COLEGIUL TEHNIC DE ALIMENTAIE I TURISM DUMITRU MOOC GALAISPECIALIZAREA: TEHNICIAN ECOLOG I PROTECIA CALITII MEDIULUI

PROIECTDESPECIALITATE

COORDONATOR PROIECT: Ghini Leontin ELEV:Onelu Claudiu Vasile CLASA:a XII-a A

ANUL COLAR 2014-2015

TEMA PROIECTULUI:

Eutrofizarea rurilor din judeul Galai

CUPRINS

Argument Cap. I CARACTERIZARE FIZCO-GEOGRAFICA A ZONEI JUDETULUI GALATI1.1. Asezare geografic si limite1.2. Relief1.3. Clim1.4. Apele1.5. SolulCap. II FACTORI CARE FAVORIZEAZ FENOMENUL DE EUTROFIZARE2.1. Poluarea 2.2. Poluarea apei 2.3. Ingasamintele chimice2.4. Poluarea soluluiCap. III EUTROFIZAREA RURILOR3.1. Generaliti3.2. Eutrofizarea solurilor3.3. In lupta cu fenomenul contaminrii cu nitriii si nitraiiConcluziiBibliografie

Cap I. CARACTERIZARE FIZCO-GEOGRAFIC A ZONEI JUDEULUI GALAI

1.1 Aezarea geograficJudeul Galai este situat n partea central-estic a rii noastre, desfurndu-se intre 45o25 i 46o10 latitudine nordic, ntre 27o20 i 28o10 longitudine estic. Ca poziie geografic,judeul Galai se nscrie n aria judeelor pericarpatice-dunrene, fiind situat in partea cea mai sudic a Moldovei, la confluena a trei mari ape curgtoare: Dunre, Siret si Prut,n sectorul fluvio-maritim al rii.n partea denordse mrginete cu judeul Vaslui, laest,Prutul formeaz grania natural cu Republica Moldova, spresud, Dunrea stabilete limita cu judeul Tulcea, lasud-vest,pe linia Siretului, are ca vecinjudeul Brila, iar lavesti nord-vest, n mare parte pe cursul aceluiai ru, se nvecineaz cu judeul Vrancea.n aceste limite geografice judeul Galai ocup 4466,3 km2,adic 1,9 la sut din suprafaa Romniei.

1.2. ReliefulPrin poziia sa la exteriorul arcului carpatic, judeulGalai ocup zona de ntreptrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-european, sud-european i, n parte, central-european, ceea ce se reflect fidel att n condiiile climaterice, n nveliulvegetal i de soluri, ct i n structura geologic a reliefului.Aceasta din urm ofer o privelite cu nlimi domolite, cuprinsentre 310 m n nord i 5-10 m la sud.Regiunea n sine prezint un relief tabular cu o fragmentare maiaccentuat n nord i mai slab n sud, distingndu-se, dup altitudine,poziie si particulariti de relief, cinci uniti geomorfologice: Podiul Covurluiului, Cmpia Tecuciului, Cmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior i Lunca Prutului de Jos.

1.3. ClimaTeritoriul Judeului Galai aparine n totalitate sectorului cu clim continental (partea sudic i central nsumnd mai bine de 90% din suprafa, se ncadreaz n inutul cu clim de cmpie, iar extremitatea nordic reprezentnd 10% din teritoriu, n inutul cu clim de dealuri). n ambele inuturi climatice, verile sunt foarte calde i uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar i de ntreruperi frecvente provocate de adveciile de aer cald i umed din S i SV care determin intervale de nclzire i de topire a stratului de zpad. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului i Dunrii introduc n valorile i regimul principalelor elemente meteorologice, modificri care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunc, mai umed i mai rcoros vara i mai umed i mai puin rece iarna.Circulaia general a atmosfereiare ca trsturi principale frecvena relativ mare a adveciilor lente de aer temperat - oceanic din V i NV (mai ales n semestrul cald), frecvena de asemenea mare a adveciilor de aer temperat - continental din NE i E (mai ales n anotimpul rece), precum i adveciile mai puin frecvente de aer arctic din N i aer tropical maritim din SV iS 1.4. ApeleApele curgtoare din judetul Galati se ncadreaz n tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor si podiurilor Moldovei, acestea au scurgere predominant n sezonul de primvar si var,cu ape mari primvara i viituri n timpul verii si al toamnei. Fluviul Dunrea, curge pe o distant de 22 km si colecteaz apele rurilor Siret si Prut. Siretul are afluent important rul Brlad, care la rndu-i colecteaz Corozelul. Prutul are ca aflueni Elanul si Horincea. Prul Chineja se vars n Lacul Brates.

