Jucatorul Dostoievski

8/12/2019 Jucatorul Dostoievski

http://slidepdf.com/reader/full/jucatorul-dostoievski 1/67

JUCĂTORUL

Roman(Din )Însemnările unui tînăr)

Capitolul 1

în sfîrşit, m-am întors după o absenţă de două săptămîni. Ai noştri se aflau de trei zile la Ruletenburg.redeam !ă ma aşteaptă !u sufletul la gură, dar m-am înşelat. "eneralul a#ea un aer groza# de dega$at,mi-a #orbit de sus şi m-a trimis la soră-sa. %ra limpede !ă au pus mîna, de unde#a, pe nişte bani. &i s-a părut !'iar !ă generalului îi e oare!um penibil să se uite la mine. &aria ilippo#na era teribil deo!upată şi a #orbit !u mine pe fugă banii totuşi i-a primit, i-a numărat şi a as!ultat pînă la !apătraportul meu. %rau aşteptaţi la masă &ezenţo#, franţuzul şi un englez !um se întîmplă întotdeauna

!înd găses! bani, au fă!ut masă mare, după obi!eiul mos!o#it. *olina Ale+andro#na m-a #ăzut şi m-aîntrebat de !e am zăbo#it atît şi, fără să mai aştepte răspuns, a ple!at nu ştiu unde. e înţelege !ă afă!ut-o dinadins. oi doi, totuşi, trebuie să a#em o e+pli!aţie. *rea s-au adunat multe.&i s-a rezer#at o !ămăruţă la eta$ul trei al 'otelului. Ai!i lumea ştie !ă fa! parte din suita generalului.e #ede din toate !ă au apu!at totuşi să-şi fa!ă o faimă. *e general toată lumea îl ia ai!i drept undemnitar rus, putred de bogat. în!ă înainte de masa de prînz a apu!at să-mi dea, printre alte însăr!inări,să-i s!'imb două 'îrtii de !îte o mie de fran!i. e-am -s!'imbat la biroul 'otelului. A!um o să fim

pri#iţi !a nişte milionari !el puţin o săptămînă. /oiam to!mai să-i s!ot pe &isa şi pe adia 0a plimbare, dar m-au întors de pe s!ară12345!a să mă !'eme la general a găsit de !u#iinţa să se intereseze pe unde am să-i plimb. 6otărît, omul

a!esta nu poate să mă pri#eas!ă drept în o!'i ar #rea el, şi în!ă foarte mult, dar de fie!are dată îirăspund !u o pri#ire artftt de stăruitoare, mai bine zis ne!u#iin!ioasă, în!ît pare !ă se fîstî!eşte. &i-aţinut o !u#întare plină de emfază, în!ur!înd frazele, bîl-biîindu-se pînă la urmă, !a să-mi dea de înţelessă mă plimb !u !opiii pe unde#a prin par!, !ît mai departe de !azinou. în !ele din urmă, s-a supărat detot şi a adăugat aspru 7 8Altminteri te pomeneşti !ă-i du!i la !azinou, la ruletă. u te supăra 9 a maiadăugat el 9 dar ştiu !ă eşti în!ă destul de uşurati! şi ai fi în stare, poate, să $o!i. în ori!e !az, deşi nu-ţi sînt mentor şi ni!i nu intenţionez să-mi asum un asemenea rol, am !el puţin dreptul să dores! !adumneata să nu mă !om-promiţi, !a să zi! aşa...:

9 Dar ni!i n-am bani, i-am răspuns liniştit, !a să-i poţi pierde, trebuie să-i ai. 9 îi #ei primi îndată, răspunse generalul, roşindu-se uşor, apoi !otrobăi în biroul său, se uită în!arneţel şi se dumiri !ă are să-mi dea în $ur de o sută douăze!i de ruble.

9 um o să ne so!otim, zise el, fiind!ă trebuie să !al!ulăm în taleri. ;ite !e-i, ia o sută de taleri, să fie

sumă rotundă restul, se înţelege, n-o să-i ipidrzi.Am luat, tă!ut, banii.

9i <e rog, nu te supăra de !ele !e iţi-am spus, eşti atît de sensibil... Da!ă ţi-am fă!ut #reo obser#aţie,e, !a să zi! aşa, pentru a te feri îşi, se (înţelege, am unele drepturi în a!eastă pri#inţă...în timp !e mă întor!eam a!asă !u !opiii, înainte de ora mesei, am întîlnit o întreagă !a#al!adă7 Ainoştri #izitaseră nu ştiu !e ruine. Două trăsuri splendide, !ai minunaţi = &a-demoiselle >lan!'e într-otrăsură, împreună !u &aria iiip-po#na şi *olinafranţuzul, englezul şi generalul nostru 9 !ălări.<re!ătorii se opreau şi pri#eau efe!tul fusese obţinut numai !ă generalului n-o să-i fie moale. Amfă!ut so!oteala !ă da!ă la !ei patra mii de fran!i pe !are i-am adus se adaugă !eea !e au apu!at

pesemne să s!oată ai!i, ei au a!um şapte, sau opt mii de fran!i e prea puţin pentru M-lle >lan!'e. M-lle >lan!'e lo!uieşte şi ea în 'otelul nostru, împreună !u mama sa pe unde#a tot pe-ai!i stă şifranţuzul nostru. a!'eii lîl numes! 8&-r le comte", iar mama m-lle-ei >lan!'e34?se numeşte ,,Mme la comtesse" mai ştii, poate !ă-s într-ade#ăr comte şi comtesse.



%ram sigur !ă &-r le comte n-o să mă re!unoas!ă, atun!i !înd ne #om aduna la masă. "eneralului,fireşte, ni!i prin gînd nu i-ar fi tre!ut să ne fa!ă !unoştinţă, sau să mă prezinte mă!ar !ît despre &-rle comte, el a fost în Rusia şi ştie !ă nu-i mare s!ofală isă ifii oeea !e numes! ei outchitel . De altfel, elmă !unoaşte foarte bine. Dar, trebuie să mărturises! !ă şi la masă am apărut nepoftit parense !ăgeneralul a uitat să dea dispoziţii, altminteri m-ar fi trimis, probabil, să mă-nîn! la tale dhote . &-am

prezentat singur, aşa în!ît generalul s-a uitat la mine nemulţumit. >una &aria ilippo#na ani-a arătatimediat un lo! întîlnirea !u mister Astle@ m-a s!os iînsă din în!ur!ătură şi fără #oie m-am trezit înso!ietatea lor.*e englezul a!esta !iudat l-am întîlnit mai întîi în *rusia, într-un #agon, în timp !e !ăutam să-i a$ungdin urmă pe ai noştri pe urmă m-am !io!nit de el intrîndîn ranţa şi, în sfîrşit, l-am găsit şi în (%l#eţia în de!ursul a!estor săptămîni l-am #ăzut de două ori şi iată !ă-l întiîlneam pe neaşteptate de astă datăla Ruletenburg. i!iodată nu mi-a fost dat să #ăd un om mai timid o timiditate dusă pînă la prostie şiel o ştia, fireşte, fiind!ă nu-i de lo! prost. De altfel, e foarte drăguţ şi liniştit. a prima noastră întîlnire,în *rusia, l-am silit să intre în #orbă !u mine. &i-a spus !ă a fost #ara asta la apul ord şi !ă ar #reafoarte mult să #iziteze iarmaro!ul de la i$ni-o#gorod. u ştiu !um a fă!ut !unoştinţă !u generalul !red !ă e îndrăgostit peste poate de *olina. înd a intrat, s-a aprins la faţă !a o fla!ără. -a bu!uratfoarte mult !ă m-am aşezat la masă lîngă el îşi !red !ă mă şi so!oate prieten la !ataramă.

(a masă franţuzul dădea tonul !on#ersaţiei !u un aer nemaipomenit faţă de toţi era dispreţuitor şi plin de importanţă. a &os!o#a ţin minte !ă s!otea pangli!i pe nas. A #orbit îngrozitor de mult desprefinanţe şi politi!a rusă. "eneralul !uteza uneori să-l !ontrazi!ă 9 modest însă, numai atît !ît să nu-şi

piardă definiti# importanţa.&ă aflam într-o stare de spirit !iudată şi fireşte !ă îna- Ucitel 9 în 0b. rusă 9 în#ăţător, pre!eptor, *ensiune. (r.)277

inte de a se a$unge la $umătate !u masa am apu!at să-mi pun întrebarea obişnuită de totdeauna 7 8De !emai umblu !reanga !u generalul ăsta şi nu m-am lăsat de mult de ei : Din !înd în !înd mă uitam la*olina Ale+andro#na nu mă băga de lo! în seamă. *înă la urmă m-am înfuriat şi m-am de!is să fiugrosolan.Am în!eput prin a!eea !ă, 'odoron!-tron!, !u #o!ea ridi!ată şi fără să !er !ui#a permisiunea, m-am#îrît într-o dis!uţie !are nu ană pri#ea. în spe!ia1= a#eam !'ef să mă !ert !u franţuzul. &-am întorsspre general şi brus!, tare şi desluşit, ba pare-mi-.se întrerupîndu-l, am făcut remar!a !ă #ara a!eastaruşilor le este aproape !u neputinţă să ia masa la pensiuni. "eneralul mă pri#i mirat.

9 Da!ă eşti un om !are-ţi respe!ţi demnitatea 9 mi-am dat eu drumul mai departe 9 neapărat îţiatragi tot soiul de in$urii şi eşti ne#oit să suporţi bobîrna!e teribile. a *aris şi pe Rin, ba !'iar şi în%l#eţia la mesele de pensiune sînt atît de mulţi 0eşi şi franţu$i simpatizanţi de-ai lor în!ît ţi-e !uneputinţă să mai s!oţi #reo #orbă da!ă eşti rus.Am rostit toate a!estea pe franţuzeşte. "eneralul se uita la mine, nedumerit, neştiind da!ă isă sesupere, sau să se mire !ă uitasem pînă într-atît măsura.

9 înseamnă !ă !ine#a ţi-a dat pe unde#a o le!ţie, spuse franţuzul !u nepăsare şi dispreţ. 9 a *aris m-am !ertat întîi !u un polonez, i-am răspuns, apoi !u un ofiţer fran!ez !are-l susţinea pe polonez. După a!eea însă o parte din fran!ezi au tre!ut de partea mea, !înd le-am po#estit !um am

#rut să s!uip în !afeaua unui monsenior. 9 ă s!uipi întrebă generalul !u o nedumerire emfati!ă, ba !'iar pri#ind îngri$orat în $ur. ranţuzulmă măsura neîn!rezător.

9 înto!mai, am răspuns eu. întru!ît timp de două zile am a#ut !on#ingerea !ă poate #a trebui, îninteresele afa!erii noastre, să mă reped o !lipă pînă la Roma, m-am dus la biroul ambasadei sfîntului

părinte, din *aris, !a să-mi #izez paşaportul. A!olo m-a întîmpinat un preoţel, un abate de#reo !in!ize!i de ani, us!at, !u o faţă îng'eţată iBi, după !e m-a as!ultat politi!os, dar e+trem de re!e,m-a rugat să aştept. Deşi mă grăbeam, m-am aşezat, fireşte, să aştept am s!os 8Cpinion naţionale:3

şi am în!eput să !ites! nişte in$urii278

înspăimîntătoare împotri#a Rusiei. 0ntre timp, am auzit !um, prin !amera #e!ină, !ine#a a tre!ut lamonsenior l-am #ăzut pe abatele meu fă!înd ple!ă!iuni. &am adresat lui !u rugămintea de mai

Înainte m-a rugat, şi mai re!e, să mai aştept. *uţin timp după a!eea mai intră !ine#a, un ne!unos!ut,!u o treabă 9 un austria! !are fu as!ultat şi de îndată !ondus sus. Atun!i m-a apu!at o !iudă groza#ă m-am s!ulat, m-am apropiat ide abate şi i-am spus 'otărît !ă de #reme !e monseniorul primeşte, poate



să termine şi. !u mine. Abatele s-a retras brus! din faţa mea, !u ,o mirare nespusă. *ur şi simplu nu pri!epea !um îndrăzneşte un rus neînsemnat să se pună pe pi!ior de egalitate !u oaspeţiimonseniorului u tonul !el mai obrazni!, de par!ă s-ar fi bu!urat !ă mă poate $igni, şi măsurîndu-mădin !ap pînă-n pi!ioare, strigă 7 8Care !rezi !ă monseniorul are să-şi lase !afeaua pentru dumneata:Atun!i am strigat si eu, dar mai tare !a el 7 8Află !ă s!uip pe !afeaua monseniorului dumitale = Da!ă în!lipa asta nu termini !u paşaportul meu, mă du! dire!t la el.:,um = to!mai !înd se află un !ardinal la monsenior =: strigă preoţelul, ferindu-se !u groază de mine,apoi se năpusti spre uşă si-şi desfă!u braţele în lături, !u aerul !ă mai !u-rînd ar muri de!ît să mă lasesă tre!.0-am răspuns !ă sînt ereti! şi barbar, !ue #e sui$ hereti-ue et arare" $i !ă puţin îmi pasă de toţia!eşti ar'iepis!opi, !ardinali, monseniori et!. 7et!. *e s!uirt, i-am arătat !ă nu mă las. Abatele s-a uitatla mine !u o ură neisfîrşită, apoi îmi smulse paşaportul din mînă si-l duse sus. *este un minut era #izat,ilată-l, nu doriţi să-l #edeţi &i-am s!os paşaportul şi am arătat #iza Romei.

9i Dumneata, totuşi... în!epu generalul. 9 <e-a sal#at faptul !ă te-ai de!larat barbar şi ereti!, obser#ă, zimbind, franţuzul. !Cela netait pas siete." 9 ă mă fi luat poate după ruşii noştri %i stau ai!i, nu îndrăznes! să !fî!neas!ă şi !red !ă sînt gata

să se dezi!ă de faptul !ă-s ruşi. el puţin la *aris, în 'otelul unde am stat, lumea a în!eput să se poarte!u mine mult mai atent după !e le-am po#estit tuturor despre înfruntarea mea !u abatele. ;n pan polonez gras, omul oare mă duşmănea !el mai mult Destul de ingenios din partea dumitale. (r.)278

la masa din pensiune, a tre!ut pe planul al doilea. ran!ezii au suportat !'iar şi !înd le-am po#estit !ăm-arn întîlnit a!um doi ani !u un om în !are un soldat fran!ez, dintr-un regiment de #înăto+i, a tras înopt sute doispreze!e, numai !a să-şi des!ar!e arma. Cmul a!esta era pe atun!i un dopil de ze!e ani şifamilia lui n-apu!ase să ple!e din &os!o#a.

9i Asta-i !u neputinţă, se aprinse franţuzul, un soldat fran!ez n-ar trage =într-un !opil = 9 <otuşi aşa s-a întîmiplat, i-am răspuns. &i-a po#estit un #enerabil !ăpitan în retragere şi am#ăzut eu însumi !i!atri!ea lăsată de glonţ pe obrazul său.ranţuzul în!epu să #orbeas!ă mult şi repede. "eneralul se apu!ase să-l susţină, dar i-am re!omandatsă !iteas!ă, de pildă, fragmente din %nsemn&rile generalului *ero#sEiF, !are în opt sute doispreze!e afost prizonier la fran!ezi. în !ele din urmă, &aria ilippo#na în!epu să spună !e#a !a să s!'imbedis!uţia. "eneralul era foarte nemulţumit de mine, pentru !ă eu şi franţuzul a$unsesem aproape isăţipăm. Dar pare-se !ă !earta mea eu franţuzul îi plă!use foarte mult lui mister Astle@ în timp !e ses!ula de la masă, mi-a propus să beau !u el un pa'ar de #in. eara, !a de obi!ei, am izbutit să #orbes!,!am un sfert de oră, !u *olina Ale+andro#na. Dis!uţia noastră a a#ut lo! în timpul plimbării. Am

ple!at !u toţii în par!, spre !azinou. *olina s-a aşezat pe o ban!ă, în dreptul 'a#uzului, iar pe adenEaa lăsat-o să se $oa!e !u !opiii, în prea$ma sa. 0-am dat şi eu #oie lui &isa să se du!ă la 'a#uz şi amrămas în sfGrşit singuri.Am în!eput, se înţelege, mai întîi !u afa!erile. *olina s-a supărat, pur şi simplu, !înd i-am transmisnumai şapte sute de guldeni. %ra sigură !ă am să-i adu! din *aris, !a amanet pentru briliantele ei, !el

puţin două mii de guldeni, sau !'iar mai mult. 9 Am neapărată ne#oie de bani, mi-a spus, şi trebuie să-i pro!ur altminteri sînt distrusă, pur şisimplu.Am în!eput s-o des!os despre !ele petre!ute în lipsa mea.

9 imi! mai mult de!ît i!ă s-au primit din *etersburg două ştiri, mai întîi !ă buni!ii îi e foarte rău,iar peste două zile, !ă, pare-se, a murit. /estea a!easta a sosit de la <imofei *etro#i!i, adăugă *olina,iar el e un om pe !are te poţi bizui. Aşteptăm ultima ştire, pe !ea definiti#ă.

9 /a să zi!ă toată lumea aşteaptă ai!i am întrelbat.880

9 igur !ă da 7 toţi !a unulşase luni de-a rîndul asta le-a fost singura năde$de. 9 Bi dumneata nădă$duieşti am întrebat-o. 9 %u nu-i ,înt rudă de ni!i un fel, sînt numai fii!a #itregă a generalului. Dar ştiu !u siguranţă !ă-şi

#a aminti de mine în testament. 9 Am impresia !ă o să-ţi re#ină foarte mult, am spus. 9H Da, in-a iubit dar de !e ai dumneataa!eastă impresie



9- pune, i-am răspuns printr-o întrebare, mar!'izul nostru, după !ît se pare, e şi el iniţiat în toatese!retele familiei

9H Dar dumneata personal de !e te interesezi de asta întrebă *olina şi mă pri#i aspru, !u ră!eală. 9 De !e să nu mă interesez Da!ă nu mă Înşel, generalul a şi apu!at să împrumute bani de la el. 9 Ai g'i!it. 9 %, şi !rezi !ă i-ar fi dat bani, da!ă n-ar fi ştiut de buni!uţa Ai băgat de seamă la masă 7 de #reo treiori, #orbind nu ştiu !e despre buni!a, a numit-o 8babulenEa: 7 ,,la aou-lin'a". e relaţii strînse şi

prieteneşti = 9 Da, ai dreptate. um #a afla !ă mi-a re#enit şi mie !e#a prin testament, o să-mi !eară pe lo! mîna.Asta ai #rut să afli

9 Abia o să-ţi !eară mîna redeam !ă ţi-a !erut-o demult. 9 Btii foarte bine !ă nu = spuse *olina !u !iudă. ;nde l-ai întîlnit pe englez adăugă ea după o!lipă de tă!ere.

9 Btiam !ă ai să. întrebi de el în momentul ăsta.0-am po#estit întîlnirile mele anterioare !u mister Astle@, în !ălătorie. 8% timid şi se (îndrăgosteşteuşor şi bineînţeles e îndrăgostit de dumneata.:

9 Da, e îndrăgostit de mine, irăspunse *olina.

9 Bi e, !u siguranţă, de ze!e ori mai bogat de!ît franţuzul. rezi !ă franţuzul are într-ade#ăr i!e#aa#ere u e+istă îndoială în a!eastă pri#inţă 9 u e+istă. Are un ifel de ch(teau . 'iar ieri generalul mi-a #orbit despre asta !a de un lu!ru sigur.%i, îţi a$unge astel. (r.)281

9 %u, =în lo!ul dumitale, m-aş mărita !u englezul. 9 De !e întrebă *olina. 9 ranţuzul e mai frumos, dar e mai ti!ălos iar englezul, afară de faptul !ă-i !instit, este şi de ze!eori mai bogat, i-am trîntit eu.

9 Da dar în s!'imb fran!ezul e mar!'iz şi-i mai inteligent, răsipunse ea !ît se poate de !alm. 9 ă fie ade#ărat !ontinuai eu. 9i înto!mai.*olinei nu-i plă!eau de lo! întrebările mele şi #edeam !ă a#ea !'ef să mă s!oată din fire !u tonul şienormitatea răspunsurilor sale !eea !e i-am şi !omuni!at pe lo!.

9 e să-i fa!i, într-ade#ăr mă distrează să te #ăd !um te înfurii. &ă!ar pentru faptul !ărţi permit să pui asemenea întrebări şi să fa!i astfel de presupuneri şi eşti datoir să plăteşti. 9 într-ade#ăr, mă simt în drept să-ţi pun tot soiul de întrebări, i-am irăspuns eu liniştit, to!maifiind!ă sînt gata să plătes! pentru ele ori!um doreşti şi so!ot a!um ă #iaţa mea nu mai preţuieştenimi!.*olina izbu!ni în rîs7 -

9 ;ltima dată, la !'langenberg mi-ai spus !ă eşti gata, la un singur !u#înt al meu, să te arun!i desus, iar a!olo ne aflam, pare-mi-se, la aproape o mie de pi!ioare înălţime. înd#a am să rostes!a!est !u#înt, numai ea să pot #edea !um ai să plăteşti şi fii sigur !ă am să mă ţin tare. îmi eşti

nesuferit, to!mai fiind!ă ţi-am permis atîtea şi în!ă mai mult fiind!ă-mi eşti atît de ne!esar. Dar !îtă#reme lîmi eşti ne!esar, trebuie să te păstrez.e s!ulă să ple!e. /orbea iritat. în ultima #reme în!'eia întotdeauna dis!uţia noastră !u furie şi iritare,!u furie ade#ărată.

