţiei informatice, îmbunătăţită în sensul simplificării interfeţei şi facilitării

completării/actualizării datelor de către utilizatori.

Analiza aferentă evaluării managementului riscurilor de corupţie şi rezultatelor

acestora evidenţiază că 90% dintre ofiţerii de prevenire şi 93% dintre consilierii

pentru integritate apreciază că reprezentanţii DGA au sprijinit desfăşurarea


2017


activităţilor ori de câte ori a fost necesar, iar instruirile organizate de DGA au

reuşit să clarifice cadrul conceptual şi detaliile legate de aplicarea metodologiei

de management al riscurilor de corupţie.

Instrumentele cuprinse în metodologie au fost considerate suficient de

edificatoare de 80% dintre ofiţerii de prevenire şi 83% dintre consilierii pentru

integritate, iar registrul riscurilor a reuşit să surprindă majoritatea

ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la corupţie specifice domeniilor de activitate ale

structurilor MAI.

Totodată, măsurile de prevenire/control propuse în cadrul Registrului de

riscuri sunt apreciate ca fiind bine concepute și de natură a limita expunerea la

riscuri de corupţie, conform opiniei a 88% dintre consilierii pentru integritate şi 77%

dintre ofiţerii de prevenire.

Aproape unul din cinci respondenţi propune înființarea unei funcții pe

linie de studii și proiecții anticorupţie la nivelul fiecărui serviciu teritorial sau

simplificarea metodologiei și a procedurii managementului riscurilor la corupţie,

pentru creșterea eficienței activității. De asemenea, în strânsă legătură cu

propunerile de simplificare a metodologiei se află şi opiniile privind restrângerea

numărului de membri ai grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei.

Totodată, prioritară este introducerea unei măsuri care să ducă la creşterea

implicării angajaţilor MAI, în special a membrilor grupurilor de lucru, respectiv

a responsabililor de risc, care nu de puţine ori se comportă ca simplii spectatori,

lăsând în seama consilierului pentru integritate cea mai mare parte a activităţilor.

Ofiţerii de prevenire au propus identificarea unei modalităţi de

responsabilizare a managerilor în legătură cu eficienţa activităţilor desfăşurate de

către aceştia în domeniul managementului riscurilor de corupţie. De exemplu, să se

stabilească un „criteriu de evaluare anuală” şi „sancțiuni reale” pentru factorii de

decizie.

Activitatea de relaţii cu publicul

În domeniul relaţiilor cu publicul se remarcă intensificarea eforturilor

specialiştilor DGA în vederea asigurării unei bune relaţionări cu cetăţenii şi

organizaţiile legal constituite.


2017


Activităţile reprezentative pe acest domeniu au fost în managementul

petiţiilor şi apelurilor TelVerde. Activitatea de gestionare a relaţiei cu cetăţenii a

implicat, de asemenea, primirea în audienţă şi oferirea de consultanţă cetăţenilor.

De modul în care sunt gestionate datele obţinute prin intermediul acestor

surse de informaţii depinde iniţierea sau completarea dosarelor penale. În baza

informaţiilor transmise de cetăţeni au fost realizate acţiuni de prindere în flagrant la

nivelul DGA. Cu toate acestea, în urma analizei datelor oferite de cetăţeni, DGA

transmite celorlalte instituții spre soluţionare sesizările care nu sunt în competenţa sa.

Din analiza statistică rezultă că în perioada de referinţă la nivelul DGA a

crescut constant numărul petiţiilor, remarcându-se o evoluție fluctuantă de-a lungul

timpului privind iniţierea sau completarea dosarelor penale.