Denumirea cursurilor de apLungimea cursurilor de ap (km)

Pe teritoriul judetuluiPe teritoriul RomnieiTotal

Dunrea2210752860

Siret150559726

Prut103742925

Dintre apele stttoare mai important este Lacul Brate cu o - suprafat de 74 km2

PRINCIPALELE LACURI NATURALE SI BLI

DenumireaSuprafat (ha)DenumireaSuprafat (ha)

Lacul Brate2069Balta Lozova145

Balta Masa Rdeanu605Balta Tudor Vladimirescu101

Balta ovrca274Balta Potcoava49

Balta Mlina154Balta Vlasca42

Reteaua hidrgrafic a judelui Galai - constituit de cursul inferior al rurilor Siret (cu afluentii principali: Brlad, Geru si Suhu), Prut (cu principalii afluenti: Elan-bazinul inferior, Liscov si Chineja), precum si de bazinul hidrografic al fluviului Dunrea ( de la Km 155 - confluenta cu rul Siret si pn la Km 134 confluenta cu rul Prut), se nscrie, n totalitatea ei, ntr-un profil hidroeconomic complex, care cuprinde alimentri pentru centre urbane si rurale, acumulri pentru irigatii, msuri antierozionale, lucrri de aprare contra inundatiilor si desecri. Aceste cursuri de ap, mpreun cu afluenii lor, au generat o lungime de retea hidrografic codificat de 1524 Km (din care 110 Km frontier de stat ru Prut), cu o suprafat de 4465 Km.p., n cele trei bazine hidrografice: Dunre, Siret si Prut. n bazinul hidrografic Siret, nivelurile maxime istorice la statiile hidrometrice sunt:-ru Brlad 90,6 mc/s, n anul 1988, fa de capacitatea de transport a albiei minore de 224 mc/s la staia hidrometric Tecuci.- ru Tecucel 99,4 mc/s, n anul 2005, fat de 56 mc/s debitul capabil al albiei minore, la staia hidrometric Tecuci.- ru Geru 76,1 mc/s, n mai 1996, fat de 40,0 mc/s debit capabil, la staia hidrometric Cudalbi.- ru Suhurlui 49,0 mc/s, n august 1997, faa de 3,70mc/s debitul capabil al albiei, la staia hidrometric Pechea. Pn n anii 1973 - 1974 n lunca Siretului si 1979 - 1982 n lunca Brladului s-au produs inundaii din revrsri ce au afectat circa 25.000 ha. teren agricol. Realizarea lucrrilor de ndiguire pe rul Siret (126,0 Km), pe rul Brlad (166,5 Km), ct i lucrrile de ndiguire existente de pe rul Prut (58,0 Km) si fluviul Dunrea (10,5 Km), au scos de sub efectul inundaiilor din revrsri ale cursurilor de ap un numr de 64 localiti si peste 63.500 ha terenuri agricole din judeul Galai. n ultimii ani judeul Galai s-a confruntat cu probleme generate de precipitaii sub form de avers, czute n cantiti mari (max. n 24 de ore 113,7 l/mp. la S.M. Tecuci), n special n bazinul Brladului si Prutului. Aceste precipitaii, czute ntr-un interval de timp relativ scurt, au generat scurgeri masive de pe versani, cu concentrri rapide de debite, care au inundat zonele depresionare ale localitilor i au produs revrsarea rurilor mici, neamenajate din punct de vedere al aprrii mpotrtiva inundaiilor, provocnd pagube importante. Astfel, numai n perioada 1996 2005, au fost afectate 25 de localiti, iar valoarea pagubelor produse depete 129765 milioane lei, reprezentnd: 593 case si gospodrii anex, 45.397 ha teren agricol, 3 obiective social economice, 3,7 Km drumuri naionale si judetene, 8 poduri si 6 construcii hidrotehnice. Astfel de situaii au fost n localitile: Tecuci, Buciumeni, Brhesti-Toflea, Corod, Gohor, Movileni, Tulucesti, Corod, Cudalbi, Valea Mrului, Nicoreti, Vntori - sat Odaia Manolache n Matca, Munteni, Drgneti, Barcea, Umbrreti.

