european-semester thematic-factsheet services-markets ro...Pagina 3 public și al educației (9 %)...
Transcript of european-semester thematic-factsheet services-markets ro...Pagina 3 public și al educației (9 %)...
-
Pagina 1
1. INTRODUCERE
Piețele serviciilor se află în centrul
economiei UE, concentrând 71 % din valoarea adăugată a UE și 68 % din
locurile de muncă din UE1. Prin urmare, buna funcționare și competitivitatea
piețelor serviciilor sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri
de muncă în UE.
Pentru a valorifica potențialul semnificativ
în materie de creștere și creare de locuri de muncă pe care îl prezintă piețele
serviciilor, reglementarea trebuie să țină pasul cu digitizarea serviciilor și cu
integrarea sporită a serviciilor în industria
prelucrătoare.
Există mai mulți factori care frânează în prezent performanțele piețelor serviciilor
din Europa. Printre acestea se numără presiunile concurențiale reduse, creșterea
lentă a productivității, lipsa investițiilor și a
schimburilor comerciale transfrontaliere și mobilitatea redusă a forței de muncă (a se
vedea secțiunea 2).
Aceste provocări sunt generate parțial de restricțiile de reglementare și de
procedurile administrative costisitoare care
rezultă din politicile și din reglementările în materie de servicii din statele membre ale
UE (a se vedea secțiunea 3).
Numeroase analize arată că reformarea reglementărilor și a procedurilor
administrative în materie de servicii din
1 Țările vizate de datele din prezenta fișă sunt
țările din UE-28, cu excepția cazului în care se precizează altfel.
statele membre duce la rezultate economice pozitive. Reducerea restricțiilor
administrative și de reglementare de pe
piețele serviciilor duce la o concurență mai puternică, la o productivitate sporită, la
servicii mai accesibile și la o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori.
Creșterea productivității în acest sector în expansiune este esențială pentru a se
asigura locuri de muncă de calitate și salarii ridicate și pentru a se oferi un acces
mai ușor la piețele forței de muncă, în
special pentru tineri.
Productivitatea în sectorul serviciilor are repercusiuni importante pentru industria
prelucrătoare din Europa. Industriile prelucrătoare se numără printre cei mai
mari consumatori de servicii din Europa și
reglementările care reduc competitivitatea din sectorul serviciilor sporesc costul
serviciilor pe care aceste sectoare le achiziționează2.
Digitizarea serviciilor modifică modul în
care acestea sunt furnizate, creează o
cerere de noi servicii, inclusiv în economia colaborativă, și sporește, de asemenea,
capacitatea de comercializare a serviciilor, prin facilitarea prestării la distanță a
acestora.
2 Valorile coeficienților de multiplicare pentru servicii, variind de la 1,6 (bunuri imobile) la
2,5 (transport aerian), sunt semnificative pentru următoarele sectoare prioritare: construcții (2,3), servicii pentru întreprinderi (1,9) și servicii cu amănuntul (1,8). Calculat
pentru 2011, pentru UE-27. Sursa datelor: World Input-Output Database (WIOD).
SEMESTRUL EUROPEAN – FIȘĂ TEMATICĂ
PIEȚELE SERVICIILOR
-
Pagina 2
Reglementarea joacă un rol important în ceea ce privește protejarea obiectivelor de
politică publică, protecția consumatorilor,
siguranța publică și protecția sănătății și a mediului. Evaluările din mai multe țări
arată că aceste obiective pot fi îndeplinite cu niveluri diferite de reglementare, cu
mai multe sau mai puține restricții impuse prestatorilor de servicii (a se vedea
secțiunea 4). Reglementările care favorizează creșterea în mod inteligent
asigură respectarea obiectivelor de politică și menținerea în același timp a costurilor
economice ale restricțiilor de reglementare
la un nivel minim.
Serviciile pentru întreprinderi, serviciile de construcții și serviciile cu amănuntul sunt
printre cele mai importante servicii din UE din punct de vedere economic.
Serviciile pentru întreprinderi includ o serie de activități profesionale, științifice și
tehnice, precum și servicii administrative și de asistență3. O parte majoră a
economiei UE, acestea reprezintă 12,8 % din valoarea adăugată a UE și 13,7 % din
ocuparea totală a forței de muncă, ceea ce
înseamnă 31 de milioane de locuri de muncă. Serviciile pentru întreprinderi
constituie elemente-cheie care contribuie la industria prelucrătoare. În prezent,
16 % din valoarea medie a unui bun produs în UE este generată de activitățile
aferente serviciilor pentru întreprinderi4. Multe dintre serviciile pentru întreprinderi
care au o valoare adăugată ridicată sunt
furnizate de profesiile reglementate (a se vedea mai jos).
Serviciile de construcții sunt vitale
pentru economia UE. Lucrările de construcție întreprinse de constructori și
dezvoltatori reprezintă 5,3 % din valoarea
adăugată a UE și 6,3 % din ocuparea forței de muncă din UE. Sectorul
3 Serviciile pentru întreprinderi sunt definite ca fiind secțiunile M, N77-78, N80-82 și J62-63, utilizând „NACE Rev. 2 — Clasificarea statistică
a activităților economice în Comunitatea
Europeană”, Eurostat, Luxemburg, 2008. 4 Consorțiul european pentru o politică
industrială durabilă (ECSIP), „Studiu privind legătura dintre industrie și servicii în ceea ce privește productivitatea și crearea de valoare”, 2014.
construcțiilor din UE oferă locuri de muncă unui număr de 14 milioane de persoane.
Serviciile cu amănuntul reprezintă 4,5 % din valoarea adăugată totală a UE și
8,6 % din forța de muncă, cu o reprezentare semnificativă a angajaților
din categoria de vârstă 15-24 de ani. Peste 3,5 milioane de societăți de vânzare
cu amănuntul intermediază relația dintre mii de furnizori de produse și milioane de
consumatori. Cu o creștere de 12 % pe
an, comerțul electronic oferă oportunități pentru serviciile tradiționale de vânzare cu
amănuntul, dar prezintă și anumite provocări. Acesta a sporit piața potențială
pentru distribuitorii cu amănuntul și gama de produse pusă la dispoziția
consumatorilor5.
