Evaluare Riscur SSM

7/28/2019 Evaluare Riscur SSM

1/100

IDENTIFICAREA I EVALUAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE I MBOLNVIRI PROFESIONALE

EXISTENTE, STABILIREA MSURILOR TEHNICE

I ORGANIZATORICE N VEDEREA DIMINURII /

ELIMINRII ACESTORA

APROBAT

DIRECTOR CJCPCT GORJ

Intocmit

CIONTU DUMITRU


2/100

2. PREZENTARE LUCRARELucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca

in vigoare referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de riscsi a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a

accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.

Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor

profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala.

Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care

intr-un proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita

frecventa si gravitate a consecintelor.

Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale

de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua

masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.

Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de

valoarea lor si alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca.

Principiul metodei consta in:

Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat; Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor; Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului; Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor

factorilor de risc; Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.

Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi

parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile

(principii incluse si in standardele europene).

Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este

destul de veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile,

acceptandu-se unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri:

frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile.Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatile


3/100

Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape.

Etapa 1 analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor derisc dependenti de cele patru componente ale sistemului de munca:

Executant; Sarcina de munca; Mijloacele de productie; Mediul de munca.

Executant omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul

uman se regaseste n sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie n spatele

celorlalte componente. Astfel, att sarcina de munca, ct si mijloacele de productie sau o

parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul

genezei accidentelor de munca intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar

deficientele executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie)

regasindu-se n sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca.Sarcina de munca totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul

mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru

desfasurarea procesului de munca;

Mijloacele de productie reprezinta totalitatea mijloacelor de munca (cladiri,

instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,

produse intermediare etc.) utilizate n procesul de productie a bunurilor materiale.

Mediul de munca reprezinta ambianta n care executantul si desfasoara activitatea.

Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru,conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar

pe de alta parte mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai

exact ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi

executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Procesul de munca reprezinta succesiunea n timp si spatiu a activitatilor conjugate aleexecutantului si mijloacelor de productie n sistemul de munca. Pentru ca un proces de

desfasurate la CJCPCT Gorj la locurile de munca stabilite.


4/100

munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste n

spatiu si n timp si sa intre n relatie ntre ele.

Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau

imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in

cauze.

Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una

obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i

afecteaza organismul. Sistemul de munca

n cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra n relatie

functionala prin intermediul sarcinii de munca.n raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra

acestuia, n timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.

Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua

caracteristici esentiale: prezenta omului n calitate de executant si capacitatea elementelor

implica-te n realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.

Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a

accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permitentelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.

Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru

constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa

coexiste n spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la ntmplare, ci n virtutea unui scop

comun. Modul n care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului

propus.

Daca fenomenul accidentarii si mbolnavirii profesionale este privit ca un efect

circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produstrebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se ntmpla n interiorul acestui spatiu de

circumscriere, respectiv n interiorul sistemului de munca.

n conditiile n care elementele implicate n realizarea procesului de munca

functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat

sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul

unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentnd o abatere n functionarea prestabilita a

sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale deautodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.


5/100

Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de

munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale

constituente.Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri

adecvate, rezida n chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:

a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta

tehnica (mijloacele de productie si mediul fizic de munca).

b. Sistemul este dinamic, schimbndu-si starile sub actiunea legii timpului. Se

evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor

abateri de la starea normala:- profilul de stare cu tendinta optimizatoare;

- profilul de stare optima;

- profilul de stare involutiv.

c. Sistemul este integrat, ntelegnd prin aceasta ca modul sau de manifestare nu

este reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla

(aritmetica).

d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despreefectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si

pentru perfectionarea actiunilor viitoare.

e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul

concret de functionare.

Disfunctiile sistemului nu conduc ntotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau

modificarea starii de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de

efect este necesar sa se constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este ntlnirea dintre

victima si agentul material care o lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (nsusiri,stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca,

care constituie cauze potentiale de accidentare si/sau mbolnavire profesionala,

respectiv factori de risc de accidentare si/sau mbolnavire profesionala (prescurtat

factori de risc). De regula, factorii de risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau

modului de functionare al elementelor sistemului de munca.

Factorii de risc n sistemul de muncaDin cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este


6/100

procesul de munca.

Pentru evidentierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor

accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului.Factorii de risc proprii executantului

Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru

ndeplinirea sarcinii de munca reprezinta ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai

multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:

- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;

- erori de decizie;

- erori de executie;

- erori de autoreglaj.Eroarea executantului se concretizeaza ntr-un comportament inadecvat din punctul

de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analiznd

posibilitatile de eroare ale executantului n raport cu celelalte elemente ale sistemului de

munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de

munca.

Factorii de risc proprii sarcinii de munca

La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale deaccidentare sau mbolnavire profesionala:

- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca n raport cu scopul

sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee

gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);

- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv

necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.

Analiznd aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii

de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare alocului de munca.

