Eul fantomi($i cum si-gi descoperi adevlratul eu)

DAVID ICKE

CUPRINS

Povegti din Vizuina Iepurelui ........ '.15Clprrorur 1Ultima inhebare ....23

Clprrorur 2Primaintrebare ....59

Cnrrrorur 3

Paranormalul este normal .... .:..............105Crrrrorur 4

Secretul- FqEqgq! .........149Grprrorul5Matricea arconilor ....... ....,..L99Cerrrolur 5Srhrmismul ..... .........249Cerrrorur 7

Eciitura din ocean .......305Cerrrorur 8

fur liberf dragi .....357

Grrrorur 9

tmrenoud """395L0

ismul """'50312

eluitat de timp .....569

Cr,rmorur 13

[hmlo de fantomi .....617

CAPITOLUL UNU

Pare ciudat sdincep cu,,ultimaintrebare" dal cade obiceiin cazul

>ocietfilii umane, este exact invers. Ai observat acest fapt? Mereu 9irlereu, adev[rul se dovedegte a fi inversul a ceea ce am fost ficufi sd

credem. Este foarte evident, atunci cAnd privegti lumea, ci punctul de

:ornire cel mai eficient pentru a descoperi misterele viefii este sd iei tot:e ai fost invdfat qi pur Ei simplu s[-l priveqti invers.

vor exista gi situafii in care aceasta tehnicd nu funcfioneazh, - dar

:ault, mult mai multe in care o face. Au trecut deja doui decenii qi ju-

=,itate de cAnd dezvilui minciunile gi inqeldciunile pe care ,,Sistemul"

-r prezintd ca fiind ,,adevdt",9i inslgi baza muncii mele a constat din

=ilirur"u ,,realitdfii" acceptate 9i percepute din toate unghiurile, ini:roape orice domeniu al viefii. Sistemul este o structuri de inqeliciuni;, contol creatd de o forfi ascunsd, despre care voi vorbi in detaliu mai-iziu. PAnd vom ajunge acolo, mi voi referi la forla ascunsi sau MAna

.i-..unsi care se afl6 in spatele a tot ce pare la prima vedere evenimente

-::impl[toare qi fird legiturd

--:re ele (Fig. 6). Se spune ci:,:: r-edem de fapt lumea cus'=.r1fur jos qi cd creierul o in-::"n:ce in pozifia corectd. Iar::.=a ce fac eu, cel pufin simbo-:,: este sI o intorc in pozifia:":::r-+i. Aga se petrece cAnd re-::eindegti controlul asuPra:": : :riilor tale perceplli - vezi:i :rt ce ai fost fdcut s[ crezi{*;'-. J inversare a ceea ce este

:e ::rt. Aceastd carte explic[

TOTUL SE PETRECE LA INTAMPLARE? HA,HA,HA,..

Figura 6: Lumea este controlatd de cei pe care

nu ii vedem niciodati.

24 Urrnrla iNTREBARE

de ce se pebece aga qi care este amploarea gi nafura controlului colectivat umanitiF. Eu am inceput aceastd aventurr - cer pufin congtient - in1990, inercind si stabilesc de ce dovezile despre r,itu.a realitdlii erauignorate de,,educafle", mass-media qi de societate in general. oameniierau bombardafl cu ,,stiinta" care afirmi cd nu existi nimic in afard deaceasti lume qi aga-zisul ei opus polar, religiile de tot felul; dar undeerau dovezile tot mai numeroase care expliiau realitatea intr-un modcare le ,,demora" pe amandoud? Nu numai cd astfel de informafii nuerau predatein gcoli gi erau rareori explorate de mijloacele mass-media,dar erau de asemenea subiecful unoric{iuni reflexe de respingere qi ri-diculizare. Concepte fantastice gi potenliale consecinle p"rlt* umani-tate erau reduse la discufii despre,,omuletii verzi,,,u, d" genul:,,Hei,Cutare crede in fantome - ce prost." Toate acestea nu aveau nici un senspentru mine qi am vrut sd aflu ce se petrece4 pentru ci in mod clar cevaera acolo. Acesta a fost incepuful unei cdlHtorii fantastice a descopeririide sine gi colective care a fdcut ca un rucru si fie foarte clar: umanitateatrdiegte o Minciun[ atat de mare, atat de totali gi atotcuprinzitoare,incAt Minciuna este perceputx ca adevir universal - de genul ,,toatdlumea gtie asta" (Fig. 7). promovarea qi impunerea Minclunii, atat caamploare cat gi ca profunzime, este in mod clar sistematicd. Nu amajuns la ea printr-un simplu acciden! ea a fost pldnuitd in mod delibe-rat. oamenii nu cunosc adevdrata naturd u ."ilitelii pe care o trdiescpentru cd din culise ac,tioneazd o forfd ascunsd curerurarraca ei sd gtie.Av6nd in vedere ci aceastd fortd controleazd. ,,educafr.a,,, mass_media,,,gtiinta" gi religia intrebarea mea de inceput cu privire la motivul pen-tru care dovezile despre realitate sunt iri6uqite, a primit repede unrrs-

oax oacA ror cE $Trr E o MrN_CIUNA?