Aproximativ 22 % din persoanele angajate
în UE lucrează în cadrul unei profesii reglementate6. Reglementarea serviciilor
profesionale există în toate sectoarele economiei. Sectorul sănătății și al
serviciilor sociale, care include medicii și stomatologii, reprezintă 40 % din totalul
profesiilor reglementate (pe număr de
profesii). Urmează sectorul serviciilor pentru întreprinderi, care include avocații,
contabilii, inginerii și arhitecții și care reprezintă 15 % din acest total, urmat la
rândul său de sectorul transporturilor (aproape 10 %), de sectorul serviciului
5 În 2016, 22 % din societățile de vânzare cu amănuntul au efectuat vânzări online,
procentul pentru economia UE în ansamblu fiind de 18 %. Această tendință a crescut în mod constant începând cu 2010, când
procentul se situa la un nivel de 11,7 %. Valoarea vânzărilor online aproape s-a dublat între 2011 și 2016, ajungând la 204 miliarde
EUR în 2016. Cu toate acestea, comerțul electronic reprezintă în continuare doar o mică porțiune din piața cu amănuntul. Valoarea vânzărilor din magazin în 2016 a fost de
aproape 2 300 miliarde EUR, de 11 ori mai mare decât valoarea vânzărilor online. Surse: Euromonitor și Eurostat. 6 Avizul TNS, „Măsurarea prevalenței
reglementării meseriilor: sondaj ad hoc pentru Comisia Europeană”, aprilie 2015, în curs de
publicare. Astfel cum s-a analizat în M. Koumenta și M. Pagliero, „Măsurarea prevalenței și a consecințelor asupra pieței muncii a reglementării meseriilor în UE”, 2016.
-
Pagina 3
public și al educației (9 %) și de sectorul construcțiilor (7 %)7.
La nivelul UE, Directiva privind serviciile, adoptată în 2006, care acoperă 47 % din
valoarea adăugată a UE, oferă un cadru pentru reglementarea serviciilor naționale.
Aceasta a dus la eliminarea a numeroase bariere de reglementare de către statele
membre, precum și la simplificarea procedurilor administrative. Directiva
privind calificările profesionale, revizuită în
2013, sprijină mobilitatea profesioniștilor, permițând recunoașterea calificărilor
profesionale între statele membre, și stabilește un cadru care asigură
proporționalitatea reglementării la nivel național a serviciilor profesionale.
În ianuarie 2017, Comisia a prezentat pachetul privind serviciile, care a inclus
recomandări de reformă adresate statelor membre și trei propuneri legislative pentru
îmbunătățirea funcționării pieței unice a serviciilor8. Printre alte inițiative
prezentate recent se numără o comunicare privind dezvoltarea economiei colaborative
și o propunere de regulament privind
geoblocarea, cărora ar urma să li se adauge o inițiativă viitoare a Comisiei
privind cele mai bune practici pentru facilitarea instituirii și a funcționării
serviciilor cu amănuntul.
2. PROVOCĂRI LEGATE DE POLITICĂ:
O IMAGINE DE ANSAMBLU A PERFORMANȚELOR ÎN ȚĂRILE UE
Piețele serviciilor din UE se confruntă în
continuare cu o serie de provocări care împiedică dezvoltarea sectorului. Printre
acestea se numără presiunile
concurențiale reduse, creșterea lentă a productivității, slaba integrare a serviciilor
transfrontaliere și mobilitatea redusă a forței de muncă în cazul profesioniștilor.
7 Baza de date europeană a profesiilor
reglementate
(http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/). 8 Comisia Europeană, „O economie a serviciilor avantajoasă pentru europeni”, 2017, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-23_en.htm.
2.1. Presiunile concurențiale reduse
Presiunile concurențiale stimulează
inovarea și performanța, oferind consumatorilor accesul la o gamă mai
largă de servicii la prețuri mai mici. Concurența stimulează productivitatea prin
asigurarea faptului că întreprinderile mai puțin productive sunt înlocuite de-a lungul
timpului cu altele noi, productive, precum și prin crearea de stimulente pentru ca
întreprinderile să investească în reducerea
costurilor și în servicii și produse inovatoare care sporesc productivitatea.
Printre indicatorii care pot fi utilizați ca
substituenți pentru forțele concurențiale se numără ratele de reînnoire a întreprinderilor de pe piață
9 și ratele brute
de exploatare10
. Ratele de reînnoire și
ratele de profit defalcate pe sectoare ale serviciilor variază în mod semnificativ între
statele membre și sectoarele serviciilor. Diferențele mari în ce privește ratele de
reînnoire sau ratele de profit reflectă
gradele diferite ale presiunii concurențiale. O piață mai integrată ar trebui să
înregistreze o convergență a acestor indicatori între statele membre.
Pentru anumite activități economice cu un
nivel ridicat de restricții de reglementare,
figura 1 prezintă rata medie de reînnoire a întreprinderilor la nivelul UE în comparație
cu activitatea economică totală. Cu excepția construcțiilor și a comerțului cu
amănuntul, toate celelalte sectoare ale serviciilor au o rată mai scăzută de
reînnoire a întreprinderilor în comparație cu activitatea economică
totală, adică o cifră mai scăzută a apariției
și a dispariției întreprinderilor de pe piață. Acest lucru ar putea indica un dinamism
relativ mai mic sau o concurență mai redusă în aceste sectoare decât în restul
economiei.
9 Ratele de reînnoire a întreprinderilor de pe piață sunt definite ca fiind suma dintre rata
apariției și rata dispariției întreprinderilor,
exprimată ca procent din numărul total al întreprinderilor active într-un sector industrial. 10 Rata brută de exploatare este definită ca raportul dintre excedentul brut de exploatare și cifra de afaceri și constituie un substituent pentru profituri.
http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-23_en.htmhttp://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-23_en.htm
-
Pagina 4
Figura 1 — Rata de reînnoire a întreprinderilor în anumite activități economice, UE-28, 2014 (%)
Sursa: Eurostat, calcule proprii.