Factorii de risc proprii mijloacelor de productie

Analiznd mijloacele de productie n raport cu executantul, rezulta lista de factori de

risc din ANEXA 1.

Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot

mani-festa sub urmatoarele forme:

- factori de risc mecanic, a caror actiune consta n eliberarea brusca, necontrolata sicontraindicata, a energiei cinetice incorporate n mijloacele de productie sau n parti ale


7/100

acestora;

- factori de risc termic, n cazul carora pericolul potential este dat de actiunea

energiei termice incorporate n mijloacele de productie la contactul sau manipulareaacestora de catre executant;

- factori de risc electric, la care pericolul consta n posibilitatea contactului direct sau

indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;

- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice

nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate n procesul de munca;

- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential

accidentogena, n functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor

utilizate n procesul de munca.Factorii de risc proprii mediului de munca

Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau

intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,

radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate

(suprasolicitare fizica).

Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat

este suprasolicitarea executantului.Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, n raport cu actiunea lor negativa,

generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista

generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.

Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare n sistemul de munca

Prin transformarea din posibilitate n realitate, actiunea factorilor de risc devine un

pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta aorganismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea uneia sau a mai

multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n cazul producerii unor

asemenea evenimente, nseamna ca factorii de risc s-au constituit n cauze (reale) de

accidentare sau mbolnavire profesionala.

Nu este nsa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. n anumite

conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului

uman, astfel nct un factor de mbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers.De exemplu, pna la un anumit nivel zgomotul este factor de mbolnavire producnd


8/100

afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce nsa

la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui

semnal tehnologic important, determinnd implicit o reactie accidentogena a executantului.Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o

mbolnavire profesionala, n functie de agentul transportat care este emanat n mediul de

munca prin fisura.

n legatura cu delimitarea n factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea

are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc n

sistemul de munca: variatii sau stari.

Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste

ale elementelor implicate n realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specificeaccidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se

rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de

oprire, executantul se mpiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.

Starile sunt nsusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de

produc-tie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le ntlnim mai ales n etiologia

bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin

caracterul ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare,care poate conduce nsa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.

Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o

variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate

conduce la accidentare.

n anumite cazuri, starile se pot transforma n variatii; prin cresterea brusca a

intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. n ultima instanta, nsa, aceasta

transformare este ea nsasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului demunca reprezinta, n mod normal, un factor de mbolnavire deoarece afecteaza analizorul

vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate

provoca nsa un accident, prin orbirea directa a executantului.

n ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca n

a-numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De

exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate n mod permanent din procesul tehnologic n

atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limitade explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei


9/100

conducte reprezinta o variatie; n conditiile n care prin conducta circula un agent nociv, care

se raspndeste si se mentine n atmosfera continuu, nseamna ca variatia a generat o stare.

Un alt criteriu de clasificare util n analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:

- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai

mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;

- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si

sarcinii de munca.

n functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca

sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:- principali, prin a caror suprimare se elimina n mod cert posibilitatea producerii

vatamarii organismului;

- secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare

nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau mbolnavirii.

Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a

organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea sau diminuarea

uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n

primul caz survine un accident de munca, iar n al doilea, o boala profesionala.

n prezent, n functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri

de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.

Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice nsa,legislatia din diverse tari limiteaza n mod conventional numarul bolilor considerate

profesionale. n functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot

fi:

- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante

toxice;

- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;

- boli de iradiere;- boli prin expunere la temperaturi nalte sau scazute;


10/100

- boli prin expunere la zgomot si vibratii;

- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;

- alergii profesionale;- dermatoze profesionale;

- cancerul profesional;

- boli infectioase si parazitare;

- boli prin suprasolicitare;

- alte boli.

Relatia factori de risc cauze

Potrivit conceptiei deterministe, n realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fostprovocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rndul sau alte

efecte. Realitatea nconjuratoare ntr-o continua transformare se prezinta deci ca o

multitudine de nlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta

momentele finale - efectele - unor nlantuiri cauzale nedorite.

n paragrafele anterioare am aratat ca n sistemul de munca exista anumiti factori

(nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului

care, n anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumitprescurtat acesti factori de risc de accidentare si mbolnavire profesionala factori de risc. Ei

constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.

n momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale

factorii de risc - se transforma n cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.

Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze)

re-prezinta factori (nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat

accidentul sau boala profesionala.

n continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirileaparnd doar n raport cu momentul n care se analizeaza vis--vis de producerea leziunii.

De regula, nainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, cnd

posibilitatea s-a transformat n realitate, de cauze.

Dinamica fenomenelor de accidentare si mbolnavire profesionala

Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze,una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre


11/100

victima si agentul material care i afecteaza organismul.

Mentinndu-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa

ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, nsa,

aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale.

Cunoasterea nlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece

ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs n situatii similare, precum si de stabilire

a masurilor de prevenire.

