Scriitoarea americani de origine turci Eur BeruueN s-a niscutin anul 1977, a copilirit in New Jersey gi a urmat cursuri defilologie la Harvard. A ales si studieze limba uzbeci din regiuneaSamarkaird, Uzbekistan, apoi gi-a luat diploma de doctor inliteraturi comparati de Ia Stanford. Jurnalisti gi cadru didacticuniversitar, ElifBatuman a scris numeroase eseuri si articole pentruZhe New Yorker gi Harper's Magazine. Din 2010 pXni in 2013 a

fost scriitoare rezidentl.la Universitatea Koq din Istanbul, Tirrcia.Prima ei carte, Tbe Pos$essed: Aduentures with Russian Books and the

People IVho Read 7bem, a fost premiati cu Rona Jaffe Foundation\Triters' Award in 2007 gi \Vhiting Award in 2010. Cel dintAiroman al ei, Zhe Idiot (Idioata), a ajuns pe lista titlurilor finalistela Premiul Pulitzer pentru fictiune gi la Goodreads Choice AwardsBest Memoir & Autobiography. Elif Batuman locuiegte la NewYork gi continuS. s5" scrie.

tlit gfrTnrr,f#f

Tiaducere din englezi de

INA CASSANDRA HALICHIAS

CURTE^ G VECHE

Partea intAi

Toamna

Nu am gtiut ce este un e-mail pani si ajung la facultate. Auzisem

cloar de el 9i gtiam ci, intr-un fel, il voi ,,avea". Vei fi atAt de eman-

cipati cAnd o si trimi;i e-mail-uri, mi-a spus sora mamei, care

se cisitorise cu un informatician. A accentuat ,,e"-ul si a frcut o

parui inainte de ,,mail".ltt u"t" aceea e-mailul a fost mentionat cu o frecvenEi din ce

ln ce mai mare. ,,Lucrurile se schimbl atit de repede", spunea

trta. ,,Astizi, la serviciu, am navigat pe \7orld \7ide \feb. intr-unnloment mi aflam la Metropolitan Museum of Art. O secundinuri tArziu, eram in Arutkabir." Amtkabir, mausoleul lui Atattirk,sc afa in Ankara. Habar n-aveam despre ce vorbea tata, dar ;tiamcrrl nu era posibil si fi fost ,,in" Ankara in ziua aia, aga ci n-am

lc,ordat prea mare atenlie.ln prima zi de facultate arn stat la coadi la o masi plianti gi, ln

celc din urmi, am primit o adresi de e-mail gi o paroli temporarl.

'Adresa" cuprindea numele meu de familie - Karada$ - dar cu

lircre mici gi fi.ri. turcesculgmut. De la o virsti fragedi am lngeles

cit un g mut era amuzant , ,,G-ul este mut", spuneam cu voce obo-sitir, gi era mereu ilar. Nu ingelegeam cum de adresa de e-mail era

o uclresi sau dacl era o prescurtare pentru ceva.

* Ce facem cu ista, ne spAnzurim? am inrebat, ridicAnd

eirblul de intranet.* ll .on..t.zi in perete, a spus fata din spatele mesei.

ln misura in care puteam avea o idee despre ce era vorba,

rrri-am imaginat cI e-mailul ar semina cu faxul gi ci ar implica

o imprimanti. Dar nu exista nicio imprimantS". Era o altilume. Puteai si-l accesezi de la anumite calculatoare, care erau

impristiate peste tot si nu pireau sd fie diferite de calculatoarele

obignuite. intotdeauna acolo, neschimbati, intr-o configuratie pe

care nimeni altcineva nlr o purea vedea, era o listi strilucitoare de

mesaje de la toli oamenii pe care ii cunosteai, dar 9i de la oameni

pe care nu-i stiai, toate cu acelagi corp de literi, ca o scriere

universala a gAndului sau a lumii. Unele mesaje erau epistole

oficiale, cu ,,Stimate" gi ,,Cu sinceritate", altele erau telegrafice,

toate cu litere mici, f}.ri punctuagie, ca gi cum ar fi fost transpuse

direct din creierul oamenilor. Iar fiecare mesaj continea mesajul

anterior, astfel incAt propriile-gi cuvinre reveneau la tine - toare

cuvintele cirora le dideai drumul in eter se intorceau. Era ca

gi cum povestea relagiilor tale cu ceilalti, povestea intersectiei

propriei vieti cu viegile altora, era in mod constant inregistrati" si

actualizati si o puteai verifica in orice moment.