-
Pagina 5
Un alt indicator al intensității concurenței sunt profiturile generate la nivel de sector.
Profituri relativ mai mari indică faptul
că întreprinderile generează marje mai mari, adică aplică prețuri mai mari față de
costul serviciilor/produselor lor, în detrimentul consumatorilor.
Pentru UE în ansamblu, figura 2 prezintă
ratele brute de exploatare în sectoarele selectate, în comparație cu rata medie
pentru întreaga activitate economică. Rata
brută din exploatare este un substituent pentru măsurarea profitului unei
întreprinderi în raport cu cifra sa de afaceri. Majoritatea sectoarelor serviciilor
din UE au rate brute de exploatare mai mari decât economia în ansamblu, ceea ce
sugerează niveluri mai scăzute de concurență.
Figura 2 — Rata brută de exploatare în anumite activități economice, UE-28, 2014 (%)
Sursa: Eurostat, calcule proprii.
2.2. Creșterea lentă a productivității
În ciuda unor îmbunătățiri în ceea ce privește productivitatea muncii per
persoană angajată între 2008 și 2013 în unele țări, creșterea productivității muncii
în sectorul serviciilor din UE a fost depășită de alte sectoare, inclusiv de industria prelucrătoare
11.
Datele OCDE12
indică o creștere medie
anuală a productivității forței de muncă din
industria prelucrătoare (2001-2013) de 2,6 %, în timp ce majoritatea sectoarelor
serviciilor au înregistrat o creștere mai
mică de 1 % sau chiar un declin în această perioadă de timp.
11 Comisia Europeană, SWD(2015) 203, „Raport privind integrarea pieței unice și
competitivitatea în UE și în statele sale membre”, care însoțește comunicarea COM(2015) 550, intitulată „Ameliorarea pieței
unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și
pentru întreprinderi”. 12 Statisticile OCDE privind productivitatea și
costul unitar al muncii, pe activitate economică principală (http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4).
http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4
-
Pagina 6
Figura 3 — Creșterea productivității sectoriale pe persoană, UE-28 (modificarea medie anuală exprimată în %, 2011-2016)
Sursa: Eurostat, calcule proprii.
Figura 3 compară creșterea
productivității muncii în UE în sectoarele serviciilor și în industria prelucrătoare.
Productivitatea muncii în sectoarele serviciilor este mai redusă decât
cea din industria prelucrătoare. În plus,
creșterea sa a fost și ea mai redusă decât creșterea productivității muncii din
industria prelucrătoare.
Figura 4 — Creșterea costului unitar al muncii la nivel sectorial, UE-28 (modificarea medie anuală exprimată în %, 2011-2016)
Sursa: Eurostat, calcule proprii.
-
Pagina 7
Figura 4 prezintă costul unitar al muncii la nivel sectorial din domeniul serviciilor,
precum și cel din industria prelucrătoare.
Comparația dintre evoluția productivității și tendințele privind remunerarea muncii
poate fi văzută ca un indicator al câștigurilor în materie de competitivitate.
În ceea ce privește relația dintre evoluția productivității muncii și remunerarea
muncii, dovezi recente13 arată că productivitatea muncii din sectorul
serviciilor de piață a depășit remunerarea forței de muncă doar în țări precum
Portugalia, Spania, Cipru și Grecia14.
Aceste țări s-au confruntat cu presiuni puternice ale pieței și au fost supuse unor
ajustări importante în materie de competitivitate. Pierderile de
competitivitate din perioada dinaintea crizei au fost cauzate de creșteri
importante ale costului unitar al muncii în domeniul serviciilor. Unele sectoare
importante ale serviciilor opun în
continuare o oarecare rezistență în fața ajustărilor, după cum se poate vedea
comparând figura 3 si figura 4. Este cazul, în special, al sectorului serviciilor pentru
întreprinderi și al comerțului cu amănuntul.
2.3. Lipsa integrării serviciilor transfrontaliere
Deși serviciile sunt, prin natura lor, mai
puțin comercializabile decât bunurile, comerțul cu servicii a crescut constant în
întreaga lume în ultimii ani.
Integrarea comercială poate fi utilizată
ca o evaluare a măsurii în care întreprinderile pot avea acces la clienții
potențiali din alte state membre. La un nivel de 6,6 %, integrarea comercială15 a
serviciilor pe întreg teritoriul UE se
situează cu mult sub cea a bunurilor (20,6 %).
13 Comisia Europeană, „Raportul trimestrial
privind zona euro”, volumul 14, nr. 2, 2015. 14 Deși ajustarea puternică a salariilor din Grecia nu a fost însoțită de îmbunătățirea
productivității muncii în sectorul serviciilor. 15 Definită ca media importurilor și exporturilor în interiorul UE împărțită la PIB (2015, UE-28) (Sursa: Tabloul de bord al pieței unice 2017).
Investițiile transfrontaliere16 în sectorul serviciilor se ridică la 12 % și
sunt, de asemenea, disproporționat de
scăzute în comparație cu sectorul bunurilor (17 %).
În timp ce unele dintre aceste diferențe
sunt determinate de caracterul mai puțin comercializabil al serviciilor, cifrele indică
faptul că prestatorii de servicii nu sunt în măsură să valorifice pe deplin potențialul
oferit de piața unică.
2.4. Mobilitatea redusă a
profesioniștilor pe piața forței de muncă
Mobilitatea forței de muncă este un factor-cheie al productivității, care
favorizează creșterea economică17. Aceasta contribuie la completarea
lacunelor în materie de competențe și la reducerea deficitului forței de muncă și
echilibrează, de asemenea, cererea de forță de muncă între statele membre.
În cazul profesiilor reglementate, profesioniștii din alte state membre pot fi
nevoiți să treacă printr-un proces de recunoaștere. Acest proces implică
adesea plata unor taxe substanțiale și poate fi îndelungat și greoi, ceea ce
afectează în mod direct mobilitatea
profesioniștilor, tendință care are, la rândul său, un efect de domino asupra
volumului de competențele aflate la dispoziția întreprinderilor.