Prin urmare, dinamica accidentarii n munca poate fi descrisa ca o nlantuire de

cauze - efecte, indiferent ca este analizata n stadiul de potentialitate sau dupa

produce-rea evenimentului, care se deruleaza n cursul realizarii procesului de munca. Laun capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe n timp de momentul

producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea n functiune a sistemului

de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea

leziunii.

n dinamica producerii accidentului, cauzele se nlantuie si se mbina din

"amonte" spre "aval", distingndu-se din acest punct de vedere doua modalitati de

legaturi:- nlantuirea lineara a cauzelor, astfel nct cauza din "aval" constituie efectul cauzei

din "amonte" si, la rndul ei, cauza efectului care i succede n aval;

- mbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se

constituie ntr-o cauza situata n "aval" fata de acestea, si care, la rndul sau, poate

determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.

n orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor

legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta

pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge altedoua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt

cele a caror anihilare ntrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru

producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se mbina cu cauzele principale,

contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este

obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,

n sensul producerii efectului.

n dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care ncepe cu cauza situata cel mai


12/100

aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:

- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel nct pericolul nu poate fi

sesizat dect daca este urmarit n mod special;- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;

- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului att de catre executant,

ct si de catre factorii de decizie;

b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta n nlantuirea si

mbinarea mai multor cauze, genernd cauza finala; caracteristicile fazei sunt:

- are loc nlantuirea si mbinarea mai multor cauze, ntr-un interval scurt de timp;

- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;

- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se intervenipentru prevenirea leziunii;

c) faza a III-a: producerea leziunii, faza n care actioneaza cauza finala:

- este faza definitorie a accidentului;

- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic

ambiant, care provoaca leziunea prin mbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;

- se produce ntr-un timp foarte scurt, astfel nct singurele posibilitati de a actiona

sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.n raport cu locul lor n dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de

cauze: initiale, intermediare si finale, iar n functie de efectul produs: cauze directe ,

respectiv cauza finala al carui efect este nsasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o

alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt ntotdeauna

indirecte; cu ct sunt mai n amonte fata de momentul producerii accidentului, cu att ofera

posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.

Practica a dovedit ca exista situatii n care identificarea tuturor cauzelor din interiorulunui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facnd

abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor

implicate n realizarea procesului de munca si au originea n afara sistemului de munca si

nainte de constituirea si intrarea sa n functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea

sau executarea mijloacelor de munca).

n consecinta, n modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa n

spatiu si timp, incluznd si deficientele generate n etapele de conceptie, proiectare siexecutie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de


13/100

munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.

Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei

caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut n vedere, ea revenind

altor sisteme de munca, distincte.

b) n general, nu exista posibilitatea de stabilire, n momentul constituirii lor ca

deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.

c) n cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza

- efect; unei singure deficiente i pot corespunde efecte diferite, n functie de caracteristicile

celorlalte elemente mpreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.

n baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra ntr-un sistem demunca elementele implicate n realizarea unui proces de munca le vom desemna ca

substrat cauzal al accidentelor de munca.

Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot

des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.

n cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza ntr-un comportament

riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rndul sau,

aceasta este caracterizata de o serie de variabile, att cvasistatice (cum sunt aptitudinile,experienta), ct si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente

sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar nainte ca

individul sa participe la realizarea acestuia.

Att un nivel corespunzator n raport cu sarcina de munca al cunostintelor si

deprinderilor profesionale, ct si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale

elementului "executant" care, desi iau nastere n afara sistemului de munca, genernd un

factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.

Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elementerelationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. n

consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora n afara celor de natura factorilor

de risc.

Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra n sistemul de

munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si

proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .

Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, n cazuri foarte rare, limiteloratinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,


14/100

daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri

intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu

sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii n timp aefectelor lor.

n cele mai multe cazuri este vorba nsa de vicii ascunse, generate de greseli de

conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele

obisnuite.

Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de

munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.

Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,

materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra n discutie ca

fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. n

cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si n cazul mijloacelor de

productie.

Lund n considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii

accidentarii, alegndu-se ca punct de plecare momentul n care ncepe formarea, respectivconceptia elementelor sistemului de munca. n consecinta, vom distinge doua faze ale

dinamicii producerii unui accident de munca:

- Prima se desfasoara n afara sistemului de munca n care are loc evenimentul,

anterior constituirii acestuia, respectiv n etapele de conceptie/formare, proiectare si

executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta n

aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii

celor mai eficiente masuri de prevenire.

- Cea de a doua faza se deruleaza n interiorul sistemului de munca, din momentulconstituirii si intrarii acestuia n functiune, pna la ntreruperea sa prin accident. Ea se

manifesta ca o nlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor

de risc existenti n sistem, si parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare,

desfasurarea situatiei si producerea leziunii.

existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boliprofesionale inregistrate).

Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul

CJCPCT Gorj tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal


15/100

Etapa 2 stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile

identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident

de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare anivelului de risc.

Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de

diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor

impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil

consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 180 zile,

invaliditate gradul III, II, I si deces.

