Eugen COMȘA 1995, Morminte ale purtătorilor culturii Starčevo-Criş descoperite în Moldova, Acta Musei Napocensis XXXII (1): 245-256.

- Comunitățile culturii Criș au pătruns pe terit. Moldovei traversând Carpații, dinspre Transilvania și, cu timpul, răspândindu-se pe aproape tot cuprinsul regiunii, cu excepția câmpiei Covurluiului. Această zonă a fost evitată nu din cauza faptului că era ocupată de alte comunități, ci datorită preferinței comunităților Criș pentru zonele de deal și podiș. (p. 245)

- Primele descop. Funerare aparținând culturii S.-C. de pe ter. Moldovei au fost făcute în 1950, dar neavând elem. de datare prea clare au fost menționate fără alte precizări privitoare la încadrarea culturală.

- Până în prezent se cunosc următ. Descoperiri, prezentate în ordine cronologică:

1) Valea Lupului (jud. Iași): Săpături efectuate sub conducerea lui Vlad Zirra, în anul 1950, în preajma movilei I, în șanțul II, s-a descoperit un M. dublu de inhumație. Scheletele au fost ale unor adulți depuși în poziț. chircită, alăturați. Unul dintre schelete era chircit pe partea stângă, iar cel de-al doilea a fost așezat cu fața în jos, dar cu picioarele îndoite și așezate cu genunchii în intervalul lăsat anume, între femurele și tibiile primului schelet. Ambele schelete orientate cu craniile pe direcția E-V. Partea superioară a celor două schelete a fost acoperită cu o serie de fragmente ceramice dintr-un vas de provizii specific culturii Starčevo-Criş (p. 245-246).

* mormântul a fost prezentat pe scurt și fără precizarea datării lui în raportul privind rezultatele săpăturilor, publicat în anul 1950 (Săpături V. Zirra, I. Nestor și colab. 1951, SCIV II, p. 66). Comșa consideră că M. dublu aparține culturii Starčevo-Criş (Eug. Comșa, în OmD, p. 85).

2) Glăvăneștii Vechi (jud. Iași): În anii 1949-1950 în lunca râului Jijia, lângă localit. au fost cercetate prin săpături, câteva movile funerare cuprinzând morminte cu ocru. Cu acel prilej, au fost descop. unele așezări neolitice, între care și una aparținând culturii S-C, și alta culturii cu ceramică liniară. Spăturile au fost extinse în intervalurile dintre movilele funerare, ocazie cu care au fsot cercetare mai multe structuri de locuire aparținând neoliticului timpuriu. (p. 246)

* M1 se aflălângă latura îngustă, de S, a unei locuințe de suprafață S-C. La săparea gropii funerare nu s-au produs deranjamente în zona acoperită de bulgării de lipitură arsă, proveniți din pereții locuinței amintite. Poziția gropii funerare, lângă latura îngustă de sud a locuinței consid. că are o anumită semnif. magico-religioasă (obs: foarte discutabil! exista un pattern de deopuneri de această manieră, sau o manieră similară; mai degrabă, dacă există, putem vorbi de o depunere structurată, trebuie văzute și alte cazuri de depuneri lângă / între locuințe). Material osteologic prost conservat. Defunctul era depus în poziție chircită, destul de accentuată, fiind așezat pe partea dreaptă, cu craniul orientat spre S-E. Nu prezenta ocru, și nici inventar funerar.

* alături de locuința S-C menționată deja, se aflau resturile unei structuri similare, lângă care a fost descop. M2. Groapa funerară a fost săpată lângă colțul de sud-est al locuinței (tot lângă latura îngustă), fără să provoace deranjamente în cuprinsul suprafeței cu lipitură arsă provenită din locuință. M2 conține 2 schelete (prezentând o situație similară cu mormântul de la Valea Lupului) alăturate, având coloanele vertebrale paralele. Ambele schelete erau orientate cu craniile spre nord-est. Scheletul A era în poziț. chircită moderată, așezat pe partea stângă. Craniul era puțin înclinat spre piept. Cutia craniană era spartă în bucăți mici. Vertebrele care s-au păstrat din partea inferioară erau masive. Din oasele brațului stâng s-au păstrat numai unele fragmente, pe baza cărora se poate preciza că mâna stângă a fost întinsă aproape paralel cu corpul. Mâna dreaptă avea humerusul oblic față de coloana vertebrală și antebrațul său era îndoit astfel încât forma un unghi drept cu humerusul. Precizăm poziția mâinilor, deoarece în această privință e posibil să fi existat anumite reguli. Picioarele le avea îndoite moderat, a. î. ca în spațiul lăsat anume între femure și tibii să poată fi intercalați genunchii celuilalt schelet. Fără urme de ocru roșu, fără inventar funerar. Scheletul B, în poziț. chircită moderată, așezat tot pe partea stângă. Din cutia craniană s-au păstrat mai multe fragmente destul de mici, lipsind oasele feței, precum și mandibula. Mâna stângă o avea îndoită tare din cot, a.î. așa că oasele antebrațului au ajuns paralele cu humerusul. Mâna dreaptă avea humerusul puțin abătut spre spate, indiciu că la înmormântare, întâmplător, partea de sus a corpului a fost puțin întoarsă spre spate. Picioarele au fost îndoite puternic, încât femurele ajunseseră aproape paralele cu tibiile. A fost necesară această forțare a picioarelor pentru ca ele să poată fi intercalate în spațiul lăsat anume între femurele și tibiile celuilalt schelet. Schelet de statura mai mică, suntem înclinați să credem că aparținea unei femei (M. dublu prezenta o pereche - famile). (p. 247)