În pofida ratelor ridicate de recunoaștere a
calificărilor profesionale facilitate de
Directiva modernizată a UE privind calificările profesionale18, mobilitatea
16 Ponderea valorii adăugate generate de întreprinderi controlate de un alt stat membru
al UE – sedii secundare. NACE Rev. 2 – sectoarele de servicii incluse sunt D-J, L-N și S95 (sursa: Eurostat, 2014). Nu există date disponibile cu privire la prestarea de servicii
transfrontaliere fără stabilirea prealabilă în statul membru respectiv. 17 OCDE, „Viitorul productivității”, 2015. 18 Între 2013 și 2015, dintre cele 175 900 de cereri de recunoaștere înregistrate în baza de
date privind profesiile reglementate, aproape 84 % (147 500) s-au încheiat cu o decizie, fie pozitivă (78,7 %), fie negativă (5,1 %). Restul de 16 % (28 400 de cereri) au rămas
-
Pagina 8
lucrătorilor rămâne scăzută. În 2015, la nivelul întregului sector economic, 3,6 %
din persoanele angajate în UE erau
cetățeni UE dintr-un alt stat membru. Această cifră este mai mică decât cea
pentru arhitecți (6,5 %), dar mai mare decât cea pentru activități contabile
(3,2 %), sectorul imobiliar (2,8 %), inginerie civilă (2,3 %) și activități juridice
(1,6 %).
3. PÂRGHII POLITICE MENITE SĂ
RĂSPUNDĂ PROVOCĂRILOR DE POLITICĂ
Provocările descrise mai sus sunt, într-o
mare măsură, rezultatul politicilor administrative și de reglementare din
statele membre ale UE.
Abordarea acestor provocări va avea
numeroase efecte pozitive. O serie de pârghii de politică pot fi utilizate pentru a
promova modernizarea reglementărilor serviciilor pe întreg teritoriul UE.
3.1. Reforme în sectorul serviciilor care se bazează pe punerea în
aplicare a Directivei privind serviciile
Dovezi de ordin economic arată că există o
marjă importantă pentru reformarea serviciilor dincolo de cerințele minime
legale din Directiva privind serviciile.
Autorizațiile de care întreprinderile au nevoie pentru a-și oferi serviciile pot servi
obiectivelor de interes public, dar trebuie
să fie proporționale cu realizarea acestor obiective, pentru a nu restrânge
nejustificat concurența. Numeroase state membre au pus în aplicare reforme
ambițioase menite să elimine autorizațiile sau să le înlocuiască cu obligații de
notificare sau cu declarații mai puțin oneroase, dar este loc de mai multe
reforme într-o serie de alte state membre
și sectoare. Directiva privind serviciile prevede că statele membre nu pot impune
aceleași cerințe ca cele pe care prestatorul
nesoluționate (nicio decizie), sunt în curs de examinare sau fac obiectul unei căi de atac.
Sursa: Baza de date europeană a profesiilor reglementate (http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/).
de servicii a trebuit deja să le îndeplinească în alt stat membru. Această
dispoziție nu este însă suficient pusă în
practică, deoarece prestatorii de servicii trebuie să îndeplinească adesea aceleași
condiții ca și întreprinderile autohtone, chiar dacă probabil au îndeplinit deja
cerințe echivalente sau similare în țara lor de origine.
Cerințele privind forma juridică a societăților și structura acționariatului
împiedică într-o mare măsură libertatea de stabilire în sectorul serviciilor pentru
întreprinderi. O evaluare inter pares cu
privire la acest subiect a arătat că aceste cerințe afectează atât sediul principal, cât
și sediul secundar și limitează posibilitățile de investiții, reduc numărul de opțiuni
pentru modelele de afaceri și pot îngreuna sau chiar bloca instituirea unor practici
profesionale multidisciplinare și a unui sediu secundar. Diferențele mari dintre
statele membre în ceea ce privește forma
juridică a societăților și structura acționariatului indică faptul că este loc de
mai multe evaluări ale proporționalității.
Societățile care oferă servicii pentru
întreprinderi sau servicii de construcții întâmpină mari dificultăți în a obține
asigurarea de răspundere civilă profesională necesară din punct de
vedere juridic, atunci când încearcă să își
ofere serviciile în alt stat membru.
Legislația națională este în continuare
neclară cu privire la normele aplicabile întreprinderilor care furnizează temporar
servicii transfrontaliere. Acest lucru este valabil în special în cazurile în care
legislația sectorială nu a fost modificată pentru a se face o distincție clară între
cerințele aplicabile societăților care doresc
să se stabilească și cele aplicabile societăților care doresc să ofere temporar
servicii transfrontaliere. Incertitudinea care rezultă din această situație se traduce
prin faptul că autoritățile impun adesea aceleași cerințele de autorizare
întreprinderilor care furnizează servicii transfrontaliere ca și cele aplicabile
prestatorilor de servicii stabiliți într-un stat
membru. Cerințele de reglementare disproporționate care rezultă astfel pot
face foarte dificilă furnizarea de servicii transfrontaliere în practică.
http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/
-
Pagina 9
Ca urmare a adoptării Directivei privind serviciile, în 2006, statele membre au pus
în aplicare reforme ambițioase, adoptând
peste o mie de legi. În 2012, o evaluare a Comisiei a constatat că reformele puse în
aplicare până în acel moment ar urma să ducă la o creștere cu 0,8 % din PIB în următorii ani
19.
Evaluarea a constatat, de asemenea, că
dacă statele membre ar fi mai ambițioase în punerea în aplicare a reformelor (pentru
a atinge media celor 5 state membre cel mai puțin restrictive), creșterea potențială
suplimentară ar fi, conform estimărilor, de
1,8 % din PIB-ul UE.
Într-o evaluare actualizată din 2015, estimându-se impactul reformelor din
2012 până în 2014, s-a constatat că doar o mică parte (0,1 %) din cifra potențială
de 1,8 % din PIB fusese realizată. Aceste
rezultate nu sunt surprinzătoare, dat fiind faptul că reforma în această perioadă a
fost inegală și s-a aplicat în principal în statele membre care făceau obiectul
programelor de asistență financiară sau ca parte a unor programe naționale de reformă cuprinzătoare
20.
