CE ESTE UN INCENDIU ?

FOCUL este fenomenul care apare atunci cind, in acelasi timp si spatiu, se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil, oxigen (aer) si o sursa de aprindere. Cind focul nu mai poate fi controlat, este vorba despre un INCENDIU. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia.

Retine: Nu orice foc este un incendiu

Exemplu: Focul de tabara, flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt incendii

Materialele combustibile pot fi de natura:

solida: lemn, hirtie, textile, carbune

lichida: ulei, benzina, motorina

gazoasa: gaz metan, propan, butan

Cunosti si alte materiale combustibile solide, lichide si gazoase?

Experimente: Se vor aprinde diverse materiale combustibile de diferite stari de agregare.

Aerul este un amestec de gaze (printre care azot – 78,09%, oxigen – 20,95%, argon - 0,93%, bioxid de carbon - 0,03). Oxigenul este un gaz care intretine arderea, dacă este in procent de peste 16%.

Experimente: Un pahar transparent din sticla se va cobori deasupra flacarii de la o spirtiera sau luminare. Se va constata ca pe masura ce paharul coboara, intensitatea flacarii se va reduce (scade cantitatea de oxigen care intretine arderea), iar in momentul in care se realizeaza acoperirea totala (nu mai este oxigen) flacara se stinge complet.

Atentie: Experimentele pe care profesorul ti le arata in clasa nu le repeti acasa.

Sursele de aprindere sunt factori generatori de energie care contribuie la producerea focului. Ele se clasifica in urmatoarele categorii:

cu flacara Exemple: focuri in aer liber, flacara de la chibrit, luminare sau aragaz

de natura termica Exemple: obiecte incandescente (tigara, becul, proiectore electrice,

cenusa), caldura degajata de aparate casnice

de natura electrica Exemple: scintei electrice, scurtcircuit

de natura mecanica Exemple: scintei, frecare

naturale Exemple: cladura solara, trasnet

explozivi si materiale incendiare Exemplu: artificii

indirecte Exemplu: radiatia unui focar de incendiu

Enumera citeva surse de aprindere din locuinta ta ?

In practica, se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI, ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil, aer si sursa de aprindere.

Material Aer combustibil

Sursa de aprindere

Daca una din laturile triunghiului focului nu exista, nu apare focul.

Copac Aer

Exemplu: Un copac (material combustibil), in aer liber (oxigen) nu se aprinde. (exista doar doua laturi din trei obligatorii ale triunghiului focului). In schimb, daca din intimplare, un trasnet (sursa de aprindere) a cazut peste el, atunci se poate produce focul, deoarece (sunt prezente cele trei laturi ale triunghiului focului).

CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA

Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante.

INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat, iar ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea, transportul, distribuirea sau utilizarea energiei electrice.

In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în:

aparate de conectare (întrerupătoare, comutatoare, etc)

aparate pentru pornirea motoarelor (reostate, autotransformatoare de pornire, etc)

aparate de semnalizare (relee, lămpi, etc)

aparate de masură (ampermetre, voltmetre, etc)

aparate de protecţie (relee, siguranţe, etc)

O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie, care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA.

APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini, scurtcircuit, etc), protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată, fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat).

Ele pot fi: siguranţe fuzibile

contactoare cu relee

întrerupătoare automate

a).-siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul, în care sunt montate în serie, prin topirea unui element conceput şi calibrat în

acest scop, atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. In funcţionare normală, fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil, timp nelimitat, fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire.

Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din

calcule faceca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la

scurtcircuite, putând conduce astfel la distrugerea

izolaţiilor sau la incendiu.b).-releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în

instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi, tensiune minimă, etc) prin comanda deconectării instalaţiei.

c).-întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor, a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare, acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului.

MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în:

materiale conductoare (conductori din cabluri, conductori neizolaţi ai liniilor aeriene, bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice, barele dispozitivelor de distribuţie, etc)

materiale izolante (mantale izolante)

CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi:

1.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt:

supracurenţii

supratensiunile

scăderea tensiunii sub anumite limite

apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune

Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică, rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt:

creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate

producerea anormală de căldură în izolaţii

producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase

arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă

SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice. In practică, un caz particular îl constituie contactele imperfecte, care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor, fiind posibilă producerea incendiilor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate).

O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un

conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie.

SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent. La materialele izolante solide, chiar dacă are loc la valori mici, are ca efect îmbătrânirea izolaţiei, reducându-se durata de viaţă a acestora.

SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă, scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului, care provoacă supraîncălziri).

Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune, se produc supraîncălziri locale periculoase.

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma:

suprasolicitărilor mecanice

poluării şi coroziunii

acţiunii greşite a utilizatorului

2.-Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 oC) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc)

Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere.

3.-Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile.

4.-Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact.

Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM:

I=U/R

In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia:

Q=I2Rt

se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit.

Atenţie: Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu.

De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea

elementelor de protecţie.

In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere

în următoarele condiţii favorizante:

a.-montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic).

O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice.

b.-străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de protecţie.

c.-nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile în apropierea circuitelor electrice.

d.-supradimensionarea elementelor de protecţie.

e.-suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă.

f.-instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural).

g.-utilizarea de cordoane neizolate electric şI mecanic sau deteriorate

h.-folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii

5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105 cm) se pot încărca cu electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii:

atmosferă ambiantă explozivă

descărcare disruptivă

energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aer-gaz sau aer-pulbere.

Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi.

Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt:

transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s)

transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipienţilor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon

mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare

benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare

mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare.

derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic

ambalarea substanţelor pulverulente în saci

Atenţie: Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri:

1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V)

2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată)

3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREAINCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA

In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri generale:

Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în domeniu.

Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe corespunzătoare faţă de materialele combustibile.

Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului.

Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor.

Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic.

Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică.

Asigurarea legăturilor la pământ.

Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor constatate la o instalaţie sau aparat electric.

Se recomandă ca această lecţie să fie predată de profesorul de fizică sau un pompier profesionist.

CAUZE DE INCENDIU DE NATURA TERMICA

SURSELE DE APRINDERE de acest tip se caracterizează prin nivelul termic ridicat, acţionat fie în contact direct cu materialele combustibile (conducţie temrică), fie la distanţă prin radiaţie şi convecţie, în ambele cazuri ridicându-se temperatura materialelor la valori superioare temperaturii de autoaprindere. Temperatura de autoaprindere este temperatura până la care este necesar să se încălzească o substanţă combustibilă pentru a se aprinde fără a veni în contact cu o sursă de aprindere.

Radiaţia Orice corp emite radiaţii electromagnetice. Această emisie se face prin suprafaţă şi nu depinde decât de natura suprafeţei şi de temperatura sa. Energia radiantă ajungând pe un corp, o parte din ea pătrunde în corp, transformându-se în energie termică, iar restul se reflectă la suprafaţa corpului. Rolul radiaţiei este redus în iniţierea incendiului, dar mult mai important în evoluţia sa ulterioară (radiaţia flăcărilor, a corpurilor supraîncălzite).

Conducţia termică Reprezintă transportul direct al căldurii în interiorul aceluiaşi corp, în masa căruia există diferenţe de temperatură sau în corpuri diferite atunci când acestea sunt în contact şi există diferenţă de temperatură între ele. Acest mod de transmitere a clădurii este caracteristic corpurilor solide şi joacă un rol esenţial în faza de iniţiere a incendiilor:

prin contactul direct dintre un corp cu nivel termic ridicat (sursa de aprindere) cu un material combustibil, căldura transmisă acestuia îi ridică temperatura până la valoarea de autoaprindere.

unele corpuri bune conducătoare pot transmite căldura preluată de la un obiect incandescent sau în urma unei acţiuni la distanţă (sudură, tăiere) – chiar şi în altă incintă - până la contactul cu un material combustibil, provocând aprinderea lui.