fiebuia si stai la o multime de cozi si si aduni o multime de

materiale tipirite, mai ales instructiuni: cum si faci fagi hirguiriisexuale, cum s5. raportezi o tutrburare de alimentatie, cum s5" te

inregrstrezi pentru un imprumut destinar studentilor. iti aritauun videoclip despre un proaspit absolvenr care igi rupsese picio-rr:1 si care se bazase pe imprumuturi pentru studengi, dovedindcI brrgetul pe care il elaborase nu €ra bun: un br-rget bun pre-vede posibitrele cazuri de leziuni clebiiirante. La banca arrl a1/ur

un n'lroc chior in ceea ce privegte cozile si rnaterialele tipirite" i1i

dideau uti dicEionar gratuit. Dictionarul nu inciudea ,,ratatouiile":au,,diavol t:,qmanidn""

CAnrl am Llr'cat pe scara care ducea spre canarera ,rlea, am auzirpe cineva cAnti.nd fais si liplitui unor siairi. l.ioua mea coiegi. de

ca.rner5, l{annali, sretea in picioare pe un scalr.n 9i lipea cieasupra

biroul ei un afis pe care scria BIRCUL i{Ahlh'lEi FARK, ingA-nind piesa de la Biues Tlaveler, care ruia pe CD playss-r1 portabil.Cind am intrat, s-a intors spre mine vidind o surprizi" reatrald,

clitinAndu-se inainte gi-napoi, sirind zgomotos pe podea si sco-

qlndu-gi cigtiie.

- Te-ai gindit si te faci mim? am intrebat-o.

- Mim? Nu, draga mea, mi tem ci plrinEii mei m-au trimis

ll Harvard ca sI mi fac chirurg, nu mim.Si-a sullat tare nasul.

- Hei, banca naea nu mi-a dat un dictionar!Nu are ,,diavol tazmanian"", am spus.

Mi-a luat dicgionarul din mAini, risfoind paginile.

- Are destule cuvinte.I-am spus ci poate si-l pistreze. L-a pus pe raft, iAngi dictio-

rr,rr-ul pe care il primise in iiceu pentru ci fusese sefl de promotie.Arati bine unul lAngi altul, a spus ea.

Arn intrebat daci celilalt dictionar avea ,,diavol tazmanian".Nrr :tvea.

- Diavoiul tazmani^n nu este cumva un personaj de desene

.r r r irrrate? m-a intretrat, suspicioasS..

I-am aritat pagina din celilalt dicgionar pe care il aveam si care

r r r r :r ve a doar ,,diavol tazmanian" , ci gi ,,iup tazmanian", cu o ima-

riirrt'a lupului care privea, pugin intristat, peste umirui siu sting.I Iurnah s-a apropiat foarte mult de mine gi s-a uitat la pagini.

i\ po i , :t privit in dreapta ;i-n stenga si mi-a soptit hotirat la ureche:. Muzica asta s-a auztt toatd, ziua"

Ce muzicS?

Sssst, nu te misca.

Arrr stat nemiscate. Sunete vagi, romantice, de corzi, se rosto-r,,.lr':r(r pe sub uga celeilalte colege de cameri, Angela.

l'-. coloana sonori dela Legendele todmnei, a goptit Hannah.\ ,.liri.rt roati dimineala, de cind m-am sculat. Sti acoio cu usa

rrrr lrisi, :iscultAnd caseta la nesfirsit. Arn ciocinit si am rugat-o,.r rlt:r rrruzica inai incet, dar inci se aude" A trebuit si-mi punI { } |l:lycl-r,ii ca si n-o mai aucl"

Nu :;e aude asa de iare, am spus.