9 Dă-ani #oie să te întreb !e reprezintă mademoiselle >lan!'e am iîntrebat, ne#rînd s-o ilas să ple!e fără a-mi da o e+pli!aţie. 9 Btii şi dumneata !e reprezintă mademoiselle >lan!'e. De atun!i nu s-a mai adăugat nimi!. Mademoiselle >lan!'e #a de#eni, probabil, generăleasă 9 se înţelege da!ă #estea de!esului buni!ii se#a !onfirma, fiind!ă şi mademoiselle >lan!'e, şi mămi!a ei, şi #ărul de-al doilea 9 mar!'izul, !u toţiiştiu foarte bine !ă sîntem ruinaţi.282

9 Dar generalul e îndrăgostit fără s!ăpare

9 A!um nu-i #orba de asta. As!ultă şi ţine minte 7 ia a!este şapte sute de florini şi du-te să-i $o!i,!îştigă-mi la ruletă !ît poţi de mult am mare ne@oie de bani.punînd a!estea, o !'emă pe adenEa şi porni spre !azino, unde se alătură întregului nostru grup. ît



despre mine, am !otit la stînga, pe prima alee lîntîlnită, îngîndurat şi mirat. &-a izbit !a o lo#itură deimă!iu!ă porun!a ei de a mă du!e la ruletă. urios lu!ru 7 a#eam la !e !ugeta şi totuşi m-am gînditadîn! la sentimentele mele faţă de *olina. ău !ă mi-a fost mai uşor în a!este două săptămîni deabsenţă de!ît a!um, în ziua !înd m-am întors, deşi în drum eram nebun de dor, nu-mi găseam lo!ul,eram !a un apu!at şi pînă şi în #is o #edeam în fie!e !lipă în faţa mea. C dată Iasta s-a întGmplat în%l#eţia) am adormit în #agon şi mi se pare !ă în!epusem să #orbes! !u glas tare !u *olina, fă!îndu-i petoţi !ălătorii de alături să uidă. 0ar a!um, din nou, mi-am pus întrebarea 7 o iubes! oare Bi din nou n-am ştiut isă răspund, adi!ă, mai bine zis, din nou, pentru a suta oară, mi-am răspuns !ă o urăs!. Da, îmiera nesuferită. %rau momente (şi anume, de fie!are dată la sfîrşitul dis!uţiilor noastre) în !are mi-aş fidat $umătate din #iaţă !a s-o pot sugruma 0 Jur !ă da!ă ar fi fost !u putinţă să înfig !u în!etul în pieptulei un !uţit as!uţit, !red !ă aş fi fă!ut-o !u desfătare. Bi !u toate astea $ur pe !e am mai sfînt !ă pe!'langenberg, pe muntele pe !are era la modă să ur!i, da!ă mi-ar fi spus !u ade#ărat7 8arun-!ă-te în

$os:, m-aş fi z#îrlit pe lo!, şi !'iar !u plă!ere. Btiam asta. u!rurile trebuiau să se sfîrşeas!ă, fie într-unfel, fie lîntr-altul. %a le pri!epea în !'ip uimitor şi gîndul !ă îmi dădeam seama absolut limpede şie+a!t de ina!!esibilitatea ei, de imposibilitatea împlinirii #isurilor mele fanteziste 9 gîndul a!esta,sînt sigur, îi produ!ea o satisfa!ţie nespusă altminteri ar fi putut oare, atît de prudentă şi de înţeleaptă!um era, să-şi permită asemenea intimităţi şi sin!erităţi faţă de mine Am impresia !ă mă trata şi

a!um aidoma împărătesei din anti!'itate, oare se apu!ase să se dezbra!e în faţa s!la #ului său,neso!otindu-l om. Da, de multe ori ea nu mă so!otea om...<otuşi a#eam de îndeplinit însăr!inarea de a !îştiga la ruletă !u ori!e preţ. -a#eam timp să gîndes!

pentru !e şi283

!ît de repede trebuie să !îştig şi !e alte !onsiderente se năs!useră în !apul său #eşni! !al!ulat. Bi apoi,în a!este două săptămîni se adăugaseră, pesemne, o sumedenie de noi fapte, despre !are n-a#eam în!ă#reo idee. <oate a!estea trebuia să le g'i!es!, să le pătrund şi !ît se poate de repede. Dar deo!amdatăn-a#eam timp 7 trebuia să mă du! la ruletă.Capitolul )) &ărturises! !ă-mi era neplă!ut deşi 'otărîsem !ă am să $o!, nu intenţionam de lo! s-o în!ep pentrualţii. Asta mă deruta !'iar şi am intrat în sălile de $o! !u un sentiment de !iudă nespusă. De la prima

#edere nimi! nu mi-a plă!ut a!olo. u pot să sufăr slugărni!ia ireporta$elor din lumea întreagă şi !u pre!ădere din ziarele noastre ruseşti, unde aproape în fie!are primă#ară reporterii noştri po#estes!despre două lu!ruri 7 în primul rînd despre neasemuita splendoare şi lu+ul sălilor de $o! din oraşele !uruletă de pe Rin şi în al doilea rînd despre grămezile de aur !are za! !'ipurile pe mese. Doar nu sînt

plătiţi pentru asta astea se po#estes! doar dintr-o slugărni!ie dezinteresată. u-i ni!i ? splendoare însălile mizerabile, iar aurul nu numai !ă nu stă grămezi pe masă, dar albia da!ă e+istă. ireşte, !înd şi!înd, în de!ursul sezonului, mai apare pe neaşteptate !îte un indi#id su!it, sau un englez, sau #reunasiati!, un tur!, !a în #ara a!easta, şi pierde sau !îştigă dintr-o dată foarte mult !ît despre !eilalţi,

$oa!ă toţi pe guldeni mărunţi şi, !a sumă medie, pe masă se află întotdeauna foarte puţini bani. După!e am intrat în sala de $o! K(pentru prima oară în #iaţă), un timp nu m-am putut 'otărî să $o!. &ă şiîng'iontea mulţimea. Dar !'iar da!ă aş fi fost singur în sală, şi atun!i, !red !ă mai !urînd aş fi ple!atde!ît să mă apu! de $o!. i&ărturises! !ă-mi bătea inima şi nu eram de lo! !alm ştiam !u !ertitudine şi

'otă-rîsem de mult !ă din Ruletenburg n-am să ple! aşa, ori!um !e#a se #a produ!e neapărat însoarta mea, !e#a radi!al şi definiti#. Aşa trebuie şi aşa #a fi. Cri!ît ar fi de !arag'ios !ă aştept atît idemulte ide la ruletă, mi se pare şi mai !ara-284

g'ioasă părerea rutinară, re!unos!ută de toţi, !ă e absurd şi prostes! isă aştepţi !e#a de la $o!. Bi de !ear fi $o!ul un mi$lo! de pro!urare a banilor mai rău de!ît ori!are altul, !a negoţul, de pildă e-i drept,!îştigă unul dintr-o ută. Dar !e-mi păsa mie de asta în ori!e !az, m-am 'otărît pentru în!eput să obser# şi să nu tre! serios la fapte. în seara a!easta, !'iarda!ă s-ar fi petre!ut !e#a, ar fi fost întîmplător şi fără importanţă 9 aşa am şi !onsiderat. Afară de astatrebuia să studiez şi $o!ul în sine fiind!ă în !iuda miilor de des!rieri ale ruletei pe !are le-am !ititîntotdeauna !u atîta lă!omie, 'otărît nu înţelegeam nimi! din regulile ei atGta timp !ît n-o #ăzusem !uo!'ii mei.

0n primul rînd totul mi se păru atît de murdar 9 nu ştiu !um respingător şi murdar moralmente. u mărefer de lo! la a!ele !'ipuri la!ome şi neliniştite !are se îng'esuie !u ze!ile, iba !'iar !u sutele în $urul



să-mi măsor gîndurile şi faptele după #reun etalon moral. Alt!e#a mă diri$a pe mine...epădăturile $oa!ă într-ade#ăr foarte murdar. >a !'iar a!!ept ideea !ă ai!i, în $urul mesei, se petre!multe 'oţii din !ele mai ordinare. rupierii, !are stau la !apetele mesei, urmăres! mizele şi plătes!, auteribil de mult de lu!ru. e mai lepădături= în !ea mai mare parte sînt fran!ezi. De altfel, stau şiurmăresf! şi obser# nu pentru a des!rie ruleta !aut să mă a!omodez !a să ştiu !um să mă port în#iito<. Am băgat de seamă, de pildă, !ă nu-i nimi! mai obişnuit de!ît !a din spatele mesei să se întindădeodată o miînă şi să apu!e !eea !e ai !îştigat tu. e is!ă !eartă, adeseori ţipete, şi #ă desfid sădo#ediţi, !u martori, !ă miza e a #oastră =a în!eput toate a!estea erau pentru mine de neînţeles bănuiam numai şi distingeam !u !'iu, !u #ai,!ă se ponta pe287

!ifre, pe par şi pe impar, şi pe !ulori. în seara a!eea am 'o-tănît să-mi în!er! noro!ul, din banii *olineiAle+andro#na, !u o sută de guldeni. "îmdul !ă mă apu! de $o! nu pentru mine mă des!umpăneaoare!um. enzaţia era e+trem de neplă!ută şi am simţit ne#oia să s!ap mai repede de ea. A#eam mereuimpresia !ă da!ă fa! în!eputul pentru *olina îmi subminez propriul noro!. Care nu e !u putinţă să teatingi de masa de $o! fără să te molipseşti pe lo! de superstiţie Am în!eput prin a s!oate !in!i

frederi!i, adi!ă !in!ize!i de guldeni şi să-i pun pe un număr par. Roata s-a în#îrtit şi a ieşit treispreze!e 9 am pierdut. u un soi de senzaţie dureroasă, numai !a să s!ap într-un fel oare!are ,şi să ple!, ammai pus !in!i frederi!i pe roişu. A ieşit roşu. 0-am lăsat pe toţi ze!e la lo!ul lor şi a ieşit din nou roşu.ăpătînd patruze!i de frederi!i, am pus douăze!i pe douăspreze!e !ifre mi$lo!ii, ne-ştiind !e o să pi!edin asta. &i s-a plătit întreit. în felul a!esta din ze!e frederi!i m-am trezit !u optze!i. &i-a de#enit atîtde insuportabilă senzaţia neobişnuită şi !iudată !are m-a !uprins, în!ît am 'otărît să ple!. &i se părea!ă aş fi $u!at !u totul altfel pentru mine. <otuşi. i-am mai pus o dată pe un număr par pe toţi !ei optze!ide frederi!i. De astă dată a ieşit patru iîştigasem an!ă optze!i de frederi!i şi, adunînd toată grămada,am pornit s-o !aut pe *dlina Ale+andro#na.e aflau toţi la plimbare unde#a prin par! şi am apu!at să mă #ăd !u ea abia la !ină. De astă datăfranţuzul lipsea şi generalul s-a desfăşurat în #oie 7 printre altele a găsit de !u#iinţă să. remar!e dinnou !ă n-ar idori să mă #adă la masa de $o!. După părerea lui, l-ar !ompromite e+trem da!ă aş pierde

e#entual prea mult 8dar !'iar da!ă ai !îştiga o sumă foarte mare, şi atun!i aş li !ompromis 9 adăugăel !u importanţă. ireşte, n-am dreptul să dispun de faptele dumitale, dar re!unoaşte şi dumneata...:Ai!i, !a de obi!ei, nu-şi termină fraza. 0-am răspuns !u ră!eală !ă am foarte puţini bani şi !ă, prinurmare, nu pot să pierd !ine ştie !ît, !'iar da!ă m-aş apu!a să $o!. ;r!înd la mine, sus, am apu!at să-iînmGnez *olinei !Gştigul şi i-am de!larat !ă altă dată n-am să mai $o! pentru ea.

9 Dar de !e m-a întrebat neliniştită. 9 iind!ă #reau să $o! pentru mine, i-am răspuns, !er!e-tînd-o !u mirare, şi asta mă stîn$eneşte.288

9. /a să zi!ă dumneata, !ontinui iîn mod 'otărît să fii !on#ins !ă ruleta e uni!a dumitale ieşire şisal#are întrebă ea bat$o!oritor. 0-am răspuns din nou foarte serios !ă da !ît pri#eşte !on#ingereamea de a !îştiga neapărat, las să fie !arag'ioasă, sînt de a!ord, 8dar să fiu lăsat în pa!e:.*olina Ale+andro#na a insistat !u tot dinadinsul să împart pe din două !u dînsa !îştigul de azi şi a

în!er!at să-mi dea optze!i de frederi!i, propunînd să !ontinuu şi pe #iitor să $o! în a!este !ondiţii. Amrefuzat !ategori! să iau $umătate şi am de!larat în mod definiti# !ă nu pot $u!a pentru alţii nu fiind!ăn-aş #rea, !i fiind!ă #oi pierde fără doar şi poate.

9 Totuşi şi eu însămi, ori!ît de prostes! ar fi, mă bizui aproape numai pe ruletă, rosti ea îngîndurată.De a!eea trebuie neapărat să !ontinui să $o!i pe din două !u mine şi, se înţelege, ai s-o fa!i.u a!estea mă păţăsi, fără a-mi mai as!ulta protestele.Capitolul U) Bi totuşi ieri, toată ziua, nu mi-a spus ni!i un !u#înt despre $o!. Bi, în general, ieri a e#itat să stea de#orbă !u mine. /e!'ea ei manieră de a mă trata nu s-a s!'imbat. A!eeaşi nepăsare desă#îrşită în

purtarea sa atun!i !înd ne întîlneam, iba !'iar un oare!are dispreţ şi ură. îndeobşte nu dorea să-şias!undă dezgustul faţă de mine #edeam asta. în !iuda faptului, nu-mi as!undea totodată !ă eramne!esar pentru !e#a şi !ă mă păstra pentru un anume s!op. între noi se stabiliseră un soi de relaţii

!iudate, în multe pri#inţe de neînţeles pentru mine, ţinînd seamă de trufia şi aroganţa ei faţă de toţi. %aştia, de pildă, !ă o iubes! la nebunie, mă lăsa !'iar să-i #orbes! despre pasiunea mea şi, fireşte, nu



găsea un mi$lo! mai bun pentru a-şi e+prima dispreţul ei faţă de mine de!Gt prin permisiunea de a-i#orbi fără oprelişti şi fără o!olişuri despre dragostea mea. 8înseamnă, de!i, !ă atît de puţin preţ pun pesentimentele ,tale, în!Gt mi-e !u desă-#îrşire indiferent ori!e mi-ai spune şi ori!e ai simţi pentru mine.:Despre treburile ei personale #orbea mult !u mine şiJM 9 Dostoie#s; 9 #oi. i#32M

înainte, dar ni!iodată nu era perfe!t sin!eră. &ai mult, dispreţul faţă de mine a#ea şi asemenearafinamente 7 ştia, să zi!em, !ă-mi era !unos!ută #reo împre$urare din #iaţa ei sau din !eea !e onelinişteşte mult iba !'iar îmi po#estea singură !îte !e#a, da!ă trebuia să mă foloseas!ă în #edereaunui s!op, !a pe un s!la#, sau !a pe o slugă dar îmi po#estea totdeauna e+a!t atît !ît trebuie să ştie unom !are e folosit !a o slugă şi da!ă un lanţ întreg de împre$urări îmi era ne!unos!ut, da!ă #edea !ît sîntde !'inuit şi de frămîntat de propriile sale !'inuri -şi frămîntări, ni!iodată nu bine#oia să mă liniş -teas!ă pînă la !apăt p+intr-o sin!eritate prieteneas!ă, deşi, . folosindu-mă de multe ori pentruînsăr!inările ei, nu numai ane#oioase, dar peri!uloase !'iar, după părerea mea, nu se simţea obligatăsă fie sin!eră !u mine. Dar merita par!ă să-i pese de sentimentele mele. de faptul !ă eram şi eu neliniş-tit, !ă poate eram îngri$orat şi mă !'inuiam de o mie de ori mai mult pentru gri$ile şi eşe!urile ei, de!îtea însăşi = u trei săptămîni înainte ştiam de intenţia sa de a $u!a la ruletă. &ă pre#enise !'iar !ă #atrebui să $o! în lo!ul ei, fiind!ă nu se !ădea să $oa!e ea. Din !ele !e-mi spunea am băgat de seamă în!ăde atun!i !ă aire un ne!az serios şi !ă nu-i #orba de simpla dorinţă de a !îştiga bani. a !e i-ar fitrebuit bani de dragul banilor %+ista la mi$lo! un s!op, anumite împre$urări, pe !are le bănuiam, dar

pe !are nu le !unos!, ni!i pînă azi. e înţelege !ă umilinţa şi robia în !are mă ţinea ar fi putut să-midea (!um îmi dădea foarte des) putinţa de a o interoga eu însumi, grosolan şi dire!t. întru-!ît eram

pentru ea un s!la# neînsemnat nu a#ea de !e s-o supere !uriozitatea mea grosolană. Dar fapt e !ădînsa, permiţîndu-mi să-i pun întrebări, nu-mi răspundea la ele. ;neori nu le obser#a de fel. 0ată !umstăteau lu!rurile între noi doi =0eri se #orbise mult la noi despre telegrama trimisă în!ă de a!um patru zile la *etersburg, la =!are nu se

primise răspuns. "eneralul e #ădit neliniştit şi îngîndurat. %ste #orba fireşte, de buni!a. % neliniştit şifranţuzul. 0eri, de pildă, după-masă, dis!utaseră mult şi gra#. <onul franţuzului faţă de noi toţi estedeosebit de arogant şi de dispreţuitor. Ai!i se potri#eşte bine zi!ala H da!ă-l aşezi la masă îşi ur!ă pi-3MN

!ioarele pe masă. *înă şi !u *olina e nepăsător pînă la grosolănie altminteri parti!ipă !u plă!ere la plimbările !omune prin par!ul !azinoului sau la !a#al!ade şi #izitarea împre$urimilor oraşului. îmi sînt!unos!ute în!ă mai de mult unele împre$urări !are îl legaseră pe franţuz de general7 în Rusia seapu!aseră să !onstruias!ă o fabri!ă nu ştiu da!ă proie!tul !ăzuse sau da!ă mai dis!utau despre el.Afară de asta, aflasem întîmplător o parte din se!retul lor de familie 7 franţuzul îl sal#ase într-ade#ăr,a!um un an, pe ger$eral, dîndu-i treize!i de mii, !a să !ompleteze lipsa din banii sta tului, !u prile$ul

predării fun!ţiei. -Bi, se înţelege, generalul e la dis!reţia lui dar, în prezent, propriu-zis în !lipa defaţă, rolul prin!ipal în toate a!estea îl are M-lle >lan!'e şi sînt !on#ins !ă ni!i ai!i nu greşes!.iine-i M-lle >lan!'e Ai!i, printre noi, se spune !ă-i o franţuzoai!ă de neam, însoţită de mama ei şi!are are o a#ere !olosală. e ştie de asemenea !ă-i un soi de rudă !u mar!'izul nostru, dar foarteîndepărtată, un fel de #erişoară de-a doua sau de-a treia. e spune !ă înainte de ple!area mea la *aris

franţuzul şi M-lle >lan!'e se aflau în relaţii mult mai !eremonioase, se purtau între ei par!ă mult imai politi!os şi deli!at a!um însă, prietenia şi rudenia dintre ei au !ăpătat un aspe!t mai brutal, mai dire!t.*oate !ă so!otes! !ă treburile noastre stau atît de prost, în!ît nu mai !onsideră ne!esar să fa!ă preamulte fasoane !u noi şi să se as!undă, în!ă a!um două zile am băgat de seamă !um le !er!eta misterAstle@ pe M-lle >lan!'e şi pe mama ei. &i s-a părut !ă le !unoaşte. Am a#ut !'iar impresia !ă şifranţuzul nostru s-a !unos!ut pe #remuri !u mister Astle@. De altfel mister Astle@ e atît de timid,ruşinos şi tă!ut, în!Gt aproape !ă te poţi bizui pe el 9 nu s!oate gunoiul din !asă. în ori!e !az franţuzulabia da!ă-l salută şi aproape !ă nu se uită la el prin urmare nu se teme de dînsul. Asta mai e de înţeles dar de !e M-lle >lan!'e aproape !ă nu se uită la el &ai ales !ă ieri mar!'izul a s!ăpat o #orbă 7 aafirmat deodată, într-o dis!uţie !omună, nu-mi amintes! !u !e prile$, !ă mister Astle@ e !olosal de

bogat şi !ă el ştie a!est lu!ru iată un moti# !a M-lle >lan!'e să se uite la mister Astle@ = îndeobştegeneralul se află într-o stare de nelinişte.

1M3M1% de înţeles !e însemnătate poate a#ea a!um pentru el telegrama în legătură !u moartea mătuşii



sale =Deşi a#eam impresia !ertă !ă *olina e#ită o dis!uţie !u mine într-un s!op anume, am luat eu însumi oatitudine re!e şi nep!feătoare 7 mă tot gîndeaim !ă pînă la urmă o să se apropie ea de mine. în s!'imb,ieri şi azi, mi-am !on!entrat toată atenţia !u pre!ădere asupra M-llei >lan!'e. >ietul general, e pierdut!u desă#îrşire = ă te îndrăgosteşti la !in!i-ze!$ţ şi !in!i de ani atît de pătimaş e, fireşte, o nenoro!ire.Adăugaţi la a!easta #ădu#ia lui, !opiii, ruina totală, datoriile şi la urmă femeia de !are s-a nimerit să seîndrăgosteas!ă. M-lle >lan!'e e frumoasă. Dar nu ştiu da!ă #oi fi înţeles !înd #oi spune !ă e dăruită dela Dumnezeu !u o faţă !are te poate speria. în ori!e !az mie mi-a fost întotdeauna teamă de asemeneafemei. Are, !red, #reo douăze!i şi !in!i de ani. % Înaltă, !u o spinare lată şi !u umerii rotunzi gîtul şi

pieptul ei sînt splendide H, pielea oa!'eşă, părul negru !a !erneala e atît de bogat, în!ît ar a$unge pentrudouă !apete. C!'ii negri !u albul gălbui, pri#irea obrazni!ă, dinţii de o albeaţă strălu!itoare şi buzelemereu #opsite şi miroase a mos!. e îmbra!ă e+!entri!, bogat, dar !u şi!. &îinile şi pi!ioarele ei sîntuimitoare. "lasul 9 un !ontralto înăbuşit. ;neori rîde !u 'o'ote arătîndu-şi toţi dinţii, dar de obi!ei

pri#eşte tă!ută şi arogantă 9 !el puţin în prezenţa *olinei şi a &ariei ilippo#na. (;n z#on !iudat 7&aria ilippo#na plea!ă în Rusia.) red !ă M-lle >lan!'e n-are ni!i un fel de studii, poate !ă ni!i nu-iinteligentă, în s!'imb e bănuitoare şi şireată. Am impresia !ă #iaţa ei n-a prea fost lipsită de a#enturi.Da!ă e să spun totul, poate !ă mar!'izul nu-i e de fel rudă, iar mama, de lo! mamă. Dar e+istă

informaţii !ă la >erlin, unde ne-am întîlnit !u ele, ea şi mama -ei a#eau !î-te#a !unoştinţe onorabile.!ît îl pri#eşte pe mar!'iz, deşi mă îndoies! pînă astăzi !ă-i mar!'iz, apartenenţa lui la o so!ietateonorabilă, la noi, de pildă, la &os!o#a, sau pe alo!uri, în "ermania, se pare !ă nu poate fi supusăîndoielii. u ştiu !e-o fi reprezentînd el în ranţa se apune !ă are un ch&-teau. redeam !ă în a!estedouă săptămGni au să se întîmple multe, şi totuşi în!ă nu ştiu sigur da!ă între general şi M-lle >lan!'ea a#ut lo! o dis!uţie 'otărîtoare. în general totul depinde a!um de situaţia noastră, !u alte !u#inte, de

banii292

pe !are-i #a putea etala generalul. Da!ă, de pildă, ar sosi ştirea !ă buni!a n-a murit, sînt sigur !ă M-lle>lan!'e ar dispărea imediat. îmi #ine să nîd şi mă mir de mine însumi aît de bîrfitor am de#enit totuşi.A', !ît mă dezgustă toate a!estea 0 u !îtă plă!ere i-aş lăsa pe toţi şi pe toate = Dar pot oare să ple! delîngă *olina, să nu spionez !e se întîmplă în $urul ei ă spionez e, desigur, o ti!ăloşie, dar !e-mi pasă

mie de asta =&i s-a părut interesant de asemenea, ieri şi azi, mister Astle@. Da, sînt sigur !ă-i îndrăgostit de *olina =*are !urios şi !arag'ios totodată !îte e în stare să e+prime uneori pri#irea unui om timid şi bolnă#i!iosde !ast !are iubeşte şi anume într-o împre$urare !înd omul respe!ti# e, !u siguranţă, mai bu!uros săintre în pămînt de!ît să arate sau să e+prime !e#a printr-o #orbă sau o pri#ire. Mister Astle@ se #edefoarte des !u noi în timpul plimbărilor. îşi s!oate pălăria, şi tre!e mai departe, murind, se înţelege, dedorinţa de a ni se alătura. Da!ă-i in#itat, refuză imediat. a lo!urile de odi'nă, la !azinou, lîngă fanfarăsau în faţa 'a#uzului, se opreşte in#ariabil unde#a prin apropierea băn!ii noastre şi unde ne-am afla, în

par!, în pădure sau pe !'langenberg 9 e de a$uns să-ţi arun!i o!'ii în $ur şi neapărat pe unde#a, fie pe o !ărare apropiată, fie de după un tufiş îţi #a apărea o părti!i!ă din făptura lui mister Astle@. Amimpresia !ă ar !ăuta un prile$ să stea de #orbă !u mine în spe!ial. Azi-dimineaţă neam întîlnit şi ams!'imbat două !u#inte. ;neori #orbeşte teribil de întretăiat, nu ştiu !um. înainte de a rositi 8bună

ziua:, a în!eput prin a spune 7 9 A, mademoiselle >lan!'e =... am #ăzut multe femei !a mademoiselle >lan!'e 0A tă!ut apoi. uitîndu-se la mine !u subînţeles. e-a #rut să spună nu ştiu, fiind!ă la întrebarea mea 7 !eînţelegi dumneata prin asta 9 a dat din !ap !u un zîmbet şiret şi a adăugat7 8Aşa. Mademoiselle*auline iubeşte mult florile :