Convecţia Este o transmitere de căldură datorată unui fluid în mişcare, în care elementul conducător (fluidul) vehiculează energia temrică din zona de temperatură mai ridicată în zona de temperatură mai joasă. Convecţia este un fenomen complex ce intervine cu deosebire în propagarea incendiilor (deplasarea fumului şi gazelor arse).

CAUZE DE INCENDIU de natură termică pot fi:

1.-Corpuri incandescente (ţigara, becul, topiturile metalice) pot atinge temperaturi ridicate (700-1500 oC).

Un indice al temperaturii unui metal îl constituie culoarea.

700 oC 900 oC 1000 oC 1200 oC 1300 oC 1500 OC

Tigara – prin teste s-a constatat că:

materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de ţigară chiar în 30 secunde, arzând mocnit în întregime.

materialele din bumbac 67% s-au aprins în medie după 6-7 minute.

materialele din bumbac 50% s-au aprins după 5-10 minute şi au ars mocnit pe porţiuni limitate.

materialele în întregime din fire şi fibre sintetice s-au degradat sub formă de topitură fără să se aprindă.

materielele de origine animală (lână, mătase naturală) se carbonizează foarte puţin şi nu favorizează arderea mocnită a ţigării.

vatelina se carbonizează fără a prezenta puncte de incandescenţă şi fără a se aprinde.

rumeguşul arde mocnit 2-3 ore după care se aprinde cu flacără.

Becurile incandescente – se caracterizează prin temperatură ridicată la suprafaţa balonului de sticlă care pot aprinde materialele combustibile cu punct de aprindere scăzut (hârtie, unele textile) când intră în contact cu acestea.

Atenţie: Incendii de acest tip sunt posibile în magazii, depozite, pivniţe unde prin aglomerarea mărfurilor, îndeosebi prin aşezarea în stive înalte, ambalaje vechi sau alte materiale combustibile ajung în apropiereabecurilor incandescente.

Producerea incendiilor este favorizată şi de ventilaţia slabă ce împiedică evacuarea căldurii becurilor.

Topituri de metale sau alte substanţe In cazul în care în urma unor manevre greşite sau defecţiuni (fisuri, dezetanşări), cantitatea de material topit deversat este mare, propagarea incendiului este rapidă, iar intervenţia de stingere dificilă.

Brocuri de sudură şi particule incandescente Cele mai multe metale au densitate mare, ceea ce face ca particulele de metal să cadă repede şi să pătrundă în cele mai mici fisuri sau crăpături. Un broc de sudură poate ajunge până la o distanţă de 10 m de punctul de lucru, la o temperatură de 500-800 oC.

Jar, cenuşă, zgură In condiţiile în care depozitarea şi stingerea acestor reziduuri solide ale arderii nu are loc conform reglementărilor, prin contact accidental (vânt, curenţi de aer, etc) cu materiale combustibile (fân, resturi vegetale, menajere sau textile) poate avea loc aprinderea acestora.

Scântei de la coşuri Au potenţial termic suficient pentru a iniţia aprinderea învelişului combustibil al unui acoperiş sau al unor materialele combustibile din vecinătate. Distanţa de acţiune este de circa 10-30 m.

2.-Căldura degajată de aparate termice

Sobele metalice apar ca surse de autoaprindere, îndeosebi ca urmare a unui situaţii anormale de funcţionare:

“fuga flăcării” (dispariţia bruscă a flăcării în arzător) – fenomen întâlnit în condiţiile în care coşul nu este dotat cu apărătoare contra vântului.

Atenţie: In caz de stingere a flăcării în arzător, instrucţiunile fabricantului recomandă închiderea accesului combustibilului înarzător, răcirea acestuia şi abia apoi

reaprinderea lui. In caz contrar,combustibilul ajuns în

arzătorul încălzit, se evaporă imediat şi la reaprindereaarzătorului se produce explozia.

amplasarea greşită a sobelor poate conduce la răsturnarea acestora, îndeosebi de persoane în stare de ebrietate sau copii.

neetanşeităţile la îmbinările conductelor sau fisurarea conductelor conduce la scurgeri de combustibil pe elementele supraîncălzite ale sobei, cu posibilitatea iniţierii unui incendiu.