S-a demonstrat21 că reducerea barierelor
de reglementare în domeniul serviciilor
sporește ratele de reînnoire specifice sectorului, ceea ce duce, la rândul său, la
creșterea eficienței alocative și la scăderea profitabilității și, în final, la prețuri mai
mici pentru consumatori. Aceasta justifică teoria potrivit căreia piețele mai dinamice
pun o presiune concurențială mai mare asupra ratelor profitului și contribuie în
același timp la o utilizare mai eficientă a
factorilor de producție.
Potrivit studiului Băncii Mondiale publicat în 2016, limitarea restricțiilor din sectorul
19 J. Monteagudo, A. Rutkowski și D. Lorenzani, „Impactul economic al Directivei
privind serviciile: O primă evaluare în urma punerii în aplicare”, Comisia Europeană, Economic Paper 456, 2012. 20 Comisia Europeană, SWD(2015) 202, „O
strategie privind piața unică pentru Europa — analize și date concrete”. 21 E. Canton, D. Ciriaci și I. Solera, „Impactul economic al liberalizării serviciilor profesionale”, Comisia Europeană, Economic Papers 533, 2014.
serviciilor la nivelul celor trei state membre cu cele mai puține reglementări
(Regatul Unit, Danemarca și Suedia) ar
crește productivitatea serviciilor și a întreprinderilor producătoare cu până la
5,3 % în termen de doi ani de la punerea în aplicare22.
Evaluările FMI concluzionează că reformele
piețelor de produse – în special în sectorul serviciilor pentru întreprinderi și al
comerțului cu amănuntul – au efecte
pozitive asupra capitalurilor, producției și ocupării forței de muncă, efecte care
sporesc cu timpul. Reformele piețelor de produse promovează, de asemenea,
intrarea pe piață a întreprinderilor și tind să aibă efecte pozitive asupra
întreprinderilor din sectoarele din aval care utilizează intensiv produsele intermediare
din sectoarele dereglementate23.
Studiile OCDE au arătat că reducerea
barierelor în sectorul serviciilor consolidează creșterea productivității în
întreaga economie, datorită rolului serviciilor ca produse intermediare24.
Scăderea reglementării serviciilor sporește
valoarea adăugată, productivitatea și creșterea exporturilor în industriile din
aval mari consumatoare de servicii25.
3.2. Reformele reglementării serviciilor profesionale
În lipsa unei armonizări la nivelul UE, reglementarea serviciilor profesionale este
o prerogativă a statelor membre. Reglementarea poate crea obstacole
22 Banca Mondială, „Creștere, locuri de muncă
și integrare: salvarea prin servicii”, Raportul economic periodic privind UE, Banca Mondială, 2016. 23 P. Gal și A. Hijzen, „Impactul pe termen scurt al reformelor piețelor de produse: O analiză comparativă între țări la nivel de întreprinderi”, documentul de lucru WP/16/116
al FMI, 2016. 24 R. Bourlès, G. Cette, J. Lopez, J. Mairisse și G. Nicoletti, „Reglementările piețelor produselor
în sectoarele din amonte reduc creșterea
productivității? Categorii de date pentru țările OCDE”, documentul de lucru nr. 791 al OCDE,
2010. 25 G. Barone și F. Cingano, „Reglementarea serviciilor și creșterea economică: date concrete din țările OCDE”, 2010.
-
Pagina 10
pentru piața unică și poate împiedica creșterea economică și crearea de locuri
de muncă în economiile UE. Obstacolele
din calea creșterii economice și a comerțului pot proveni din restricții care
par să aibă un impact mai redus, dar ale căror efecte cumulative pot fi nocive.
În recenta sa Comunicare referitoare la
recomandările de reformă privind reglementarea serviciilor
profesionale26, Comisia a furnizat
anumite orientări referitoare la potențialul unor reforme adecvate din punct de
vedere economic care ar putea aduce o schimbare reală în șapte profesii
semnificative. De exemplu, Comisia susține că Austria ar trebui să reevalueze
proporționalitatea restricțiilor sale cu privire la activitățile multidisciplinare
pentru arhitecți; că Italia ar trebui să
reevalueze gama largă a activităților rezervate inginerilor civili; că Belgia ar
trebui să reexamineze normele de incompatibilitate care interzic exercitarea
simultană de către contabili a oricărei alte activități economice; și că Germania ar
trebui să reexamineze cerințele referitoare la structura acționariatului în domeniul
arhitecturii, al ingineriei și al serviciilor
juridice, printre altele.
Comisia a elaborat un nou indicator al restricționării pentru a-și sprijini
recomandările. Acesta compară, pentru șapte profesii, abordările în materie de
reglementare ale statelor membre,
cerințele privind calificarea, alte cerințe privind accesul la profesie și cerințele
privind exercitarea profesiilor.
O analiză econometrică efectuată de Comisie arată că nivelurile mai scăzute
ale restricțiilor de reglementare în
ceea ce privește serviciile profesionale sunt însoțite de rezultate
economice mai bune, în special venituri mai mici pentru prestatorii deja stabiliți și
26 Comunicarea Comisiei Europene privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale, COM(2016) 820.
o creștere mai mare a numărului de întreprinderi27.
O altă analiză a efectelor economice ale reglementării a arătat că, în funcție de
profesie, numărul de persoane care lucrează într-o anumită profesie ar putea
crește cu 3-9 %, dacă cerințele privind accesul la profesia respectivă ar fi mai
puțin stricte. Se estimează că reglementarea duce la prime salariale
agregate de aproximativ 4 % în medie,
ceea ce determină creșterea prețului serviciilor pentru consumatori28.
Cercetările arată faptul că sporirea
proporționalității reglementării și adaptarea acesteia la realitatea pieței, de
exemplu prin reducerea gradului de
constrângere al cerințelor celor mai restrictive și nejustificate, a dus la
creșterea eficienței alocative și a redus profitabilitatea peste medie care fusese
înregistrată, prin intensificarea dinamicii afacerilor29.