[ )al este aiurea si stea acolo asa.

II

Angela ajunsese la apartamentul nostru cu doui dormitoarepentru trei persoane la ora sapte in dimineaga anterioari ;i luase

dormitorul pentru o singurS" persoani, lisAndu-ne pe mine ;i pe

Hannah siJ impirgim pe cel cu paturi supraetajate. CAnd arn

ajuns seara acolo, am glsit-o pe Hannah miscindu-se furioasidintr-o parte in aita, mutAnd mobila, strS.nutind si gipind laadresa Angelei.

- Nici mi.car nu am vd"zut-ol a strigat Hannah de sub birou.

A reusrt dintr-o data si desprindi. doui chestii de care tot trlgeasi s-a lovit la cap"

-AAAU! ^tipat.S-a tArAt de sub birou gi a aritar furioasl citre biroul Angelei.

- Cirgile aleal Sunt false!

A apucat un teanc care pirea sl aibl patru volume legate inpiele, unul cu tidul BIBLIA tipirit pe cotor, mi l-a vAnturat pe

sub nas si l-a trintit din nou. Era o cutie de iemn.

- Ce-i acolo?

A ciocinit Biblia.

- Ultimul ei testament?

-- Hannah, te rog s5. ai griji cu lucrurile celorlalli, a spus ovoce moale si atunci am observat doi coreeni mirungi, evidentpiringii Hannei, agezati in alcovul de ia fereastri.

A intrat Angela. Avea o expresie drigilagi, era negresi., purtao haini" de fA9 gi avea un rucsac cu sigla Harvard. Hannah a con-fruntat-o imediat cu privire la dormitorul pentru o persoanl.

- Hmm, da, a zis Angela. Am ajuns aici foarte devreme si

aveam foarte muite valize.

- Am observat valizele, a spus Hannah.

A deschis uga de la dormitorul Angelei. O pinzd galbeni gi o

ghiriandi de trandafiri din material textil acoperealr o fereastrS"

mici, iar in umbri erau patru sau cinci valize cd.t un stat de om.Am spus ci poate am putea folosi fiecare dormitorul pentru o

singurS. persoani cAte o treime din an, Angela fiind prima. MamaAngelei a intrat, triglnd dupi ea o alti valizi. StItea in uta came-rei Angelei.

I2

Se mai intAmpli si d-astea, a spus ea.'latal Hannei s-a ridicat si a scos un aparat <le fotografiat.

Primele colege de cameri de la facultate! E o reiagie impor-r.rrrti! a spus el.

A licut mai multe poze cu Hannah si cu mine, dar niciuna cui\ rrrgcla.

I l;rr r rrah a cumpirat r.rn frigld., pentru camera comuni. A spus ci.r:r l)r.itca si-l folosesc daci ag cr-rmpira si eu ceva penrru cameri,, rrr ru'6 un afi9. Am intrebat la ce fel de afi; s-a gindit.

- Fsihedelic, a rispuns.Nu stiam ce e lla afis psihedelic, asa ci mi-a arltat agenda

, i psihedelici. Avea o spirali vopsiti in dungi fosforescenre, cu',,,lrirlc purpurii care mergeau in jurul spiralei gi dispireau in cen-r r ul agendei.

$i daci nu gisesc? am intrebat.Atunci o fotografie cu Albert Einstein, a spus ea hotiritl,

, ,r si (-urn ar fi fost evident ci asta este urmitoarea optiune.Albert Einstein?I)a, una dintre imaginile alea alb-negru. Stii, Einstein.

l,ibriiria campusului s-a dovedit a avea o seleqie uriasS" de

rlr:i( ('u AIL'ert Einstein" Einstein la tabli, Einsrein inrr-o masinJ.,liirrsrtrin scoland limba, Einstein fumAnd o pipi. b{u intelegeam

1', ,1,-plin de ce trebuia si avem o pozl a lui Einstein pe perete.I t.u t'ru mai bine decAt si-mi cumpir propriul frigider.