In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila

posibila.Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa

standardele Uniunii Europene.

Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte

frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane

expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada

determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate)

evaluat.Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase

coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.

Etapa 3 Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza

formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se

calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.

Formula de calcul al nivelului de risc global este:

n

Ri X rii=1Nr = n rii=1

unde:

- Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;

- ri: rangul factorului de risc i;

- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;

- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe scala de incadrare a

nivelurilor de risc / securitate, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre


16/100

nivelurile de risc si securitate.

Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor

riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestoraasupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor

sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.

Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,

documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.

Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un

nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita

desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea

accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea

acestuia.

Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru

fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de

masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de

diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.

Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelorsi imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului

asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a

muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca

acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii

accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita

la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si

sanatatii in munca.


17/100

3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1

TESA


18/100

3.1.1 PROCESUL DE MUNCA

Executantul se ocupa deculegerea, introducerea si prelucrareade

date,folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu

utilizatorii de sisteme informaticedin cadrul societatii .

Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n

domeniul software cat side echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit

si informat in prealabil cum sa le utilizeze).

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

A. MIJLOACE DE PRODUCTIE

Echipamentele de munca folosite sunt:

Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; UPS; Valori monetare; Seif; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Mobilier specific de birou.

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:


19/100

Dozator apa; Aparat filtru pentru cafea;

Frigider.

Mijloace de protectie:

Trusa medicala de acordare a primului ajutor; Extinctor; Materiale igienico-sanitare.

B. SARCINA DE MUNCA

Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul

informatic pus la dispozitie de catre angajator; Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;

Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii asigurand

accesibilitatea ulterioara la informatii; Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice; Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati

de persoanele de contact din cadrul companiei; Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de

emiterea corecta a acestora; Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului; Programeaza si participa la sedinte; Implementeaza simentine o corecta administrare a diferitelor programe sau

documente ce tin de fluxul departamentului de care apartine; Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei; Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in

vederearealizarii obiectivelor propuse;

Organizeaza, coordoneaza si realizeaza ntregul proces de recrutare si selectie depersonal pentru posturile vacante;


20/100

Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor; Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite

de companie la nivel global; Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si

latura profesionala a activitatilor realizate de acestia; Coordoneaza simentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor,

inregistrarea acestora in baza de date folosita de companie; Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al

angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de

Resurse Umane;

Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei; Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de

asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza

contractelor incheiate intre companie si acestia; Primeste si da comunicari; Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute

de diverse foruri;

Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati; Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii

obiectivelor macroeconomice si cele organizationale; Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte

organizatiiprivind prestari reciproce de servicii; Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora; Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni; Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si

de stat; Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la

Administratia Financiara; Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati; Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente; Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate; Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale,

conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati; Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare,


21/100

furnizori, etc.; Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;

Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiilestatului; Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii; Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii; Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport n

luarea deciziilor; Asigura interfata in relatiile cu clientii; Desfasoara operatiuni de caserie;

Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specificesocietatii, la institutiile statului si la diverse unitati comerciale;

Respecta normele de conduita siprocedurile interne; Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de

prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului,

prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare; La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si

instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisapostului.

C. MEDIUL DE MUNCA

Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in

trafic; Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a

aerului conditionat; Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiilesuntin limite admise deoarece activitatea nu presupune


22/100

utilizarea unor echipamentegeneratoare de noxe fizice.

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

A. EXECUTANT

ACTIUNI GRESITE

Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de

munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in

instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la

parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ; Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a

mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);

Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si

sanatate in munca; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; Comunicari si actiuni accidentogene ; Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de

oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si

narcotice) ; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in

locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone

periculoase in timpul activitatii; Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;

Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacelede protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;


23/100

Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este

permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;

Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a

traseelor n perimetrul exterior; Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de

munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu

incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor

ergonomice;

Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea

acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;

OMISIUNI

Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra

defectiunilor aparute in timpul lucrului;

B. SARCINA DE MUNCA

CONTINUT NECORESPUNZATOR

Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii

de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;

SUPRASOLICITARE FIZICA

Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n

pozitia asezat;

Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata

videoterminalelor;


24/100

Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia

scapulo-humerala si articulatia pumnului;

Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;

SUPRASOLICITARE PSIHICA

Ritm mare de munca; Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,

relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Monotonia muncii;

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a

echipamentelor tehnice din dotare; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase,

alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre

Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a

sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de

corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de

pasager; Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor

de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii

electrocasnice; Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;

domiciliu si sediul CJCPCT Gorj accidente de circulatie de traseu;


25/100

FACTORI DE RISC TERMIC

Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care suntpreparate fierbinti;

Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in

trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;

FACTORI DE RISC ELECTRIC

Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent

neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia

de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;

FACTORI DE RISC CHIMIC

Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

D. MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZIC

Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor

in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;


Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);


26/100

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare dedeplasare.


