Europa
1
202 Europa fi despotii luminati Opozifia Bisericii a fost un factor important in Spania, Austria, Neapoie, Portugalia fi Toscana. Scriitorii au caftigat importante victorii asupra Bisericii catolice franceze, dar era vorba de о Biserica care fusese deja subordonata puterii statului de catre monarhii anteriori. Bisericile protestanta fi ortodoxa nu reprezentau nici о amenintare ia adresa monarhilor, avand In vedere ca se aflau de ani buni sub controiul compiet al statului. Mai mult, Biserica protestanta nu se opunea muitora dintre ideile avansate in timpul Iluminismului. Totufi, in zonele mai inapoiate ale Europei, Biserica romano-catolica se bucura incS de о putere fi de un sprijin considerabile fi era capabila sa opuna о rezistenta masiva la reformele regale. Cand se unea cu nobilimea fi cu taranii, aceasta combinatie reprezenta un obstacol formidabil in caiea reformei. Despotismul luminat, atunci cand era cu adevarat luminat a provocat о opozitie mult mai mare decat cea la care se afteptau scriitorii sau conducatorii fi in fiecare caz opozitia a avut caftig de cauza, rezistand reformei. In cazurile in care monarhii s-au limitat la reforme administrative, sau in statele in care existau conditii mai favorabile reformei, era posibil succesul intr-o oarecare masura. Condi{iile favorabile includeau о nobilime deja slabita, о Biserica, de preferinta protestanta, aflata sub controiul statului, о numeroasa clasa de mijloc favorabila reformei, fi о taranime care incetase de mult sa mai fie legata de ferbie. Asemena conditii existau doar in putine state din vestul Europei. Dintre cei mai cunoscud despoti luminati, Iosif al II-lea a fost singurul cu adevarat luminat fi cel care a avut cel mai putin succes. Frederic al II-lea dovedea cea mai mare abilitate in a trata cu taranii, dar in alte privinte nu pare sa merite laudele cu care 1 -au gratulat generatiile mai vechi de istorici. Ecaterina a II-а n-a avut succes in fata {aranilor §i a exploatat 111 modul cel mai cinic valoarea de propaganda a scriitorilor philosophes, fi totufi reformele ei au supravietuit cel mai mult. Nimeni altcineva nu poate pretinde sa fi ajuns in pozida a Print-filosof plin de succes la care visau Voltaire fi ceiialti scriitori. Iluminismul a fost о importanta mifcare intelectuala a secolului al XVIII-lea, exercitand о influenta limitata asupra politicii multor conducatori. Despotismul luminant a avut о existenta reala, defi a Concluzii 203 realizat mai putin decat sperasera, fie scriitorii, fie conducatorii cu adevarat luminati. Nici unul dintre conducatori n-a fost in stare sa rezolve contradictia inerenta a despotismului luminat: paradoxul unui conducator care cauta sa-fi ajute supufii, distrugand in acelafi timp vechiul lor mod de viafa fi ignorandu-le dorintele. Revolutia franceza a maturat vechea Europa fi a sugerat ca despotismul luminat facea parte dintr-un sistem arhaic de guvernare, depafit in mod inevitabil de progres. Totufi Revolutia franceza nu a dus in mod automat la progres fi libertate, iar uitimul secol a fost martorul multor naduni care s-au transformat in noi tipuri de despotism, pretinzand tot timpul ca actioneaza in numele fi cu aprobarea poporului, dar nefiind supus nici constrangerilor religioase ale monarhilor din secolul al XVII-lea fi nici constrangerii morale a celor din secolul al XVIII-lea. In comparatie cu ceea ce au trait inainte de 1740 fi ceea ce s-a intamplat dupa 1789, oamenii din Europa de la mijlocul veacului al XVIII-lea au avut in general norocui sa fie condusi de monarhi pe care istoricii i-au etichetat drept despod luminati. Sa luain notice despre "Coiicluzie" Notitele voastre ar trebui sa va dea posibilitatea de a avea о privire de ansamblu asupra impactului Iluminismului fi asupra masurii in care despotismul luminat a existat in Europa veacului al XVIII-lea. Priinul pas, daca nu 1-ad facut deja, ar trebui sa fie intocmirea unei definitii a despotismului luminat, foraiata cam din trei propozitii. Definitia trebuie sa fie suficient de concisa spre a fi memorata pentru folosirea ei in eseuri fi va constitui criteriul dupa care ii veji judeca pe conducatori. Dupa aceea, intocmiti un tabel pentru fiecare dintre cei trei conducatori importanti despre care a fost vorba in capitoleie 3,4, fi 5. Impartiti foaia de hartie in patru. In casuta din stanga sus rezumafi pe scurt argumentele in sprijinul ideii ca respectivul conducator a fost un despot luminat, in dreapta sus, contraargumentele. Casuta din stanga- jos trebuie sa contina succesele sale in domeniui politicii interne, iar casuta din dreapta-jos ejecurile. Acest exercitiu ar trebui sa va ofere 0 baza pentru tipurile de evaluari cerute in eseurile comparative.
