Religie si moralIudaism

Iudaismul contemporan poate fi definit din mai multe perspective:laic:

naional

sionistnesionist

cultural

religioas

ortodoxismconservatorismreconstructivismreformist

Legea iudaic este prezent, se aplic si descrie aproape toate domeniile vieii evreieti i reprezint calea esenial prin care iudaismul aduce domnia divin pe pmnt.

Iudaismul, fie c este normativ, fie c ia diferite forme derivate (secte) nu se desprinde niciodat de monoteismul istoric si morala de baz.

Teme ale eticii evreietiLiteratura etic iudaic se poate mprii n mai multe perioade:

a)Literatura biblic = cele zece porunci (20 ien 2 en) Cinsteste pe tatal tau sip e mama ta, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu faci adulter, sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau, sa nu poftesti nimic din ceea ce este al aproapelui tauCelelalte porunci sunt cu caracter teologic: Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, sa nu ai alti dumnezei afara de mine, sa nu iei numele Domnului Dumnezeu in desert, adu-ti aminte de ziua de odihna ca sa o sfintestiTraditia biblica are la baza ideea slujirii lui Dumnezeu printr-o atitudine decenta, umana si morala fata de aproapele. Temeiul moralei este vointa lui Dumnezeu.

b)Perioada rabinica (2 en 18 en) (unii istorici identifica in interiorul acestei perioade o epoca medievala a cronologiei precum si o epoca elenistica anterioara)

Se centreaza pe ideea ca omul a fost creat de Dumenzeu dupa chipul si asemanarea sa. In consecinta ceea ce omul trebuie sa faca este sa ajunga cat mai aproape de creatorul sau, morala devenind imitatio Dei (imitarea lui Dumnezeu)

c) Iudaismul modern se caracterizeaza prin doua directii:

Dupa Revolutia franceza si, mai tarziu, in spatiul islamic - evreilor li s-a permis sa ia parte pe deplin la activitatile culturale acest lucru a fost intampinat cu entuziasm de catre credincosi. Deschiderea spre alte culturi si implicarea in viata culturala sunt un semn clar al iudaismului modernCa rezultat, iudaismul a ajuns sa fie fragmentat in diferite miscari si chiar denominatiuni (secte)

Definitii

a) Biblia evreiasca este, in sens restrans Torah, primele 5 carti din Vechiul Testament: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii si Deuteronomul (moartea lui Moise)

b) Torah: in sens larg include intreg Vechiul Testament. Se mai identifica si o Torah vorbita care include traditiile si legile transmise pe care orala.

c) Talmudul: (studiu, invatatura) compilatie de invataturi stravechi considerate sacre si cu rol normaivd) Midrash (exegeza) metoda de interpretare a textelor sfinte. Are doua forme:

hermeneutica logica se foloseste de inferente si analogiiinterpretare textuala ce cauta rolul fiecarui cuvant, chiar daca aceste nu este evident

ExamenPerspective in definirea iudaismuluiLegea iudaicaTeme etice in periodizarea iudaismuluiDefinitii: Torah, Talmud, MidrashCare sunt cele 2 directii de interpretare in Midrash?

BudismulExamen5 elemente ale existentei umane in budismKarma in interpretarea budistaCele 4 adevaruri nobileCele 5 norme de conduita in etica budistaTraditii budiste

Siddahrtha Buddha a fot printul regiunii nordice a Indiei in sec. al VI-lea i.e.n. La varsta de 29 de ani paraseste resedinta regala si se dedica vietii ascete. Ameditat cu scopul de a atinge un calm total. Ajunge la iluminare la varsta de 35 de ani. Ulterior, timp de 45 de ani le-a vorbit tuturor oamenilor aceste discursuri s-au pastrat in dialectul pali si constituie baza eticii budiste. Ele au fost consemnate in scris abia in sec. I i.e.n.. Cele cinci secole care despart discursul oral de cel scris fac, desigur, foarte dificila interpretarea ideilor. Multe idei sunt insotite de expresia asa cum am auzit eu

Intreaga invatatura budista pleaca de la suferinta umana si de la caracterul nesatisfacator al vietii umane in general. Tocmai acele lucruri care ne individualizeaza ne produc cea mai mare suferinta si nemultumire. Individualizarea implica limite, limitele nasc dorinte, dorintele produc suferinta (ceea ce este dorit are un caracter temporar).