27/100

NITATEA: NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99

ECTIA(DEPARTAMENT):EHNICO-ADMINISTRATIV

3.1.4FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

OCUL DE MUNCA:ESA

FISA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:

COMPONENTASISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISCIDENTIFICATIFORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR

DE RISC(descriere,parametri)CONSECINTAMAXIMAPREVIZIBILA

CLASA DEGRAVITATE CLASA DEFRECVENTA

NIVELPARTIALDE RISC

XECUTANT ACTIUNI GRESITE

1.Executarea de operatii si lucrari din proprieinitiativa neprevzute n sarcina de munc sau de oalt manier dect prevederile procedurale sau celecuprinse in instructiunile specifice postului din caresa rezulte stari periculoase sau nocive;

DECES 7 1 3

2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prinalunecare, prin mpiedicare la parcurgereapedestr a traseelor n incinta sau n perimetrulexterior ;

ITM 45-180 zile 3 1 2

3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizareaechipamentului de lucru si a mijloacelor deprotectie din dotare ( inclusiv cele colective);

DECES 7 1 3

4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare aechipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3

5.Minimalizarea pericolului prin nerespectareainstructiunilor de lucru si de securitate si sanatate inmunca;

DECES 7 1 3

6.Parasirea locului de munca fara acordulconducatorului locului de munca; DECES 7 1 3

7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilorexistente; DECES 7 1 3

8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3

JCPCT Gorj


28/100

9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3

10.Desfasurarea activitatii sub influenta buturiloralcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala saudup administrarea unor medicamente (sedative

halucinogene si narcotice) ;

DECES 7 1 3

11.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(incalitate de pasager); DECES 7 1 3

12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factoripericulosi, prind deplasari/ stationari in locuri sauzone cu pericol temporar sau permanent. Intrari saustationari in zone periculoase in timpul activitatii;

DECES 7 1 3

13.Nerespectarea instructiunilor specifice deelectrosecuritate; DECES 7 1 3

14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cusisteme improvizate sau fara mijloacele de protectiecu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

DECES 7 1 3

15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigariaprinse) n locuri n care acest lucru nu este permisin apropierea agentilor chimici inflamabili;

DECES 7 1 3

16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1

17.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale,santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor nperimetrul exterior;

DECES 7 1 3

18.Repartizare executant cu pregatire profesionalanecorespunzatoare pe locurile de munca ,cuinstruire incompleta n domeniul securitatii sisanatatii n munca sau cu incompatibilitatipsiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

DECES 7 1 3

19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemuluide calcul fara respectarea regulilor ergonomice; ITM 45-180 zile 3 1 2

20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1

21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilormonetare manipulate cat si expunerea acestora inpublic fara a se asigura asupra riscurilor;

DECES 7 1 3

XECUTANT OMISIUNI 22.Neefectuarea in timp util a unor operatiiindispensabile securitatii si sanatatii in munca; DECES 7 1 3


29/100

23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori aiechipamentului tehnic asupra defectiunilor aparutein timpul lucrului;

DECES 7 1 3

ARCINA DE MUNCACONTINUTNECORESPUNZATOR

24.Lucrul n conditii de neconformitate cureglementrile specifice: nemarcarea tensiunii delucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselormedicale omologate;

DECES 7 1 3

ARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITAREFIZICA25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare(efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2

26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunereindelungata in fata videoterminalelor; INV gr.III 4 1 2

27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor

superioare in special articulatia scapulo-humerala siarticulatia pumnului; ITM 3-45 zile 2 1 1

28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilorinterfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1

29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilorprelungite; ITM 3-45 zile 2 1 1

ARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITAREPSIHICA 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1

31.Efectuare de operatii cu grad de raspunderemare; ITM 3-45 zile 2 1 1

32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatiineprincipiale intre sefi si subordonati, relatiineprincipiale intre membrii colectivului);

DECES 7 1 3

33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3

34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1

MIJLOACE DERODUCTIE

FACTORI DE RISCMECANIC

35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) lautilizarea usilor de acces sau a echipamentelortehnice din dotare;

ITM 45-180 zile 3 1 2

36.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionateincorect sau la manipularea manual; ITM 3-45 zile 2 1 1

37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururipericuloase (nteptoare, tioase,alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurariiactivitatii;

ITM 3-45 zile 2 1 1


30/100

38.Lovire de ctre mijloacele de transport auto ladeplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si

traseu;

DECES 7 1 3

39.Accidente rutiere datorate: autoblocariifunctionarii mecanismului de directie sau asistemului de frnare a autoturismului n mers,exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,executantul avand calitatea de pasager;

DECES 7 1 3

40.Deterioararea accidentala a echipamentuluiindividual de protectie cat si a mijloacelor deprotectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;

DECES 7 1 3

41.Deteriorarea accidentala a echipamentelortehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; DECES 7 1 3

42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cuavionul; DECES 7 1 3

MIJLOACE DERODUCTIE

FACTORI DE RISCTERMIC

43.Ardere, oparire cauzate de caderea(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparatefierbinti;