Af isul pe care l-am luat nu a fost cu nimic mai bun sau mai riu,l,,.ir celelalte afige cu Einstein, din orice unghi l-ai fi privit, darI l.rrrrrci pirea" c6. nu-i place.

l lmmm, a spus ea. Cred ci va arita bine aici.A indicat spafiul de deasupra raftuiui meu.

[)ar atunci ta n-o sl-l poti vedea.

Nu-i nimic. Cel mai bine merge acolo.

I )irr ziua aceea, toti cei care s-au perindat prin locuinta noas-

r.r vccini care doreau si imprurnute chestii, personai rezidential

rJ

responsabil de calcuiatoare, candidagi la consiliul studentesc, totfelul de oarneni pentru care entuziasmul meu redus ar fi trebuit sifie o sursi minimi de ingrijorare, sau chiar inexistenti - au {hcut

tot posibilul si mi vindece de marea rnea admiratie pentru AlbertEinstein. Einstein inventase bomba atomici, abuza cAini si si-a

neglijat copiii.

- Au existat multe genii mai mari decit Einstein - mi-a spus

un boboc rie origine bulgari, care se oprise pentru a imprumutacopia rnea aJucatorului lui Dostoievski. Alfred Nobel a urAt mate-

matica, si nu a acordat Premiul Nobel niciunui matematician.

Erau multi al;ii mai vrednici.

-Aha.I-am dat cartea"

- Ei bine, pe curAnd.

- i\4uigumesc, a spus, uitAndu-se urit la afig. Ata-i omul

care-si bate sotia, o forteazi si-i rezolve problernele de matema-

ticd, si-i faci toate treburiie grele, iar el refuzi. s5-i recunoascl

meritele. $i tu i-ai pus fotografia pe perete.

-- Asculti, nu rni biga in chestia asta, am spus. Nu e tocmai

afisul meu. Este o situatie complicata.

Nu era atent"

- in g".n asta, Einstein este sinonim cu geniu, in tirnp ce

multe alte genii mai mari nu sunt celebre. I)e ce crezi? Te lntreb

pe tine.

Am oftat.

-- Poate pentrLr. c5, el este cu adevirat cel rnai bun 9i nici chiar

criticii cei mai gelosi nu-i pot umbri celebritatea, am zis. b{ie msche

ar spune ca un astfel de naare geniw dre drelttulsi-gi bati so,tia.

Asra l-a aiautit" Dupi ce-a piecat, m-am gindir si scot afigul.

An; r'nlt si fii-r ,s persoani curajoasa, care nu se lasa intirnidatl de

'":pinii.le tdmpite ale celorlalti" Dar care era opinia tArnpita: plrerea

ci .Flinstein era asa de ririnuilat sau cea ci etr este cei mai riu? incele d.in urmi an-i lasat afigui pe perete .

r4

I l:rnnah sforiia. Tot ce nu constituia o bucati solidi de lemn in,lt,r'rnitorul nostru - ferestrele, traversele patului, arcurile saltelei,( r rr ii1 mea toracici * vibra prin simpatie. N-a avut niciun efect si

' r|cZ€sc sau s-o intorc pe-o parte. O lua de la capit un minut mair,r'zirr. Daci ea dormea, eu eram prin definigie treazi si invers.

Atr-r convins-o ci are apnee obstructivi in solnn, care ii pri-

', .rzrr celuleie cerebrale de oxigen si ii pune in pericoi gansele de a

rr)rr':r la o gcoaii medicali de top. S-a dus la centrul pentru sini-r,,t,. el campusului si s-a intors cu o cutie de

-benzi adezive care

rr li tlebuit si previni sforiitul daci gi le lipeai pe nas. Fotografia,l( l)('cutie arita un blrbat 9i o femeie care priveau in depirtare,

l,urrincl benzi nazale de plastic aseminitoare, o briz\, ravasind

1' rrrrl lcmeii.I l:rrlnah a tras de nas din lateral si eu am netezit Lranda la locul

, r { u (lcrgetele mari. Fata ei pi"rea atit de mici, ca de pipugi, incit,r .r ,-rrprins un val de afecfune pentru ea. Apoi a inceput si iipe