3) Pogorăști (jud. Botoșani): În 1961, în cursul cercetărilor arheo. efectuate de I. Ioniță în vecinătatea localității, a fost descop. un schelet in poziț. chircită, atribuit culturii S-C. (info. de la I. Ioniță. seriously?) Un copil de 7 ani.

4) Suceava (jud. Suceava): în cursul săpăturilor efectuate de N, Ursulescu în cuprinsul așezării de tip S-C din zona ”Platoul cimitirului”, au fost descop. 2 morminte, din care unul (M3) este atribuit culturii S-C, iar celalalt nu prezinta elem. specifice ptr. a putea fi încadrat aici. Groapa funerară de formă aprox. ovală, cu dimens. de 1,10 X 0, 60 m, Orientarea gropii era N-S. Fundul gropii era albiat, avand adâncimea maximă de 1, 40 m în dreptul craniului și 1, 25 m în dreptul picioarelor. Defunctul depus în poziț. chircită moderată, pe partea dreaptă. Mâinile au fost îndoite din coate și așezate cu palmele în dreptul feței. Scheletul era orientat cu craniul spre S. Lângă coaste a fost depus un bulgăre de ocru roșu (d=15 cm). În fața scheletului, în lungul antebrațelor, s-au descop. mai multe fragmente ceramice, la fel și la spate (de la ceafă până la bazin) unde se găseau fragm. dintr-un vas specific culturii S-C. Ursulescu consid. că vasul a fost depus la ceafa defunctului, de unde cioburile s-au răspândit în fața craniului și pe coloana vertebrală. Comșa consid. însă că partea de sus a cadavrului a fost acoperită cu cioburile acestui vas spart intenționat, numai astfel explicându-se șirul de cioburi răspând. în fața și în spatele scheletului. (p. 248)

5) Grumăzești (jud. Neamț): În anul 1971, prin săpăturile conduse de Silvia Marinescu-Bâlcu, a fost descop. o parte dintr-un craniu uman într-un complex atribuit culturii S-C (Marinescu-Bâlcu, Raportul despre rezultatele săpăturilor de la Grumezești din 1971. Lucrare prezentată la Sesiunea anuală a Institutului de Arheologie, 1972). (p. 249)

6) Poienești (jud. Vaslui): săpături sub conducerea Cornelei-Magda Mantu în așezarea S-C de la Poienești, în preajma locuinței 3 a fost descop. o groapă (2, 50 m X 2, 30 m). La golirea gropii s-au scos diverse fragmente ceramice din vase mari și un vas bitronconic sub care se afla un craniu uman. A fost dezvelit scheletul unui adult tânăr, așezat în poziț. chircită, pe partea stângă. Oase conservate prost. Mâna dreaptă era cu antebrațul îndreptat spre genunchi, iar cea stângă era îndoită și așezată cu palma lângă obraz. Picioarele au fost îndoite puternic, ajungând cu călcâiele lângă bazin. Scheletul orientat NNV-SSE. Sub schelet s-au descop. diverse fragm. ceramice, o pintaderă, un corn de lșut ars și lame de silex și de obsidiană. (SCIVA 43, 2, 1992, p. 153-155). (p. 249)

7) Trestiana (jud. Vaslui): săpături Eugenia Popușoi. Au fost descop. 42 de morminte din diferite epoci (Al. Barnea SCIVA 42, 1-2, 1991, p. 94). Până în 1981, 6 au fost atribuite culturii S-C

* M6 – 1964, a fost descop. lângă locuința 2, la numai 0, 20 m de aceasta. Scheletul unuio adult, depus în groapă în poziț. chircită moderată, pe partea stângă, cu craniul orientat spre nord-est. Mâinile erau îndoite puternic și așezate cu palmele lângă

bărbie. Lângă ceafă se afla un fragment dintr-un vas mare de provizii, specific culturii. Analiza antropologică a precizat că scheletul aparține unei femei, de cca 45 ani. În mormânt s-a găsit un os de ovi-caprină.