ITM 45-180 zile 3 1 2

44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti intimpul alimentarii autoturismului sau in trafic intimpul coliziunilor dintre autoturisme;

DECES 7 1 3

45.Incendii provocate de izolatii electricenecorespunzatoare; DECES 7 1 3

MIJLOACE DERODUCTIE

FACTORI DE RISCELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3

47.Electrocutare prin atingere direct la atingereaaccidental a unor ci de curent neprotejate sauaflate accidental sub tensiune ;

DECES 7 1 3

48.Electrocutare prin atingere indirect deteriorareaaccidentala a legaturilor la instalatia de

mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;DECES 7 1 3

MIJLOACE DERODUCTIE

FACTORI DE RISCCHIMIC

49.Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici,diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1

MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISCFIZIC50.Calamitti naturale (surprinderea n incint dectre seism); DECES 7 1 3

51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelordin arhiva unitatii ; NEGLIJABILE 1 1 1

sediul CJCPCT Gorj accidente de circulatie de


31/100

52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentuldefectuos a scaunelor executantilor in dreptulcasetelor de evacuare a aerului sau de deschidereageamurilor si a usilor;

ITM 3-45 zile 2 1 1

MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISCCHIMIC53.Prezenta in zone cu potential pericol deexplozie(statie carburanti); DECES 7 1 3

MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISCBIOLOGIC54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3

Locul de munca nr.1

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71

54

Ri X rii=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)Nrgi = 54 = = 2.710x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 rii=1


32/100

Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de munca nr.1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71


33/100

LEGENDA FIGURA Nr.1

Nr. Crt. Denumirea factorului de riscNivel

partial derisc

F1

Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativaneprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dectprevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunilespecifice postului din care sa rezulte stari periculoase saunocive;

3

F2Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor nincinta sau n perimetrul exterior ;

2

F3Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentuluide lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv celecolective);

3

F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelortehnice din dotare; 3

F5 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor delucru si de securitate si sanatate in munca; 3

F6 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului loculuide munca; 3

F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3

F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3

F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

F10

Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice,ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrareaunor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; 3

F11 Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(incalitate de pasager); 3

F12

Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol

temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zonepericuloase in timpul activitatii; 3

F13 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3

F14Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sistemeimprovizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fostprevazut echipamentul din fabricatie;

3

F15Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri ncare acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimiciinflamabili;

3

F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1

F17 Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. laparcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior; 3


34/100

F18

Repartizare executant cu pregatire profesionalanecorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruireincompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cuincompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de

munca;

3

F19 Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fararespectarea regulilor ergonomice; 2

F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1

F21Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetaremanipulate cat si expunerea acestora in public fara a seasigura asupra riscurilor;

3

F22 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabilesecuritatii si sanatatii in munca; 3

F23

Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai

echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpullucrului; 3

F24Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrilespecifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize decurent electric, lipsa truselor medicale omologate;

3

F25 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; 2

F26 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungatain fata videoterminalelor; 2

F27 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in specialarticulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 1

F28 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1

F29 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 1

F30 Ritm mare de munca; 1

F31 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1

F32Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intresefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membriicolectivului);

3

F33 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3

F34 Monotonia muncii; 1

F35 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizareausilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 2

F36 Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect saula manipularea manual; 1

F37Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpuldesfasurarii activitatii;

1

Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe

accidente de circulatie de traseu;F38 traseul normal dintre domiciliu si sediul CJCPCT Gorj 3


35/100

F39

Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionariimecanismului de directie sau a sistemului de frnare aautoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii decorpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,

executantul avand calitatea de pasager;

3

F40Deterioararea accidentala a echipamentului individual deprotectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazutechipamentul tehnic;

3

F41 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotaresau a aparaturii electrocasnice; 3

F42 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3

F43 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unorrecipienti in care sunt preparate fierbinti; 2

F44

Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii

autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintreautoturisme; 3

F45 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3

F46 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3

F47Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental aunor ci de curent neprotejate sau aflate accidental subtensiune ;

3

F48Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentalaa legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamentetehnice electrice;

3

F49 Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pastacorectoare; 1

F50 Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); 3

F51 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhivaunitatii ; 1

F52Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos ascaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare aaerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;

1

F53 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statiecarburanti); 3

F54 Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente petraseele exterioare de deplasare. 3


36/100

3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU

LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce

l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 1, din care se observa ca din totalul

de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea

ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa

cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):

42.59% - factori proprii executantului; 20.37% - factori proprii sarcinii de munca; 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie; 9.26% - factori proprii mediului de munca;

Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati

pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).


37/100

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPAELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA

Locul de munca nr.1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71


38/100

3.3 LOCUL DE MUNCA NR.3

IT


39/100

3.3.1 PROCESUL DE MUNCA

Executantul este responsabil cu implementarea de sisteme informatice cat si

intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu

tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe

informatice din cadrul companiei;

Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n

domeniul software cat side echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit

si informat in prealabil cum sa le utilizeze).