1.5. Solurile

Solul este principalul suport al tuturor activitailor socio-economice si constituie factorul de mediu expus cel mai uor la poluare. Deversrile de substane chimice periculoase,depozitarile de deeuri de toate categoriile, tratamentele i fertilizrile necorespunztoare,fcute fr fundamentare agro-pedologic, agrotehnic ,la care se adaug degradrile natural ale calitii solului (eroziue,alunecri,tasri,rupturi i prabuiri) confer imaginea complet a impactului produs de activitatea antripic asupra acestui factor de mediu. Condiiile pedoclimatice varite au determinat apariia si evoluia unei cuverturi de soluri,divers i bine reprezentat, dominate de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale,soluri aluviale,soluri coluviale,neevoluate sau trunchiate,psamosoluri,lcovisti etc. Molisoluri :-cernoziom;-cernoziom cambic;-sol cenuiu. Alte tipuri de soluri:-soluri halomorfe;-soluri hidromorfe;-soluri neevoluate;-soluri nisipoase;-aluviuni.

Cap II. FACTORI CARE FAVORIZEAZ FENOMENUL DE EUTROFIZARE

2.1.Poluarea Poluare = contaminarea mediului nconjurtor cu materiale careinterfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural aecosistemelor. Clasificare :1. Dupa natura poluarii: fizic, biologic i chimic;2. Dupa mobilitatea surselor: fixe sau mobile;3. Dupa ritmul emiterii: continu, intermitent si accidental;4. Dupa efecte asupra biotopului si biocenozei: cronica sau acut;5. Dupa modul de ptrundere n ecosistem: punctual sau difuz.

Poluant = factor perturbator de natura fizic, chimic sau biologic, judecat nFuncie de interferena acestuia n dinamic populaiei.Criterii de clasificare: 1. Dupa natura poluanilor:-biodegradabili =substane care se descompun rapid in natura. Aceti poluanidevin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun.-nedegradabili = materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent nmediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s sendeprteze aceti poluani din mediu. 2. Dupa natura efectelor generate-cu efecte directe (toxice)-cu efecte indirecte (ecologice)

2.2.Poluarea Apei Poluarea apei = modificarea compoziiei sau strii apelor ca urmare a unor procesenaturale sau activitilor umane care genereaz probleme legate de imposibilitateautilizrii lor pentru anumite folosine.Clasificarea surselor de poluare a apei1. Dup natura polurii naturale prin intermediul materiilor solide n suspensie (eroziune), acizilor si bazelorPoluarea apei(dizolvarea rocilor sau ploi acide), materie organic (mineralizare), compusilormetalici naturali, radionuclizilor sau microorganismelor. Aceste surse sunt de tipdifuz, fr o localizare precis si dificil de controlat. antropice care constau din deversri de ape reziduale industriale, ape meteorice,nmoluri, ape uzate menajere sau microorganismelor patogene.2. n funcie de aciunea poluanilor n timp: continue, cu caracter permanent;discontinue, temporar sau temporar mobil si accidentale.