Aparatele de încălzit electrice (aeroterma, caloriferul, reşoul,

radiatorul) şi aparatele electrocasnice (fierul de călcat, televizorul) pot iniţia incendii ca urmare a unor defecţiuni de natură electrică, cât şi prin căldura transmisă de aparate, prin conducţie sau radiaţie, materialelor combustibile pe care sunt amplasate sau din vecinătate.

Reşourile constituie un risc ridicat de incendiu atunci când sunt executate artizanal, cu improvizaţii sau nesupravegheate.

Radiotorul electric (eleveuza), utilizat în crescătorii de păsări a generat un număr mare de incendii prin:

ruperea legăturilor de suspendare determinând

contactul cu paiele.

aşezarea prea aproape de aşternutul de paie.

scurtcircuit (corodarea conductorilor).

Radiatorul electrocasnic constituie sursă de incendiu dacă este lăsat sub tensiune în cursul nopţii la distanţe prea mici de paturi sau dacă se usucă îmbrăcăminte pe el.

3.-Efectul termic al curentului electric

La trecerea curentului electric prin orice conductor se degajă o cantitate de căldură, care în cazul unei izolaţii corecte se disipează în mediul înconjurător. In cazul unei exploatări greşite, amplasarea pe materiale combustibile (lemn) favorizează aprinderea acestora. Din cauza supraîncălzirilor conductorilor, are loc şi deteriorarea izolaţiei cu favorizarea unor defecţiuni electrice de tip arc electric sau scurticircuit, la rândul lor potenţiale surse de aprindere.

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREAINCENDIILOR DE NATURA TERMICA

In vederea evitării producerii incendiilor de natură termică se vor lua următoarele măsuri generale:

Interzicerea fumatului în locuri cu pericol de incendiu şi explozie.

Amenajarea unor locuri speciale pentru fumat, dotate cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu.

Executarea lucrărilor de sudură pe baza permisului de lucru cu foc, de către personal specializat şi instruit, controlarea la finalizarea lucrării şi asigurarea mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu.

Amplasarea instalaţiilor de încălzit, respectându-se distanţele de protecţie faţă de materialele combustibile.

Utilizarea numai a instalaţiilor de încălzit fără improvizaţii

sau defecţiuni.

Curăţarea periodică a instalaţiilor de încălzit.

Protejarea lămpilor cu incandescenţă cu globuri şi grătare de protecţie.

Verificarea permanentă a suspendării radiatoarelor electrice tip eleveuză.

Depozitarea în gropi speciale a cenuşii, jarului şi stingerea cu apă în caz de vânt.

Se recomandă ca această lecţie să fie predată de profesorul de fizică sau un pompier profesionist.

PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR

FOCUL este fenomenul care apare atunci cind, in acelasi timp si spatiu, se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil, oxigen (aer) si o sursa de aprindere. In practica, se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI, ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil, aer si sursa de aprindere.

Material Aer combustibil

Sursa de aprindere

Daca una din laturile triunghiului focului nu exista, nu apare focul.

Copac Aer

Cind focul nu mai poate fi controlat, este vorba despre un INCENDIU. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia.

Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazează pe teoria triunghiului focului.

Cele mai des întâlnite procedee de stingere a incendiilor sunt:

1.-Răcirea zonei de ardereMetoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură

mai joasă şi cu căldură specifică mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi pe realizarea contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei combustibile.

material aer combustibil

sursa de aprindere (reducerea energiei de aprindere)

Se acţionează asupra materialelor combustibile solide şi lichide.

Substanţe de stingere utilizate: apa, zăpada

2.-Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic

Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde de aerul atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaţa materialului combustibil.

material aer combustibil

sursa de aprindere

Se acţionează asupra lichidelor combustibile şi a unor materiale solide.