9 u ştiu, nu ştiu de lo!, am răspuns eu. 9 um = Dumneata nu ştii ni!i asta = strigă el, nespus de mirat, 9 u ştiu, n-am băgat de lo! de seamă, am repetat, rî-zînd.3MF

9 6m, asta îmi dă o anume idee. A !lătinat din !ap şi a tre!ut mai departe. De altfel a#ea un aermulţumit. oi doi !omuni!ăm într-o franţuzeas!ă e+trem de stîl!ită.Capitolul )+

iua de azi a fost !arag'ioasă, oribilă şi absurdă. % ora unspreze!e noaptea. tau în !ămăruţa mea şi-mi amintes! de toate !îte s-au petre!ut. A în!eput prin a!eea !ă dimineaţa am fost totuşi ne#oit să mă



du! la ruletă, !a să $o! pentru *olina Ale+andro#na. Am luat toţi o sută şaize!i de frederi!i ai ei, !udouă !ondiţii 7 prima, !ă nu #reau să $o! pe din două !u ea, adi!ă, da!ă #oi !îştiga, nu #oi opri nimi!

pentru mine şi a doua 7 seara *olina să-mi e+pli!e de !e are atîta ne#oie să !îştige şi !e sumă anume.<otuşi nu pot presupune !u ni!i un !'ip !ă o fa!e numai aşa, de dragul banilor. Ai!i pesemne !ă baniisînt ne!esari şi e ne#oie de ei !ît se poate de urgent, pentru un s!op deosebit. %a a făgăduit să mălămureas!ă şi am ple!at. în sălile de $o! era o îng'esuială îngrozitoare. ît de obrazni!i sînt ei şi !ît dela!omi !u toţii = &-am stre!urat la mi$lo! şi m-am oprit !'iar lîngă !rupier pe urmă am în!eput sătatonez !u sfială $o!ul, punînd pe masă !îte două şi !îte trei monezi. între timp, pri#eam şi obser#am mi s-a părut !ă !ombinaţiile în sine înseamnă destul de puţin şi n-au de lo! importanţa pe !are le-oatribuie mulţi $u!ători. %i stau !u !îte o 'îrtie liniată în faţa lor, obser#ă lo#iturile, so!otes!, !al!uleazăşansele, fa! presupuneri, la urmă pun şi pierd la fel !a şi noi, muritorii de rînd, !a<e $u!ăm la noro!, îns!'imb am tras o !on!luzie !are !red că-i $ustă 7 într-ade#ăr, în desfăşurarea şanselor întîmplătoaree+istă, deşi nu un sistem, totuşi un soi de regulă, !eea !e e, desigur, foarte !iudat. De pildă, se întîmplă!a după douăspreze!e !ifre mi$lo!ii să #ină douăspreze!e !ifre ultime lo#itura !ade, să zi!em, dedouă ori pe a!este ultime douăspreze!e !ifre şi tre!e la douăspreze!e !ifre de la în!eput. După !e !ade

pe douăspreze!e !ifre de la în!eput, tre!e iar la douăspreze!e mi$lo!ii, !ade de trei, patru ori în şir pemi$lo!ii şi iar tre!e la294

douăspreze!e ultime, de unde iar, după două lo#ituri, tre!e la primele, a!olo !ade o dată şi din noutre!e la trei lo#ituri pe mi$lo!ii şi !ontinuă astfel în de!urs de o oră şi $umăla-te-două. ;na, trei şidouă una, trei şi două. Asta-i foarte amuzant. în unele zile sau în unele dimineţi merge, de pildă, aşa 7roşul alternează !u negrul şi in#ers, !lipă de !lipă, fără ni!i o regulă, în!ît mai mult de două-treilo#ituri în şir pe roşu sau pe negru nu !ad. în altă zi însă, ori în altă seară, se întîmplă, de pildă, !anumai roşul să a$ungă la peste douăze!i şi două lo#ituri în şir şi aşa merge in#ariabil un timp oare!are,de e+emplu, în de!ursul zilei întregi. &i-a e+pli!at multe în pri#inţa asta mister Astle@ !are a stat odimineaţă întreagă la mesele de $o! şi n-a pontat ni!iodată. în !eea !e mă pri#eşte pe mine, am rămaslefter şi în!ă foarte repede. Am pus deodată pe un număr par douăze!i de frederi!i şi am oîştigat, am

pus !in!i şi iar am !îştigat şi în felul a!esta în!ă de două sau de trei ori. red !ă am adunat în $ur de patru sute de frederi!i în mai puţin de !in!i minute. Ai!i ar fi trebuit să ple!, dar s-a năs!ut în mine o

senzaţie !iudată, un fel de pro#o!are a soartei, un soi de dorinţă de a-i da un bo-bîrna!, de a-i arătalimba. Am pus !ea mai mare miză permisă, de patru mii de guldeni, şi am pierdut. *e urmă, în-fienbîntat, am s!os tot !e mi-a rămas, am pus tot pe un număr par şi am pierdut iar, după !are am

ple!at de la masă, nău!it par!ă. i!i nu înţelegeam !e s-a petre!ut !u mine şi am anunţat-o pe *olinaAle+andro#na de pierdere abia înainte de prGnz. i*înă atun!i am 'oinărit prin par!.a masă eram din nou sures!itat !a şi !u trei zile în urmă. ranţuzul şi M-lle >lan!'e luau iar masa !unoi. Am aflat !ă M-lle >lan!'e a fost dimineaţa în sălile de $o! şi a asistat la ispră#ile mele. De astădată mi s-a adiesat mai atentă par!ă. ranţuzul a luat-o mai dire!t şi m-a întrebat simplu da!ă mi-am

pierdut propriii bani. &i se pare !ă o bănuieşte pe *olina. Am minţit pe lo!, spunînd !ă erau banii mei.*e s!urt, e !e#a la mi$lo!."eneralul s-a mirat nespus 7 de unde am luat asemenea sumă -am lămurit !ă am în!eput de la ze!e frederi!i, !ă

şase ori şapte lo#ituri duble în şir mi-au adus pînă la !in!isau şase mii de guldeni şi !ă pe urmă am pierdut tot dindouă lo#ituri.295

<oate a!estea erau, desigur, plauzibile. în timp !e dădeam e+pli!aţiile, m-am uitat la *olina, dar n-am putut !iti nimi! pe !'ipul ei. <otuşi ea m-a lăsat să mint şi nu m-a !ontrazisdin asta am dedus !ă aşa şitrebuie 9 să mint şi să as!und !ă am $u!at pentru dînsa. în ori!e !az, mă gîndeam eu, îmi datorează oe+pli!aţie şi mai adineaori a făgăduit să-mi dez#ăluie unele lu!ruri.redeam !ă generalul are să-mi fa!ă #reo obser#aţie, dar a tă!ut, în s!'imb am #ăzut pe faţa luitulburare şi puţină nelinişte. *oate !ă, în situaţia lui difi!ilă, îi era pur şi simplu greu să audă !ă ogrămadă de aur atît de mare a ple!at aşa !um a #enit din faţa unui nătărău ne!'ibzuit !a mine.>ănuies! !ă aseară a a#ut !u franţuzul o dispută furtunoasă. -au în!uiat şi au dis!utat !e#a îndelung şi

!u aprindere. ranţuzul a ple!at, iritat par!ă de !e#a, iar azi-dimineaţă a #enit din nou la o orămatinală, la general, pesemne !a să !ontinue dis!uţia de ieri.



După !e a as!ultat relatarea despre pierderea mea, franţuzul mi-a atras atenţia, !austi!, ba !'iar !ufurie, !ă pe #iitor trebuie să fiu mai !'ibzuit. u ştiu de !e, a mai adăugat !ă deşi mulţi ruşi sînt

$u!ători, după părerea lui ruşii nu ştiu să $oa!e. 9 0ar eu sînt de părere !ă ruleta a fost !reată anume pentru ruşi, i-am răspuns, şi !înd franţuzul azîmbit dispreţuitor la repli!a mea am adăugat !ă, în mod sigur, dreptatea e de partea mea fiind!ă,#orbind despre ruşi !a despre nişte $u!ători mai mult îi insult de!ît îi laud şi !ă, prin urmare, pot fi!rezut.

9 *e !e se bazează părerea dumitale m-a întrebat franţuzul. 9 *e faptul !ă în !ate!'ismul #irtuţilor şi meritelor unui apusean !i#ilizat a intrat în mod istori! şiaproape sub forma unui pun!t prin!ipal !apa!itatea de a fa!e !apital. Cr un rus nu numai !ă nu-i!apabil să siringă un !apital, dar îl şi iroseşte stupid şi într-un mod oribil. u toate a!estea şi noi, ruşii,a#em ne#oie de bani, am adăugat, şi, în !onse!inţă, sîntem foarte bu!uroşi şi foarte re!epti#i laasemenea mi$loa!e, !a, de pildă, ruleta, unde te poţi îmbogăţi dintr-o dată, în două !easuri, fără să teoboseşti. Asta ne atrage foarte mult şi fiind!ă $u!ăm fără rost, fără trudă, de a!eea şi pierdem. 13M?sine.A!easta e în parte ade#ărat, obser#ă franţuzul pîin de

9 u, nu e ade#ărat şi ar trebui să-ţi fie ruşine să #orbeşti astfel despre !ompatrioţii dumitale, rostigeneralul, se#er şi gra#.

9 Daţi-mi #oie, i-am răspuns, zău !ă se pune întrebarea !e-i mai dezgustător 7 dezmăţul ruşilor sausistemul nemţes! de a!umulare prin mun!ă !instită

9 e idee re#oltătoare = e+!lamă generalul. 9 e idee tipi! ruseas!ă= e+!lamă franţuzul. Rîdeam şi a#eam o poftă teribilă să-i aţîiţ. 9 Aş prefera să !utreier toată #iaţa într-o !ăruţă de !'irg'iz, am strigat eu, de!ît să măîn!'in idolului nemţes!.

9 are idol strigă generalul, în!epînd să se înfurie de-a binelea. 9 istemul nemţes! de a strînge a#ere. &ă aflu ai!i de puţin timp, totuşi !eea !e am apu!at să obser#şi să #erifi! fa!e să mi se aprindă de re#oltă sîngele tătăres!. ău !ă nu-mi trebuie asemenea #irtuţi =Am apu!at ieri să dau o raită $ur împre$ur, pe #reo ze!e #erste. %i, şi am găsit e+a!t a!elaşi lu!ru !a

în !ărti!elele moralizatoare nemţeşti, !u poze 7 ei au în ori!e !asă un +ater al lor, teribil ide #irtuos şinemaipomenit de !instit. Atît de !instit, !ă ti-e şi fri!ă să te apropii de el. u pot să sufăr pe oamenii!instiţi de !are ţi-e fri!ă să te apropii. ie!are +ater din ăsta are o familie şi serile !ites! !u glas tare!ărti!ele moralizatoare. Deasupra !ăsuţei foşnes! ulmi şi !astani. Apus de soare, pe a!operiş o barzăşi totul e deosebit de poeti! şi de emoţionant... u #ă supăraţi, domnule general, daţi-mi #oie să #ă

po#estes! lu!ruri !e#a mai emoţionante. &i-amintes! eu însumi !um răposatul tai!ă-meu !itea serile îngrădină, tot sub tei, mie şi mamei asemenea !ărti!ele... %u pot apre!ia asta !um trebuie. %i şi, fie!arefamilie de soiul ăsta de-ai!i se află în s!la#ie şi supunere desă#îrşită faţă de +ater. <oţi mun!es! !anişte asini şi toţi adună bani !a o#reii. De altminteri +ater a şi apu!at să strîngă o sumă de guldeni şi se

pregăteşte să-i transmită fiului mai mare meseria sau pete!ul de pă+nînt din pri!ina asta fii!ei nu i sedă zestre $i ea rămîne fată bătrînă. Din <ată, ("erm.)

3M4 pri!ina asta mezinul e #îndut la stăpîn sau la oaste şi banii se adaugă !apitalului !asni!. erios, aşa se pro!edează pe ai!i, m-am interesat. <oate a!estea se fa! nu altminteri de!ît în !inste, din ma+imumde !inste, pînă într-atît, în!ît şi mezinul #îndut e în!redinţat !ă a fost #îndut nu din altă pri!ină de!îtdin !inste 9 or !e poate fi mai ideal, de!ît atun!i !înd #i!tima însăşi se bu!ură !ă e dusă la pieire. Bimai departe &ai departe e aşa !ă ni!i fiului mai mare nu-i e mai uşor 7 ştie el pe unde#a o Amal!'en!u !are şi-a unit inima, dar n-are #oie să se însoare fiind!ă nu s-au strîns în!ă destui guldeni. Aşteaptă!uminţi şi se du! la pieire senini şi zîmbitori. Amal!'en a$unge să aibă obra$ii supţi, se usu!ătoată. în sfîrşit, peste #reo douăze!i de ani, bunăstarea sporeşte guldenii s-au adunat !instit, !u#irtute. /afer îl bine!u#Gntează pe fiul mai mare, în #îrstă de patruze!i de ani, şi pe Amal!'en detreize!i şi !in!i, !u sînii us!aţi şi !u nasul roşu... u a!est prile$ pllnge, le ţine o predi!ă şi moare.iul !el mare se transformă el însuşi într-un +atei plin de #irtute şi po#estea în!epe de la !apăt. *este

#reo !in!ize!i sau şapteze!i de ani, nepotul primului +ater realizează într-ade#ăr un !apital !on-siderabil, pe !are-l transmite fiului său, a!esta fiului său, !elălalt fiului său şi peste #reo !in!i sau şase



generaţii apare însuşi baronul Rot's!'ild sau 6oppe et omp., sau dra!u mai ştie !ine. %i, să maispuneţi !ă nu e un spe!ta!ol măreţ 7 mun!ă su!!esi#ă de un se!ol sau două, răbdare, inteligenţă, !inste,!ara!ter, fermitate, !al!ul, o barză pe a!operiş = e mai #reţi, mai presus de asta nu mai poate finimi!, iar ei se apu!ă să $ude!e din a!est pun!t de #edere lumea întreagă şi pe !ei #ino#aţi, adi!ă pea!ei !e nu seamănă !ît de !ît !u ei 9 să-i e+e!ute pe lo!. Aşa stînd lu!rurile, iată !are-i si tuaţia 7 prefersă fa! deboşuri în stil ruses!, sau să mă îmbogăţes! la ruletă. u #reau să fiu oppe et Comp. peste!in!i generaţii. >anii îmi trebuie pentru mine şi nu mă !onsider o ane+ă ne!esară sporirii !apitalului.Btiu !ă am luat-o razna, dar las să fie aşa. A!estea sînt !on#ingerile mele.

9 u ştiu !ît ade#ăr e în !ele !e-ai spus, obser#ă, în-gîndurat, generalul, dar ştiu sigur !ă în!epi săsări peste !al în mod intolerabil, de îndată !e ţi se dă prile$ul să-ţi pierzi !ît de !ît măsura...a de obi!ei, nu-şi termină fraza. Da!ă generalul nostru în!epea să spună !e#a !e depăşea mă!ar !u oiotă importanţa3M2unei dis!uţii obişnuite, nu-şi termina ni!iodată #orba. ranţuzul as!ulta nepăsător, !u o!'ii uşor măriţi.

u înţelesese aproape nimi! din !ele !e spusesem. *olina pri#ea !u un soi de indiferenţă arogantă.*ărea !ă nu mă auzise nu numai pe mine, dar, în general, nimi! din !ele !îte se rostiseră în ziua a!eeala masă.Capitolul + %ra nespus de îngîndurată, dar îndată !e ne-am ridi!at de la masă mi-a porun!it s-o însoţes! la

plimbare. Am luat !opiii şi am pornit spre par!, la 'a#uz.0ntru!ît mă aflam într-o stare de sures!itare deosebită iram trGntit grosolan şi prosteşte o întrebare 7 de!e mar!'izul nostru Des "rieu+, franţuzul, n-o mai însoţeşte a!um, de !îte ori iese unde#a, ba ni!i nu-i#orbeşte zile întregi

9 iind!ă-i un ti!ălos, mi-a răspuns în !'ip !iudat. u mai auzisem ni!iodată din partea ei oasemenea apre!iere despre Des "rieu+ şi de a!eea am tă!ut, temîndu-mă să pri!ep a!eastă iritare.

9H Ai băgat de seamă !ă azi nu se are bine !u generalul 9 Ai #rea să ştii !e-i la mi$lo!, răspunse ea tăios, !u iritare. Btii doar !ă genei aiul i-a ipote!at tot,întreaga moşie, şi da!ă buni!a n-o să moară, franţuzul #a intra imediat în stăpînirea a tot !e i-aipote!at.

-9 A, #a să zi!ă e ade#ărat 3 Auzisem, dar nu ştiam !ă totu-i ipote!at. 9 *ăi !um altfel 9 Bi în a!est !az, adio mademoiselle >lan!'e, am obser#at. u #a mai fi atun!i generăleasă = Btii!e#a Am impresia !ă generalul e atît de îndrăgostit, în!ît s-ar putea să se împuşte da!ă mademoiselle>lan!'e îl #a părăsi. a #îrsta lui e peri!ulos să te îndrăgosteşti astfel.

9 Bi eu !red !ă i se #a întîmpla !e#a, obser#ă, îngîndurată, *olina Ale+andro#na. 9 Bi !ît e de formidabil, strigai, ni!i !ă se poate o do#adă mai grosolană !ă-i dispusă să se măritenumai pentru3MM

bani. i!i nu s-a urmărit mă!ar sal#area unor aparenţe, toate s-au petre!ut pe faţă. "roza# = Ct o pri#eşte pe buni!ă, !e poate fi mai !arag'ios şi mai murdar de!ît să trimiţi telegramă după telegramă şisă tot întrebi 7 n-a murit în!ă, n-a murit %i, !um îţi pla!e, *olina Ale+andro#na

9 <oate astea-s prostii, mă întrerupse ea !u dezgust. Dimpotri#ă, mă mir de dispoziţiadumitale e+!elentă. De !e te bu!uri Care fiind!ă mi-ai pierdut banii 9 De !e mi i-ai dat !a să-i pierd Oi-am spus !ă nu pot să $o! pentru alţii, !u atît mai mult pentrudumneata. &ă supun, fa! tot !e-mi porun!eştidar rezultatul nu depinde de mine. <e-am a#ertizat !ă n-o să iasă nimi!. pune, eşti tare supărată din pri!ină !ă ai pierdut atîţia bani *entru !e ai ne#oie deei

9 a !e bun întrebările astea 9 Dar dumneata însăţi ai făgăduit să-mi e+pli!i... As!ultă 7 sînt absolut !on#ins !ă atun!i !înd #oiîn!epe să $o! pentru mine (şi am doisprezePe frederi!i), am să !îştig. Bi atun!i, ia .de la mine !ît îţitrebuie.*olina fă!u o mină dispreţuitoare.

9 u te supăra, am !ontinuat eu, pentru o asemenea propunere. înt atît de pătruns de !onştiinţa !ă

sînt un zero faţă de dumneata, adi!ă în o!'ii dumitale, în!ît poţi primi şi bani din partea mea. utrebuie să te supere un dar de la mine. Bi apoi, ţi-am pierdut banii.



îmi arun!ă o pri#ire s!urtă, dar băgînd de seamă !ă #orbes! iritat şi sar!asti!, întrerupse din noudis!uţia 7

9 o!otelile mele băneşti nu te pot interesa întru nimi!. Da!ă #rei să ştii, sînt pur şi simplu datoare.Am împrumutat o sumă şi aş #rea s-o înapoiez. îmi #enise o idee nebuneas!ă şi !iudată !ă am să !îştigneapărat ai!i, la masa de $o!. De !e mi-a #enit a!eastă idee nu pri!ep, dar am !rezut în ea. ine ştie,

poate !ă am !rezut fiind!ă nu mai a#eam altă şansă. 9 au fiind!ă treuia neap&rat să !îştigi. %+a!t !a un îne!at !are se agaţă de un fir de pai.Re!unoaşte şi dumneata !ă da!ă îne!atul nu s-ar afla în situaţia lui disperată, n-ar lua un fir de paidrept o bîrnă.*olina se miră.

9 um aşa, întrebă ea, doar şi dumneata te bizui pe a!elaşi lu!ru A!um două săptămîni mi-ai#orbit într-o zi, mult şi pe larg, despre faptul !ă eşti absolut sigur de !îştig300

la ruletă, şi !ăutai să ma !on#i$nebun sau ai glumit atun!i 0 lini iniiiilnirn Qatît de serios, în!ît nu putea fi luat de fel drept glumaspuneai.

9 % ade#ărat, i-am răspuns, îngîndurat, şi a!um sînt absolut !on#ins !ă am să !îştig. 0ţi mărturises!!'iar !ă mă fa!i a!um să mă întreb 7 oare de !e pierderea mea de azi, atît de oribilă şi de absurdă, numi-a lăsat ni!i o îndoială înt în !ontinuare absolut !on#ins !ă, îndată !e #oi în!epe să $o! pentrumine, am să !îştig neapărat.

9 De !e eşti atît de !on#ins 9 iDa!ă #rei 9 nu ştiu. Btiu numai !ă treuie să !îştig, !ă şi pentru mine e uni!a ieşire. 0ată de !e, poate, mi se pare !ă trebuie să !îştig, fără doar şi poate. 9 /a să zi!ă şi dumitale îţi treuie neap&rat a!est !îştig, de #reme !e ai o !on#ingere fanati!ă 9 *ariez !ă te îndoieşti !ă aş putea să am o ne#oie serioasă. 9 &i-e indiferent, răspunse în!et şi !u nepăsare *olina. Da!ă #rei să spun da, mă îndoies! !ă ai puteafi !'inuit de !e#a în mod serios. <e poţi !'inui, dar nu în mod serios. %şti un om dezordonat $ineaşezat. a !e-ţi trebuie bani în toate argumentele pe !are mi le-ai prezentat atun!i n-am găsit nimi!

serios. 9 Apropo, am întrerupt-o eu, spuneai !ă trebuie să a!'iţi !ui#a o datorie. C datorie serioasă, se#ede = u !um#a franţuzului

9 e întrebări sînt astea Astăzi eşti deosebit de brutal. u !um#a te-ai îmbătat 9 Btii !ă-mi permit să spun ori!e, şi te întreb uneori foarte des!'is anumite lu!ruri. Repet, sînts!la#ul dumitale, or de un s!la# nu te ruşinezi şi el nu te poate $igni.-9 <oate astea-s prostii = Bi nu pot să sufăr teoria asta 8a s!la#iei:.