Iigun Z -Toatii lumea gtie" - de faptnirrerri nu gtie nimic.

puns; dar au urmat multe altele,multe revelafii gi inlelegeri pe md-surd ce punctele au inceput sd seuneascd, pentru a forma o imagineextraordinard. Am descoperit cd in-treaga societate umand este o reali-tate fals5, simulatd de un,,computer", dat pe care oamenii oconsideri a h ,,reald", gi ci lumea eun Alcatraz lconsideratd a fi cea maisigurdtnchisoare dinlume - n. tr.l pla-netar, pentru ci aqa s-a vrut sd fie.Nu triim intr-o indrisoare? Atunci

EurranrouA 25

d.e ce marea majoritate a oamenilor fie fac ceea ce nu vol/ fie nu fac ceea

ce vor s[ facd? De ce ceasul deEteptitor de diminea![ este intAmpinat la

nivel universal cu regret gi nu cu bucuria inceperii unei noi zile? De ce

35% dintre ceiintrebafiintr-un sondaj de opinie britanic au sPus cd ser-

viciul pe care il au nu are nici un rost? Comicul american George Carlin

sPunea:

O, nu-ti place serviciul pe care il ai? Existi un grup de sprijin pentru asta'

Se numegte toati lumea gi se intALresc la bar'

De ce oamenii igi petrec siptdmana gandindu-se la week-end, in

timp ce copiii abia agteaptd sunetul clopolelului careii anunfi c[ paznicii

ii usa Hberi,,pand maine'? Chiar 9i atunci aceste concepte de libertate

temporard sunt mai degrabd relative decat reale. Am vHzut pe internet

aceast[ gtumifa: ,,...Du-te la munci, cdsdtoregte-te, f6, copii, poartx-te

mormal,inergi pe trotuar, uitl-te 1a televizor, respect6 lege4 fd economii

pentm bdtra.r"iu, gi apoi repeti dup[ mine... sunt libeeeer" (Fig. 8). Cum

poate fi cineva liber, nu conteazd ce face, daca nici m[car nu gtie cine

ete, unde se afll sau,,de unde vine?" Esenliala pentru perpetuarea con-

tolului mental ftr masa este credinla intr-un eu fals - Eul Fantomi (Fig.

it. Ceea ce crezicd egti nu eEti deloc tu.Este numai acel,,h7" care ai fost

=ranipulat qi programat sd uezi cdegfi tr interesul unui stat-inchisoare

i sl"bul. Numai cA"nd vei i:rcepe si iegi din Eul Fantom[ vei putea vedea

I ; pamand e oinchisoare. €ul Fantomd este o construcge, o pl6smuire

[ , *r.=pfiei manipulate.Labaza oprimdrii umane se afli inocularea cre-

I :=t1ei cd ,,!r.t" eqti Eul fantomd. s

l-I GLld eriste intenfia de a ingela";

I ,-'t] *" considerat real, deEi NusuNriNit''lcutsoeRe' porsAprecoRt

tr * iuzoriu." E;t F;;,"",;;;i; cANo t'tr sE PERMITE

I ; sslune a identitifii noastre Figura 8: Oamenii sunt prizonieri care s<

I * a fost creatd prin numele credliberi.

ORI-

ese

26 Urrnrae iNrnrsenn

pe care il avem, fara, rasa, culfur4 sistemul de credinte religios/gtiinfific,istoria familiald, povestea viefii, educatie/media. Acestu,,Lr" de infor_mafii gi percep,tii dicteazd sentimentul a ceea ce oamenii cred cd sunt.Ele fo-calize azd atenfr.a oamenilor aproape exclusiv pe cele cinci simfurigi astfel devenim izolallde inlelegerea, cunoaqtereaqi congtiinla expan-sionatd a sinelui Infinit de dincolo de trup care poate vedea, percepe giht"L"s: ceea ce nu poate Eul Fantomi. sinele Infirrit r" vorbeqte pri" i"-tuifii gi cunoagtere, o stare de conqtiinfd dincolo de ganduri gi de per-cep{iile limitaie ale celor cinci simfuri. Daca ne pierdem legitura cu

uutraNrovA

Figura 9: Sunt o masc5, deci exist.