Substanţe de stingere utilizate: spumă, pulberi, prelate, pături, nisip, pământ

3.-Reducerea conţinutului minim de oxigenMetoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin

arderea. La realizarea unui conţinut de 15% O2 în aer, arderea încetează.

material aercombustibil (reducerea cantităţii

de oxigen necesară arderii)

sursa de aprindere

Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis.

Substanţe de stingere utilizate: CO2, abur, azot, apă pulverizată

4.-Indepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere

Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona de ardere, putându-se opri astfel propagarea incendiului.

material aercombustibil

sursa de aprindere

Se recomandă ca această lecţie să fie predată de un pompier profesionist. Acesta va putea organiza aplicaţii simple la fiecare procedeu.

LECTURA SUPLIMENTARA

In speranţa că lecţiile parcurse v-au stârnit interesul şi doriţi să aflaţi mult mai multe lucruri despre activitatea de prevenire şi stingere împotriva incendiilor şi ţinând seama că vă aflaţi la vârsta la care vă gândiţi la meseria pentru care aţi dori să vă pregătiţI vă propunem

profesia de pompier profesionist

Pentru a deveni pompier profesionist în România, se pot urma cursurile

{colii de subofiţeri pompieri “Pavel Zăgănescu” din Boldeşti

sau ale

Facultăţii de pompieri din Bucureşti

{coala de subofiţeri “Pavel Zăgănescu” din Boldeşti este organizată şi funcţionează ca instituţie de învăţământ postliceal, cu durata de şcolarizare de 2 ani – cursuri de zi. Ea formează maiştri militari auto şi subofiţeri pompieri.

Facultatea de pompieri din Bucureşti este o instituţie militară de învăţământ superior din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, cu durata de şcolarizare de 5 ani – cursuri de zi, în specializarea Instalaţii pentru construcţii – pompieri. Este acreditată prin H.G.R. nr.135/1999.

Pentru a participa la concursul de admitere, candidatul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

să aibă cetăţenie Română şi domiciliu stabil în România

să fie absolvent de liceu (băiat) cu diplomă de bacalaureat

-să nu fi fost exmatriculat pentru abateri disciplinare, dintr-o instituţie de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

să aibă vârsta de până la 25 de ani, împliniţi în anul participării la concurs

să fi obţinut la purtare în perioada studiilor liceale, media generală de minimum 8.00

să fie declarat apt medical şi apt psihologic, precum şi apt psihotehnic (pentru maiştri militari auto şi subofiţeri pompieri)

să nu prezinte semne particulare evidente, neacoperite de vestimentaţie

să nu fi suferit condamnări sau să nu se afle în curs de urmărire sau judecată penală

să aibă înălţimea de minimum 1,70 m

soţia să nu aibă cetăţenie străină ori să fie apatridă

Pentru înscrierea la concurs, candidatul se poate adresa compartimentului cu atribuţii pe linie de management resurse umane ale Brigăzii / Grupului de Pompieri din judeţul în care îşi are domiciliul.

Dosarul de recrutare este constituit din următoarele acte şi documente:

cererea de înscriere diploma de bacalaureat (adeverinţa care atestă

absolvirea liceului cu diplomă de bacalaureat, pentru candidatul care a absolvit în anul în curs) şi foaia matricolă în original

următoarele documente în copie legalizată: certificatul de căsătorie, certificatul de naştere pentru candidat, soţie şi fiecare copil.

autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului

cazierul judiciar al candidatului certificatul de examinare psihologică sau nota

compartimentului personal, în cazul în care rezultatul examenului psihologic s-a comunicat pe bază de tabel nominal

fişa medicală tip încadrare în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

caracterizare de la ultimul loc de muncă (şcoală sau unitate militară)

declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptare a condiţiilor de recrutare

copii ale următoarelor documente: livret militar, act de identitate, carnet de muncă