3. n funcie de proveniena poluanilor: - surse de poluare organizate - ape uzate colectate prin sisteme de canalizare. - apele uzate menajere utilizate n locuine, instituii publice, uniti comerciale si dealimentaie public. Coninut: impuriti de provenien biologic, substane organice(produse petroliere, detergeni, pesticide) si substane minerale; apele uzate industriale, care rezult din diverse procese de fabricaie si au ovarietatea nelimitat de poluai si nocivitate deosebit.Surse de poluare a apei apele uzate agrozootehnice. Coninut: dejeci animale, produsii de eroziune aisolului, ngrsminte naturale sau sintetice, substane chimice folosite mpotrivaduntoriilor agricoli, biostimulatori, ageni infeciosi specific animalelor etc. surse de poluare neorganizate ape meteorice (ploaie sau zpad) si rezidurile solide. Eleau un caracter intermitent, de obicei debite reduse si o compoziie divers, producnd opoluare difuz, dificil de stabilit si mai ales de stpnit. n compoziia lor intr, n general,suspensiile organice sau minerale, germenii patogeni, paraziii antrenai de pe sol, unelesubstane toxice etc.

Poluarea chimic a apei are drept sursa ploile acide, ngrsmintele chimice sauorganice, petrolul, diferite substane chimice deversate de intreprinderi industriale. Ploile acide duc la acidifierea apei, cu moartea organismelor acvatice, fenomen ce aprimit denumirea de moartea lacurilor; Azotaii folosii ca ngrsminte, splai de apa de ploaie si dusi n apa potabil productulburri nervoase si anemii grave, ndeosebi la copii (cianoza infantil), printransformarea n azotii care blocheaz hemoglobina din snge. Diferite substane chimice provenite din industrie, din apa de ploaie ce spal terenurileagricole, din sistemele de canalizare, din complexele zootehnice genereaz nmulireaexagerat a algelor, numit inflorirea apelor sau eutrofizare. Acest proces duce lascderea cantitii de oxigen din ap ( prin consumarea acestuia n procesul dedescompunere a algelor). Poluarea apei cu petrol se face mai ales n urma accidentelor petroliere, a curriiacestora, dar si cu petrol din sonde i rafinrii.

Poluarea fizic Poluarea termic are ca surse apele de rcire de la centralele termoelectrice saunucleare asociate diferitelor industrii. Poluarea sonor este ndeosebi rezultatul industrializrii, urbanizrii,intensificrii circulaiei aeriene, rutiere, executrii unor construcii etc. Poluarea radioactiv rezult din explozii si accidente nucleare de la uzinelenuclearoelectrice, din depozitarea deseurilor radioactive. Poluarea biologic presupune ptrunderea n ap, a unor microorganisme patogene(bacterii, ciuperci) sau a paraziilor care produc boli la om si animalele de intereseconomic.

Consecinele poluriiAsupra mediului:posibilitatea contaminrii sau polurii chimice a animalelor acvatice;contaminarea bacteriologic sau poluarea chimica si radioactiv a legumelor,fructelor sau a zarzavaturilor;Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determin micsorareacapacittii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.Asupra sntii:Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul c oamenii nu beausuficient ap sau ap buta nu are cele mai bune calitati.Asupra calitatii apelor:In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si inasigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consum inscopuri alimentare 2-10 litri de apa.