Buddha respinge existenta sufletului ca substanta metafizica, desi recunoaste existenta ego-ului ca subiect al actiunii in sens moral. Viata este un sir de transformari, o serie de manifestari si disparitii. Conceptul individual de eu este o iluzie sociala: obiectele prin care oamenii se identifica, averile, pozitia sociala, familia, corpul si chiar psihicul nicicare nu sunt adevaratul ego. Nimic nu este permanent, iar ego-ul trebuie sa fie ceva care dainuie.

Budismul identifica 5 elemente ale existentei umane:Corporalitatea, forma fizicaSentimentele si senzatiileGandurileDispozitiile mentaleConstiinta

Niciuna nu reprezinta sufletul. O persoana este intr-un proces continuu de schimbari, nu exista o entitate subzistenta fixa.

KarmaCredinta in renastere samsara ca lant (potential) nesfarsit de reincarnari era deja prezenta in conceptia despre karma (act, fapta) in India pre-Buddhista. Conform acestei doctrine un comportament bun va duce la rezultate placute si fericite si creeaza o tendinta spre acte bune similare, pe cand un comportament rau va genera contrariul. Unele actiuni karmice isi vad efectul in viata actuala, altele in reincarnari viitoare.

Obiectia principala este datorata lipsei eu-lui care ar asigura continuitatea in lantul reincarnarilor. Problema, considerata de unii insolvabila, a fost pusa in analogie cu focul, care este mereu in alta forma si totusi ramane acelasi foc.

Cele patru adevruri nobilen lume exist suferincauza suferinei este dorinadorina poate fi suprimateliminarea dorinelor este rezultatul unui drum metodic.

Suferina apare n anumite condiii determinate, prin nlturarea crora ea trebuie s nceteze. Aceste condiii n care apare suferina sunt analizate n teoria lanului cauzal al celor 12 verigi:

netiinaimpresiile i nclinaiilecontientizareaforma i trupulcele 5 simuricontactulsenzaia i reacia la stimulisetea (pofta), rvnadorina de a avea lucruriaciunile creatoarenatereabtrneea, tristeea, mhnirea, disperarea

Starea n care suferina lipsete complet este identic cu eliminarea complet a oricrei dorine = nirvana, starea de iluminare, ncetarea lanului rencarnrilor.

Eliminarea dorinelor se face n 8 etape:credina dreaptintenia dreaptvorba dreaptfapte corecteviaa dreaptstrduin dreaptcugetare dreaptauto-concentrare dreapt

ntruct aceste cerine nu pot fi ndeplinite n societate, budismul recomand intrarea n sangha. - ordinul monahal

Esena valorilor etice budiste se regsete n urmtoarele 5 norme de conduit:a nu ucide i a nu face ru vreunei fiinea nu furaa nu tolera n mod greit plcerile simurilora nu miniia renuna la butur (alcool)

Aceste norme constituie condiiile indispensabile unei viei decente i ale formrii unei comuniti solide. Vegetarianismul este o consecin pozitiv ce rezult din compasiune.

Tradiii budisteTheravada (Cea mai timpurie) : Asia Sud-Est, Sri Lanka, Thailanda, Birmania, CambodgiaMahayana: Nepal, China, CoreeaTantrayana: Tibet, Mongolia

Dalai-Lama este liderul spiritual al ordinului monahal Dge-lugs-pa (cciulile galbene se disting de Karma-pa, cciulile roii), budist tibetan i totodat (pn curnd) i eful guvernului tibetan din exil.

Termenul de Lama provine din Bla-ma i nseamn cel superior. Este un titlul primit de fiecare lider de mnstire sau clugr merituos.Primul lider spiritual al acestui ordin budist a trit n sec. XIV-XV. Actualul lider este considerat a fi a 14 reincarnare a lui bodhisattva (cel ce vrea s fie Buddha).

Procesul de identificare a unei noi rencarnri este complex, ntruct are multe consecine politice. Renaterea poate avea loc oricnd, la cteva zile sau chiar ani. Oracolul oficial din Nechung este consultat n privina noului Dalai-Lama. Se ine cont de remarci fcute de cel care a murit, de semne ce apar la moarte acestuia, etc. De obicei sunt selectai 2 sau mai muli candidai care sunt supui unor teste dac recunosc anumite obiecte ce aparineau fostului Dalai-Lama, etc. Odat ales, copilul este educat de ctre clugri, timp n care, pn la maturitate, Tibetul este condus de un regent.