* M 9 – 1966 găsit în apropierea locuinței 1, în pământul galben. Poziție chircită, pe partea stângă, cu craniul orientat spre nord. Craniul spart și împrăștiat. În spatele și sub schelet s-au descop. fragm. ceramice S-C. Persoana de 7-18 ani, probabil de sex masculin. Drept ofrandă s-a descop. un os de ovicaprină.

* M 18 – 1967 se afla la 0, 57 m adâncime în stratul de pământ galben steril. Poziț. chircită moderată, pe partea stângă, cu craniul orientat spre est. Lângă umărul stâng se afla o piatră mică, iar sub schelet s-au descop. diferite fragm. ceramice aparținând culturii S-C. Conservare proastă. Bărbat 45-50 de ani.

* M 30 – 1971 descoperit la o distanță de cca. 4 m spre vest de locuința 12. Defunctul depus în poziț. chircită accentuată, pe partea dreaptă, cu craniul orientat spre sud. Craniu spart în bucîți mici. Poziț. brațelor greu de precizat. Picioarele puternic flexate, a. î. aveau femururile și tibiile aproape paralele. Lângă craniu s-au descop. fragm. ceramice specifice. Lângă bazin, o jumătate de vas specific. Bărbat cca. 30 de ani.

* M 32 – 1972 găsit la 0, 70 m adâncime în pământul galben steril. S-au păstrat doar craniul și o parte din oasele mâinilor. E de presupus că a fost al unei persaone depusă în groapă în poziție chircită, pe dreapta, cu craniul orientat spre sud. Scheletul era acoperit în mare parte cu fragmente ceramice din vase mari de provizii de tip S-C. Cioburi similare s-au găsit și sub craniu (Eugenia Popușoi, op. cit. p. 132).

La analiza antropo. s-a constata că din acest M 32 provin unele oase dintr-un craniu de adult și câțiva muguri dentari din dinți de lapte ai unui copil de cca 10 luni (Olga Necrasov, Serafina Antoniu 1978, SCA 15). Prin urmare este vorba despre un M dublu, cuprinzând probabil scheletul unei femi și al copilului acesteia.

* În cursul săpăturilor din 1980, din cadrul aceluiași complex, s-a descop. la 1, 65 m adâncime, scheletul unui copil, așezat în poziție chircită, pe stânga, cu craniul orientat spre nord-est. În jur s-au găsit gâteva fragm. ceramice de factură S-C, dar nu ne permit să precizăm dacă au fost așezate intenționat, sau dacă provin din pământul de umplutură (Eugenia Popușoi 1981, MCA, p. 36). (p. 251)

- Dispunem deci de date cu privire la 7 complexe funerare din arealul culturii S-C de pe terit. Moldovei. Pe baza acestora, se pot formula o serie de concluzii cu privire la ritul și ritualul funerar:

1) Este practicată exclusiv inhumația.

2) În privința gropilor funerare s-a putut face o precizare că groapa M. de la Suceava avea formă ovală, cu dimens. de 1, 10 X 0, 60 m.

3) Defuncții depuși în groapa funerară întotdeauna în poziție chircită pe o parte.

4) În 6 morminte s-au descop. 8 schelete chircite pe partea stângă, iar în alte 4 morminte s-au descop. 4 schelete chircite pe dreapta. În unele complexe (la Glăvăneștii Vechi și la Trestiana) s-au găsit atât morminte cu schelete chircite pe stânga, cât și unele chircite pe partea dreaptă.

5) Picioarele erau îndoite la toate scheletele, moderat sau accentuat.

6) Obiceiul pus în practică în 2 cazuri (la Valea Lupului și la Glăvăneștii Vechi) de a îngropa, în același timp, în aceeași groapă, câte 2 persoane, probabil un bărbat și o femeie.

7) În mai multe cazuri, partea superioară a defuncților a fost acoperită cu cioburi din vase cu forme și ornamente specifice culturii S-C.

8) Cu privire la oasele de animale găsite încâteva morminte la Trestiana, Comșa consid. că ele nu reprezintă ofrande funerare depuse anume în mormânt, ci au ajuns întâmplător între oasele scheletelor. (p. 253)