3 fotografii tip buletin de identitate 2x3 cm

Pentru particiarea la concursul de admitere, candidatul va achita o taxă în prima zi de prezentare la sediul insituţiei de învăţământ. Este exceptat de la plata taxei de concurs, candidatul care probează cu acte că se află în una din următoarele situaţii:

este orfan de ambii părinţi provine din casele de copii sau din plasament

familial este copil de erou martir al Revoluţiei din

Decembrie 1989 a fost rănit în timpul Revoluţiei din Decembrie

1989

este copil de poliţist/cadru militar decedat în timpul şi din cauza serviciului, ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau acte de devotament excepţionale ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în acest scop.

este absolvent al unui liceu militar din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor (M.A.I.)

este copil al unui cadru M.A.I., în activitate, pensionat sau decedat

Concursul de admitere de desfăşoară în două etape:

ETAPA I – eliminatorie-testare psihologică-examinare medicală-verificarea aptitudinilor fizice

La probele din etapa I nu se admit contestaţiile

ETAPA II – susţinerea lucrării scrise -matematică-fizică

Participă numai candidaţii care au promovat etapa I

Coordonate ale vieţii de elev încazarmare pe toată durata studiilor program zilnic riguros (06.00 deşteptare,

08.00-14.00 activităţi didactice, 16.00-20.00 studiu obligatoriu, 22.00 stingere) şi program la dispoziţie sâmbăta şi duminica

învoiri în cursul după amiezelor, condiţionate de rezultatele obţinute la învăţătură

activităţi cultural-sportive

Restricţii sociale interdicaţia înscrierii în partide, organizaţii

politice sau secte religioase interzise interzicerea participării la greve sau la

organizarea acestora absenţa condamnării penale

Avantaje sociale la absolvire loc de muncă asigurat pe durata a cel puţin 10

ani (semnare contract) salarizare corespunzătoare normelor M.A.I., cu

sporuri specifice activităţii operative

obţinerea permisului de conducere auto profesionist (categoriile B şi C)

recunoaşterea stagiului militar dreptul de încadrare pe funcţii civile

echivalente în cazul părăsirii structurilor M.A.I.

Pentru informaţii suplimentare, vă puteţi adresa la sediul celor două unităţi de invăţământ:{coala de subofiţeri pompieri “Pavel Zăgănescu” Facultatea de pompieristr. Poligonului nr.2, Boldeşti-Scăieni str. Morarilor nr.3jud. Prahova sector 2, Bucureştitel: 0244/12.21.50 tel: 021/255.58.55; 255.58.80; 255.51.60

Mijloace de transport:Tramvai: 16, 36, 40 (bd. Basarabia)Autobuz: 102, 253Troleibuz: 70, 79 (bd. Lucreţiu

Pătrăşcanu)Metrou: staţia ing. Costin Georgian

EXERCITIU APLICATIV

POMPIERUL IN ACTIUNE

Echipa: de cite 6 concurenti

Material necesar: 2 furtunuri tip “C”, 1 prelata, 1 galeata cu apa, un vas metalic, lemne de foc, 1 patura de stins incendii

Condii loc de joc: Solul sa fie dur

Conduce: 3 profesori si un pompier militar

Cimpul de joc: Se va marca conform schitei alaturate

Anotimp: In orice anotimp. Exercitiul nu se va efectua in conditii de vint

Scop: Desfasurare si cuplare furtunuriStingerea unui incendiu, utilizind paturaJocul in echipa

Desfasurare: Proba teoretica se desfasoara pe baza unui chestionar cuprinzind

10 intrebari stabilite de pompierii militari. Fiecare intrebare este evaluata cu 1 punct. Punctajul total se stabileste prin insumarea punctelor obtinute de fiecare concurent din echipa.Proba practica se desfasoara pe trei tronsoane. Primul tronson “salvarea unei persoane”: La semnalul de start 2

coechipieri (jucatorul nr.1 si jucatorul nr.2) alearga pentru a salva “un ranit” (jucatorul nr.3) aflat in fata lor la 2 m distanta. Cei doi isi vor aseza bratele in forma de scaunel, pe care vor transporta “ranitul”. Acesta va fi lasat pe o patura in “zona de prim ajutor”, aflata la 4 m distanta de linia de start. In momentul in care “ranitul” pune picioarele pe patura, profesorul de la tronsonul nr.1 va striga “ataca focul”