9 otează !ă nu #orbes! despre s!la#ia mea fiind!ă aş #rea să-ţi fiu s!la#, !i pur şi simplu o pomenes! !a pe un fapt !are nu depinde de lo! de mine. 9 pune des!'is, de !e ai ne#oie de bani 9 De !e #rei să ştii 9 <reaba dumitale, răspunse ea şi întoarse mîndră !apul.FN1

9 <eoria s!la#iei n-o suporţi, dar s!la#ia ? pretinzi 5 8Răspunde şi nu !ugeta =: *rea bine, fie =De !e-mi trebuie bani, întrebi um de -!e >anii sînt totul= 9 înţeleg, dar nu poţi totuşi să !azi într-o asemenea nebunie, dorindu-i= iind!ă şi dumneata a$ungi pînă la frenezie, pînă la fatalism. Ai!i e !e#a la mi$lo!, un s!op deosebit. /orbeşte fără o!olişuri,ţi-o !er.*ărea !ă în!epe să se supere şi-mi plă!ea groza# !ă mă interoga !u atîta aprindere.

9 e înţelege !ă am un s!opţ i-am spus eu, dar n-am să ştiu să e+pli! !are anume. imi! maimult de!ît !ă, a#înd bani, am să de#in pentru dumneata un alt om, nu un s!la#.

9 "um um ai să obţii asta 9 um am să obţin /a să zi!ă ni!i nu înţelegi !um aş putea a$unge să mă pri#eşti altfel de!ît !a peun s!la# = ;ite to!mai asta nu dores!, asemenea nedumeriri şi mirări.

9 Dar spuneai !ă s!la#ia e o desfătare pentru dumneata. Aşa am !rezut şi eu.

9 Dumneata ai !rezut aşa = strigai eu !u o stranie plă!ere. A', !ît e de frumoasă nai#itatea asta din partea dumitale = %i da, da, pentru mine a fi s!la#ul dumitale e o desfătare. %+istă, e+istă desfătarea



umilinţei şi a nimi!ni!iei pînă la ultima limită = !ontinuai în delir. Dra!u ştie poate !ă ea e+istă şi într-un bi!i, !înd bi!iul !ade pe spinare şi rupe !arnea fîişii. Dar aş #rea poate să în!er! şi altedesfătări. Adineaori, la masă, generalul mi-a fă!ut morală în #irtutea !elor şapte sute de ruble pe an, pe!are poate ni!i n-am să le !apăt de la el. &ar!'izul Des "rieu+ mă !er!etează !u sprîn!enele ridi!ate şiîn a!elaşi timp nu mă obser#ă. Dar eu, în !eea !e mă pri#eşte, poate !ă dores! !u ardoare să-l apu! pemar!'izul Des "rieu+ de nas în prezenţa dumitale

9 Dis!ursuri de puşti. în ori!e împre$urare te poţi impune prin demnitate. Da!ă e+istă o luptă, ea teînalţă, nu te în$oseşte.

9 /orbeşti !a din !arte = Dumneata să presupui numai !ă nu ştiu să mă port !u demnitate. Adi!ă, poate !ă sînt un om demn, dar nu ştiu să mă impun prin demnitate. *ăi, îţi dai seama !ă se poateîntîmpla şi una !a asta <oţi ruşii sînt astfel şi ştii de !e 7 fiind!ă ruşii sînt prea bogat şi multilateralînzestraţi !a să poată găsi la repezeală o formă de!entă. 'estiunea stă în formă. De !ele mai multeori noi, ruşii,sîntem atît de bogat înzestraţi, în!ît pentru a des!operi o formă de!entă a#em ne#oie de genialitate. Crgenialitatea de !ele mai multe ori nu e+istă fiind!ă în general e+istă rar. umai la fran!ezi şi poate la!îţi#a alţi. europeni s-a definiti#at atît de bine o formă, în!ît poţi să arăţi teribil de demn, iar tu însuţisă fii omul !el mai nedemn. De a!eea forma are atîta însemnătate la ei. ;n fran!ez suportă fără să

!lipeas!ă o $ignire sufleteas!ă reală, dar un bobîrna! în nas nu suportă pentru nimi! în lume, fiind!ăasta înseamnă în!ăl!area unei forme de bună-!u#iinţă a!!eptată şi eternizată. De a!eea şi sînt atît dea'tiate domnişoarele noastre după fran!ezi, datorită formei frumoase. De altfel sînt sigur !ă nu e+istăni!i o formă, !î doar !o!oşul, le co gaulois. Dar poate !ă eu nu pot pri!epe asta, nu-s femeie. *oate!ă to!mai !o!oşii sînt de preţuit. %u însă am luat-o razna, iar dumneata nu mă opreşti. întrerupe-mămai des !înd #orbes! !u dumneata, îmi #ine să spun tot, tot, tot. îmi pierd ori!e formă. înt !'iar dea!ord !ă n-am nu numai formă, dar ni!i un fel de !alităţi. Oi-o mărturises!. i!i nu !aut să am #reo!alitate. A!um totul s-a oprit în mine. Dumneata ştii de !e. u-mi tre!e nimi! prin minte. De mult numai ştiu !e se petre!e în lume, ni!i în Rusia, ni!i ai!i. ;ite, am străbătut Dresda şi nu-mi amintes! !umarată Dresda. Btii şi dumneata !e mă absoarbe. în-tru!ît n-am ni!i o speranţă şi în o!'ii dumitale sîntun zero, ţi-o spun des!'is 7 pretutindeni nu te #ăd de!ît pe dumneata, de rest nu-mi pasă. De !e şi !umte iubes!, nu ştiu. Btii !ă s-ar putea ni!i să nu fii frumoasă 0maginează-ţi, nu ştiu da!ă eşti frumoasă

ori nu, mă!ar la faţă. *robabil !ă nu eşti bună se prea poate să ai o inteligenţă $osni!ă. 9 *oate !ă to!mai de a!eea îţi propui să mă !umperi !u bani, spuse ea, fiind!ă nu !rezi în nobleţeamea sufleteas!ă

9 înd mi-am propus eu să te !umpăr !u bani strigai. 9 Ai #orbit prea mult şi ţi-ai pierdut şirul. Da!ă nu pe mine, atun!i respe!tul meu te gîndeşti să-l!umperi.

9 %i nu, nu-i de lo! aşa. Oi-am spus !ă mi-e greu să mă e+pli!. Dumneata mă !opleşeşti. ă nu tesupere trăn!ăneala mea. înţelegi de !e nu trebuie să te superi pe mine 7 sînt pur şi simplu nebun. Dealtfel, mi-e indiferent, poţi să te şi superi. o!oşul gali!. (r. XI

înd sînt la mine, sus, în !ămăruţă, mi-e de a$uns să-mi amintes! şi să-mi imaginez numai foşnetul

ro!'iei dumitale şi sînt gata să-mi muş! mîinile. Bi apoi, de !e te superi pe mine iind!ă spun !ă sînts!la# *rofită, profită de s!la#ia mea, foloseşte-te de ea = Btii dumneata !ă într-o zi am să te u!id ufiind!ă #oi în!eta să te iubes!, sau pentru !ă #oi fi gelos, !i numai aşa, fiind!ă uneori îmi #ine să tede#orez. Rîzi...

9 u rîd de lo!, rosti ea !u mînie. îţi porun!es! să ta!i.e opri, gîfîind de furie. ău !ă nu ştiu da!ă era frumoasă sau nu, dar mă desfăta întotdeauna s-o

pri#es! !înd se oprea aşa în faţa mea şi de a!eea îmi plă!ea să-i pro#o! adesea mînia. *oate !ă-şi dădeaseama de asta şi se înfuria dinadins. 0-am spus-o.

9 îtă murdărie = e+!lamă !u dezgust. 9 &i-e totuna, am !ontinuat eu. Bi să mai ştii !ă e peri!ulos să umblăm împreună7 de multe ori am odorinţă ne-stăpîmită să te stîl!es! în bătaie, să te mutilez, să te gîtui. Bi !rezi !ă n-o să a$ungem pînăa!olo Ai să mă adu!i pînă la demenţă. rezi !ă o să-mi fie fri!ă de s!andal De mînia dumitale

e-mi pasă mie de mînia dumitale <e iubes! fără speranţă şi ştiu !ă după asta te #oi iubi de o mie deori mai mult. Da!ă am să te u!id #reodată, #a trebui să mă omor şi Ku ei bine, am să mă omor !ît mai



tîrziu, !a să simt a!eastă durere îngrozitoare de a e+ista fără dumneata. Bi, ştii, e de ne!rezut7 pe zi !etre!e te iubes! mai mult, or asta e aproape imposibil. Bi după toate a!estea să nu fiu fatalist 0ţiaminteşti, a!um trei zile, la !'langenberg, ţi-am şoptit, pro#o!at de dumneata 7 spune un !u#înt şi măarun! în a!eastă prăpastie. Da!ă ai fi rostit a!el !u#înt, m-aş fi arun!at Care nu !rezi !ă aş fi fă!ut-o

9 e fle!ăreală prosteas!ă = strigă ea. 9 u-mi pasă da!ă-i prosteas!ă sau inteligentă, spusei. Btiu !ă în prezenţa dumitale trebuie să#orbes!, să #orbes!, să #orbes! într-una 9 şi #orbes!. în faţa dumitale îmi pierd ori!e orgoliu şi mi-e indiferent totul.

9 De !e să te puri să sări de pe !'langenberg rosti !u ră!eală, pe un ton deosebit de $ignitor. %absolut inutil pentru mine.304

9i plendid 0 strigai. Ai rostit dinadins a!est superb 8inutil:, !a să mă stri#eşti. 0ţi !ites! gîndurile.0nutil, spui Dar plă!erea e întotdeauna utilă, iar puterea sălbati!ă, nemărginită 9 fie şi asupra uneimuşte 9 e şi ea o desfătare în felul ei. Cmul e tiran prin natura lui şi-i pla!e să fie !ălău. Dumitale lîţi

pla!e groza#.îmi amintes! !ă mă !er!eta !u un fel de atenţie deosebit de stăruitoare. *esemne !ă faţa mea e+primaatun!i toate sentimentele mele ne+oade şi prosteşti. îmi amintes! !ă dis--!utia noastră a de!urs într-ade#ăr aproape !u#înt !u !u#înt !um am reprodus-o ai!i. C!'ii mi s-au in$e!tat. ă!usem spumă în!olţul buzelor. "ît pri#eşte !'langenbergul, $ur pe !u#înt şi a!um 7 da!ă mi-ar fi porun!it atun!i sămă arun! de sus, m-aş fi arun!at. 'ia< da!ă ar fi spus-o în glumă, sau !u dispreţ, !a să-şi bată $o!, totaş fi sărit.

9 um să nu, !red în spusele dumitaile, +osti, dar aşa !um numai ea se pri!epe uneori să spună, !uatîta dispreţ, !u atîta răutate, !u atîta aroganţă, în!ît, zău, eram în stare s-o omor în !lipa a!eea. Ris!as-o fa!. -am minţit !înd i-am spus-o. %şti fri!os m-a întrebat deodată.

9 u ştiu, poate !ă sînt şi fri!os. u ştiu... nu m-am gîndit de mult la asta. 9 Da!ă ţi-aş spune 7 u!ide-l pe omul a!ela, l-ai omorî 9 *e !ine 9 *e !ine am să #reau eu. 9 *e franţuz

9 u întreba, !i răspunde 9 pe !ine am să-ţi indi!. /reau să ştiu da!ă ai #orbit seriosadineaori. Aştepta !u atîta gra#itate şi nerăbdare răspunsul, în!ît m-a !uprins un sentiment !iudat. 9 Ai de gind să-mi spui odată !e se petre!e !u #oi = strigai. Oi-e fri!ă de mine, sau !e îmi dau seamade toate în!ur!ăturile de ai!i. Dumneata eşti fii!a #itregă a unui omruinat si dement, bolna# de patimă pentru a!est dia#ol>lan!'e mai e+istă apoi şi franţuzul ăsta, !u influenţa lui misterioasă asupra dumitale şi iată !ă a!umîmi pui în mod atît de serios... o asemenea întrebare. &ă!ar să ştiu şi eu, altminteri am să înnebunes! şiam să fa! o prostie. au te $enezi să-mi a!orzi în!rederea dumitale Dar te poţi oare $ena de mine FN5 îţi #orbeam despre !u totul alt!e#a. Oi-am pus o întrebare şi aştept răspunsul. e înţelege !ă l-aş omorî, strigai, pe ori!ine mi-ai porun!i, dar oare eşti !apabilă... oare mi-ai

porun!i

9 rezi poate !ă te-aş !ruţa C să-ţi porun!es! şi o să mă dau deoparte. Ai să suporţi asta >a nu,nu eşti în stare = Dumneata poate !ă ai u!ide la porun!ă, dar pe urmă ai #eni să mă omori pe minefiind!ă am îndrăznit să te trimit.Am simţit !a o lo#itură în !reştet la auzul a!estor !u#inte. ireşte !ă şi atun!i luam întrebarea ei pe

$umătate în glumă, drept pro#o!are totuşi îmi #orbise prea serios. %ram totuşi uimit !ă se e+primaseastfel, !ă-şi menţinea un asemenea drept asupra mea, !ă !onsimţea să e+er!ite o asemenea putereasupra mea şi !ă-mi spunea atît de des!'is 7 ,,Du-te la pieire, iar eu o să mă dau deoparte:. în a!este!u#inte se afla !e#a atît de !ini! şi de fran!, în!ît, după mine, era prea mult. *rin urmare !u !e o!'i mă

pri#ea ea pe mine, după toate a!estea Asta depăşea graniţa s!la#iei şi a umilinţei. După o asemeneafran!'eţe ar trebui să-l ridi!i pe s!la# pînă la tine. Bi ori!ît de absurdă, ori!ît de ne#erosimilă era în-treaga noastră dis!uţie, mi-a tresărit inima.*olina izbu!ni brus! în 'o'ote de irîs. Bedeam ,pe ban!ă, în faţa !opiilor !are se $u!au, #iza#i de lo!ul

unde se opreau e!'ipa$ele şi adu!eau publi!ul pe aleea dinaintea !azinoului. 9 C #ezi pe baroana a!eea grasă întrebă ea. %ste baroana urmer'elm. A sosit abia de trei zile.



;ite-l pe soţul ei 7 un prusa! lung, us!at, !u un baston în mînă. îţi aminteşti !um se uita la noi a!umdouă zile Da-te !'iar a!um, aproape de baroană, s!oate-ţi pălăria şi spuns-i !e#a pe franţuzeşte.

9 *entru !e 9 <e-ai $urat !ă ai sări de pe dilangenberg $uri !ă eşti gata să u!izi da!ă ţi-aş porun!i. în lo!ultuturor a!estor !rime şi tragedii, #reau numai să rîd niţel. Du-te fără multă #orbă. /reau să #ăd !um osă te !roias!ă baronul !u băţul.

9 &ă pro#o!i !rezi !ă n-am s-o fa! 9 Da, te pro#o!, du-te, aşa #reau = 9 &ă rog, mă du!, deşi e o toană stranie. umai uite !e 7 să n-aibă !um#a neplă!eri generalul, iar prinel 9 dumneata. ău !ă nu de mine mă îngri$es!, !i de dumneata, ei bine 9 şi de general. Bi !e idee easta, să mă du! să $ignes! o femeie 306

9 După !um #ăd, nu eşti de!ît un fle!ar, rosti ea dispreţuitor. Adineaori ţi s-au in$e!tat o!'ii, şi atît 9de altfel, poate fiind!ă ai băut prea mult #in la masă. rezi !ă nu-mi dau seama singură !ă e şi stupid şi#ulgar, !ă generalul o să se supere Dar #reau pur şi simplu să rîd. %i da, asta #reau, şi basta = Dar de!e să $igneşti o femeie &ai !urînd !red !ă iei bătaie !u băţul.&-am întors şi am pornit tă!ut să-i îndeplines! porun!a. e înţelege !ă era o prostie şi se înţelege !ă num-am pri!eput să mă es!'i#ez, dar, !înd m-am apropiat de baroană, îmi amintes! !ă eu însumi m-amsimţit par!ă aţîţat, da, mă aţîţa şotia. Bi-apoi eram teribil de iritat, de par!ă aş fi fost beat.Capitolul +) 0ată !ă au tre!ut două zile de la după-amiaza a!eea stupidă. Bi !îtă gălăgie, ţipete, dis!uţii, !eartă = Bitoate a!este neplă!eri, neînţelegeri, stupidităţi şi #ulgarităţi a#eau un singur autor 7 eu. De altfel, uneoriimă umflă rîsul. u reuşes! să-mi dau seama !e s-a petre!ut !u mine 9 mă aflu într-ade#ăr într-o starede frenezie sau pur şi simplu mi-am pierdut !umpătul şi-mi fa! de !ap pînă îmi #or pune !ămaşa deforţă. ;neori am impresia !ă mi se tulbură mintea, 0ar alteori 9 !ă sînt în!ă foarte aproape de!opilărie, de băn!ile ş!olii şi !ă nu fa! de!ît nişte pozne grosolane.*olina e de #ină, numai *olina = *oate !ă nu s-ar fi în-tîmplat asta, da!ă nu era ea. ine ştie, poate amfă!ut-odin disperare (ori!ît ar fi de prostes! să $ude!i astfel). Bi nu înţeleg nu înţeleg !e e frumos într-însa = Dar frumoasă este, da, este se pare !ă este. iind!ă şi pe alţii îi s!oate din minţi, înaltă şi z#eltă.

*rea subţire, poate. Ai impresia !ă ai putea să-i înnozi trupul, ori s-o frîngi în două. ;rma pi!iorului eie îngustă şi lungă 9 !'inuitoare. 'inuitoare, ăsta-i !u#întul. *ărul are o nuanţă roş!ată. C!'ii 9 !uade#ărat de pisi!ă, dar !u !îtă mîndrie şi aroganţă ştie să pri#eas!ă. A!um #reo patru luni, !înd abiamă anga$asem la ei, într-o seară a stat !u Des "rieu+ în salon şi a #orbit mult, !u aprindere. Bi se20

307

uita la el du asemenea o!'i...în!ît, mai tîrziu, !înd m-am dus la mine să mă !ul!, mi-am în!'ipuit !ă i-adat o palmă 9 !ă i-a dat-o !'iar în !lipa a!eea şi !ă stă în faţa lui şi se uită la el... Din seara a!eea m-am îndrăgostit de ea.Dar să tre!em la fapte.Am !oborît pe !ărare pe alee, m-am oprit în mi$lo!, aş-teptîndu-i pe baron şi baroană. a !in!i paşidistanţă mi-am s!os pălăria şi m-am în!linat.îmi amintes! !ă baroana purta o ro!'ie de mătase, !u o !ir!omferinţă uriaşă, de !uloare gri-des!'is, !u#olane şi !rinolină !u !oadă. %ra s!undă, de o grăsime neobişnuită, !u o bărbie teribil de umflatăatîrnînd în aşa fel, în!ît nu i se #edea de lo! gîtul. Cbrazul era sta!o$iu. C!'ii mi!i, răi şi obrazni!i.*ăşea !u un aer de par!ă le-ar fi a!ordat tuturor o !inste deosebită mergînd printre ei. >aronul mi s-a

părut us!at şi înalt. Cbrazul, strîmb, tipi! nemţes!, !u !ele o mie de !reţuri mărunte ale sale purtao!'elari da!ă împlinise patruze!i şi !in!i de ani. *i!ioarele ai fi zis !ă în!ep to!mai din piept astaînsemna rasă. %ra mîndru !a un păun. *uţin !am greoi. A#ea !e#a bo#in în e+presia feţei, !areînlo!uia, în felul său, profunzimea de gîndire.<oate a!estea îmi apărură în faţa o!'ilor în de!urs de trei se!unde.alutul meu şi pălăria pe !are o ţineam în mînă abia da!ă le-au atras atenţia la în!eput. Doar baronul s-a în!runtat uşor. >aroana plutea senină spre mine.

9 Madame )a aronne, am rostit eu limpede şi tare, .a!!entuGnd fie!are !u/îint, #ai lhonneui detie

*otre escla*e .Apoi m-am în!linat, mi-am pus pălăria şi am tre!ut pe lîngă baron, întor!înd politi!os faţa spre el şizîmbindu-i.



%a îmi !eruse să-mi s!ot pălăria, dar salutul şi obrăzni!ia le-am fă!ut !u de la mine putere. Dra!u ştie!e m-a mîna u mă mai puteam opri, de par!ă alergam pe o pantă, la #ale.

9 ein strigă, sau mai bine zis i!ni baronul, răsu!in-du-se spre mine, mirat şi furios.&-am întors şi m-am oprit într-o aşteptare respe!tuoasă !ontinuînd să-l pri#es! şi să zîmbes!. %ra

pesemne nedumerit Doamnă baroană... am onoarea să fiu s!la#ul dumnea#oastră. (r.)

308

şi şi-a ridi!at sprîn!enele pînă la nec plus ultra . 'ipul i se posomora din !e în !e. >aroana s-a întorsşi ea în dire!ţia mea, pri#indu-mă la fel de mirată şi furioasă. îţi#a trş!ă-tori se uitară la noi atenţi.Alţii se opriră !'iar.

9 ein i!ni din nou baronul de două ori mai tare şi de două ori mai furios. 9 Ja /ohl, rostii eu tărăgănat, !ontinuînd să-l pri#es! drept în o!'i. 9 0ind sie rasend strigă el, agitîndu-şi bastonul şi pare-ani-se în!epînd să se sperie niţel. îldezorienta, poate, !ostumul meu. %ram îmbră!at foarte !u#iin!ios, elegant !'iar, !a un om !areaparţine întru totul unui mediu dintre !ele mai onorabile.

9 Ja /o-o-ohl am strigat eu brus! din răsputeri lungin-du-l pe o aşa !um fa! berlinezii, !are foloses!mereu în dis!uţie e+presia !#a /ohl", tărăgănînd, !u a!est prile$, mai mult sau mai puţin litera o,

pentru a-şi e+prima di#erse nuanţe de gînduri şi sentimente.

>aronul şi baroana s-au răsu!it repede şi au luat-o a-proape la fugă, speriaţi. ;nii dintre pri#itoriîn!epură să dis!ute, alţii se aitau la mine, neinţelegînd nimi!. De altfel, ni!i nu-mi amintes! bine.&-am întors şi am pornit !u pas obişnuit spre *olina Ale+andro#na. Dar, înainte de a a$unge la o sutăde paşi de ban!a ei, am #ăzut !ă se s!ulase îndreptîndu-,se spre 'otel, împreună !u !opiii.Am a$uns-o pe s!ările de la intrare.

9 Am e+e!utat... nerozia, i-am spus în timp !e mă aflam în dreptul ei. 9 %i şi !e A!um des!ur!ă-te, mi-a răspuns fără să mă pri#eas!ă mă!ar şi porni pe s!ări.<oată seara am rătă!it prin par!. <re!înd apoi prin pădure, am a$uns în alt du!at. într-o !ăsuţă ammîn!at $umări şi am băut bere = A!eastă idilă m-a !ostat im taler şi $umătate. Pînă la limită. (Lat.) D«. (Germ.) Ai turbat î (Germ.)

FNMAbia la ora unspreze!e m-am întors a!asă. în a!eeaşi !lipă mi s-a trimis #orbă să mă prezint la general.

Ai noştri o!upă în 'otel două numere au patru !amere. *rima 9 spaţioasă 9 e un salon, a#înd un pian. Alături de el o !ameră, mare şi ea 9 biroul generalului. Ai!i mă aştepta el, stînd în mi$lo!ul!abinetului, într-o atitudine nespus de măreaţă. Des "rieu+ şedea tolănit pe di#an.