Apelurile telverde au o evoluție fluctuantă atât din punct de vedere al

numărului de persoane care au contactat instituția, cât și din perspectiva dosarelor

penale inițiate sau completate cu date.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2012 2013 2014 2015 2016

12872

7974 8801

12197

10287

2203 2610 2758 3366 3833

Evoluția numărului de petiții și apeluri telverde

Telverde Petiții

0

50

100

150

200

250

2012 2013 2014 2015 2016

113

205

91 109

93 69 77

46 51 27

Evoluția numărului de dosare penale inițiate sau completate prin petiții sau apeluri telverde

Petiții Apeluri telverde


2017


Cazurile în care ofiţerilor de prevenire le-au fost solicitate îndrumări

sau consiliere, din partea cetăţenilor şi/sau angajaţilor structurilor MAI aflaţi în

situaţii de risc, se referă, în special, la modul în care ar trebui să reacţioneze

aceştia în cazul în se confruntă cu o posibilă infracţiune de corupţie. Atitudinea

fermă de respingere a oricăror situaţii de acest gen, respectiv posibilitatea de a

formula un denunţ ori sesizarea faptei prin alte moduri au fost soluţiile oferite de

către ofiţerii DGA.

Activitatea de comunicare şi relaţii publice

În perioada de referinţă a studiului, se remarcă promovarea transparenţei şi

deschiderii către mass-media a DGA. În acest sens, au fost desfăşurate campanii

privind responsabilizarea cetăţenilor şi a funcţionarilor ministerului faţă de

fenomenul corupţiei. Obiectivele acestor campanii sunt grupate pe trei paliere: 1.

creşterea gradului de conştientizare a publicului asupra riscurilor la care este expus,

2. cunoaşterea competenţelor şi atribuţiilor DGA, 3. promovarea modalităţilor de

sesizare a faptelor de corupţie (linia anticorupţie, formularul e-petiţie de pe site-ul

instituţiei).

Materialele tipărite (afişe, fluturaşi, broşuri, pliante, bannere de diferite

dimensiuni etc.), spoturile audio/video, site-ul de Internet şi materialele

promoţionale (agende, calendare etc.) au fost instrumentele utilizate în campaniile

desfăşurate.

Toate materialele utilizate în cadrul campaniilor au promovat linia

TelVerde fie prin mesajul central, fie în subsidiar, considerată a fi metoda facilă şi

directă de sesizare a faptelor de corupţie.

Promovarea imaginii DGA prin prezentarea în mass-media a cazurilor

instrumentate, a activităţii şi acţiunilor desfăşurate, în speţă a rezultatelor acestora a

fost cea mai semnificativă activitate în domeniul relaţiilor publice. În opinia

respondenţilor, s-a înregistrat o creştere a vizibilităţii prin mediatizarea pozitivă a

acţiunilor întreprinse de DGA. Acest fapt a fost posibil datorită relaţiei deschise şi

bunei colaborări cu mass-media. Informarea societăţii civile asupra consecinţelor

corupţiei, a implicaţiilor acesteia şi a posibilităţii sesizării faptelor de corupţie

reprezintă o realizare semnificativă menţionată de respondenţi.

În domeniul relaţiilor publice lipsa interesului mass-media pentru

promovarea activităţilor de prevenire, care nu au un impact major, precum

eventualele „breaking news” din sfera activităţii de combatere a corupţiei, a

reprezentat principala observaţie pe acestă linie de muncă.


2017


Pentru activitatea de relaţii publice, respondenţii au propus intensificarea

colaborării cu mass-media, în acest context fiind formulată şi propunerea de

abordare sub formă de „voce unică” DGA, în vederea creşterii vizibilităţii instituţiei.

O altă propunere menţionată de ofiţerii de prevenire vizează necesitatea

organizării de cursuri de specializare/perfecţionare în domeniul relaţii publice

pentru personalul din teritoriu.

Susţinem continuarea actualei abordări, dezvoltarea şi intensificarea

colaborării cu mass-media privind promovarea imaginii DGA şi a activităţilor de

prevenire a corupţiei.

Concluzie generală

Studiul subliniază pe de o partea necesitatea adaptării modului de acţiune în

domeniul prevenirii corupţiei, iar pe de altă parte dezvoltarea măsurilor întreprinse de

DGA pentru reducerea fenomenului corupţiei. Astfel, reiese nevoia de intensificare a

activităţilor, structurare şi dimensionare adecvată, precum şi menţinerea trendului

actual, cu acelaşi ritm şi grad de implicare din partea personalului DGA.

Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate ... · b) evaluarea...

Documents

Transcript of Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate ... · b) evaluarea...