Consecintele polurii asupra calitii apelor: Mirosul apei provine de la substanele volatile pe care le contine ca rezultat alincarcrii cu substante organice in descompunere, al polurii cu substanechimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice,chimice sau ape reziduale cu att mirosul este mai uor de perceput. Culoarea apei poate da indicatii asupra modificrii calitii astfel:apele de culoare aramie sau brun provin de la distilrile de carbuneamestecate cu ape industriale care conin fier;apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloz;apele bogate in fier sunt cele provenite de la tbcrii si au culoarea verdeinchis sau neagra;ionii de fier dau apelor o culoare galben;ionii de cupru confera apei o culoare albastr;apele care contin argil coloidal au o culoare galben-brun.2.3. Ingmintele chimiceIngrmintele chimicesunt substane ce conin unul sau mai multe elemente nutritive care, incorporate in sol, completeaz rezerva de substane nutritive, in forme uor asimilabile in scopul sporirii fertilitii solului i cresterii produciei vegetale.Prin completarea deficitului de elemente nutritive in sol, in raport cu cerinele efective ale plantelor i prin influena pe care acestea o exercit in dinamica tuturor substanelor nutritive ca urmare a reaciilor la care dau nastere in timpul descompunerii - hidrolizare, dizolvare, disociere, urmate de noi recombinri si asimilri, ingrmintele chimice minerale constituie mijlocul cel mai important de dirijare a nutriiei plantelor.Cerinele creterii produciei agricole au determinat o exploatare intensiv a solului care a condus la reducerea rezervelor de substane nutritive disponibile plantelor.Cunoasterea strii de fertilitate a solului se realizeaz prin cartarea agrochimic difereniat, pe parcele, ceea ce permite aplicarea raional, corecta si echilibrat a ngrmintelor chimice in cadrul unor tehnologii performante de cultur.Principalele ingrminte chimice folosite in tara noastr se pot mpri in urmtoarele grupe mari:- ngrminte cu azot;-cu fosfor;- ngrminte cu potasiu; - ngrminte complexe; - ngrminte cu microelemente; ngrmintele chimice trebuie pstrate in incperi uscate, la temperaturi sczute, asezate de preferat pe pardoseal din scandur gudronat sau asfalt.Incperile unde se pstreaza ingrmintele chimice trebuie sa fie construite din crmid, acoperite cu carton gudronat sau cu tigl si situate la o distant de 30 - 40 m de alte cldiri. Ele trebuie tinute sub observaie strict.n condiiile de astzi, cea mai mare parte a productorilor agricoli utilizeaz ingrsminte chimice complexe i, n mod deosebit, ngrminte care au ca substana activ azotul. Depozitarea si utilizarea defectuoas a ngrmintelor chimice cu azot pot produce prejudicii i intoxicaii dintre cele mai grave pentru om si animale.Utilizarea neraional a ingrmintelor determina aparitia unui exces de azotai si fosfai care are un efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in vegetaie a acestor elemente. Limita dintre deficitul i excesul unui element este greu de sesizat, totul depinznd de natura plantelor i a mediului.2.4.Poluarea soluluiSolul poate fi poluat :-direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i pesticide aruncate pe terenurile agricole ;-indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani splai din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.n ceea ce privete poluarea prin intermediul agenilor poluani din atmosfer, se observ anumite particulariti. Spre exemplu, ca regul general, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe msur, ns, ce nlimea courilor de evacuare a gazelor contaminate crete, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scdea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde n suprafa.Nivelul contaminrii solului depinde i de regimul ploilor.Acestea spal n general atmosfera de agenii poluani i i depun pe sol, dar n acelai timp spal i solul, ajutnd la vehicularea agenilor poluani spre emisari. Trebuie totui amintit c ploile favorizeaz i contaminarea n adncime a solului.ntr-o oarecare msur poluarea solului depinde i de vegetaia care l acoper, precum i de natura nsai a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmrirea persistenei pesticidelor i ngrmintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic i de protejare a mediului cere ca att ingrmintele ct i pesticidele s rmn ct mai bine fixate n sol. n realitate, o parte din ele este luat de vnt, alta este splat de ploi, iar restul se descompune n timp, datorit oxidrii n aer sau aciunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. n tabelul urmtor sunt prezentate unele date n legtur cu persistena n sol a unor insecticide comune.