9 timate domn, dă-mi #oie să te întreb !e poznă ai fă!ut în!epu generalul. 9 Aş #rea, domnule general, să intraţi dire!t în subie!t, i-am spus eu. /reţi, probabil, să #ă referiţi laîntîlnirea mea de azi !u un neamţ

9 u un neamţ = eamţul e baronul urmer'elm, o persoană importantă, domnule = Ai fostgrosolan faţă de dînsul şi faţă de baroană.

9 De fel. 9 0-ai speriat, stimate domn, strigă generalul. 9 Dar de lo!. în!ă din >erlin am în#ăţat e+presia ,,$a So'l: !are se repetă mereu la fie!are !u#înt şi pe !are ei o tărăgănează atît de dezgustător. înd m-am întîlnit !u el pe alee, nu ştiu de !e

a!est !#a /ohl" m-a obsedat şi m-a in!itat.... Bi apoi baroana pentru a treia oară de !înd mă în-tîlneşte#ine dire!t spre mine, de par!ă aş fi un #ierme pe !are-l poţi !ăl!a !u pi!iorul. Re!unoaşteţi !ă amdreptul şi eu la orgoliu. &i-am s!os pălăria şi, politi!os (#ă asigur !ă politi!os), i-am spus 7!Madame, #ai lhonneur detre *otre escla*e". înd baronul s-a întors şi a strigat !hein", m-a împinsşi pe mine !e#a să-i strig !Ja /ohl". Am şi strigat de două ori 7 prima dată !u glas obişnuit, iar a douaoară am lungit !u#intele !ît am putut. Asta-i tot.&ărturises! !ă eram nespus de bu!uros de a!eastă e+pli!aţie e+trem de insolentă. imţeam o dorinţă!iudată să înflores! toată istoria !ît se poate mai stupid.Bi !u !ît mergeam mai departe !u atît mai mult prindeam gust.

9 îţi rizi de imine, strigă generalul. e întoarse spre Des "rieu+ şi-i spuse pe franţuzeşte !ă, 'otărît,îmi !aut singur neplă!eri. Des "rieu+ zîmbi dispreţuitor şi strînse din umeri.F1N

9 C, să nu !redeţi asta, n-a fost de lo! asa = e+!lamai eu, adresîndu-mă generalului. *urtarea meae, desigur, urîtă, re!unos! !u !ea mai mare sin!eritate. *urtarea mea poate fi numită !'iar o farsă



prosteas!ă şi ne!u#iin!ioasă, dar nu mai mult. Bi ştiţi, domnule general, mă !ăies! foarte mult.Dar e+istă o împre$urare !are în o!'ii mei aproape !ă mă s!uteşte pînă şi de !ăinţă. în ultima #reme, sătot fie două săptămîni, sau trei nu mă simt bine 7 sînt bolna#, ner#os, iras!ibil, fantezist şi uneori îmi

pierd !u desă#îrşire !ontrolul. ău aşa, în !iîte#a rînduri am fost teribil de tentat să mă adresez deodatămar!'izului Des "rieu+ şi... Dar, de altfel, n-are rost să termin poate !ă dînsul s-ar simţi $ignit. *es!urt, a!estea sînt simptome de boală. u ştiu, baroana urmer'elm #a ţine oare seama de a!eastăîmpre$urare atun!i !înd îi #oi !ere s!uze (fiind!ă am intenţia să-i !er s!uze) *resupun !ă nu, !uatît mai mult !u !ît, din !îte !unos!, în ultima #reme a în!eput să se abuzeze de a!eastă împre$urare înlumea $uridi!ă 7 la pro!esele de drept !omun a#o!aţii !er prea des a!'itarea !lienţilor lor, pe moti#ul !ă!riminalii respe!ti#i, în momentul !rimei, nu-şi dădeau seama de nimi! şi pun asta pe seama unui soide boală. ,, A u!is, pasămite, şi nu-şi aminteşte de nimi!.: Bi în!'ipuiţi-#ă, domnule general,medi!ina îi în!ura$ează 9 !onfirmă într-ade#ăr !ă e+istă o asemenea boală, o demenţă temporară,!înd omul nu-şi dă seama aproape de nimi!, sau numai pe $umătate, sau numai pe sfert. Dar ba ronul şi

baroana sînt oameni din #e!'ea generaţie afară de asta, sînt $un!'eri prusa!i şi moşieri. or pesemne!ă a!est progres din lumea medi!ală şi $uridi!ă le este în!ă ne!unos!ut şi de a!eea nu #or primie+pli!aţiile mele. um !redeţi, domnule general

9 A$unge, domnule = rosti generalul tăios şi !u o indignare reţinută 9H a$unge = /oi !ăuta să mă s!ap

o dată pentru totdeauna de şotiile dumitale. -ai să-ţi !eri s!uze în faţa baroanei şi a baronului. Cri!erelaţii !u dumneata, !'iar da!ă ele ar !onsta numai în rugămintea dumitale de a fi s!uzat, ar fi pentrudînşii prea umilitoare. Aflînd !ă aparţii !asei mele, baronul a a#ut o e+pli!aţie !u mine la !azinou şi, îţimărtu-F11rises!, n-G lipsit mult să-mi !eară satisfa!ţie. îţi dai seGmG la !e m-ai e+pus, pe mine, stimate domn %u, eu am fost ne#oit să-i !er baronului s!uze, i-am -dat !u#Gntul de onoare !ă neîntîrziat, de astăzi!'iar, nu #ei mai aparţine !asei mele...

9H Daţi-mi #oie, daţi-mi #oie, domnule general, !'iar dumnealui a pretins !u tot dinadinsul !a să numai aparţin !asei dumnea#oastră, după !um aţi bine#oit să #ă e+primaţi

9 udar eu însumi m-am simţit dator să-i dau a!eastă satisfa!ţie şi, se înţelege, baronul a rămasmulţumit. e despărţim, stimate domn. Oi se mai !u#in din partea mea a!eşti paitru frederi!i şi trei

florini după so!oteala de ai!i. 0ată banii, iată şi 'îrtia !u so!oteala poţi să #erifi!i. Du-te !u bine. în-!apînd de azi nu ne !unoaştem. în afară de gri$i şi neplă!eri n-am #ăzut din partea dumitale nimi!. /oi!'ema îndată !'elnerul şi-i #oi de!lara !ă de mîine nu mai răspund pentru !'eltuielile dumitale la'otel. luga dumnea#oastră = .Am luat banii, 'îrtia pe !are era s!risă so!oteala !u !reionul, i-am fă!ut o ple!ă!iune generalului şi i-am spus !ît se poate de serios 7

9 Domnule general, lu!rurile nu se pot sfîrşi astfel. îmi pare foarte rău !ă aţi fost e+pus unorneplă!eri din partea baronului, dar 9 #ă rog să mă iertaţi 9 #ina o purtaţi dumnea#oastră. um de #-aţi asumat obligaţia de a răspunde pentru mine în faţa baronului e înseamnă e+presia !ă aparţin!asei dumnea#oastră înt pur şi simplu pre!eptor în !asa dumnea#oastră şi atît. u #ă sînt fiu, numă aflu sub tutela dumnea#oastră şi nu puteţi răspunde pentru faptele mele. %u însumi sînt persoană!ompetentă din pun!t de #edere $uridi!. Am douăze!i şi !in!i de ani, sînt !andidat al uni#ersităţii, sînt

d#orean şi #ă sînt !u desă#îrşire străin. umai respe!tul meu nemărginit pentru !alităţiledumnea#oastră mă opres! să #ă !er pe lo! satisfa!ţie şi să #ă trag la răspundere în #iitor pentru faptul!ă #-aţi asumat dreptul să daţi seama pentru mine.;luit, generalul desfă!u braţele, apoi se întoarse deodată spre ifranţuz şi-i transmise în grabă !ă era !ît

pe !e să-l pro#o! la duel. ranţuzul rîse tare. 9 Dar baronului n-am de gînd să-i tre! !u #ederea, !on-tinuai eu !u un !alm desă#îrşit, fără a măimpresiona !îtuşiF13de puţin de rîsul lui Mi. Des "rieu+, şi întru!ît dumnea#oastră domnule general, aţi !onsimţit azi săas!ultaţi plîngerea baronului şi i-aţi apărat interesele, de#enind, într-un fel, părtaş la toată a!eastă

po#este, am onoarea să #ă raportez !ă nu mai tîrziu de!ît mîine mă #oi du!e la baron să-i !er în nu-mele meu o e+pli!aţie formală a moti#elor !are l-au determinat, a#înd de-a fa!e !u mine, să se

adreseze, peste !apul meu, unei alte persoane, !a şi !um n-aş fi fost în stare, sau n-aş fi fost demn sărăspund singur de faptele mele.



-a întîmplat aşa !um presimţeam. Auzind de noua nerozie, generalul se sperie groza#. 9 um, ai oare intenţia să mai !ontinui a!eastă afa!ere blestemată strigă el. e #rei să fa!i !u mine,o', Doamne 0 ă nu îndrăzneşti, să nu îndrăzneşti, stimate domn, altminteri, ţi-o $ur =... %+istă şi ai!iautorităţi şi eu... eu... pe s!urt, !onform rangului meu... şi baronul de asemenea... pe s!urt, #ei. fiarestat şi e+pulzat !u poliţia, !a să nu mai ffbi s!andal= înţelegi, domnule Bi !u toate !ă i se tăiaserăsuflarea de furie era îngrozitor de speriat.

9 Domnule general, i-am răspuns eu !u un !alm insuportabil pentru el, nu poţi fi arestat pentrus!andal, înainte de a-d pro#o!a. u mi-am în!eput în!ă e+pli!aţiile !u baronul şi dumnea#oastră nuştiţi în!ă de lo! sub !e formă şi pe !e temeiuri am de gînd s-o fa!. /reau numai să lămures! presu-

punerea, $ignitoare pentru mine, !ă m-aş afla sub tutela unei persoane !are ar a#ea, !'ipurile, putere asupra libertăţii mele de #oinţă. /ă neliniştiţi şi #ă alarmaţi zadarni!. 9 *entru Dumnezeu, Ale+ei 0#ano#i!i, pentru Dumnezeu, lasă-te de a!eastă intenţie absurdă = bolborosi generalul, s!'imbîndu-şi pe lo! tonul mînios !u unul rugător şi apu-!îndu-mă !'iar demîini. DăLi seama, !e o să iasă din asta = Din nou neplă!eri= Re!unoaşte şi dumneata, trebuie să amai!i o atitudine deosebită, mai !u seamă a!um =... &ai !u seamă a!um =... C, nu !unoşti, nu !unoştiîntreaga mea situaţie =... înd #om ple!a, sînt gata să te primes! din nou. %u, a!um, numai aşa, ei, într-un !u#înt, înţelegi doar moti#ele 0 trigă el, disperat, Ale+ei 0#ano#i!i, Ale+ei 0#ano#i!i =...F1FRetrăgîndu-mă spre uşă, l-am rugat din nou insistent să nu se nelinişteas!ă, i-am făgăduit !ă totul se #asfîrşi bine şi onorabil şi m-am grăbit să ies.;neori ruşii, !înd se află în străinătate, sînt din !ale-afară de fri!oşi şi se tem groza# de !ele !e ar

putea să se spună despre ei şi de felul !um ar fi pri#iţi, da!ă e !u#iin!ios sau nu !utare sau !utarelu!ru. *e s!urt, se poartă !a şi !um ar a#ea un !orset, mai !u seamă !ei !are pretind !ă ar a#ea osituaţie importantă. el mai plă!ut pentru ei este să adopte un tipar !onformist, dinainte stabilit, pe!are-l respe!tă orbeşte 9 în 'oteluri, la plimbare, în so!ietate, în !ălătorie... Dar generalului i-a s!ăpat!ă peste toate a!estea mai e+istă o situaţie deosebită !are-i !erea să aibă o 8atitudine deosebită:. Dea!eea s-a speriat deodată !u atîta laşitate şi şi-a s!'imbat tonul faţă de mine. Am luat !unoştinţă deasta şi mi-am notat în gînd, e înţelege !ă era în stare să se adreseze mîine prosteşte, unor autorităţi,aşa lîn!ît, într-ade#ăr, trebuia să fiu !u băgare de seamă.

De altfel, nu-mi #enea de lo! să-l ne!ă$es! propriu-zis pe general dar a#eam !'ef a!um s-o înfurii pe*olina. e purtase atît de !rud !u mine şi ea însăşi mă împinsese pe !alea asta stupidă, în!ît a!um#roiam s-o siles! să-mi !eară ea însăşi să mă opres!. în fond, pozna mea o putea !ompromite şi pedînsa. Afară de asta se năs!useră în mine alte senzaţii şi dorinţe da!ă, de pildă, apar în faţa ei, din

proprie #oinţă, drept un nimi!, asta nu înseamnă de lo! !ă şi în faţa oamenilor sînt o !ur!ă plouată şi,fireşte, nu baronul e a!ela !are ar putea ,,să mă bată !u bastonul:. A#eam !'ef să-mi rîd de ei toţi şi să

par groza#. -au de!ît să #adă. % sigur !ă aa o să se sperie de s!andal şi o să mă !'eme din nou. 0arda!ă nu mă !'eamă, o să #adă totuşi !ă nu-s o !ur!ă murată... . ,(C ştire uimitoare 7 !'iar a!um am auzit de la dăda!a noastră, pe !are am întîlnit-o pe s!ară, !ă &ariailippo#ma a ple!at azi, singură-!u!, la Tarlsbad, !u trenul de seară, la #erişoara ei. e-o fi asta Dăda!a spune !ă se pregătea de

F1Lmult, dar !um se fa!e !ă nu ştia nimeni De altfel, se prea poate !a numai eu să nu fi ştiut. Dăda!a s-as!ăpat !u o #orbă şi anume !ă &aria ilippo#na a a#ut o dis!uţie aprinsă !u generalul în!ă de a!umdouă zile. *ri!ep. *esemne !ă-i #orba de M-Ue >lan!'e, Da, se pregăteşte !e#a 'otărîtor.)Capitolul +)) 0n dimineaţa următoare am !'emat !'elnerul şi i-am !erut să mi se fa!ă nota separat. Cdaia nu era într-atît de s!umpă, în!ît să mă sperie prea mult şi să mă sileas!ă să mă mut din 'otel. A#eam işaispreze!efrederi!i, iar mai departe... mai departe mă aştepta, poate, îmbogăţirea= urios, în!ă n-am !îştigat, darmă port, simt şi gîndes! !a un bogătaş şi nu mă pot în!'ipui altminteri.A#eam de gînd, Gn !iuda orei matinale, să mă du! neîntîr-ziat la mister Astle@, la 'otelul dAngleterre,foarte aproape de noi, !înd deodată a intrat la mine Des "rieu+. Asta nu se mai întîmplase ni!iodată şi,

pe deasupra, !u domnul a!esta mă aflam, în tot timpul din urmă, în relaţii din !ele mai rele şi

în!ordate. u-şi as!undea #ădit dispreţul său faţă de mine, ba !'iar !ăuta să-l sublinieze !ît despremine, îmi a#eam moti#ele mele să nu-i fiu bine#oitor. *e s!urt, îl uram. /enirea lui m-a mirat nespus.



Am g'i!it Gndată !ă s-a i#it !e#a deosebit.A intrat foarte politi!os şi mi-a fă!ut un !ompliment în pri#inţa odăii mele. /ăzîndu-mă !u pălăria înmînă, s-a interesat da!ă ies să mă plimb atît de de#reme. Auzind !ă mă du! la mister Astle@ !u otreabă, s-a gîndit, şi-a dat seama despre !e-i #orba şi faţa lui a !ăpătat o e+presie nespus de îngri$orată.Des "rieu+ semăna !u toţi fran!ezii, adi!ă era #esel şi amabil !înd se !erea şi-i !on#enea, şiinsuportabil de pli!ti!os atun!i !înd a fi #esel şi amabil în!eta a fi o ne!esitate. ran!ezul e rareoriamabil în mod spontane amabil întotdeauna la porun!ă, din !al!ul. Da!ă, de pildă, #ede ne!esitatea dea fi fantezist, original, !ît mai ieşit din !omun, de-F15#ine stupid şi artifi!ial, iar aşa-zisa lui fantezie nu e de!ît repetarea unor tipare #e!'i, de mult

banalizate. în s!'imb, prin natura lui, fran!ezul este un om pra!ti! în sensul !el mai mes!'in, mai mi!- burg'ez şi mai !omun !u putinţă, pe s!urt, e !ea mai pli!ti!oasă fiinţă din lume. După părerea mea,numai no#i!ii şi mai !u seamă domnişoarele ruse se lasă îru!întate de fran!ezi. *entru ori!e altă fiinţă!u s!aun la !ap de#in îndată e#idente şi odioase a!ele reguli de politeţe dinainte stabilite, !are!onstituie substratul amabilităţii, al dezin#olturii şi bunei dispoziţii mondene.

9 Am #enit la dumneata într-o !'estiune, în!epu el e+trem de :dega$at, deşi politi!os, de altfel, şi nu-ţi #oi as!unde !ă sînt un sol sau, mai bine spus, un mi$lo!itor din partea generalului. întru!ît !unos!

foarte slab limba rusă, n-am înţeles ieri aproape nimi! din !on#orbirea d#. însă generalul mi-ae+pli!at în amănunt şi mărturises!... 9 As!ultă, monsieur Des "rieu+, l-am întrerupt, uite, dumneata te-ai apu!at să fii mi$lo!itor şiîn a!eastă !'estiune. %u nu-s, fireşte, de!ît !un outchitel" şi ni!iodată n-am pretins onoarea de a fi

prieten intim al a!estei !ase, sau de a a#ea nişte relaţii mai apropiate şi de a!eea nu !unos! binesituaţia dar lămureşte-mă 7 oare dumneata ai de#enit membru al a!estei familii *entru !ă, la urmaurmei, iei parte la absolut tot !e se îritîmplă şi de#ii îndată mi$lo!itor în toate...întrebarea mea nu-i plă!u. %ra prea stră#ezie pentru el şi nu #oia să se trădeze.

9 &ă leagă de general în parte afa!erile, în parte unele chestiuni speciale, rosti el !u ră!eală."eneralul m-a trimis să te rog să renunţi la intenţiile dumitale de ieri. <ot !e ai năs!o!it e, fireşte,foarte spiritual dar dînsul m-a rugat anume să-ţi demonstrez !ă nu #ei reuşi de lo!mai mult, baronulnu te #a primi şi, în sfîrşit, domnia-sa dispune, în ori!e !az, de toate mi$loa!ele !a să s!ape de #iitoare

neplă!eri din partea dumitale. Re!unoaşte şi dumneata. Bi atun!i, spune, la !e bun să mai !ontinui îns!'imb, generalul îţi făgăduieşte !u !ertitudine să te primeas!ă din nou în !asa sa, de îndată !e se #ori#i împre$urări fa#orabile, iar pînă atun!i să ţină !ont de salariul duinitale, de *os appointements. %destul de !on#enabil, nu-i aşa F1?î-am repli!at !ît se poate de !alm !ă e oare!um greşit în părerea lui, !ă poate nu #oi fi gonit de baron,!i, dimpotri#ă, as!ultat, şi l-am rugat să mărturiseas!ă sin!er, !ă a #enit, probabil, to!mai pentru aafla 7 !um anume am de gînd să pro!edez în a!eastă !'estiune

9 C, Doamne, da!ă generalul e atît de interesat de problema asta, se înţelege !ă i-ar fi plă!ut să afle!um şi în !e fel #ei pro!eda. % atît de fires! =&-am apu!at să-i e+pli!, iar el să as!ulte, tolănit, !u !apul uşor aple!at pe o parte, în dire!ţia mea, !u o#ădită nuanţă de ironie pe faţă, pe !are nu !ăuta să şi-o as!undă. în general, se ţinea !u nasul pe sus.

&ă străduiam din răsputeri să mă prefa! !ă pri#es! problema !u !ea mai mare seriozitate. 0-ame+pli!at !ă, întru!ît baronul s-a adresat generalului !u o plîngere împotri#a mea, !a şi !um aş fi fostsluga a!estuia, în primul rînd m-a fă!ut să-mi pierd postul, iar în al doilea rînd m-a tratat !a pe o

persoană !are nu-i în stare să răspundă pentru propriile sale fapte şi !u !are nu merită ni!i să stai de#orbă. % de înţeles !ă mă simt, pe bună dreptate, $ignit !u toate a!estea, iţinînd seama de diferenţa de#îrstă, de poziţia în so!ietate et caetera, et caetera (eînd am a$uns ai!i abia mă ţineam să nu rid), nu#reau să iau asupra mea o nouă ne!'ibzuinţă, adi!ă să-i pretind dire!t baronului, sau !'iar să-i propunnumai, să-mi dea satisfa!ţie. u atît mai mult mă !onsider absolut în drept să-i prezint lui, şi mai !useamă baroanei, s!uzele mele, mai ales !ă, într-ade#ăr, în ultima #reme mă simt bolna#, prost dispus,am de#enit, !a să zi! aşa, fantezist et caetera, et caeteia. Dar baronul însuşi, adresîndu-se ierigeneralului !u insistenţa $ignitoare pentru mine de a fi !on!ediat, m-a pus în situaţia de a nu-i mai

putea prezenta domniei-sale şi baroanei s!uzele mele, fiind!ă atît domnia-sa !ît şi baroana şi toatălumea #or !rede, !u siguranţă, !ă-mi !er s!uze de fri!ă, -!a să-mi re!apăt postul. Din toate a!esteareiese !ă mă aflu a!um silit să-l rog pe baron să-mi !eară mai întîi el însuşi s!uze, într-o formulă !ît



mai moderată 9 să afirme, de pildă, !ă n-a intenţionat de lo! să mă $igneas!ă. Bi după !e baronul #ae+prima a!estea, eliberîndu-mă, atun!i eu, din toată inima şi !u toată sin!eritatea, îi #oi prezentas!uzele mele. *e s!urt, am în!'eiat eu, nu !er de!ît !a baronul să-mi dezlege mîinile.F14-9 <ii, !îtă sus!eptibilitate şi !îtă pedanterie = De !e să te s!uzi Re!unoaşte, monsieur... monsieur...!ă le-ai năs!o!it pe toate dinadins, !a să-l ne!ă$eşti pe general... sau poate !ă ai un alt interes spe!ial...mon cher monsiem, pardon, :ai oulie #oire nom, monsieur 2le3is 4est !e pas

9 Dă-mi #oie, mon cher maruis , dumitale !e-ţi pasă 9 Mais le general... 9 Bi generalului !e-i pasă 0eri spunea !e#a, !ă trebuie să aibă nu ştiu !e atitudine... şi era atît deneliniştit... n-am pri!eput nimi!.

9 %+istă, da, e+istă o situaţie spe!ială, mă urmă Des "rieu+ pe un ton rugător în !are răzbătea tot maimult !iuda. C !unoşti pe mademoiselle de ominges

9 Adi!ă pe mademoiselle >lan!'e 9 %i da, pe mademoiselle >lan!'e de oiminges... ei madame sa mere ... re!unoaşte şi dumneatai!ă generalul... pe s!urt generalul e îndrăgostit, ba !'iar... poate !ă #a a#ea io! o !ăsătorie. Bilîn!'ipuieţi în a!eastă situaţie să .se iste tot. soiul ide s!andaluri şi po#eşti neplă!ute...