3.3. Eliminarea barierelor în sectorul comerțului cu amănuntul
În general, sectorul comerțului cu
amănuntul este unul dinamic. Totuși, acest lucru ar putea ascunde o mare varietate
de situații. Sectorul este alcătuit din
magazine mari, mijlocii și mici, fiecare dintre acestea confruntându-se cu
provocări diferite. De asemenea, situația diferă în mod semnificativ de la o țară la
alta. Comercianții cu amănuntul servesc clienții prin intermediul unor canale din ce
27 Documentul de lucru al Comisiei Europene
SWD(2016) 436 de însoțire a Comunicării privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale, secțiunea
6. 28 M. Koumenta și M. Pagliero, „Măsurarea prevalenței și a consecințelor asupra pieței muncii a reglementării meseriilor în UE”, 2016.
Primele salariale și marjele de profit ridicate reprezintă un indicator comun al veniturilor rezultate din monopol. Acestea conduc, la
rândul lor, la prețuri mari pentru consumatori
și la o lipsă generală de concurență în profesia în cauză. 29 E. Canton, D. Ciriaci și I. Solera, „Impactul economic al liberalizării serviciilor profesionale”, Comisia Europeană, Economic Papers 533, 2014.
-
Pagina 11
în ce mai diverse, ceea ce constituie o oportunitate pentru unele societăți, dar
este posibil ca altora să le fie greu să
profite de această situație. Intensificarea reformelor vizând reducerea barierelor de
reglementare din sectorul comerțului cu amănuntul ar avea o serie de efecte
pozitive. Presiunile concurențiale sporite ar conduce la intrarea și menținerea pe piață
a unor întreprinderi mai eficiente și mai inovatoare. Consumatorii ar putea
beneficia de prețuri mai mici, de o mai mare varietate, de inovare și de o calitate
superioară30. Acest lucru ar avea, de
asemenea, externalități pozitive și în alte sectoare ale economiei UE.
Comercianții cu amănuntul care
efectuează vânzări fizice și cei care efectuează vânzări online se confruntă cu
bariere diferite. Expansiunea
transfrontalieră a societăților din sectorul comerțului cu amănuntul fizic are loc prin
deschiderea unor magazine fizice în alte state membre. Autoritățile naționale
competente impun cerințe referitoare la dimensiunea punctelor de vânzare cu
amănuntul sau la amplasamentul acestora. Aceste cerințe pot duce la
existența unor bariere la intrarea pe piață
pentru anumite formate de magazine sau modele de afaceri și pot afecta instituirea
de sedii secundare.
În plus față de restricțiile în materie de stabilire, comercianții cu amănuntul se
confruntă cu restricții de funcționare care
le afectează activitățile economice cotidiene și le limitează eficiența. Astfel de
restricții pot afecta atât comercianții cu amănuntul care efectuează vânzări fizice,
cât și pe cei care efectuează vânzări online.
Dezvoltarea comerțului electronic modifică fundamental sectorul comerțului cu
amănuntul. Prin urmare, cadrele de reglementare ar trebui să abordeze în
același timp și în mod echitabil atât vânzările cu amănuntul fizice, cât și pe
cele online.
30 Comisia Europeană, SWD(2015) 202, „O strategie privind piața unică pentru Europa — analize și date concrete”.
Pentru ca întreprinderile să beneficieze pe deplin de avantajele pieței unice, este
esențial ca statele membre să respecte
libera circulație a mărfurilor și libertatea de stabilire.
În cadrul Strategiei privind piața unică,
Comisia și-a anunțat intenția de a propune cele mai bune practici pentru a facilita
înființarea unităților de vânzare cu amănuntul și pentru a reduce restricțiile
de funcționare din cadrul pieței unice.
Astfel de bune practici ar trebui să servească drept orientare pentru reforme
în statele membre.
4. EXAMINAREA ÎNCRUCIȘATĂ A POLITICILOR: SITUAȚIA ACTUALĂ
4.1. Bariere persistente pe piețele de servicii
Deși statele membre și-au îndeplinit
obligațiile referitoare la transpunerea
Directivei privind serviciile și au trecut printr-o evaluare sistematică a
reglementărilor naționale ale serviciilor profesionale pe baza Directivei revizuite
privind calificările profesionale, prestatorii din mai multe sectoare de servicii se
confruntă încă cu numeroase bariere atunci când doresc să se stabilească în alt
stat membru sau să presteze temporar
servicii transfrontaliere.
-
Pagina 12
Figura 5 — Ratele de restricționare totale pe stat membru (servicii pentru întreprinderi)
Sursa: Comisia Europeană, „Servicii pentru întreprinderi — Evaluarea barierelor și impactul economic al
acestora”, 2015
.
Luând drept exemplu serviciile pentru
întreprinderi, cel mai mare sector al serviciilor care intră sub incidența
Directivei privind serviciile, reprezentând aproximativ 12 % din PIB-ul și locurile de
muncă din UE, sarcina administrativă și de
reglementare variază semnificativ de la un stat membru la altul. Figura 5 arată
restricțiile totale în patru profesii-cheie care fac parte din serviciile pentru
întreprinderi –contabilii, arhitecții, inginerii și avocații – pe baza unui studiu realizat în
2015 privind barierele care există în
sectorul serviciilor pentru întreprinderi31
.
Toate statele membre aveau obligația legală de a transpune Directiva privind
serviciile. Unele state membre au adoptat
o abordare ambițioasă în ceea ce privește transpunerea sa și au introdus mai multe
reforme cuprinzătoare în sectorul serviciilor. Cazurile a două astfel de state
membre, Estonia și Spania, sunt prezentate mai jos.
31 Comisia Europeană, „Servicii pentru întreprinderi — Evaluarea barierelor și impactul economic al acestora”, 2015.
În Estonia, reformele aferente
Codului activităților economice au intrat în vigoare în 2014. Reforma a
raționalizat cerințele fragmentate între sectoare și a prevăzut în mod clar
faptul că cerințele de autorizare și de
notificare nu se aplică prestatorilor de servicii transfrontaliere. Estonia
înregistrează rate mai mari la intrarea pe piață și rate de exploatare brute
medii în servicii mai scăzute comparativ cu media UE.