InsecticidulTimpul pt. Dispariia a 50% din doza admin. soluluiTimpul pt a se ajunge la concentraia de 0,1 ppm

Aldrin2 luni

Carbaryil1 lun

Phorate1 lun

Azinphosmetil20 zile

Parathion20 zile90 zile

Metilparation30 zile

Malation8 zile

ntruct deplasarea pesticidelor i a ngramintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au ncercat metode pentru mrirea persistenei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistena heptaclorului n sol a fost mrit: cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral cu 52% prin adaus de rin de Piccopale ; cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ; cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic. Cu 21% prin adaus de fraciuni grele aromatice din petrol.Experiena a artat c persistena pesticidelor mai depinde i de natura solului : ea este mai mic n solurile cu coninut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) dect n substane organice.

Cap. III EUTROFIZAREA RURILOR

3.1.GeneralitiEutrofizare = suprafertifizarea apelor de suprafa care provoac dezvoltarea exploziv a plantelor, ceea ce poate induce probleme grave de calitate a apei Imbogirea apei cu nutrieni, n principal azot i fosfor, care conduce la nfloriri algale, o cretere exagerat a vegetaiei acvatice, o turbiditate ridicat, o dezoxigenare a apelor de la fundul lacului i, n unele cazuri, un miros i un gust dezagreabil al apei. CLASIFICARE natural : procesul se desfoar lent; mbogirea cu nutrieni se realizeaz doar de ctre agenii naturali, care au un flux discontinuu; n fazele procesului alterneaz creterii i descreteri ale concentraiilor de nutrieni, n concordan cu condiiile climatice. artificial sau cultural ritm de evoluie accelerat, impact deosebit de important i imposibil de ignorat; aportul de substane nutritive este stimulat artificial, prin intervenia omului, prin utilizarea ngrmintelor n agricultur, defriarea pdurilor, creterea animalelor, urbanizarea i industrializarea. Creterea continu a cantitilor de nutrieni ntr-un lac nu permite sistemului s ating starea de echilibru, ceea ce conduce la apariia fenomenului numit eutrofizare cultural, avnd ca rezultat stimularea creterii produciei algale i a macrofitelor, deteriorarea calitii apei sau a unor schimbri care fac inapt apa pentru anumite folosine. CAUZELE APARIIEI EUTROFIZRII -aportul de nutrieni n exces ntr-un corp de ap -dispersia nutrienilo -ciclul oxigenului n corpul de apa - hidrodinamica ecosistemelor - energia luminoas care ptrunde n masa de ap.

Surse difuze - care provin din antrenarea unor substane minerale de la nivelul bazinului hidrografic -naturale (precipitaiile sub forma lichid sau solid i procesele de eroziune i splare a solurilor)- artificiale (activitile umane agricole i silvice, responsabile de ngrmintele organice, irigaii i resturile vegetale); Surse punctuale naturale sau artificiale sunt reprezentate de afluenii care ajung n ecosistemele lacustre.