9 u #ăd ni!i un s!andal şi ni!i o po#este neplă!ută !are să aibă legătură !u !ăsătoria. 9 Dar le aron est si irascile, un caractere prussien, *ous sa*e5, eniin une uerelle d2Uemand . 9 &ie însă, nu dumnea#oastră, fiind!ă eu nu mai -aparţin !asei... (ăutam dinadins să fiu !ît mainerod.) Dar, daţi-mi #oie, e stabilit !ă mademoiselle >lan!'e se mărită !u generalul Atun!i !e maiaşteaptă /reau să zi!, de !e să as!undă asta de noi, ai !asei

9 u-ţi pot... de altfel, nu-i !u totul... totuşi... ştii, aşteaptă o ştire din Rusia generalul trebuie să pună la Upun!t nişte afa!eri... 9 A, a= a aoulin'al Des "rieu+ ană pri#i !u ură. Dragă domnule, iartă-mă, am uitat numele dumitale, domnul Ale+is, nu-i aşa (r.) Dragă mar!'ize. (r.) Dar generalul. (r.) *e domnişoara >lan!'e de ominges şi pe mama domniei-sale. (r.) >aronul este atît de iras!ibil, o fire prusa!ă, ştiţi, în sfîrşit,un s!andal în stil nemţes!. (r.)F12

9 *e s!urt, mă întrerupse el, mă bizui întru totul pe amabilitatea dumitale înnăs!ută, pe inteligenţa, pe ta!tul dumitale... sînt sigur !ă ai să fa!i asta pentru familia în !are ai fast (primit !a o rudă, iubit,respe!tat...

9 Dă-mi #oie, am fost alungat = ;ite, dumneata susţii a!um !ă-i numai de fonmă darre!unoaşte !ă ida!ă ţi s-ar spune 7 8-aş #rea, fireşte, să te ure!'ez, dar lasă-te de formă să fiiure!'eat:... nu-i aproape a!elaşi lu!ru

9 Da!ă-i aşa, da!ă ni!i un fel de rugăminţi n-au influenţă asupra dumitale, în!epu el aspru şi arogant,dă-mi #oie să tf asigur !ă se #or lua măsuri. %+istă ai!i autorităţi, #ei fi e+pulzat !'iar azi 9ue diale Un lanc ec comme *ous , #rea să pro#oa!e la duel o persoană de talia baronului =rezi !ă #ei fi lăsat în pa!e iii sigur !ă nimeni nu se teme ai!i de dumneata = Da!ă te-am rugat, amfă!ut-o mai mult de la mine, fiind!ă ll-ai supărat pe general. Care poţi !rede, poţi !rede oare !ă

baronul no să porun!eas!ă la!'eului să te dea, pur şi simplu, afară

9 Dar n-am să mă du! singur, i-aim răspuns !u un !alm desă#Grşit, te înşeli, monsieur Des "rieu+,toate a!estea se #or petre!e mult mai !u#iin!ios de!Gt îţi în!'ipui. ;ite, i!'iar a!um mă du! la misterAstle@ şi am sănl +og să-mi fie mi$lo!itor, !u un !ur#iînt să-mi fie second . Cmul a!esta ţine la mineşi pre!is nu mă refuză. >l ise #a du!e la baron şi baronul îl #a primi. Da!ă eu, un outchitel, pot fi luatdrept un sualtern, da!ă în sfîrşit sînt lipsit de apărare, apoi mister Astle@ este nepotul unui lord, alunui lord autenti!, o ştie ori!ine, aii lordului *eebro!E, îşi lordul a!esta se află ai!i. Crede-mă !ă

baronul #a fi politi!os !u mister Astle@ şi-l #a as!ulta. Bi da!ă nu, mister Astile@ #a lua asta drept o $ignire personală (ştii !ît de perse#erenţi start englezii) şi #a trimite din partea lui un prieten la baron,or el are prieteni buni. on!'ide a!um !ă s-ar putea să iasă altfel de!ît presupui.ranţuzul s-a speriat de-a binelea într-ade#ăr, toate păreau ifoarte #erosimile şi reieşea !ă îmi stă în

putere să is! o po#este întreagă. e naiba, un băie!an"ru !a dumneata. (#r.) $ecun"ant. (#r.)

F1M 9 Dar te rog, în!epu el !u glas absolut rugător, lasă toate astea = -ar zi!e !ăLi fa!e plă!ere să iasăneplă!eri= u de satisfa!ţie ai dumneata ne#oie, !i de istorii neplă!ute = puneam !ă toate a!estea au



să iasă amuzant, ba !'iar spiritual 9 !eea !e poate şi urmăreşti, dar, pe s!urt, în!'eie el, #ăzînd !ă m-am s!ulat să-mi iau pălăria, am #enit să-ţi transmit a!este !îte#a !u#inte din partea unei persoane 9!iteşte, am fost însăr!inat să aştept răspuns.punînd a!estea, s!oase din buzunar un bileţel împăturit şi sigilat, pe !are mi-l întinse. De mîna*olinei istătea s!ris 78Am a#ut impresia !ă #rei să !ontinui po#estea asta. <e-ai supărat şi în!epi să fa!i !opilării. Dar simitla mi$lo! împre$urări spe!iale, pe !are poate am să ţi ie e+pli! mai tGr-ziu te poftes! să în!etezi şi să teastîmpeii. e nerozii= Am ne#oie de dumneata îşi ai făgăduit să mă las!ulţi. Aminteşte-ţi deo'lantgenberg. <e rog să fii !uminte şi, da!ă e ne#oie, îţi porun!es!. A idumitale, *.

6.0. Da!ă eşti supărat pe mine pentru !ele !e s-au întGmplat ieri, iartă6mă.:Am simţit, !itind a!este irînlduri, !ămi $oa!ă totul înaintea o!'ilor. >uzele îmi păliră şi în!epui sătremur. >lestematul de franţuz se uita la mine !u o ne#ino#ăţie prefă!ută, mutîndu-şi pri#irea, pentru ae#ita, !'ipurile, să-mi #adă tulburarea. &ai bine ar fi <0 de mine.

9 >ine, i-am spus eu, mademoiselle poate să fie liniştită. Dă-mi #oie totuşi isă te întreb, am adăugateu tăios, de !e nu mi-ai transmis biletul de la bum în!eput în lo! să trăn!ăneşti prostii, am impresia!ă ar fi trebuit să în!epi !u lasta... da!ă ai #enit anume !u o însăr!inare.

9 C, am #rut... în general totul e atît de !iudat, în!ît ai să-mi ierţi nerăbdarea fireas!ă. /oiam să aflu

eu însumi, !ît mai repede, de la dumneata personal, intenţiile idumitale. De altfel, nu ştiu !e s!rie îna!est bilet şi !redeam !ă am tot timpul să ţi-l transmit. 9 Înţeleg, pur şi simplu ţi s-a !erut să miL transmiţi numai în !az e+trem, iar da!ă #ei aplana totul#erbal, să nu mi-l mai dai. Aşa-i Re!unoaşte des!'is, monsieur Des "rieu+ =

9 6eui-etre, spuse el, luGnd o atitudine nesţpus de reţinută şi pri#indu-mă într-un !'ip anume.320

&i-am luat pălăria dădu din !ap şd ieşi. &i s-a părut !ă disting pe buzele lui un zGmbet bat$o!oritor.*ar!ă putea fi altfel

9 C să ne mai so!otim noi doi, ifranţuzule, o să ne mai în!er!ăm puterile = bolboroseam, !oborînds!ările. u eram în!ă în stare să-ani (dau seama de nimi!, de par!ă aş fi primit o lo#itură în !ap. Aerulim-a ră!orit puţin.*este #reo două minute, de îndată !e am putut să $ude! limpede, mi is-au înfăţişat !u -!laritate idouă

idei7 prima 9 !ă din asemenea prostii, din dîte#a glume ştrengăreşti şi ameninţări co%ilăreştine#erosimile, .rostite ieri lîn trea!ăt, s-a putut stîrni o alarmă af!îit 0de general& Bi a doua7 !einfluentă are. totuşi, a!est franţuz asupra *olinGi % de a$uns un !u#înt din partea lui şi ea (fa!e tot !eare el ne#oie, s!rie un bilet, ba !'iar mă şi roag&. e (înţelege i!ă relaţiile dintre ei doi au fostîntotdeauna pentru mine io enigmă, !'iar din primele zile, de iînd aim în!eput să-i !unos! itotuşi, înultima #reme, am băgat de seamă la ea un dezgust !ategori!, ba i!'iar dispreţ faţă de diînsul, în 0timp!e el ni!i nu se uita la ea, sau se purta de-a dreptul nepoliti!os. Am obser#at asta. *olina însăşi mi-a#orbit de dezgustul ei a lăsat &ă-i s!a$pe mărturisiri e+trem de importante. înseamnă !ă el o stăpîneşte,

pur şi simplu, o ţine !u nişte lanţuri misterioase...Capitolul +))) a promenadă, !um se numeşte ai!i, adi!ă pe aleea !u !astani, l-am întîlnit pe englezul imeu.

9 C, o = în!epu el, zărindu-mă, mă du!eam la dumneata, iar (dumneata #eneai la mine. /a &ă zi!ă,

te-ai despărţit de ai dumitale 9 în primul nînd, spune-mi !um se fa!e !ă le ştii pe toate 3 l-am iîntrelbat eu mirat. Care po#estea aa$uns !unos!ută de toţi

9 .C, nu, n-o !unos! toţi , de altfel, ni!i nu fa!e să a$ungă !unos!ută. imeni nu #orbeşte nimi!. 9 în !azul a!esta de !e o !unoşti dumneata Bl 9 Dostoie#sEi 9 #oi. 0/F31

9 C !unos!, adi!ă am a#ut prile$ul so !unos!. ;nde ai să ple!i a!um de-ai!i Oin la dumneata şi dea!eea am #enit.

9 %şti un om bun, mister Astle@, i-am spus eu (totuşi m-a uimit nespus 7 de unde ştie ) şi fiind!ă numi-am băut cafeaua în!ă, iar dumneata, probabil, nu ţiai băut-o !um trebuie pe a duimitale, să.mergem la !afeneaua !azinoului, isă istăm a!olo, să fumăm îşi am să-ţi po#estes! tot, iar... dumneata

de asemenea.afeneaua era 0la o sută de paşi. i s-a adus !afeaua, ne-am. aşezat,. mi-am aprins o ţigară, iar misterAstle@, fără să-şi aprindă nimi!, şi-a aţintit o!'ii asupra mea, gata isă as!ulte.



9 u ple! ni!ăieri, rămGn ai!i, am în!ăput eu. 9 %ram sigur !ă o să rămîi, rosti aprobator mister Astle@. Du!înidu-mă la el, nu a#usesem de lo!intenţia, ba !'iar e#itam dinadins să-i po#estes! !e#a despre dragostea mea pentru *alma, ilm toate a!este zile nus!osesem ni!i un !u#înt despre ea. Bi apoi, el era foarte itimiid. Din prima dată am băgat ide seamă !ă*olina i-a produs o impresie puterni!ă, dar el nu pomenea ni!iodată numele ei. urios era însă !ădeodată, în !lipa !lînd se aşezase şi a în!eput să mă fi+eze !u pri#irea lui stăruitoare, plumburie, şi înmine s-a i#it, nu ştiu de !e, dorinţa de a-i po#esti tot, adi!ă toată dragostea mea, !u toate detaliile. Am#orbit o $umătate de !eas în !ap şi-mi fă!ea o nespusă plă!ere, pentru înt'ia oară, să po#estes! despretoate astea = >ăgînd de seamă !ă pe alo!uri, aprinziîridu-mă, el -se fîstî!eşte, am a!!entuat dinadinsÎnflă!ărarea po#estirii. De un lu!ru inii pare rău 7 poate !ă spusesem !ftte#a lu!ruri nepotri#ite desprefranţuz...Bezînd în faţa mea, mister Astle@ mă as!ulta nemiş!at, fără să s!oată iniei un !u#Gnt, ni!i un sunet şi

pri#indu-mă drept (în o!'i dar !înd am în!eput să #orbes! despre franţuz m-a pus la pun!t leuse#eritate, iîntrebîndu-mă 7 am eu oare drPptul să pomenes! de a!eastă treabă !are nu mă pri#eşte 1

Mister Astle@ punea (întotdeauna întrebări în !'ip foarte !iudat. 9 Ai (dreptate 7 mă tem !ă mu 9 d-am răspuns.

9 Despre a!est mar!'iz şi despre mm *olina nu poţi spune nimi! prei!is lîn afară ide presupuneri &-a mirat din nou o asemenea întrebare !ategori!ă din partea unui om atît de timid !a mister [email protected]

9 u, nimi! pre!is, am răspuns, ise înţelege !ă nimi!. 9 Da!ă-i asia, ai fă!ut rău nu numai !ă mi-ai #orbit mie despre asta, dar !ă ai gindit-o mă!ar. 9 (>ine, bine = Re!unos! dar a!um nu despre asta e #orba, l-am Întrerupt, mirat în sinea mea.Apoi iam istorisit întreaga po#este de ieri, în toate amănuntele, purtarea *olinei, întGmplarea !u

baronul, !on!edierea mea, e+traordinara laşitate a generalului şi, la urmă, i-am e+pus amănunţit !utoate detaliile, #izita de azi a lui Des "rieu+în în!'eiere i-am arătat biletul.

9 e dedu!i din asta l-am întrebat. Am #enit anume !a să aflu !e gîndeşti. în !eea ce mă pri#eşte pemine, !red !ă l-aş u!ide pe franţuzul ăsta şi poate !ă am s-o fa!.

9 Bi eu, spuse mister Astle@. ît despremiss

*olina... ştii, se 0ntînnplă să intrăm în relaţii !uoameni pe !are-i urîm !'iar, da!ă ne#oia o !ere. Ai!i s-ar putea să e+iste nişte legături ne!unos!utedumitaile, !are (depind de împre$urări din afară. red !ă poţi fd liniştit 9 în parte, se înţelege. în pri -#inţa faptei sale de ieri 0nsă, ea e desigur foarte !iudată 9 nu fiind!ă a #rut să s!ape de dumneata şi te-a pus la dis!reţia lo#iturilor de baston ale baronului (!are nu înţeleg de !e nu lea folosit, de #reme !ea#ea bastonul în mînă), !i fiind!ă o asemenea ieşire pentru... pentru o miss atît de ferme!ătoare ene!u#iin!ioasă. e înţelege, ea nu putea g'i!i !ă-i #ei împlini înto!mai dorinţa de a-şi bate $o!...

9 Btii !e#a &triai eu brus!, pri#indu-l ţintă pe mister Astde@, am impresia !ă dumneata ai maiauzit toate a!estea, şi îşitii de la !ine 'iar de la miss *olina =

Mister Asitfle@ mă pri#i mirat. 9 0ţi llu!es! o!'ii şi !ites! lîn ei suspi!iune, rosti el, re-Juinidu-işi !almul dinainte, dar n-ai ni!i celmai mi! drept să.-ţi dez#ălui suspi!iunile. u pot să-ţi re!unos! a!est drept şi refuz !ategori! să

răspund la Întrebarea dumitaile. 9 >ine, a$unge = i!i mu-i ne#oie = am strigat !iudat de tulburat îşi neînţelegînd de !e mi-o fi #enitasta în minte = înd, unde, în !e fel putuse fi ales mister Astle@ drept !onfident de *alina De altfel, înultima #reme l-am !am s!ăpat din #edere pe mister Astle@, iar *olina a fost întotdeauna enigmati!ă

pentru mine 9 atît de enigmati!ă, în!ît, de pildă, a!um, apueîndu-onă să-i po#estes! lui mister Asfile@Întreaga istorie a iubirii mele, !'iar în timpul po#estirii am fost deodată uimit2323

de faptul !ă nu eram în stare să spun aproape nimi! !on!ret, pre!is despre relaţiile mele !u ea.Dimpotri#ă, totul era fantasti!, straniu, neîntemeiat, ifără sens.

9 >ine, bine sînt dezorientat şi deo!amdată nu pot pri!epe multe, am răspuns eu !u un glas de par!ăm-aş fi sufo!at. Dar dumneata eşti un om ibun. A!um 9 o altă !'estiune, şi-ţi !er nu sfatul, !i

părerea.Am tă!ut un timp, apoi am în!eput 7 9 um !rezi, de !e s-a speriat aşa generalul De !e din-tr-o măgărie de-a mea, de !ea mai stupidă



speţă, au s!os o asemenea istorie C istorie de asemenea proporţii, în!ît Des "rieu+ în persoană agăsit de !u#iinţă să se ameste!e (or el se ameste!ă numai în !azurile !ele mai importante), m-a#izitat (!e zi!i=), m-a rugat, m-a implorat 9 el, Des "rieu+, pe mine = în sfîrşit, notează bine, a #enit laora nouă, la nouă fără un sfert, iar biletul de la miss *olina se afla în mîinile lui. înd a fost s!ris, teîntreb *oate !ă miss *olina a fost trezită pentru a!easta = Apoi, !eea !e dedu! din asta e !ă miss*olina e s!la#a lui (da!ă a a$uns să-mi !eară to!mai mie iertare =) şi în plus !e are ea din asta, ea

personal De !e se interesează ea atît de mult de afa!erea asta De !e s-au speriat ei de nu ştiu !e baron Bi !e-i da!ă generalul se însoară !u mademoiselle >lani!'e ide ominges %i spun !ă trebuiesă aibă o atitudine deoseit& i!a urmare a a!estei împre$urări 9 dar prea e deosebit itotuil, re!unoaşteşi dumneata. um !rezi iînit !on#ins, după o!'ii dumitale, !ă ştii în !'estiunea asta mai multede!ît mine 0

Mister Astle@ ziîimbi şi dădu idin !ap. 9 într-ade#ăr, mi se pare !ă iştiu mult mai multe de!ît dumneata şi lîn !'estiunea asta, apuse el.<oata afa!erea o pri#eşte nuimai pe mademoiselle >lane'e şi sînt !on#ins !ă e ade#ărul ade#ărat.

9 Dar !e-i !u mademoiselle >lan!'e strigai eu nerăbdător (se năs!use brus! speranţa !ă a!uim o săaflu !e#a despre M-lle *olina).

9 red !ă mademoiselle >laii!'e are în i!lipa de faţă un interes deosebit să e#ite !u ori!e !'ip o

întîlnire !u baronul şi baroana, !u atît mai mult !u !ît ar fi o întîlnire neplă!ută, ba mai rău - -s!andaloasă.324

9 %i = %i = 9 A!um doi ani, în timpul sezonului, mademoiselle >lan!'e a fost ai!i, în Ruletenburg. i%ram şieu, de asemenea. Mademoiselle >lan!'e nu se !'ema pe atun!i mademoiselle de ominges, şi ni!imama ei, madame *eu*e ominges nu e+ista. în ori!e !az, ni!i nu se pomenea de dînsa. Des "rieu+ nue+ista ni!i el. Am adîn!a !on#ingere !ă ei nu numai !ă nu-s rude, dar se !unos! foarte de !urînd.&ar!'iz, Des "rieu+ a de#enit de asemenea e+trem de re!ent 9 sînt sigur de asta, $ude!înd după unanumit fapt. % de presupus !'iar !ă pînă şi numele, Des "rieu+, şi l-a luat de !urînd. unos! ai!i pe !i-ne#a !are l-a întîlnit sub un alt nume.

9 Dar are realmente un !er! ide !unoştinţe impunătoare. 9 C, asta e posibil. 'iar şi mademoiselle

>lan!'e poatesă-l aibă. Dar a!um doi ani mademoiselle >lan!'e, în urma plîngerii a!eleiaşi baroane, a !ăpătatin#itaţia, din partea poliţiei lo!ale, să părăseas!ă oraşul şi l-a părăsit.

9 um aşa 9 Dînsa a apărut atun!i mai lîntîi !u un italian, un fel de prinţ, purtînd un nume istori!, >anberiniL,sau !e#a asemănător. Cmul era plin de inele şi briliante, ni!i mă!ar false. e plimbau (într-o trăsurăe+traordinară. Mademoiselle >lan!'e $u!a trente et uaiante, şi totul a mers mai întîi bine, apoinoro!ul în!epu s-o trădeze aşa iîmi amintes!. într-o seară a pierdut o sumă fabuloasă. Dar !eea !e-i şimai rău, într-un eau matin, prinţul ei dispăru nu se ştie unde dispărură si !aii, trăsura, totul. ota (la'oteil era îngrozitor de ridi!ată. Mademoiselle (din &-me >arberini s-a transformat brus! înmademoiselle elma) ţipa în tot 'otelul işi în furia ei îşi sfîşia ro!'ia. în a!elaşi 'otel lo!uia un !onte

polonez (toţi polonezii aflaţi în !ălătorie sînt !onţi) şi mademoiselle elima, sfîsiin-du-şi 'ainele, şi

zgîriinldu-şi faţa, !a o pisi!ă, !u minunatele ei mGini spălate !u parfum, îi produse o oare!are impresie.tatură de #orbă şi pînă la prînz ea se !onsolă. eara, !ontele apăru !u dGnsa la braţ în !azinou. Mademoiselle elma rîdea, !a ide obi!ei, foarte tare, şi manierele ei ide#eniră !e#a mai dega$ate. 0ntrădire!t în !ategoria a!elor doamne, $u!ătoare de ruletă, !are, atun!i !înid se apropie de masă, împingdinF35răsputeri !u umărul pe $u!ătorul ide alături* !a să-şi fa!ă lo!. în asta !onstă ai!i şi!ul aparte ial a!estor!u!oane. e-ai #ăzut, !red

9 C, da = 9 i!i nu merită să le #ezi. pre ne!azul publi!ului onorabil ele nu dispar de ai!i, !el puţin a!elea!are s!'imbă în fie!are zi la masă 'Grtii de !îte o mie de fran!i. De altfel, de îndată !e în!etează să mais!'imbe 'îrtii, isînt pe lo! poftite să ple!e. Mademoiselle eilma mai !ontinua să s!'imbe 'Grtii dar

şansa ei era şi mai proastă 1Na înainte. Oine seamă, !u!oanele a!estea $oa!ă de foarte multe ori !uşansă au o uimitoare stăpGnire de sine. De altfel, po#estea mea se sfîr-şeşte ai!i. într-o zi, la lei !a şi



9 >a eu ştiu, eu ştiu = repetai, furios, aşteaptă şi el moştenirea, fiind!ă miss *olina #a primi o zestreşi după !e o #a !ăpăta o să i se arun!e de gGt. <oate femeile sînt la fel= 0ar cele mai trufaşe a$ung !elemai obişnuite s!la#e = *olina e !apabilă numai de o pasiune, şi mai mult nimi!. Asta-i părerea meadespre ea. *ri#eşte-o, mai ales atun!i !înd e singură şi ingîndurată 7 are iîn ea !e#a predestinat, fatal,

bJes-teraat = % !apabilă de toate ororile #ieţii şi ale pasiunii... ea... ea... dar !ine mă !'eamă ame+dlamat deodată. ine mă strigă Am auzit !um m-a !'emat !ine#a pe ruseşte 7 8Ale+ei 0#ano#i!i =:C #o!e de femeie, auzi, auzi =0ntre timp ne apropiam de 'otelul nostru. *ărăsisem de mult !afeneaua, aproape fără să ne dăm seama.