Transcript of Europa
-
202 Europa fi despotii luminati
Opozifia Bisericii a fost un factor important in Spania, Austria,Neapoie, Portugalia fi Toscana. Scriitorii au caftigat importantevictorii asupra Bisericii catolice franceze, dar era vorba de Bisericacare fusese deja subordonata puterii statului de catre monarhii anteriori.Bisericile protestanta fi ortodoxa nu reprezentau nici amenintare iaadresa monarhilor, avand In vedere ca se aflau de ani buni subcontroiul compiet al statului. Mai mult, Biserica protestanta nu seopunea muitora dintre ideile avansate in timpul Iluminismului. Totufi,in zonele mai inapoiate ale Europei, Biserica romano-catolica se bucuraincS de putere fi de un sprijin considerabile fi era capabila sa opuna rezistenta masiva la reformele regale. Cand se unea cu nobilimea fi cutaranii, aceasta combinatie reprezenta un obstacol formidabil in caiea reformei.
Despotismul luminat, atunci cand era cu adevarat luminat aprovocat opozitie mult mai mare decat cea la care se afteptauscriitorii sau conducatorii fi in fiecare caz opozitia a avut caftig decauza, rezistand reformei. In cazurile in care monarhii s-au limitat lareforme administrative, sau in statele in care existau conditii maifavorabile reformei, era posibil succesul intr-o oarecare masura.Condi{iile favorabile includeau nobilime deja slabita, Biserica, depreferinta protestanta, aflata sub controiul statului, numeroasa clasade mijloc favorabila reformei, fi taranime care incetase de mult samai fie legata de ferbie. Asemena conditii existau doar in putine state din vestul Europei.
Dintre cei mai cunoscud despoti luminati, Iosif al II-lea a fost singurul cu adevarat luminat fi cel care a avut cel mai putin succes. Frederic al II-lea dovedea cea mai mare abilitate in a trata cu taranii, dar in alte privinte nu pare sa merite laudele cu care 1-au gratulat generatiile mai vechi de istorici. Ecaterina a II- n-a avut succes in fata {aranilor i a exploatat 111 modul cel mai cinic valoarea de propaganda a scriitorilor philosophes, fi totufi reformele ei au supravietuit cel mai mult. Nimeni altcineva nu poate pretinde sa fi ajuns in pozida a Print-filosof plin de succes la care visau Voltaire fi ceiialti scriitori.
Iluminismul a fost importanta mifcare intelectuala a secolului al XVIII-lea, exercitand influenta limitata asupra politicii multor conducatori. Despotismul luminant a avut existenta reala, defi a
Concluzii 203
realizat mai putin decat sperasera, fie scriitorii, fie conducatorii cu adevarat luminati. Nici unul dintre conducatori n-a fost in stare sa rezolve contradictia inerenta a despotismului luminat: paradoxul unui conducator care cauta sa-fi ajute supufii, distrugand in acelafi timp vechiul lor mod de viafa fi ignorandu-le dorintele.
Revolutia franceza a maturat vechea Europa fi a sugerat ca despotismul luminat facea parte dintr-un sistem arhaic de guvernare, depafit in mod inevitabil de progres. Totufi Revolutia franceza nu a dus in mod automat la progres fi libertate, iar uitimul secol a fost martorul multor naduni care s-au transformat in noi tipuri de despotism, pretinzand tot timpul ca actioneaza in numele fi cu aprobarea poporului, dar nefiind supus nici constrangerilor religioase ale monarhilor din secolul al XVII-lea fi nici constrangerii morale a celor din secolul al XVIII-lea. In comparatie cu ceea ce au trait inainte de 1740 fi ceea ce s-a intamplat dupa 1789, oamenii din Europa de la mijlocul veacului al XVIII-lea au avut in general norocui sa fie condusi de monarhi pe care istoricii i-au etichetat drept despod luminati.
Sa luain notice despre "Coiicluzie"Notitele voastre ar trebui sa va dea posibilitatea de a avea privire
de ansamblu asupra impactului Iluminismului fi asupra masurii in care despotismul luminat a existat in Europa veacului al XVIII-lea.
Priinul pas, daca nu 1-ad facut deja, ar trebui sa fie intocmirea unei definitii a despotismului luminat, foraiata cam din trei propozitii. Definitia trebuie sa fie suficient de concisa spre a fi memorata pentru folosirea ei in eseuri fi va constitui criteriul dupa care ii veji judeca peconducatori.
Dupa aceea, intocmiti un tabel pentru fiecare dintre cei trei conducatori importanti despre care a fost vorba in capitoleie 3 ,4 , f i 5. Impartiti foaia d e hartie in patru. In casuta din stanga sus rezumafi pe scurt argumentele in sprijinul ideii ca respectivul conducator a fost un despot luminat, in dreapta sus, contraargumentele. Casuta din stanga- jos trebuie sa contina succesele sale in domeniui politicii interne, iar casuta din dreapta-jos ejecurile. Acest exercitiu ar trebui sa va ofere 0 baza pentru tipurile de evaluari cerute in eseurile comparative.