3.3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

A. MIJLOACE DE PRODUCTIE

Echipamentele de munca folosite sunt:

Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; Imprimanta; Fotocopiator; Fax; Scaner; Telefon; Accesorii de birotica / papetarie; Foarfeca, cuter; Retroproiector; Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei

fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit ); Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri,

modemuri analogice si digitale;

Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele; Cabluri, mufe, etc.;


40/100

Ghilotina hartie; UPS;

KVM; Mobilier specific de birou.

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

Dozator apa;

Aparat filtru pentru cafea; Frigider.

Mijloace de protectie:

Trusa medicala de de accordare a primului ajutor; Extinctor;

Materiale igienico-sanitare.

B. SARCINA DE MUNCA

Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul

informatic pus la dispozitie de catre angajator;

Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate

unitatile teritoriale; Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice; Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia; Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii; Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate; Asigura mentenanta retelei de calculatoare ;

Urmareste exploatarea tehnicii de calcul n reteaualocala de calculatoare conformconditiilor normative adecvate;


41/100

Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei locale de

calculatoare;

Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul; Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor; Service tehnica de calcul imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma

care se ocupa de depanarea acestora reinstalarea sistemelor de calcul n retea

dupa depanare; Remediaza defectiuni la servere verificare, constatare, schimbare hard discuri (

salvarea datelor ); Administrare servere acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP

date programe ( fisiere ); Cablari asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea

propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch panel, switch-uri,

conectare statie de lucru si server, conectare Router, verificare functionalitate; Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la

baza de date, a disciplinei n retea; Raspunde de ntretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de

date, comunicatii n retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interioruldirectiei si n relatie cu alte subunitati, indifferent daca ntretinerea se efectueaza

direct sau prin intermediar; Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, n conformitate cu

instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta

cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea

asistente intensive pe perioada de experimentare si n exploatarea incipienta; ntocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de

ncarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul,asigurnd implementarea lor.

Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor n exploatare, propune

solutii sau perfectionari, analizeaza mpreuna cu celelalte compartimente functionale

noi cerinte de activitati informatizate; Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii pe criterii de ncarcare

optima a configuratiilor de calcul;

Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare dinsocietate;


42/100

Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de

exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice;

Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari; Organizeaza si urmareste lucrarile de ntretinere si reparare a echipamentului de

calcul din dotarea societatii; Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de

implementarea n sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice; Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu; Mentine curatenia la locul de munca; Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul

securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor; Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind

apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii; Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident; Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice; Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca,

pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.

C. MEDIUL DE MUNCA

Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in

trafic; Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a

aerului conditionat; Este asigurata ergonomia locului de munca; Iluminatul este mixt si suficient; Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; Incaperea este curata; Pardoseala este neteda, nealunecoasa; Zogomotul si vibratiilesuntin limite admise deoarece activitatea nu presupune

utilizarea unor echipamentegeneratoare de noxe fizice.


43/100

3.3.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

A. EXECUTANT

ACTIUNI GRESITE

Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute n sarcina de

munca sau de o alta maniera dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in

instructiunile specifice postului;

Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectiede lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);

Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din

dotare; Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele

de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a

materialelor utilizate;

Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in

locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone

periculoase in timpul activitatii; Comunicari si actiuni accidentogene; Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si

sanatate in munca; Supraaprecierea limitelor personale; Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la

parcurgerea pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior; Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative,

halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;

Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare;


44/100

Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva

caderilor necontrolate;

Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu estepermis; Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora; Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de pasager); Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau

neomologate); Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara

asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;

Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor

operatii; Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor

ergonomice; Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a

traseelor n perimetrul exterior; Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de

munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu

incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

OMISIUNI

Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual

de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice; Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii; Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra

defectiunilor aparute in timpul lucrului;

B. SARCINA DE MUNCA

CONTINUT NECORESPUNZATOR


45/100

Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii

de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;

SUPRASOLICITARE FIZICA

Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia

scapulo-humerala si articulatia pumnului; Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata

videoterminalelor; Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte

grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat; Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;

SUPRASOLICITARE PSIHICA

Ritm mare de munca; Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,

relatii neprincipiale intre membrii colectivului); Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau

extrem de complexe;

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a

echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de

echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii; Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (ntepatoare, taioase,

alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii; Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;


46/100

Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate

fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate;

Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelorde protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii

electrocasnice; Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre

Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de

curatare si intretinere;

FACTORI DE RISC TERMIC

Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt

preparate fierbinti;

FACTORI DE RISC ELECTRIC

Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent

neprotejate sau aflate accidental sub tensiune; Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia

de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice; Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia dempamntare in contact cu un bun conductor electric;


Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare;

D. MEDIUL DE MUNCA

domiciliu si sediul societatii CJCPCT Gorj accidente de circulatie de traseu;


47/100

FACTORI DE RISC FIZIC

Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism); Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul

defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului

conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor; Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;


Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

deplasare.