',' l,liritrrri cu cer/a gi sentimentul a trecut. Benzile nazale chiar au

lr rrri r ionat, dar i-au provocat Hannei dilreri de sinusuri, asa ci nuI r nr:ri fblosit.

i', ,iltlrr lungi, care se intindeau intre nopgi si mai lungi, rn-am

I ,, , r i r, i:r r rlln ineapere in incapere , cid nd teste c{e evalu:rre. Trebuia

, ,r rl intrt-un subsol si si scrii eseuri cu privire la ce e rnai bine, i,, r,rrtli R.ena;terii sau specialist. Era un iest .{e jrationament

,',rir.,ii,;, plin de probieme c;-r cuvinte inelancolice - ,,irloclelele, ,i.,, 'i,."rnasi ipotetici, in grame, a unu-i prii de carne,olai la, r., ,i.'8{l de saptarnAni"- i;:lr in fiecare seari. era nu sciu ce

,,, ,,lr:r:lre, ,.rncie stdteai pe jos;i ailai cl rc-clrlr cs!-i lrj: i/esfrrirr 1) irrare irnensi si erai ?nctemnat si pl'ivr:gti sjtr,laij,a rnai

l, , ri, , t;l l-1r {-r proi'ocai:e inveselitoare, decit ca pe o sursi c,le

,, r 'r, ,A,lr i,:icercai si nri aeord prea rnu1t5. imporriretl chesr--ie i, , ', ,, it. riur eiupa un firnp a inceput oricrim si r:la :lfbcteze. Frra

,,, .r rr :;il;.urrr -,,esel c3nal cineva iri tot spunea. ci esti ura pegt-r: mic

ri

Consilierul meu academic, Carol, avea un accent britanic gi lucra

la Biroul de tehnologia informagiei. Cu 20 de ani in urmi, carn

prin anii '70, primise o diplomi de masterat de la Harvard instudierea limbilor scandinave vechi. $tiam ci Biroul de tehnologiainformatiei era locul unde trimiteai in fiecare luni factura telefo-

nicl. in afari. de asta, sfera sa de activitate r5mAnea un mister. Ce

rol avea gerrnana veche? Cu privire ia activitatea ei, Carol a spus

doar: ,,Sunt omul bun la toare."

$i eu, 9i Flannah am ricit foarte tare. Cumplram crr rindulmedicamente pentru riceail;i le dldearn peste cap, ca pe shoturiiede tequila, din paharul rnic de piastic.

CAnd a venit timpul si ne alegem cursurile, toati iumea a spLrs

c5 este extrefii de irnportant si ne lnscriem la seminarele pen-

tru antri intAi pentru cl,in caz contrar, ar putea trece ani de zile

pini cind si avem sansa de a lucra cu profesorii universitari" Ne--am inscris la trei seminarii de literaturi gi am fost chemati Ia uninterviu. M-am dus la ultimul etaj al unei clidiri albe, neincalzire,

unde ain tremurat rimp de 2,0 de minute pe o canapea din pieie,

sub un lurninatc'r, intrebAndu-mi daci mi affu unde trebuie. Pe

masuga de cafea erau niste ziare ciu<trate. A ft,st pentni prirna data

cAnd. am vizut Times Literary Suppleruent. Nu am putut ingelege

nimic din Times Literary Supplentent.

S-a deschis o uga gi profesorui m-a chemaf. h4i-a intins mi"na -o rnini enormS, cu o incheieturi incredibil de ingust5. gi de palidi,micsorat} si mai mult de un pardesiu gigantic.

- l'{u cred ci ar trebui si vi strLng mAna, am spus. Sunt riciti.

Apoi rn-a cuprins un sir violent de strinuturi. Profesorul a

p5.rut surprins, dar si-a revenit repede.

- Gesomdlteil, a spus cu eleganti" irni pare riu ci nu te simgi

bine. Primele zile de facuitate pot fi ciure cu sistemul imunitar.

- Asta am invitat si eu pe propria piele, am rispuns.

- Ei bine, despre asta este vorba, a spus el. invitarel Ha, ha.