9H Am auzit nişte strigăte de femeie, dar nu ştiu pe !ine !'eamă strigă pe ruseşte a!um #ăd de unde#in strigătele, îmi arătă mister Astle@, strigă femeia a!eea, !are sade într-un fotoliu mare şi pe !are audus-o îm !lipa a!easta pe peron mai mulţi la!'ei. în spatele ei se !ară #alize, înseamnă !ă a sosit de!urînd un tren.328

- Dar de !e mă !'eamă trigă iar pri#eşte, ne fa!e semne !u imîna. 9 /ăd !ă ne fa!e semne, spuse mister Astle@. 9 Ale+ei 0#ano#i!i 0 Ale+ei 0#ano#i!i = Cf, Doamne, !e mai tont = se auzeau ţipete disperate de pe peronul 'otelului.Am pornit, aproape allergînd, spre intrare. Am păşit pe palier şi... de uluire imi-au !ăzut braţele, iar

pi!ioarele s-au lipit par!ă de (plă!ile de piatră.Capitolul )8 *e palierul de sus al largului peron, dusă pe s!ări în fotoliu, lîn!on$urată de ser#itori, ser#itoare şimulţimea slugarni!ă de ser#anţi ai 'otelului, în prezenţa ober-!'elnerului însuşi, ieşit să întGmpine peînalta #izitatoare, sosită !u atî-tea surle şi trompete, înto#ărăşită de slugi proprii şi !u atîtea baloturi şigeamantane, trona... unica Da, era !'iar ea, An-tonida /asilie#na <arase#i!e#a, moşiereasă şi

boieroai!ă din &os!o#a, iîn #îrstă de şapteze!i şi !in!i de ani, autoritară şi bogată, )a aoulin'a,!ăreia i se trimeteau şi de la !are se primeau telegrame, !ea tare era pe moarte şi nu mai murea,apărînd deodată (n mi$lo!ul nostru, !'iar ea, în persoană, !ăzînid !a un trăsnet. e i#ise, deşi

paralizată, purtată, !a de obi!ei, îm ultimii !in!i ani, în fotoliu, dar era întotdeauna #ioaie, plină de#iaţă, sigură de sine, !u spinarea dreaptă, strigGnd tare şi autoritar, o!ărîndu-i pe toţi 9 într-un !u#înt,

e+a!t aşa !um a#usesem !instea s-o #ăd de #reo două ori, de !înd mă anga$asem în !asa generalului!a pre!eptor. % de înţeles !ă rămăsesem în faţa ei, în!remenit de uimire. %a însă mă zărise, !u o!'iulsău de lin+, în!ă de. la o sută de paşi, de pe !înd o adu!eau !u fotoliul, mă re!unos!use şi mă strigase

pe numele patronimi! 9 pe !are, de asemenea, !onform obi!eiului său, îl reţinuse o dată pentrutotdeauna. 8Bi pe una !a asta se aşteptau s-o #adă în si!riu, îngropată şi lăsîndu-le o moştenire îmitre!u prin minte. *ăi ea o să ne înmormîn-teze pe noi toţi şi întreg 'otelul = Dar, Dumnezeule, !e se #aF3M

întîmpla a!um !u ai noştri, !e-o să se întîmple !u generalul= emeia asta o să întoar!ă a!um tot 'otelul!u susul în $os =: 9 e-ai rămas aşa, fiule, în faţa mea, !u o!'ii 'olbaţi = !ontinuă să strige la mine

buni!a. u ştii să te în!'ini, să dai bineţe Cri ţi s-a ur!at la !ap şi nu #rei Cri, poate nu măre!unoşti Auzi, *otapî!i, se adresă ea unui bătrîn !ărunt, în fra!, !u !ra#ată albă şi !'elie trandafirie,ma$ordomul ei, !are o însoţea în !ălătorie, auzi, nu mă re!unoaşte = &-au îngropat= <rimiteautelegramă după telegramă 7 a murit, sau n-a murit în!ă Btiu tot= Bi, după !um #ezi, sînt zdra#ănă-sănătoasă.

9 Daţi-mi #oie, Antonida /asilie#na, de !e #-aş dori răul i-am răspuns eu #oios, #enindu-mi înfire. %ram numai mirat... Bi-apoi !um să nu te miri, !înd aşa, pe neaşteptate...

9 Bi !e-i de mirare m-am suit în tren şi-am ple!at. în #agon e ibine, nu te s!utură. Ai ifost să te plimbi 9 Da, m-am plimbat pînă la !azinou. 9 % bine ai!i, rosti buni!a, pri#ind în $ur. % !ald, !opa!ii-s frumoşi. îmi pla!e = Ai noştri sînt a!asă "eneralul

9 C = % a!asă, la ora asta !red !ă-s a!asă !u itoţii. 9 A, şi ai!i fa! totul după !eas şi se ţin de !eremonial Dau tonul. Am auzit !ă ţin trăsură, )es seigneurs msses , -au lefterit şi 'ai în străinătate = % şi *rasEo#ia !u ei

97 Bi *olina Ale+andro#na. 9 Bi franţuzul Dar lasă !ă am să-i #ăd singură pe toţi, Ale+ei 0#ano#i!i, arată-mi drumul, du-mă la



el. <u te simţi bine ai!i 9 Aşa îşi aşa, Antonida /asilie#na. 9 0ar tu, *otapî!i, spune-i nătărăului ăstuia, !'elnerului, să-mi dea o lo!uinţă !omodă, bună, să nufie sus şi du imediat lu!rurile a!olo. Da de !e se îng'esuie !u toţii să mă !ondu!ă De !e se #îră însufletul meu e apu!ături de robi= ine-i !u tine mi se adresă ea din nou.

9 Mister Astle@, am răspuns. 9 are mister Astle@ 9 ;n #izitator al staţiunii, o bună !unoştinţă de-a mea îl !unoaşte şi pe general. >oierii ruşi. (r.)I

9 %nglez. De-aia se uită ţintă la mine şi nu-şi des!leş-tează gura. De altfel, îmi pla! englezii. %i,du!eţi-mă sus, drept la lo!uinţa lor unde stau otoliul buni!ii fu ridi!at păşeam înaintea tuturor pe s!ara lată a 'otelului. on#oiul nostru

produ!ea un mare efe!t. <oţi !ei !e se nimereau în drum se opreau şi pri#eau !u o!'ii mari. 6otelulnostru era !onsiderat !el mai bun, !el mai s!ump şi !el mai aristo!rati! din staţiune. *e s!ară şi pe!uloare întîlneai întotdeauna !u!oane superbe şi englezi impozanţi. &ulţi se interesau !ine sîntem $os,

la ober-!'elner !are, la rîndul său, era profund uimit de !eea !e #edea. ireşte, răspundea tuturor !elor!are-l întrebau !ă-i o străină de #ază, une russe, une comtesse, grande dame şi !ă o!upă a!eleaşiîn!ăperi pe !are le-a a#ut a!um o săptămînă la grande duchesse de 4. înfăţişarea -autoritară şiimpunătoare a buni!ii, purtată în fotoliu, !onstituia prin!ipala !auză a efe!tului. De !îte ori întîlneaun ne!unos!ut, îl măsura îndată !u o pri#ire !urioasă şi mă întreba despre toţi !u glas tare. >uni!a erao femeie masi#ă şi !u toate !ă nu se s!ula din fotoliu g'i!eai îndată, pri#ind-o, !ă-i foarte înaltă. pi-narea-i era dreaptă !a o s!îndură, şi nu se spri$inea de spetează. apul mare, !ărunt, !u trăsături mari şiaspre şi-l ţinea sus !ăutătura ei era mîndră şi pro#o!atoare par!ă şi se #edea !ă atît pri#irea !ît şigesturile ei erau absolut naturale, în !iuda !elor şapteze!i şi !in!i de ani, a#ea obrazul destul de

proaspăt şi ni!i dantura nu suferise prea mult. *urta o ro!'ie de mătase neagră şi o bonetă albă. 9 &ă interesează nespus, îmi şopti mister Astle@, ur!înd s!ările alături de mine.8De telegrame a aflat, mă gîndii eu, pe Des "rieu+ îl !unoaşte de asemenea, dar de M-Ue 9lanche

pare-mi-se !ă deo!amdată ştie prea puţin.: 0-am !omuni!at îndată toate a!estea lui mister Astle@.*ă!ătosul de minede îndată !e-ani tre!u prima mirare, mă bu!urai teribil de lo#itura de trăsnet pe !area#eam s-o dăm a!um generalului. &ă simţeam aţîţat par!ă şi păşeam în faţa !on#oiului nespus de#esel.Ai noştri lo!uiau la eta$ul idoi n-aim anunţat pe nimeni şi n-am bătut la uşă, !i pur şi simpllu amdes!'is-o larg şi buni!a fu adusă în triumf. *ar!ă dinadins, toţi se adunaseră în biroul generalului. %rau!easurile douăspreze!e şi mi se330

FF1 pare !ă se proie!ta o plimbare în !omun 9 unii !u trăsura, alţii !ălări afară de ai noştri fuseserăin#itaţi şi !îţi#a !unos!uţi, în afară de general, *olina !u !opiii şi dăda!a a!estora se mai aflau în

birou 7 Des "rieu+, M-lle >lan!'e, din nou în !ostum de amazoană, mama ei, &-me *eu*e

ominlges, prinţul !el s!und şi un #izitator, nu ştiu !e sa#ant neamţ, pe !are-l #edeam la ei pentruîntîia oară. otoliul buni!ii fu lăsat $os !'iar în mi$lo!ul biroului, la trei paşi de general. Dumnezeule,ni!iodată n-am să pot uita impresia pe !are a produs-o = înainte de a intra noi, generalul po#estea!e#a, iar Des "rieu+ îl !ore!ta. <rebuie remar!at !ă M-lle >lan!'e şi Des "rieu+ îi fă!eau, de #reodouă zile, nu se ştie de !e, o !urte insistentă prinţului s!und 9 G Ja are du pau*re general şi înmi$lo!ul grupului domnea, deşi poate artifi!ială, o atmosferă de #eselie şi !ordialitate familială. a #e-derea buni!ii generalul în!remeni brus!, !u gura !ăs!ată, oprindu-se la $umătatea !u#întului. euita la ea uluit, fas!inat par!ă de pri#irea unui #asilis!. >uni!a îl pri#ea fi+, tă!ută 9dar !u !e o!'itriumifGtori, pro#o!atori şi bat$o!oritiori = e uitară astfel unul la altul, preţ de ze!e se!unde bune, înadîn!a tă!ere a !elor din $ur. Des "rieu+ rămase la în!eput înmărmurit, dar !urînd o îngri$orarenespusă apăru pe faţa lui. M-lle >lan!'e, !u sprGn!enele ridi!ate şi !u gura des!'isă, o !er!etaa#an pe buni!ă. *rinţul şi sa#antul urmăreau, profund nedumeriţi, întreg a!est tablou. *ri#irea *olinei

e+prima mirare şi o teribilă des!umpănire, dar deodată se fă!u albă !a #arul 7 peste un minut sîngele ise ur!ă brus! la !ap, împurpurîndu-i obra$ii. Da, era o !atastrofă pentru toţi= u fă!eam de!ît să-mi



mut pri#irea de la buni!ă la !ei din $ur şi înapoi. Mister Astle@ stătea deoparte, !a de obi!ei !almşi !eremonios.

9 %i iată-mă-s = în lo!ul telegramei = izbu!ni, în sfîrşit, buni!a, rupînd tă!erea. e, nu #-aţiaşteptat

9 Antonida /asilie#na... mătuşi!a... dar !um aşa... bolborosi neferi!itul general. Da!ătă!erea buni!ii s-ar mai fi prelungit !îte#a se!unde ar fi fă!ut, poate, un ata! de apo-ple+ie. ub nasul bietului general. (r.)

9 um &-am suit în tren şi am ple!at. Drumul de fief pentru !e e+istă redeaţi !u toţii 7 gata, am pus mîinile pe piept şi #-am lăsat moştenirea *ar!ă te #ăd !um trimiteai telegrame de-ai!i. red !ă ai plătit bani buni pentru ele. ă nu-i ieftin. 0ar eu mi-am pus pi!ioarele la spinare şi 'ai în!oa!e. WKta-i(franţuzul a!ela Monsieur Des "rieu+, paremi-se

9 Oui, madame, se .grăbi Des "rieu+, et ao:e5, #e sui$ si enchante... *otie s;nte... cest un miracle...*ous *oir ici, une surprise charmante.

9 Charmante, înto!mai ilas .!ă te !unos!, măs!ări!iule, nu te !red ni!i af!îti!a = şi-i arătă degetul!el mi!. Asta !ine-i, întrebă ea, arătînd-o pe M-Ue >lan!'e. ranţuzoai!a e+tra#agantă, în !ostumde amazoană şi !u !ra#aşa în mînă, o uimise pesemne. % ide pe ai!i

9 % mademoiselle >lan!'e de ominges, iar dumneaei e mama dumisale, madame de ominges lo!uies! lîn 'otelul a!esta, am raportat eu.

9 iii!a-i măritată î&rebă ifără o!ol buni!a. 9 Mademoiselle de aminges nu e măritată, am răspuns !ît se poate de respe!tuos şi dinadins !u $umătate #o!e. 9 0% #eselă -am îîniţeles Gntrebarea. 9 u te pli!tiseşti !u ea înţelege ruseşte ;ite, Des "rieu+, ila noi la &os!o#a, a în#ăţat să isedes!ur!e pe limba noastră, mai UîngGnă !îte o #orbă.0-am e+pli!at !ă M-lle ide ominges n-a fost ni!iodată în Rusia.

9 9on#our roti buni!a, uitînldu-se la M-lle >lame'e. 9 9on#our, madame M-lle >lan!'e iă!u o re#erenţă !eremonioasă şi plină de graţie, grăibindu-se, sub mas!a unei modestii şi politeţi e+treme, să arate prin întreaga atitudine şi e+presie a feţei

nespusa ei mirare faţă de asemenea !iudată întrebare şi purtare. 9 C, şi-a lăsat o!'ii în $os, fa!e fiţe şi fasoane g'i!eşti îndată !e pasăre rară e #reo a!triţă.Am tras ai!i la Da, doamnă... şi #ă rog să mă !redeţi, sînt atît de în!întat... sănătatea dumnea#oastră... e un mira!ol... să #ă #edem ai!i, !e surpriză în!întă-toare. (r.)333

332

'otel, $os, se adresă deodată generalului, am să-ţi fiu #e!ină te bu!uri, sau nu

9i C, mătuşi!a = ii în!redinţată de sin!era mea... bu!urie, se grăbi să răspundă generalul. îşi mai#enise în fire şi deoare!e la o!azii se pri!epea să #orbeas!ă foarte frumos, impunător $i !u pretenţii laoare!are efe!t, îşi dădu drumul şi de data asta. %ram atît de neliniştiţi şi impresionaţi de #eştile înlegătură !u boala dumitale... *rimeam telegrame atît de desperate şi deodată...

9 %i, minţi, minţi= îl întrerupse pe lo! buni!a. 9 Dar !um se fa!e, se grăbi la +înidul său generalul s-o întrerupă tu glas mai puterni!, străduindu-sesă nu obser#e a!el 8minţi:, !um se fa!e totuşi !ă te-ai 'otărît să fa!i o asemenea !ălătorie Re!unoaşte!ă la #îrsta dumitale, !u sănătatea dumitale... în ori!e !az totu-i atît de neaşteptat, în!ît e de înţelesmirarea noastră. Dar sînt atît de bu!uros... şi noi toţi (în!epu să zîmbeas!ă, înduioşat şi în!întat) ne#om strădui din răsputeri să fa!em !a şederea dumitale ai!i să fie din !ele mai plă!ute...

9 %i, a$unge !u #orbăria goală te-ai apu!at să îndrugi !a de obi!ei H, las !ă m-oi pri!epe şi singurăsă-mi pefere! timpul. Dar ni!i pe #oi n-am să #ă o!oles! nu #ă port pi!ă. um se fa!e, mă întrebi *ăi !e-i de mirare în !'ipul !el mai simplu. Bi de !e se miră toţi aşa >ună ziua, *rasEo#ia.<u !e fa!i ai!i

9 >ună ziua, buni!o, rosti *olina, apropiindu-se de ea,!ălătoreşti de mult

9i 0ată, asta a pus o întrebare mai deşteaptă de!ît #oi toţi!ă ăştilalţi numai 7 a', şi a' = /ezi tu 7 amză!ut !ît am ză!ut, m-am doftori!it !ît m-am doftori!it, dar i-am alungat pe do!tori şi l-am !'emat pe



para!liserul de la f. iEola. %l a #inde!at pe o femeie tot de o boală !a asta, !u s!utu-irătură de fîn.%i, şi m-a a$utat şi pe mine a treia zi am năduşit toată şi m-am s!ulat. *e urmă iar s-au adunat nemţiimei, şi-au pus o!'elarii şi s-au apu!at să-şi dea !u presupusul7 ,,A!ur', zi! ei, da!ă s-ar putea ple!a înstrăinătate să se fa!ă un tratament, ar tre!e toate beteşugurile:. Bi de !e nu gîn-des! eu. *raştii dea$ig'in au în!eput să se #ăi!ăreas!ă 7 8um ai să a$ungi : zi!eau. Asta-i bună.= &i-am strGns totulîntr-o singură zi şi săptămîna tre!ută, #ineri, mi-am luat fata în !asă, pe *otapî!i, pe eodor la!'eul, da

pe eodor ăstal-am alungat la >erlin fiind!ă #edeam !ă n-am ne#oie de el, aş fi a$uns şi singuri!ă... Am luat #agonspe!ial, 'amali înt în toate staţiile şi pentru douăze!i de !opei!i te du! unde #rei. 0a te uită !e lo!uinţăaţi în!'iriat = în!'eie ea, pri#ind în $ur. Din !e bani, fiule ă doar la tine totu-i ipote!at. umaifranţuzului ăstuia îi datorezi la ibănet = Btiu tot, ştiu tot=

9H %u, mătuşi!a... în!epu generalul, fîstî!it de-a binelea, mă mir, mătuşi!a... !red !ă pot şi 0ară!ontrol... de altfel !'eltuielile mele nu-mi depăşes! mi$loa!ele, iar noi ai!i...

9 Oie nu-ţi depăşes! o ziseşi = îmi în!'ipui !ă i-ai $efuit de ultimul ban pe !opii, 'alal tutore = 9 După toate a!estea, după asemenea !u#inte, în!epu generalul indignat, nu ştiu ni!i eu... 9 Aia-i !ă nu ştii = >ănuies! !ă nu te depărtezi de ruletă. <e-ai lefterit de tot "eneralul era atît de uluit, în!ît fu !ît pe-a!i să se îne!e sub nă#ala indignării.

9 a ruletă = %u u rangul meu... %u /ino-ţi în fire, mătuşi!a, se #ede !ă nu te-ai fă!ut bine detot. 9 %i, minţi, minţipesemne !ă nu te laşi tras de a!olominţi mereu = as !-am să mă uit eu !e-i !u ruletaasta !'iar azi. <u, *rasEo#ia, să-mi spui !e se poate #izita pe ai!i, Ale+ei 0#ano#i!i o să-mi arate şi el,iar tu, *otapî!i, notează lo!urile unde trebuie să mergem. e se poate #izita ai!i i se adresă eadeodată *olinei.

9H Ai!i, în apropiere, se află ruinele unui !astel, apoi !'langenbergul. 9 e-i a!eea !'langenberg C păduri!e, sau !e 9 u, nu-i o păduri!e, e un munte a!olo se află un point... 9 e-i a!eea point 9 *un!tul !el mai înalt de pe munte, e un lo! îngrădit. *ri#eliştea e minunată de a!olo. 9 /a să zi!ă trebuie să-mi !are fotoliul tpe munte Au să-l poată !ăra oare

9 C, se pot găsi 'amali, am răspuns eu.între timp, iedosia, dăda!a, se apropie de buni!ă s-o salute, adu!înd şi pe opiii generalului. 9 asă pupăturile = u-mi pla!e să mă sărut !u !opii 7 toţi sînt mu!oşi. %i, !um e ai!i,edosia 334

FF5 9 Ai!i e tare, tare bine, măi!uţă Antonida /asilie#na, răspunse edosia. um !i-a fo&t* măi!uţă ă noi ne-am perpelit atîta pentru dumneata.

9 Btiu, tu eşti un suflet !urat. Wştia !e-s, musafiri se adresă ea din nou *olinei. ine-i prăpăditul ăla!u o!'elari

9 % prinţul ilsEi, buni!o, îi şopti *olina. 9H A, e rus 0ar eu !redeam !ă nu înţelege = *oate n-o fi auzit. *e mister Astle@ il-arn mai #ăzut. A,

uite-l iar, îl zări buni!a, bună ziua = i se adresă deodată. Mister Astle@ se andină tă!ut. 9 %i, !e lu!ru bun ai să-mi spui pune !e#a 1 <radu-i asta, *olina.*olina îi traduse.

9 /reau să spun !ă #ă pri#es! !u multă plă!ere şi mă bu!ur !ă sîrateţi sănătoasă, răspunse misterAstle@ solemn, dar !u multă promptitudine. >uni!ii i se traduse şi pesemne !ă-i plă!u<ă !u#intelelui.

9H ît de frumos răspund întotdeauna englezii, obser#ă ea. u ştiu de !e, întotdeauna i-am iubit peenglezi, ni!i nu se pot !ompara !u franţuzii = ă tre!i pe la mine, i se adresă din nou lui mister [email protected] să !aut să nu te supăr prea mult. <radu-i asta şi spune-i !ă sînt ai!i $os, ai!i $os, auzi, $os, $os, îirepetă ea lui mister Astle@, arătînd !u degetul.

Mister Astle@ ifu nespus de în!întat de in#itaţie.

>uni!a o e+amina din !ap pînă-n pi!ioare pe *olina, !u o pri#ire atentă şi mulţumită. 9 <e-aş iubi, *rasEo#ia, rosti deodată, eşti fată bună, mai bună de!ît ei toţi, dar ai un !ara!ter 9 uf =



Da lasă !ă şi eu am !ara!ter ia întoar!e-te ţi-ai pus !um#a !o! fals 9 u, buni!o, e părul meu. 9 <o!mai, !ă mie nu-mi pla!e moda prosteas!ă de azi. %şti tare frumoasă. &-aş fi îndrăgostitde tine, da!ă eram !a#aler. De !e nu te măriţi %i, dar e timpul să ple!. Aş #rea să mă plimb niţel,!ă am tot stat în #agon... %i, mai eşti supărat i se adresă iar generalului.

9 0artă-mă, mătuşi!o, a$unge = îşi #eni în fire generalul, bu!uros. înţeleg, la @îrsta dumitale....FF?