3.2.Eutrofizarea soluriilor Solurile sunt de obicei utilizate ca i depozite pentru reziduurile casnice si industriale.n multe regiuni ale lumii cu o agricultur intensiv, scurgerea nutrienilor provenii din aplicarea ingrmintelor minerale, organice i a substantelor rezultate din creterea animalelor, contribuie la creterea cantittii de azot i a altor elemente nutritive ce ajung in pnzele freatice. Unele tipuri de soluri au capacitatea mai mare de a absorbi, filtra i de a recicla cantiti importante de elemente chimice provenite din deeurile casnice i industriale, n timp ce la alte soluri, cu capacitate absobtiv redus, anumii constitueni de natur toxic ajung in apele de suprafat i n pnzele freatice. Ca urmare, trebuie subliniat faptul c, solurile nisipoase favorizeaz procesul de levigare, in timp ce, solurile argiloase rein mai bine substanele toxice. In mod natural unele soluri sunt dure atunci cnd sunt uscate, altele devin lipicioase cnd sunt umede, cu un drenaj slab, scheletice, sarace in elemente nutritive, sau cu un continut ridicat de aluminiu, cu un continut ridicat de saruri. Inc din zorii civilizaiei umane, odata cu aparitia primelor activiti cu caracter agricol, agricultorii au cutat sa modifice solurile pentru a le face mult mai productive. nsa unele soluri au ramas mai problematice ca altele. Este cazul solurilor sulfatice i acide, ce prezint fertilitatea cea mai redusa dintre toate solurile lumii. Dac nu sunt luate in cultur, atunci ele nu prezint nici o problema pentru mediul nconjurtor. In cazul in care sunt drenate, situatie ce se impune pentru a putea fi utilizate, aceste soluri vor produce o cantitate ridicat de acid sulfuric (10 metri cubi de sol sulfatat poate produce cca. 1,5 tone de acid sulfuric, la care se mai adaug o cantitate mare de aluminiu, metale grele i dearseniu pe care-l ntalnim in apele drenate sau n cele de inundatii). Acidul sulfuric duce la corodarea oelului si betonului, polueaz cursurile de ap si pnzele freatice, omornd petii, favorizd in acelasi timp aparitia de boli. Efectele aluminiului, metalelor grele i a aresniului asupra alimentaiei umane si animale nu sunt pe deplin cunoscute, dar cu singuran nu au o actiune benefic. Aceste soluri sunt prezente cu precadere in zonele mlastinoase din apropierea trmurilor maritime, situatie ce a facut ca locuitorii de aici s le amenajeze in speranta ca ele reprezint soluri fertile. Recent, noile tendine legate de aceste soluri au luat in considerare utilizarea lor pentru constructii si pentru realizarea de spaii de recreere. De-a lungul timpului populaiile locale care au incercat sa se dezvolte pe aceste soluri, mai mult au saracit, existnd situaii n care oamenii au fost otraviti folosind pentru consum apele ce traverseaza aceste soluri. Consecinele asupra dezvoltrii umane, ct si asupra mediului nconjurator suntdezastruoase.3.3.In lupta cu fenomenul contaminrii cu nitriii si nitraii Autoritile judeene nu stau cu minile in sn in privina fenomenului cu care n ultima perioad se confrunt judeul intoxicaiile cu nitrai si nitrii. Printr-o hotrre a Colegiului Prefectural, a fost aprobat planul de aciuni pentru prevenirea polurii cu nitrai a surselor de ap. Programul se va desfasura in perioada mai 2007- mai 2008. Pentru prima dat am mobilizat att autoritile locale, ct si cele de la nivelul judeului, demarnd o campanie de informare. Nu trebuie s uitm faptul ca poluarea cu nitrii este una istoric, iar judeul nostru are parte de ea din CAUZA fermelor agrotehnice, a declarat prefectul Cristian Roman. Din sursele aflate la dispozitia APM Botoani, din cele 10% fntni monitorizate si testate, contaminarea este de 70%. O concentrare evident se poate observa in zona Prutului. Este ins explicabil. Fntnile acestea au fost marcate. Sunt foarte multe informaii strnse cu sprijinul Bncii Mondiale. Vrem sa vedem unde sunt zonele critice pentru a directiona eforturile noastre, a declarat directorul APM Botoani. Din punctul su de vedere aciunea nu va fi nici pe departe simpl, dat fiind faptul ca exista o dispersie la nivelul cazurilor de mbolnviri si de decese. Se incearc stabilirea unei hrti a noilor zone roii. Cu sprijinul Bancii Mondiale, laboratorul de la Botosani a fost dotat cu un aparat special pentru msuratorile apei din fntni. Un numr de 50 de analize vor putea fi fcute gratuit, gratie acestui aparat. Fntnile trebuie securizate. In zona de educaie si constientizare suntem ramasi in urm cu 100 de ani. Fiecare trebuie sa incerce sa faca un pas n primul rnd in mediul rural. In mediul rural este un adevarat dezastru generat de faptul c fntnile sunt contaminate de toaletele din curi.CONCLUZII Eutrofizarea se datoreaz acumulrii, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv(compusi cu azot de origine antropic implicai in circuitul azotului in natur, emisi inatmosfer sub forma oxizilor de azot si amoniacului) intr-un ecosistem, cu consecine negative asupra echilibrului ecologic. Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul i oxizii de azot. Amoniacul provine nprincipal din sursele agricole. Unele cantitati de amoniac, mai reduse, provin din diverse surse industriale, combustii etc. Concentraia critic a aciditii, respectiv a azotului nutritiv, reprezint concentraiamaxim a depunerilor acide, respectiv a depunerilor de azot eutrofizant, pe care le poatesuporta un ecosistem fr a suferi deteriorari. Cunoaterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant si eutrofizant la nivelnaional, reprezint un element important in definirea impactului dezvoltrii socio-economiceasupra mediului si in fundamentarea politicilor de protecie a mediului, ca si in evaluareaeficienei aciunilor destinate atingerii plafoanelor naionale de emisie. Sursele mobile, in principal autovehiculele rutiere, reprezint o alta surs semnificativde gaze acidifiante, atat sub aspect cantitativ, cat si din punct de vedere al caracteristiciloracestor surse de emisie (surse difuze, rspndite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului). Un alt element important in evaluarea impactului emisiilor poluante in atmosferasupra calitii mediului si sntaii umane, alaturi de evaluarea cantittilor de noxe emise, l reprezint activitatea de monitorizare a emisiilor atmosferice i a calitii precipitaiilor. Conductivitatea electric a precipitaiilor este influentat puternic de cantitatea deprecipitaii cazut, precum i de regimul de precipitaii anterior. Cu ct cantitatea deprecipitaii este mai mic cu atat aceasta concentreaz mai mult poluanii atmosferici solubiliin apa, avnd deci o conductivitate electric mai mare, si invers, o cantitate mai mare deprecipitaii intr-un interval de timp va prezenta concentraii mai mici de poluani splai dinatmosfer i deci conductivitate electric mai scazut. Un regim bogat in precipitaii intr-operioad anterioara recent conduce la purificarea mai avansat a atmosferei de poluanisolubili in ap, aa inct o noua precipitaie va avea ncarcare sczuta cu poluani, deciconductivitate electric redus.