- I {a, ha, arn rispuns.

2 ,,Sinitate" (germ" in orig.).

r5

Si trecem la treabi. Din aplicatia ta, pari foarre creativi.N ii rr plicut eseul original de inscriere. Singura mea preocrlpare( .r( i.;l t.ii s5" lnrelegi ci acest serninar este un curs academic, nurrrr r rl ,--i eati-lr.

5igur, ain spus, incuviintS"nd energic si incercind si-n-li dau,, .,,'r,r daci. vreunul dintre dreptunghiurile pe care le vedeam cri,,'lrrl ochiului era o curie de gervetele. Din picare, toate eralr, .rrri. l)r'ofesorul vorLiea despre diferenEele dintre scrisul creativ si, , Lr,;rticmic. Am eontinuat si incuviintez. Mi gAndeam la echi-, rlt rrttlr structi-rrale dintre o cutie de servetele si o carte: amAn-,1,,q1.1 1'p1111 alcS.tuite din ftgii de hirrie albi lnr-o invelitoare der!rr{.r\/il, si totusi * si in asta consta ironia - exista o echivalentilrr rr, r iolrnli f'oarte mici, mai ales dacl nu erai proprietarul cartii.t rn irstea erau gAndurile care mi-au trecut prin cap tot timpul,' lii,rr tLrcil nu eraLl nici plicute, nici utiie. Habar n-avearn la ce-ari r r r, lrrrit si ini gAndesc.

{ irczi, spunea pro&sorul, ci ai purea p€trece doui ore,

', " r, I .rctl;rsi pasaj, aceeasi propozitie, chiar acelasi cuvAnt? Crezi

, , r r ., ;n pirrea obositor sau plictisiror?! \ i r r r rr ci abilitatea mea de a perrece ore intregi holbXndu-mi

l, :ir, :ilr[]Lir"cuvint rareori fusese incurajati in trecut, m-arn pre-I r, rrr r ;i ti'ebuie si rnI" gAndesc.

\lu, am rispu.ns in ceie din urmi.i'r,, li'sol'r-ri a incilviintat, incrr,rntAndu-se gAnditor si mijindu-gi

| ' r ' r r ( . r . I\,,{i.'an dat seama, c!-l uir sentirnenr neplicut, ci se presu-

I',rii,.r ,:i lrebuie sa co.ntinui sivorbesc.li'ti plac cuvinteie, am elaborat. Nu rni plictisesc deloc"

,1,,'i .rrr! sr{r'lnutat de cinci ori.l': ,rrn fost acceptafi. Anl i'nai fo.st chemari la un singur inter-

,,, rrr iiiirr ,,Forrrra in fihnul de non-ficgiune": un seminar lai,, i' .u)r irrscris deoarece man1a, care si-a dorit dintotdeaunar {r, .rt rrit;i, se inscrisese de curAncl la un curs pentru scenaristi, j! r .r trrn si faci un documentar despre viata absolventiiori i i, r i ,lr" nrcclicine din America - despre oameni care nu au tre-,,r , riir('rrLrle de rezidentiat si au sfbrgit prin a conduce taxiuri

r7

sau ca vinzdtori in farmacii, dar gi despre oameni ca ea, care atJ

trecut examenul de rezidengiat gi care au devenit cercetitori la

gcoli secundare, unde er3u depigigi de cei de la Johns Hopkins si

Harvard. Mama gi-a exprimat de multe ori speranga;i credinga cio voi ajuta si faci acest documentar.

Profesorul de film era si mai ricit decAt mine. Aveam o senza-

gie ca de magie, ca un dar. Ne-am intAlnit intr-o cameri la sub-

sol, plini de ecrane albastre. I-am spus despre mama 9i amindoiam strinutat incontinuu. Ala a fost singurul seminar pentru anul

intii la care am fost acceptati.

M-am dus la bufetul din centrul studengesc si cumpir o Cola

dietetici. La coadi, tipului din faga mea i-a luat o vegnicie sicomande. Mai intAi a vrut Ice Tea, dar nu aveau.

