Eu nu stivesc corola de minuni a lumii- Lucian Blaga

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii- Lucian Blaga

Context

-Lucian Blaga debuteaza editorial cu volumul Poemele luminii.In acelasi an publica un volum de aforisme si de insemnari Pietre pentru templul meu in care poetul afirma: Datoria noastra in fata unui adevarat mister nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult, incat sa-l prefacem intr-un mister si mai mare-simbolul dominant din volumul Poemele luminii il constituie lumina (simbol al cunoasterii-atat rationale ,cat si intuitive, revelatorii-, dar si simbol al vietii, al divinitatii, al trairii si al substantei universului).

-esentiala in acest volum este cunoasterea originara a lumii prin participare,dar si prin contemplatie ori cufundare in elementar, in mit, ceea ce da eului poetic sentimental accesului la o ordine absoluta

Titlul

-in cadrul lui este afirmata subiectivitatea lirica, care-si anunta atitudineaa fara de corola de minuni a lumii, atitudine ce sta sub semnul inalterarii misterului vietii, al universului,

printr-o explicitare a sensurilor in limitele rationalitatii

-corola desemneaza in cadrul poeziei cercul, perfectiunea

-minuni denumeste actele spontane a caror cauza nu e cunoscuta, revitalizari (ale misterului), refaceri

-lumii reuneste universul material si cosmicTema

-afirmarea superioritatii poetice, mediate de forta integratoare a iubirii,

-idei care sustin aceasta tema: cunoasterea poetica, cunoasterea rationala, motivul luminii, al lumii (elementele realului devin poarta catre lumea de dincolo de ele)

Structura

-o ampla secventa lirica

-2 planuri: al eului liric si al celorlalti.Cele doua planuri se afla in opozitie din punct de vedere al atitudinii in fata cunoasterii esentei ce exista in lume

Compozitia

- eul poetic neaga tot ce diminueaza obiectul cunoasterii si pledeaza pentru puterea de contemplare nemijlocita a esentei lucrurilor. Numai iubirea poate mijloci cunoasterea lor

-exista elemente care sunt intrupari ale misterului universal: florile simbolizeaza fragilitatea, prospetimea, frumusetea vietii; ochii, viziune , cunoastere, deschidere a sufletului catre lume; buzele- receptacole ale senzualitatii, sensibilitatea, afectivitatea, intimitatea; morminte- marturii ale sufletelor ce au trecut in lumea de dincolo-exista pentru poet ceva dincolo de lucruri care nu poate fi cunoscut decat prin participarea afectiva a spiritului, conceptualizarea esueaza in acea zona. De aici si grija permanenta de a lasa realul in plinatatea misterului sau. Acest mister se poate releva poetului.El va transpune revelatia in poezia sa care devine purtatoare de semnificatii ale absolutului; semnificatii euntate ,dar nu definite.

-ceilalti, prin incercarea de a cunoaste rational lumea, omoara misterul tocmai prin substituirea a ceva imaterial cu un corespondent concret al realitatii.

-structura antitetica evidentiaza opozita dintre cele doua tipuri de cunoastere: artistica, poetica luciferica asumata de eul liric si cunoasterea stiintifica, rationala care apartine celorlalti si de care vocea poetica se diferentiaza--Gandirea poetica e creatoare de imagini in care se intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor: unui concret si unul abstract- lumina mea reprezinta gandirea poetica( poezia e intuirea in concret, in particular a universalului , fapt ce se poate realiza doar prin intermendiul iubirii proiectate asupra lumii)

-lirismul este reflexiv

-versificatia este moderna, versul este liber

-la nivelul lexicului se foloseste negarea cu rol afirmativCompletari -In viziunea lui Blaga exista doua tipuri de cunoastere: cunoasterea paradisiaa(presupune prezenta unui obiect dat si incercarea de a-l cunoaste prin concepte rationale) si cunoasterea luciferica, poetica sau revelatorie (interesata de latura criptica , ascunsa a obiectului).Existenta umana este misterioasa si nu poate fi inteleasa logic de aceea e necesara cunoasterea luciferica. Misterul lucrurilor nu poate fi descifrat de catre om deoarece se opune Marele Anonim. Acesta asaza in fata fiintei umane o bariera numita de Blaga censura transcedentala. Prin cunoasterea rationala omul cunoaste parti din mister, niciodata misterul in sine pentru ca cunoasterea umana e relativa in timp si spatiu. Se stabileste astfel intre om si obiectul cunoasterii un raport conflictual .Cunoasterea luciferica accepta misterul ca atare si considera ca partea cea mai frumoasa a lumii o constituie tainele ei.Misterul creste pentru ca la frumusetea lui se adauga si frumusetea trairii.

-metafora plasticizanta: care determina omul sa vada mai bine obiectul respectiv(aceasta metafora nu adduce un spor de cunoastere pentru ca se mentine in limitele subiectivitatii)

Metafora revelatorie: incearca sa faca cunoscut un eveniment prim metamorfozare; acesta reveleaza si un spatiu al misterului