Bibliografie1. Buchman Aurelia , Bud Maria , Giurgiuman Marcela, Marinescu Mihaela , Stan Floarea, 2000 - Ecologie si protecia mediului , Editura Economic Preuniversitaria , Bucureti .2. Buchman Aurelia , Bud Maria , Giurgiuman Marcela., Marinescu Mihaela , Stan Floarea, 2000 - Studiul calitii mediului , Editura Economic Preuniversitaria , Bucureti .3. Galdean N. , Staicu G. , 2001 - Ecologie si protecia mediului , Editura Economic Preuniversitaria , Bucuresti .4. Manolache L Otrava din ape, Stiinta pentru toi , numarul 6- iunie 2003, pg. 41- 445. Malacea I. , 1969 Biologia apelor impurificate , Editura Academiei R.S.R., Bucureti .6. Mohan Gh. , Ardelean A. , 1993 Ecologie si protectia mediului , Editura Scaiul , Bucureti .7. Neacsu P. , Apostolache Z., 1982 Dictionar de ecologie ,Editura Stiintific i Enciclopedica , Bucureti .8. Posea Paula, 2004 Analiza factorilor de mediu , Editura CONPHYS, Rm. Valcea9. Rojanschi V. , Bran F. , Diaconu G.,1997 Protecia si ingineria mediului , Editura Economic , Bucureti .10. Zamfir Gh. , 1975 Poluarea mediului ambiant , Editura Junimea Iasi.12. www.referate de nota 10.ro*** TAINICA PLANETA PAMANTUL- O enciclopedie de intrebri i rspunsuri, 1993, Editura Aquila, Oradea.*** VREAU S TIU MAI MULT 1001 de intrebri i rspunsuri, Editura Teora , Copyright 2005*** PLANETA PMNT I UNIVERSUL , Editura Reader' s Digest, Copyright 2007