Al doilea tronson “desfasurarea furtunelor”: La semnalul “atacafocul” alti doi concurenti (jucatorul nr.4 si jucatorul nr.5)

aflati la 1 m de zona de prim ajutor vor lua startul in cel de-al doileatronson. Jucatorul nr.4 va desfasura un furtun tip

“C” in rola si va alerga impreuna cu jucatorul nr.5 spre groapa de nisip (daca nu poate fi asigurata, groapa de nisip va fi marcata prin linii, conform schitei alaturate) pe care o vor sari. Inainte de a sari groapa, jucatorul nr. 4 va lua capatul furtunului. Dupa ce au sarit groapa, jucatorul nr. 5 va desfasura cel de-al doilea furtun, dupa care cei doi coechipieri vor cupla cele doua furtunuri. Apoi vor alerga spre linia de stingere, unde jucatorul nr.4 va apuca teava, iar jucatorul nr.5 tinind de furtun se va aseza in spatele lui. In acest moment profesorul de la tronsonul nr.2 va striga “gata pentru stingere”.

Al treilea tronson “stingerea unui incendiu”: La semnalul “gatapentru stingere” jucatorul nr.6 va alerga spre vasul metalic

incendiat, va uda o patura in vasul cu apa alaturat si o va aseza usor pe vasul incendiat. Proba de la tronsonul 3 se va face in prezenta unui pompier militar. Jucatorul nr.6 va purta obligatoriu vesta de protectie impotriva incendiilor si casca de protectie.

Descalificare: Pornirea inainte de semnale.

10 m 2 m VAS INCENDIAT

VAS CU APASTART PATURA

20 m TRONSONUL NR.3

FURTUN

1.50 m TRONSONUL NR.2

20 m

FURTUN

JUCATORUL NR.4 JUCATORUL NR.5

1 m

JUCATORUL NR.2

ZONA DE PRIM RANITAJUTOR

PATURA2 m 2 m JUCATORUL

NR.1START

TRONSONUL NR.1

SCHITA CIMPULUI DE JOC

TEST DE AUTOEVALUARE

Speram ca temele privind apararea impotriva incendiilor ti s-au parut interesante si ca ai invatat foarte multe lucruri privind masurile de prevenire a incendiilor pe care trebuie sa le iei in viata de zi cu zi.

Pentru a recapitula ceea ce ai invatat pe parcursul acestui an scolar iti propunem urmatorul test de autoevaluare.

NR INTREBARE RASPUNS

CRT1 Ce surse de aprindere cunosti ? Lectia CE ESTE UN INCENDIU ?2 Care sunt conditiile de producere

a focului ?Lectia CE ESTE UN INCENDIU ?

3 Ce cauze de natura electrica cunosti ?

Lectia CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA

4 Cind poate deveni scurtcircuitul sursa de aprindere in gospodarii ?

Lectia CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA

5 Cind se poate prodce electricitate statica ?

Lectia CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA

6 Ce masuri cunosti pentru evitarea incendiilor de natura electrica ?

Lectia CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA

7 Ce cauze de incendiu de natura termica cunosti ?

Lectia CAUZE DE INCENDIU DE NATURA TERMICA

8 Care este riscul fenomenului cunoscut sub numele de “fuga flacarii” ?

Lectia CAUZE DE INCENDIU DE NATURA TERMICA

9 Ce masuri cunosti pentru evitarea incendiilor de natura termica ?

Lectia CAUZE DE INCENDIU DE NATURA TERMICA

10 Enumera 2 procedee de stingere a incendiilor si spune pe ce fenomene se bazeaza.

Lectia PROCEDEE DE STINGERE

Incearca sa raspunzi la test fara a te uita la raspuns. Verifica apoi raspunsurile date (le vei gasi in lectia marcata in dreptul fiecarei intrebari). Pentru fiecare raspuns corect vei primi cite 1 punct. Cite puncte ai obtinut ? La intrebarile la care nu ai reusit sa raspunzi, ti se recomanda sa mai citesti o data lectia.