- Avegi limonadi? a intrebat.

. -

Limonadi am la dozl" gi la sticli.

- p51s aceeagi marci si la dozi, gi la sticli,?

- Sticla este Snapple. Doza este, 5.ii, Country Time.

- As vrea o sticli de limonadi gi un gtrudel cu mere.

- Nu mai am cu mere. Am cu britnz| si zmeuri.

- Aha. Avegi chipsuri de cartofi?

- Vregi si spunegi, din iia Iicugi la cuptor?

Era cea mai plictisitoare conversagie din lume, dar, intr-un fel,

nu m-am putut abgine si nu trag cu urechea. A continuat aga pAnicAnd, intr-un final, tipul a plitit pentru o limonadi Snapple gi o

briogi cu afine ;i a dat sI plece.

- imi pare riu ci a durat atat, mi-a spus el.

Arita extrem de bine.

- Nu-i nimic, am rispuns.

A zAmbit, a inceput si se indepirteze, dar a ezitat.

- Selin?

- Ralph! am exclamat, dindu-mi searna ci-l cunogteam.

il .unor.,tt.m pe Ralph cu o vari inainte, intr-o tabiri pentruelevii de clasa a XI-a, in care igi petreceai cinci siptimini intr-o

r8

r'irsi din New Jersey studiind istoria interdisciplinarS" a Renasteriitt.rrcl-europene. Ceea ce ne-a apropiat a fost modul in care pro-li:'solr,rl de istoria artei il amintea mereu pe dogele de Venegia, pelurc, l-a numit pur gi simplu doge, in fiecare prelegere, indiferentrlc strlriect. Putea si vorbeascS" despre viaga de zi cu zi a burghezilorrlirr l)clft, gi cumva dogele apdreasi el. Nimeni altcineva nu pireasii li observat acest lucru sau si i se fi pirut amuzant.

Nc-am agezat impreuni, cu biuturile pe care le cump5.raserlmpi trr briosa lui. Conversagia noastri era asemS"nS"toare unui vis,

Itoltnl ci mi-am dat seama ci nu-mi amintesc cu adevirat cAt

rlc bitrc ne cunoscuserim cu o vari inainte. Mi-am amintit ciI .rrrr lelrnirat pentru cI se pricepea atAt de bine si imite oamenii.I)c ;rserrnenea, mi-am dat seama c5., in prezent, gtiam cumva o

rrrrrllirnc de informagii despre cele cinci mitugi ale lui - mai multth'r it lr fi stiut cineva care nu-i era prieten. in acelasi timp, Ralphcr,r tlrrsificat in mintea mea, intr-un fel, ca un gen de persoani(u (irrc r1u as putea fi cu adevi.rat prieteni, pentru ci era atAt de

,rt,ltos qii :rtAt de bun in relationarea cu adulgii. Era ceea ce mamanunl('l in turci un ,,biiat de familie": bine clidit, educat, tipulr r r (' n u avea probleme s5. poarte costum sau si vorbeasci cu pirin-1li prictcrnilor sii. Mama il plicuse foarte mult pe Ralph.

Atrr tliscutat cu el despre interviurile pentru seminariile dedi-( rrr sru(lcntilor din anul intAi. El diduse interviu pentru un semi-n.u ( u trn fizician cAgtigltor al Premiului Nobel, care nu i-a pusrth i nr;ic:rrr o singuri intrebare si care l-a pus pe Ralph si spele

li1te. ct lripamente de laborator. Echipamentul ar fi putut fi si unrk'tt'r'tot tlc raze gamma.

lrl ,rnr ittsct'is la un curs numit,,Lumi construite", la departamen-trrl rlc irrtii firtografici. M-am intilnit cu instrucrorul, un artist dinN,,w Vrrl< rrflat in vizit5", intr-un studio plin de mese albe goale, sirrrl -rrrr ;rrlrrs portofoliul artistic din liceu. Artistul s-a uitat chiorAg

l,t l,r1.t trtc'rt.

I )cci, c:i1i ani ai? m-a intrebat( )prsplczece.

t9