În 2013, Spania a adoptat Legea privind unitatea pieței. Obiectivul său
principal a fost acela de a combate
fragmentarea pieței interne care rezultă din diferențele dintre
reglementările centrale, regionale și locale și din suprapunerile acestora.
Această lege a introdus principiul valabilității la nivel național. Aceasta
înseamnă că bunurile și serviciile produse în mod legal sau furnizate
într-o regiune pot fi puse la dispoziție
fără nicio altă formalitate pe întreg teritoriul național. Analiza care a
însoțit reforma a identificat peste 6 000 de reglementări care trebuiau să
-
Pagina 13
fie remediate. În perioada care urmează adoptării legii, Spania a
beneficiat de o creștere a comerțului și
a investițiilor transfrontaliere, precum și de o creștere a concurenței și a
productivității și de o moderare a prețurilor în sectoarele în cauză. Cu
toate acestea, în iunie 2017, Curtea Constituțională a Spaniei a declarat
nule și neavenite o serie de articole din lege, inclusiv principiul valabilității la
nivel național a autorizațiilor. Acest fapt creează insecuritate juridică
pentru prestatorii de servicii și ar
putea submina progresele economice înregistrate până în prezent.
4.2. Situația actuală în cadrul profesiilor reglementate
Indicatorul restricționării în ceea ce privește reglementarea serviciilor
profesionale a fost conceput pentru a sprijini analiza calitativă a barierelor
menționate în secțiunea 3.2. Acesta oferă o comparație a rezultatelor în funcție de
țară în următoarele șapte profesii: arhitecți, ingineri, avocați, contabili, agenți
de brevetare, agenți imobiliari și ghizi
turistici.
Figura 6 arată rezultatele țărilor în termeni relativi în ceea ce privește profesia de
arhitect: cu cât scorul este mai mare, cu atât este mai mare gradul de
restricționare.
Figura 6 — Indicatorul restricționării pentru arhitecți
Sursa: Comisia Europeană, 2016.
-
Pagina 14
Unele studii de caz privind reformele la nivel național32 au analizat impactul pe
care reformele referitoare la condițiile
de acces și de exercitare a profesiilor reglementate îl pot avea asupra sectorului.
În Polonia, recentele clarificări cu
privire la criteriile privind accesul la profesie al avocaților și al consilierilor
juridici în contextul reformelor puse în aplicare în 22 de profesii reglementate
între 2005 și 2014 au fost urmate de o
creștere importantă a numărului de avocați și consilieri juridici. Aceasta a
fost însoțită de o creștere sub medie a prețului serviciilor juridice și de o
reducere a câștigurilor avocaților și notarilor.
În Germania, în 2004, cerințele privind calificările au devenit mai puțin
stricte pentru o serie de profesii
meșteșugărești. Ca urmare, numărul nou-veniților în aceste profesii s-a
dublat între 2002 și 2008. După cinci ani de la reformă, numărul
întreprinderilor nou-înființate care își încetau activitatea continua să fie mai
mare decât cel al celorlalte societăți comerciale.
Grecia a pus în aplicare o amplă
reformă legislativă în 2011, cu scopul de a elimina reglementările restrictive
privind accesul la numeroase profesii și exercitarea acestora. S-au înregistrat
efecte pozitive pentru profesiile reglementate, sub forma unor prețuri
semnificativ mai mici pentru consumatorii serviciilor agenților
imobiliari și ale practicienilor din
domeniul dreptului, în timp ce numărul de întreprinderi nou-înființate pentru
notari, auditori etc. au crescut cu peste 100% în 2014, comparativ cu media
anuală înregistrată înainte de liberalizare.
În Italia, autoritățile au demarat un exercițiu anual cu scopul de a liberaliza și
mai mult economia. În acest context,
prima lege anuală privind concurența a fost prezentată Parlamentului în 2015.
32 „Efectele reformelor referitoare la cerințele
de reglementare privind accesul la profesii: studii de caz la nivel de țară”, 2017, http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/ newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=9018.
Aceasta a fost adoptată în final în august 2017. Scopul respectivei legi este
acela de a elimina obstacolele de
reglementare pentru a oferi posibilitatea piețelor de a se deschide, pentru a
promova concurența și pentru a garanta protecția consumatorilor.
Printre noutățile majore se numără
următoarele: (1) introducerea posibilității ca dreptul de proprietate asupra
cabinetelor de avocatură să fie deținut și
de alte persoane decât avocații, o schimbare binevenită, dat fiind scorul
ridicat al indicatorului restricționării în cazul profesiilor juridice (a se vedea mai
sus); (2) creșterea numărului de notari și extinderea în același timp a sferei
teritoriale a acestora; (3) introducerea unui capital de 20 % reprezentând cota de
piață pentru farmacii și liberalizarea orelor
de lucru ale acestora; etc.
4.3. Sectorul comerțului cu amănuntul
În ultimii ani, statele membre au realizat
reforme pentru a elimina anumite restricții în materie de stabilire și de exploatare și
pentru a îmbunătăți funcționarea sectorului comerțului cu amănuntul. Unele
dintre aceste reforme vizau simplificarea și raționalizarea procedurilor de autorizare,
scurtarea procesului de autorizare și reducerea sarcinii administrative
exercitate asupra comercianților cu
amănuntul care deschideau un magazin (este cazul Belgiei, al Greciei, al Franței, al
Portugaliei și al Spaniei și, foarte recent, al Danemarcei și al Finlandei). Alte reforme
vizau condiții de exploatare mai puțin stricte. Orele de deschidere ale
magazinelor au fost liberalizate într-o serie de state membre (de exemplu Danemarca,
Finlanda, Italia, Portugalia și Spania), iar
normele privind vânzările promoționale și vânzările în pierdere au devenit mai puțin
stricte (de exemplu în Cipru, Grecia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia și
Spania).
http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=9018http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=9018
-
Pagina 15
Cu toate acestea, unele restricții rămân în vigoare și gradul de restricționare variază
încă foarte mult de la un stat membru la
altul. În plus, există o tendință în unele state membre de a introduce măsuri care,
în practică, afectează în principal comercianții cu amănuntul străini.