48/100

NITATEA: NUMAR PERSOANE EXPUSE: 153

ECTIA(DEPARTAMENT):T

3.3.4FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

OCUL DE MUNCA:T

FISA NR.3 ECHIPA DE EVALUARE:

COMPONENTASISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISCIDENTIFICATIFORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR

DE RISC(descriere,parametri)CONSECINTAMAXIMAPREVIZIBILA

CLASA DEGRAVITATE CLASA DEFRECVENTA

NIVELPARTIALDE RISC

XECUTANT ACTIUNI GRESITE

1.Executarea de operatii si lucrari din proprieinitiativa neprevazute n sarcina de munca sau de oalta maniera dect prevederile procedurale saucele cuprinse in instructiunile specifice postului;

DECES 7 1 3

2.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizareaechipamentului individual de protectie de lucru si amijloacelor de protectie din dotare (inclusiv celecolective);

DECES 7 1 3

3.Utilizarea, intretinerea si pregatireanecorespunzatoare a echipamentelor tehnice dindotare;

DECES 7 1 3

4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cusisteme improvizate sau fara mijloacele de protectiecu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

DECES 7 1 3

5.Manipulare si transport defectuos aechipamentului tehnic din dotare cat si amaterialelor utilizate;

ITM 45-180 zile 3 1 2

6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3

7.Parasirea locului de munca fara acordulconducatorului locului de munca; DECES 7 1 3

8.Expunerea in afara sarcinii de munca la factoripericulosi, prind deplasari/ stationari in locuri sauzone cu pericol temporar sau permanent. Intrari saustationari in zone periculoase in timpul activitatii;

DECES 7 1 3

JCPCT Gorj .


49/100

9.Comunicari si actiuni accidentogene; DECES 7 1 3

10.Minimalizarea pericolului prin nerespectareainstructiunilor de lucru si de securitate si sanatate inmunca;

DECES 7 1 3

11.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3

12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilorexistente; DECES 7 1 3

13.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1

14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prinalunecare, prin mpiedicare la parcurgereapedestra a traseelor n incinta sau n perimetrulexterior;

ITM 45-180 zile 3 1 2

15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau amedicamentelor (sedative, halucinogene sinarcotice) cat si in stare de oboseala avansata;

DECES 7 1 3

16.Nerespectarea instructiunilor specifice deelectrosecuritate; DECES 7 1 3

17.Transport de materiale in volum mare ce poateacoperi raza vizuala de deplasare; DECES 7 1 3

18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prinneasigurarea acestora impotriva caderilornecontrolate;

DECES 7 1 3

19.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigariaprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis; DECES 7 1 3

20.Interventii la componente de masini in miscare intimpul functionarii acestora; DECES 7 1 321.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager); DECES 7 1 3

22.Utilizare de aparate de masura si control care nucorespund (defecte sau neomologate); DECES 7 1 3

23.Interventii la echipamente tehnice faradeconectarea de la reteaua electrica si faraasigurarea masurilor care sa previna punereaaccidentala sub tensiune;

DECES 7 1 3


50/100

24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3

25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii,reguli, procedee gresite / absenta unor operatii; DECES 7 1 3

26.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1

27.Pozitionare incorecta a elementelor sistemuluide calcul fara respectarea regulilor ergonomice; ITM 45-180 zile 3 1 2

28.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale,santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor nperimetrul exterior;

DECES 7 1 3

29.Repartizare executant cu pregatire profesionalanecorespunzatoare pe locurile de munca ,cuinstruire incompleta n domeniul securitatii sisanatatii n munca sau cu incompatibilitatipsiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

DECES 7 1 3

XECUTANT OMISIUNI30.Omiterea utilizarii echipamentului individual deprotectie, a echipamentului individual de lucru sau amijloacelor de protectie specifice;

DECES 7 1 3

31.Neefectuarea in timp util a unor operatiiindispensabile securitatii muncii; DECES 7 1 3

32.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori aiechipamentului tehnic asupra defectiunilor aparutein timpul lucrului;

DECES 7 1 3

ARCINA DE MUNCACONTINUTNECORESPUNZATOR

33.Lucrul n conditii de neconformitate cureglementrile specifice: nemarcarea tensiunii delucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselormedicale omologate;

DECES 7 1 3

ARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITAREFIZICA 34.Suprasolicitarea articulatiilor membrelorsuperioare in special articulatia scapulo-humerala siarticulatia pumnului;ITM 3-45 zile 2 1 1

35.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunereindelungata in fata videoterminalelor; INV gr.III 4 1 2

36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prinmanipulare de materiale sau obiecte grele si/sauaplecari si ridicari repetate ;

ITM 45-180 zile 3 1 2

37.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilorinterfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1


51/100

38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2

39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelorlungi in calitate de pasager; ITM 3-45 zile 2 1 1

ARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITAREPSIHICA 40.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1

41.Climat psihosocial necorespunzator ( relatiineprincipiale intre sefi si subordonati, relatiineprincipiale intre membrii colectivului);

DECES 7 1 3

42.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3

43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurtcu grad de raspundere mare sau ext

Evaluare Riscur SSM

Documents

Transcript of Evaluare Riscur SSM