Sinele Infinit devenim izolaf,in Eul Fantomi qi singuranoastrd sursi de informafii giinfelegere pentru a ne reglaviata qi lumea este Sistpmulsub forma ,,edttcaliei," mass-mediei, qtiinfei gi a altor in-strumente ale realitigiicontrolate de cele cinci sim-luri (Fig. 9). Noi suntem des-tinafi sd rlmAnem conecta,tila Sinele Infinit pentru a htnaceasti lume, dar nu com-plettn ea, tr ceea ce privegteperceplia noastri asupra rea-litd{ii (Fig. L0); dar mareamajoritate a oamenilor suntmanipulafi pentru a sfArgiintr-o blul6izolatd de conqti-infn gi identitate de sine - EulFantomd (Fig. 11). Odat6pringi in e4 ei trHiesc o iden-titate care ii menflne captiviintr-o percepfie limitatd a lui,rerr nu pot", ,rbieful dgmine" Ei o stare de neputinfipentru toati viala. Dacd ri-mAnem conectafi cu SineleInfinit, vedem lumea agacum este ea in realitate (Fig.

coN$TlNTArNrntnArnup_MTNTE

Figura 10: Aceeaqi ,,lume", dar perceplii foartediferite daci r5mAi conectat Ia Sinele infinit saudevii izolat in Eul Fantomi.

EurrerurouA 27

12). Atunci cAnd pierdem aceasti legdturi, vedem lumea aEaanmni se

spune cx este. Tar-Amurile Sinelui Infinit sunt din plin descrise in expe-

rienlele Ia granila dintre via![ gi moarte qi de persoane care au fost eli-

berate de miopia sistemului Trup-Minte a Eului Fantomi. Cineva

spunea despre experienla extracorporalX:

...totuldelainceputuri,naqtereamea,strlmogiimei,copiiimei'sofia mea, totul imi apdrea simultan. Vedeam tot ce era in legd-

turi cu mine, gi in legdturd cu cei din jurul meu' Vedeam tot ce

gAndeau ei, ce gAndeau atunci, ce s-a petrecut irninte, ce se Pe-

i'."""u acum. NL existi timp, nu existi secvenlialitate a eveni-

mentelor, nu exista limitare cu privire la distanfi, timp, sau loc'

Puteam fi oriunde voiam si fiu simultan'

Acesta este sinele Infinit (sau o parte din el) 9i in majoritatea oame-

:rilor el a fost redus la tdcere in scopuri de control in mas[ de o forlX pe

Figura 12: in lume, dar nu aParlinAndei.

\.r:

Figura 13: Un val gi creasta luiforme diferite.

Ufrnr.re fu.rrnrsARr

sunt acelaqi ocean in

astdzi. Eul Fantomdnu este ceea ce sun-tem, ci doar ceea ceexp eritnentdm. F aptttlcd le confunddm pecele doui (gi suntemmanipulafi se ofacem) se afld labazacontroldrii populafiei,a limitdrilor progra-mate gi a percepfieiglobale de neputinfd a

28

,,biefilor de noi." Con-qtiinfa Infinitd,poate fi ase-minatd cu un ocear; iarcongtiinla celor cinci simfuricu creasta unui val sau unpunct de atenfie din ocean(Figurile 13 9i 1 ). C6nd con-gtiinfa celor cinci simpripierde legdtura cu oceanul giacfioneazd izolatd, devineun Eu Fantomi. Existd o zi-

Figura 14: Noi suntem un punct de atenfle in in- cali care sPune: ,,Vedemfinitul ocean de conqtiin,td. toate care ne inconjoari nu

aqa cum sunt, ci aga cumsuntem." Totul este percep{ie qi de aici provin toate comportamenteleqi ceea ce vom face sau nu. Explorarea sinelui gi a realitdfiise afld foartejos pe lista de prioritifi a oamenilor. cine sunt eu? Aceasta este adeseaultima intrebare, gi nu prim4 aga cum ar trebui sd fie. Ea se afld multinurma unor intrebiri aparent esenfiale ca: Ce serviciu sd-mi aleg? Cehaine sd port? ce telefon sx-mi cumpHr? cum sd fac o grHmadd de banizUnde sd md duc sambitd seara? Chiar gi sportur estJ, pentru multi, oprioritate cu mulli ani lumind firainte de,,ce este realititea?,, Nu spuncH aceste intrebiri nu trebuie sd fie luate in considerare, sau cd n-artrebui sd ne bucurim de sport ca modalitate de a ne petrece timpulliber sau ca sd ne distrdm - gi eu o fac. Totuqi dacd nu i se oferd sineluinostru posibilitatea de a se exprima, atunaviziuneanoastrd perifericdpoate fi blocati gi ea este vitali pentru a vedea tot tot ceea ce nu vor