Data: 22.11.2017
-
Pagina 16
5. REFERINȚE
E. Canton, D. Ciriaci și I. Solera, „The Economic Impact of Professional Services
Liberalisation” (Impactul economic al liberalizării serviciilor profesionale), Comisia Europeană, Economic Papers 533, 2014.
Consorțiul european pentru o politică industrială durabilă (ECSIP), „Study on the relation between industry and services in terms of productivity and value creation”
(Studiu privind legătura dintre industrie și servicii în ceea ce privește productivitatea și crearea de valoare), 2014.
Comunicarea Comisiei Europene privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale, COM(2016) 820.
Comunicarea Comisiei Europene COM(2015) 550, intitulată „Ameliorarea pieței unice:
mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”.
Comisia Europeană, SWD(2015) 202, „O strategie privind piața unică pentru Europa
— analize și date concrete”.
Comisia Europeană, SWD(2015) 203, „Raport privind integrarea pieței unice și
competitivitatea în UE și în statele sale membre”.
Comisia Europeană, „Servicii pentru întreprinderi — Evaluarea barierelor și impactul
economic al acestora”, 2015.
Comisia Europeană, „Quarterly Report on the Euro Area” (Raportul trimestrial privind
zona euro), volumul 14, nr. 2, 2015.
J. Monteagudo, A. Rutkowski și D. Lorenzani, „Impactul economic al Directivei privind serviciile: O primă evaluare în urma punerii în aplicare”, Comisia Europeană,
Economic Paper 456, 2012.
M. Koumenta și M. Pagliero, „Măsurarea prevalenței și a consecințelor asupra pieței
muncii a reglementării meseriilor în UE”, 2016.
OCDE, „Viitorul productivității”, 2015.
Banca Mondială, „Creștere, locuri de muncă și integrare: salvarea prin servicii”, Raportul economic periodic privind UE, Banca Mondială, 2016.
L. Chini, A. Minichberger, E. Reiner și H. Grafl, „Efectele liberalizării în Austria
utilizând exemplul profesiilor liberale”, Vienna University of Economics and Business & Research Institute for Liberal Professions, 2016.
M. Rojek și M. Masior, „Efectele reformelor care au liberalizat cerințele profesionale în Polonia”, Warsaw School of Economics, 2016.
D. Rostam-Afschar, „Efectele în materie de reglementare ale modificării HwO [Codul german al comerțului și artizanatului] în 2004 asupra artizanatului german”, Free
University of Berlin & German Institute for Economic Research (DIW Berlin), 2015.
E. Athanassiou, N. Kanellopoulos, R. Karagiannis și A. Kotsi, „Efectele liberalizării
cerințelor profesionale în Grecia”, Centre for Planning and Economic Research (KEPE),
Atena, 2015.
M. Koumenta și A. Humphris, „Efectele sistemelor de autorizare a exercitării profesiei
asupra ocupării forței de muncă, a competențelor și a calității: un studiu de caz pentru două profesii în Regatul Unit”, Queen Mary University, Londra, 2015.
M. Pagliero, „Efectele reformelor recente care au liberalizat profesiile reglementate în Italia”, Università di Torino & Collegio Carlo Alberto, 2015.
-
Pagina 17
6. RESURSE UTILE
Pagina web Europa privind serviciile:
http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/
Strategia privind piața unică
https://ec.europa.eu/growth/single-market/strategy_en
Rezumatul analizei economice a funcționării pieței unice a serviciilor
http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/economic-analysis_en
Pagina web Europa privind punerea în aplicare a Directivei privind serviciile
https://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/implementation_en
Pagina web Europa privind profesiile reglementate
http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/free-movement-professionals/
Baza de date europeană a profesiilor reglementate
http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/
Indicatorul OCDE privind reglementarea piețelor de produse
http://www.oecd.org/eco/growth/indicatorsofproductmarketregulationhomepage.htm
Statisticile OCDE privind productivitatea și costul unitar al muncii, pe activitate
economică principală http://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4
Banca Mondială, „Creștere, locuri de muncă și integrare: salvarea prin servicii”,
Raportul economic periodic privind UE, Banca Mondială, 2016. http://pubdocs.worldbank.org/en/930531475587494592/EU-RER-3-Services-to-the-
Rescue.pdf
http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/https://ec.europa.eu/growth/single-market/strategy_enhttp://ec.europa.eu/growth/single-market/services/economic-analysis_enhttps://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/implementation_enhttps://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/implementation_enhttp://ec.europa.eu/growth/single-market/services/free-movement-professionals/http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/http://www.oecd.org/eco/growth/indicatorsofproductmarketregulationhomepage.htmhttp://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=PDBI_I4http://pubdocs.worldbank.org/en/930531475587494592/EU-RER-3-Services-to-the-Rescue.pdfhttp://pubdocs.worldbank.org/en/930531475587494592/EU-RER-3-Services-to-the-Rescue.pdf
1. INTRODUCERE2. Provocări legate de politică: O IMAGINE DE ANSAMBLU A PERFORMANȚELOR ÎN ȚĂRILE UE2.1. Presiunile concurențiale reduse2.2. Creșterea lentă a productivității2.3. Lipsa integrării serviciilor transfrontaliere2.4. Mobilitatea redusă a profesioniștilor pe piața forței de muncă
3. Pârghii politice menite SĂ RĂSPUNDĂ PROVOCĂRILOR DE POLITICĂ3.1. Reforme în sectorul serviciilor care se bazează pe punerea în aplicare a Directivei privind serviciile3.2. Reformele reglementării serviciilor profesionale3.3. Eliminarea barierelor în sectorul comerțului cu amănuntul
4. EXAMINAREA ÎNCRUCIȘATĂ A POLITICILOR: situația actuală4.1. Bariere persistente pe piețele de servicii4.2. Situația actuală în cadrul profesiilor reglementate4.3. Sectorul comerțului cu amănuntul
5. Referințe6. Resurse utile