9 Cette *ieille est tomee en enlance , îmi şopti Des "rieu+. 9 /reau să #ăd totul pe-ai!i. &i-l !edezi pe Ale+ei 0#a-no#i!i urmă buni!a !ătre general. 9 C, dît doreşti, dar îşi eu însumi... şi i*olina, şi mon-sieur Des "rieu+... pentru noi toţi #a fi o plă!ere să te înto#ărăşim... 9 Mais, madame, cela sera un plaisir, se întoarse Des "rieu+ spre ea, !u un zîmbet ferme!ător. 9 <o!mai, plaisir. <are eşti !arag'ios, fiule. Dar bani nu-ţi dau, adăugă deodată !ătregeneral. %i, şi-a!um 'ai în apartamentul meu 7 trebuie să-l #ăd şi pe urmă mergem peste tot. Ridi!aţi-mă.>uni!a fu ridi!ată din nou şi porniră !u toţi grămadă, în urma fotoliului, pe .s!ări. "eneralul păşea !anău!it de o lo#itură de mă!iu!ă în !ap. Des "rieu+ !'ibzuia !e#a. M-lle >lan!'e #ru mai întîi să

rămînă, dar pe urmă 'otărî, !ine ştie de !e, să #ină şi ea !u !eilalţi. C urmă îndată şi prinţul, iar sus, înapartamentul generalului, rămaseră numai neamţul şi madame *eu*e de ominges.Capitolul 8 în staţiunile balneare 9 ba pare-mi-se în toată %uropa 9 dire!torii de 'oteluri şi ober-!'elnerii, atun!i!înd rezer#ă apartamente #izitatorilor, se g'idează nu atît după !ererile şi dorinţele lor, !ît după

propriile lor păreri despre ei şi trebuie notat !ă se înşală arareori. Dar buni!ii, nu se ştie de !e i sea!ordă o lo!uinţă atît de somptuoasă, în!ît săriră peste !al 7 patru !amere minunat amena$ate, !u baie,în!ăperi pentru ser#itori, o odaie spe!ială pentru !ameristă, >ătrîna a!easta a dat în mintea !opiilor. (r.) Dar, doamnă, ar fi o plă!ere. (r.)337

et caetera, et caetera. într-ade#ăr, în odăile a!estea poposise a!um o săptămGnă nu ştiu !e giandeduchesse, fapt !are era, fireşte, de îndată adus la !unoştinţă noilor #izitatori, pentru a se atribui un preţşi mai mare apartamentului. >uni!a fu !ărată, sau, mai bine zis, împinsă prin toate odăile, pe !are le!er!etă atent şi se#er. Cber-!'elnerul, un om în #îrstă, !u !apul pleşu#, o însoţea respe!tuos în a!eastă

primă inspe!ţie. u ştiu drept !ine o luară toţi, dar părea ori!um o persoană e+trem de importantă şi, mai ales, e+tremde bogată. în registru fu îns!ris pe dată 7 ,,Madame la generale, princesse de Tarasse*itche*a", deşi

buni!a nu fusese ni!iodată prinţesă. er#itorii proprii, un !ompartiment spe!ial în #agon, mulţimeainutilă de baloturi, #aliza, ba !'iar !uferele ser#iră, probabil, drept un în!eput de prestigiu iarfotoliul, #o!ea şi tonul tăios, întrebările ei e+!entri!e, puse !u aerul !el mai dega$at şi nesuportînd ni!io obie!ţie, pe s!urt, întreaga persoană a buni!ii 9 dire!tă, aspră, autoritară 9 desă#îrşi #eneraţiatuturor pentru ea. în timpul inspe!ţiei, buni!a porun!ea deodată să se opreas!ă fotoliul, arăta #reunobie!t din mobilier şi se adresa !u întrebări neaşteptate ober-!'elnerului, !are zîmbea respe!tuos, darîn!epînd #ădit să se sperie. >uni!a i se adresa în (fran!eză, pe !are o #orbea, de altfel, destul de prost,

aşa în!ît îndeobşte tradu!eam eu. Răspunsurile ober-!'elnerului în !ea mai mare parte nu-i plă!eau şi-i păreau nesatisfă!ătoare. Dar şi dinsa par!ă punea întrebări pe alături, despre !îte şi mai !îte. a unmoment dat, de (pildă, se opri în faţa unui tablou 9 o !opie destul de neizbutită după un original!elebru, !u subie!t mitologi!.

9 Al !ui e portretul întrebă. Cber-!'elnerul de!lară !ă-i pesemne al unei !ontese. 9 um se fa!e !ă nu ştii <răieşti ai!i şi nu ştii. De !e se află ai!i De !e are o!'ii saşii a toate a!este întrebări ober-!'elnerul nu putu răspunde satisfă!ător, ba !'iar se f'&t'ci.

9H e nătărău = !on!'ise buni!a pe ruseşte.u dusă mai departe. A!eeaşi istorie se repetă şi !u o statuetă de a+a, pe !are buni!a o !er!etăîndelung şi apoi porun!i să fie s!oasă, !ine ştie de !e. *e urmă se legă deober-!'elner 7 !ît !ostaseră !o#oarele din dormitor şi unde fuseseră ţesute Cber-!'elnerul făgădui săse intereseze.

9 e tonţi = bombăni buni!a şi-şi !on!entra întreaga atenţie asupra patului. 9 e balda!'in bogat = Desfă!eţi-l.



*atul fu desfă!ut. 9i &ai mult, mai mult, desfa!eţi tot. !oateţi pernele, feţele, ridi!aţi salteaua.Răsturnară totul. >uni!a !er!etă !u atenţie.

9 fiine !ă n-au ploşniţe. <ot aşternutul afară = ă se pună aşternutul meu şi pernele mele.Dar e prea lu+os ai!i, !e să fa! eu, o bătrînă, !u un asemenea apartament mă pli!tises! singură.Ale+ei 0#ano#i!i, tre!i pe la mine mai des, după !e ispră#eşti le!ţiile !u !opiii.

9 De ieri nu mai mă aflu în ser#i!iul generalului, i-am răspuns, şi lo!uies! în 'otel absolutindependent.

9 De !e asta 9 ilele a!estea a sosit ai!i un baron neamţ !u #ază, împreună !u baroana, soţia lui, din >erlin.0eri, la promenadă, i-am #orbit nemţeşte, fără a respe!ta: pronunţia berlineză.

9 %i şi !e 9 A luat asta drept o obrăzni!ie şi s-a plîns generalului, iar generalul m-a !on!ediat imediat. 9 Dar !e-ai fă!ut, l-ai o!ărit pe baron (Deşi !'iar da!ă-l o!ărai nu era nimi! =) 9 C, nu. Dimpotri#ă, baronul a ridi!at bastonul asupra mea. 9 Bi tu, papă-lapte, ai permis să ifie tratat astfel pre!eptorul tău, se adresă ea deodată generalului, baîn!ă l-ai dat afară din slu$bă = ătăfleţi mai sînteţi, toţi sînteţi nătăfleţi, după !um #ăd.

9 u-ţi fie teamă, mătuşi!a, răspunse generalul !u o oare!are nuanţă de trufaşă familiaritate, mă pri!ep şi singur să-mi !ondu! treburile. Bi afară de asta Ale+ei 0#ano#i!i nu ţi-a spus totul e+a!t. 9 0ar tu ai îng'iţit mă întrebă ea. 9 /oiam să-l pro#o! la duel pe baron, am răspuns !ît puteammai modest şi mai !alm, dar generalul s-a opus.

9 Bi tu de !e te-ai opus îl întrebă din nou pe general (tu, drăguţă, du-te, ai să #ii aînid #ei fi !'emat,se adresă în a!elaşi timp ober-!'elnerului, nu-i ne#oie să stai !u gura22

++9

!ăs!ată, u pot să sufăr mutra asta =) A!ela se în!lină şi ieşi, neînţelegînd, fireşte, !omplimentul buni!ii. 9 Dă-mi #oie, mătuşă, !rezi !ă duelurile sînt admise răspunse, zîmbind, generalul. 9 De !e n-ar ifi admise >ărbaţii sînt toţi nişte !o!oşi n-au de!ît să se bată. um #ăd, sînteţi !u

toţii nişte papă-lapte, nu #ă pri!epeţi să fa!eţi !inste ţării #oastre. 6ai, ridi-!aţi-mă = *otapî!i, dădispoziţie să fie pregătiţi mereu doi 'amali, to!meşte-i şi înţelege-te !u ei. &ai mult de doi nu-ine#oie. u trebuie să mă ridi!e de!ît pe s!ări, !ă pe lo! drept, pe stradă e de a$uns să măîmpingă pe roţi 9 aşa să le spui plăteşte-i înainte, !ă o să fie mai respe!tuoşi. ă fii mereu prin

prea$ma imea, iar tu, Ale+ei 0#ano#i!i, să mi-l arăţi pe baronul ăsta la plimbare 7 !e soi de #on- baron o fi, să-l #ăd mă!ar. %i, dar unde-i ruleta a!eea 0-am e+pli!at !ă ruletele se află la !azinou, în săli. ;rmară întrebările 7 înt multe Joa!ă mulţi Da!ăse $oa!ă toată ziua um sînt aran$ate 0-am răspuns, în !ele din urmă, !ă !el mai bine ar fi să #adă!u propriii ei o!'i şi !ă mi-e greu să-i des!riu totul.

9 >ine, atun!i du-mă !'iar a!olo = 0a-o înainte, Ale+ei 0#ano#i!i = 9 um, mătuişi!o, oare nu #rei să te odi'neşti puţin după drum o întrebă gri$uliu generalul.De#enise par!ă niţel neliniştit, de altfel şi !eilalţi păreau !ă s-au fîstî!it şi în!epură să s!'imbe pri#iri.

*esemne !ă se simţeau oare!um $enaţi, ba !'iar ruşinaţi, s-o înto#ărăşeas!ă dire!t la !azinou unde ea,se înţelege, putea să fa!ă unele e+!entri!ităţi, de astă dată publi!e în !iuda a!estora, se oferiră !'iar eis-o însoţeas!ă !u toţii.

9 De !e să mă odi'nes! -am obosit şi aşa am stat !in!i zile în şir. &ai tîrziu o să #edem !eiz#oare şi !e ape de !ură sînt ai!i şi unde se află. 0ar pe urmă... um îi zi!e 9 tu ai spus, *rasEo#ia 9

point-u, sau !um 9 6oint, buni!o. 9 %i, da!ă-i point, point să fie. Bi !e mai este pe-ai!i 9 Ai!i sînt multe lu!ruri, buni!o, şo#ăi *olina. 9 /ăd, nu ştii ni!i tu = &arfa, #ii şi tu !u mine, îi spuse !ameristei.340

9 Dar de !e să #ină şi ea, mătuşi!o se agită deodată generalul, şi, la urma urmei, nu-i #oie ni!i pe

*otapî!i nu !red să-l lase !'iar în !azinou. 9 *rostii = Da!ă-i ser#itoare s-o las în #oia soartei % doar şi ea om deo săptămînă ne tîrîm pe



drum, ar #rea şi ea să pri#eas!ă. u !ine să meargă da!ă nu !u mine ingură nu îndrăzneşte ni!i săs!oată nasul pe stradă.

9 Dar, buni!o... 9 Oi-e ruşine !u mine, ai Atun!i rămîi a!asă, nu te roagă nimeni. &are general şi eu sîntgenerăleasă. Bi-apoi, într-ade#ăr, de !e să merg !u toată !oada asta a #oastră după mine Am să #ădtotul !u Ale+ei 0#ano#i!i...Des "rieu+ însă insistă !u 'otărîre s-o însoţeas!ă toţi şi dădu drumul la !ele mai amabile fraze înlegătură !u plă!erea de a o înto#ărăşi şi aşa mai departe. *orniră !u toţii.

9 <lle est fombee en eniance, îi repetă Des "rieu+ generalului 9 seule elle ieia des etises ... maideparte n-am auzit, dar a#ea pesemne anumite intenţii, ba poate !ă-i re#eniseră şi unele speranţe.*Gnă la !azinou era !am o $umătate de #erstă. Drumul nostru tre!ea printr-o alee !u !astani, (pînă la uns!uar pe !are, o!olindu-l, a$ungeai !'iar la !azinou. "eneralul părea !e#a mai liniştit fiind!ă !on#oiulnostru, deşi destul de e+!entri!, era totuşi solemn f şi de!ent. Bi apoi nu trebuia să te miri de (faptul !ăîn staţiune a sosit un om bolna# şi slăbit, !u pi!ioarele paralizate. Dar generalul se temea pesemne de!azinou 7 !e !aută un om bolna#, paralizat, mai ales o bă-trînă, la ruletă *olina şi M-lle >lan!'e

păşeau de o parte şl de alta a fotoliului !u .ro!i. M-lle i>lan!'e rîdea !u #eselie reţinută, ba !'iar!o!'etă, Gn !îte#a rînduri, !u multă amabilitate !u buni!a, aşa în!ît, pînă la urmă, a!easta o lăudă.

*olina, ila rGndul său, era obligată să răspundă !lipă de !lipă la numeroasele întrebări ale buni!ii, !a-de pildă 7 8ine a tre!ut ine era în trăsură Craşul e mare *ar!ul e mare e !opa!i sînta!eştia e munţi sînt a!eştia boară pe ai!i #ulturi e-i !u a!operişul a!ela !arag'ios : MisterAstle@, !are #enea alături de mine, îmi şopti !ă se aşteaptă la multe Gn dimineaţa a!easta. *otapî!i şi&arfa păşeau în A !ăzut în mintea !opiilor... singură, o să fa!ă prostii.., (r.)FL1urmă, !'iar în spatele fotoliului 9 *otapî!i în fra!ul său !u !ra#ată albă, dar !u şap!ă, iar &arfa, ofată de patruze!i de ani, rumenă, dar !u un în!eput de !ărunţeală 9 !u s!ufie, în ro!'ie de stambă şi

botine din piele de !apră, !u s!îrţ. >uni!a se întor!ea foarte des spre ei şi le #orbea. Des "rieu+ şigeneralul rămăseseră puţin în urmă îşi dis!utau !e#a !u mare aprindere. "enera.ul era foarte abătutDes "rieu+ #orbea !u un aer 'otărit. *oate !ă-l în!ura$a e general pesemne că-" sfătuia !e#a. Dar

buni!a apu!ase să rosteas!ă adineauri !u#intele fatale 7 8>ani nu-ţi dau:. *oate !ă lui Des "rieu+a!eastă de!laraţie îi părea ne#erosimilă, dar generalul îşi !unoştea mătuşa. Am băgat de seamă !ă Des"rieu+ şi M-lle >lan!'e !ontinuau să-şi fa!ă semne din o!'i. *e prinţ şi pe #izitatorul neamţ i-am zăritto!mai la !apătul aleii 7 rămăseseră în urmă şi ple!ară unde#a.Am sosit la !azinou în triumf. *ortarul şi la!'eii dădură do#adă de a!elaşi respe!t !a şi ser#anţii'otelului. *ri#eau însă !urioşi. >uni!a porun!i mai întîi să fie dusă prin toate sălile unele lu!ruri lelăudă, faţă de altele rămase absolut indiferentă întreba de toate. în sfîrşit, a$unserăm şi în sălile de $o!.a!'eul, !are stătea de pază în dreptul uşii în!'ise, o des!'ise deodată larg, uluit par!ă.Apariţia buni!ii la ruletă produse o adîn!ă impresie asupra publi!ului. a mesele de $o! !u ruletă, !a şiîn !elălalt !apăt al sălii, unde se afla masa !u trente et uarante, se îng'esuiau poate #reo sută!in!ize!i sau două sute de $u!ători, pe !îte#a şiruri. ei !are apu!au să-şi fa!ă lo! !'iar la masă stăteaude obi!ei bine înfipţi şi nu-şi s!ăpau lo!ul pînă !e nu pierdeau, fiind!ă să stai !a simplu pri#itor şi să

o!upi degeaba un lo! de $u!ător nu era permis. u toate !ă în $urul mesei erau aşezate s!aune, puţinidintre $u!ători le o!upau, mai ales la un mare aflu+ al publi!ului, întru!ît, fiind în pi!ioare, puteau săstea mai istrîns şi să !îştige astfel un lo! în plus şi apoi e mai !omod să pui miza. Al doilea şi al treilearînd de $u!ători se îng'esuiau după primii, fie!are aştep-tînd şi urmărindu-şi rîndul dar oîte unii,nerăbdători, întindeau uneori mîna printre !ei dintîi, !a să-şi pună miza. *înă şi !ei din rîndul treiizbuteau în felul a!esta să $oa!e dar nu tre!eau după a!eea ni!i ze!e sau !'iar !in!i minute !a la342

#reun !apăt al mesei să nu în!eapă o 8istorie: !u mizele disputate. De altfel, poliţia !azinoului eradestul de bună. îng'esuiala, fireşte, nu se putea e#ita dimpotri#ă, ei se bu!urau de afluenţa publi!ului,fiind!ă era !on#enabilă dar !ei opt !rupieri, !are stăteau în $urul mesei, urmăreau atenţi mizele, ei

plăteau şi !erturile is!ate ei le rezol#au. în !azuri e+treme era !'emată poliţia şi treaba se în!'eia într-o!lipă. *oliţiştii se aflau !'iar în sală, în 'aine !i#ile, printre spe!tatori, în!ît nu-i puteai re!unoaşte. %i

urmăreau îndeosebi pe 'oţii o!azionali şi pe profesionişti, !are-s deosebit de numeroşi la ruletă, din pri!ina meseriei e+traordinar de !omode. într-ade#ăr, pretutindeni în altă parte eşti ne#oit să furi din buzunare sau de sub la!ăt 9 or asta, în !az de nereuşită, se termină foarte neplă!ut. Ai!i, în s!'imb,



era de a$uns să te apropii de ruletă, să în!epi să $o!i şi deodată, făţiş, fără să te fereşti, să iei !îştigulaltuia şi să-l pui în buzunarul tău da!ă se is!a #reo !eartă, 'oţul insista !u glas tare, în auzul tuturor,!ă miza era a lui. Da!ă treaba fusese fă!ută !u isteţime şi martorii şo#ă-iau, 'oţul apu!a foarte adeseasă smulgă banii, se înţelege da!ă suma nu era prea importantă. în ultimul !az ea atrăgea de obi!eiatenţia !rupierilor sau a unora dintre $u!ători în!ă de mai înainte. Da!ă însă suma nu era prea mare,ade#ăratul ei stăpîn renunţa uneori, pur şi simplu, să mai !ontinue dis!uţia, ruşinîndu-se de s!andal şi

ple!a. Dar da!ă 'oţul apu!a să fie des!operit, era s!os îndată !u tărăboi afară.<oate a!estea buni!a le pri#ea de departe, !u o sălbati!ă !uriozitate. 0i plă!u ifoarte mult !ă 'oţii eraudaţi afară. Trente, et uarante îi trezi prea puţin !uriozitatea îi plă!u mai mult ruleta şi faptul !ă serostogolea o bilă. /ru pînă la urmă să pri#eas!ă $o!ul mai de aproape. u pri!ep !um s-a întîmplat, darla!'eii şi !îţi#a agenţi !are se foiau pe a!olo (!u pre!ădere 0eşi !are şi-au pierdut toţi banii la $o! şi-şioferă !u insistenţă ser#i!iile $u!ătorilor noro!oşi şi tuturor străinilor) găsiră îndată şi-i fă!ură lo!

buni!ii, în !iuda îngrămădelii, !'iar la mi$lo!ul mesei, lîngă !rupierul prin!ipal, şi-i împinseră într-a!olo fotoliul. &ulţimea de #izitatori !are nu parti!ipau la $o!, mulţumindu-se s-o pri#eas!ă stînddeoparte (!u pre!ă-343

dere englezi împreună !u (familiile lor) se îng'esuim îndată la masă !a s-o #adă, de la spatele $u!ătorilor, pe buni!ă. umeroase lornioane se întoarseră în dire!ţia ei. rupierii !ă-pătară speranţe 7 o $u!ătoare atît de e+!entri!ă promitea par!ă, într-ade#ăr, !e#a deosebit. C femeie de şapteze!i de ani, !u pi!ioarele paralizate, dorind să $oa!e 9 era, desigur, un !az neobişnuit. &i-aim fă!ut şi eu lo! la masă,lGngă buni!a. *otapî!i şi &arfa rămaseră unde#a departe, mai în!olo, în mi$lo!ul publi!ului."eneralul, *olina, Des "rieu+ şi M-e >lan-!'e se a!iuară şi ei într-o parte, printre pri#itori.>uni!a în!epu prin a-i !er!eta pe $u!ători. îmi punea întrebări bruşte, întretăiate, !u $umătate glas 7!ine-i a!esta !ine-i a!eea îi plă!u în mod deosebit un bărbat foarte tînăr, !are stătea ila !apătulmesei şi .fă!ea un $o! mare, punînd mize de ordinul miilor şi !are adunase, după !um se şoptea în $ur,

pînă la #reo patruze!i de mii de fran!i, !e ză!eau grămadă în faţa lui, în aur şi în ban!note. %ra palid Gi du!eau o!'ii şi-i tremurau mîinile punea .a!um fără ni!i un !al!ul, !ît apu!a !u mîna şi !Gştiga(mereu, aduna şi aduna într-una. a!'eii se foiau în $urul lui, îi împinseră un fotoliu pe la spate,!urăţiră lo!ul în $urul lui, !a să aibă mai mult spaţiu, să nu fie îng'esuit 9 toate a!estea în aşteptarea

unei re!ompense bogate. ;nii $u!ători le dădeau din !îştigul lor fără să numere ni!iodată, numai aşa,de bu!urie, de asemenea !ît puteau apu!a !u miîna, din buzunar. (*rin prea$ma tînărului ,se şi a!iuaseun mi! polonez, agitîndu-se din răsputeri şi-i şoptea !e#a, respe!tuos, dar fără întrerupere, arătîndu-i,

pesemne, !um să pună miza, sfătuindu-l şi îndrumîndu-i $o!ul 9 se înţelege, aş-teptînd o pomană#iitoare. Dar $u!ătorul aproape !ă nu se uita la el, punea orbeşte şi aduna. în!epea #ădit să se piardă.>uni!a îl urmări !îte#a minute.H9 pune-i, se foi ea deodată, îng'iontindu-mă, apune-i să se lase, să ia mai repede banii şi să ple!e.C să piardă, a!uşi o să piardă totul = se agită ea, aproape sufo!îndu-se de tulburare. ;nde-i *otapî!i <rimite-l la el pe *otapî!i = Da spune-i, spune-i odată, mă îmboldea, da unde-i, la urma urmei, *otapî!i= 0orte5, sorte5 , în!epu să strige tînărului. &-am aple!at *lea!ă, plea!ă. (r.)344

spre ea şi i-am şoptit !ategori! !ă ai!i nu-i #oie să ţipi şi să #orbeşti !ît de !ît tare, nu-i permis, fiind!ăasta stîn$eneşte so!otelile şi !ă a!uşi au să ne alunge.

9 &are ne!az = *iere omul, #a să zi!ă o #rea singur... nu pot să mă uit la el, mă întoar!e pe dos. emai nătărău = şi buni!a se grăbi să întoar!ă !apul în altă parte.A!olo, în stînga, la !ealaltă $umătate a mesei, se #edea o tînără doamnă şi lingă ea un piti!. ine eraa!est piti!, nu ştiu 7 o rudă de-a ei, sau îl lua !u ea numai aşa, !a să fa!ă impresie. *e !u!oana a!easta oobser#asem şi mai înainte apărea Gn faţa mesei de $o! în fie!are zi la ora unu la prînz şi ple!a e+a!t ladouă în fie!are zi $u!a un !eas. A$unsese !unos!ută şi i se oferea îndată un fotoliu. !otea din

buzunar !îte#a monezi de aur, !îte#a 'îrtii de !îte o mie de fran!i şi în!epea să pună în!et, !u sîngere!e, !al!ulat, notînd !u !reionul pe tiîrtie !ifrele şi !ăutînd să găseas!ă sistemul după !are, la unmoment dat, se grupau şansele. *unea mize !onsiderabile. îştiga zilni! una, două, ma+imum trei miide fran!i, nu mai mult, şi, după !e-şi s!otea !îştigul, ple!a îndată. >uni!a o !er!etă îndelung.

9 %i, asta n-o să piardă = asta n-o să piardă = e 'ram poartă u ştii ine-i 9 C franţuzoai!ă, pesemne din a!elea, i-am şoptit eu. 9 %i, pasărea după zbor se !unoaşte. e #ede !ă are g'eara tare. ămureşte-mă a!um !e



înseamnă fie!are în#îrti-tură şi !um trebuie să pui 0-am e+pli!at, !um am putut, !e înseamnă a!este numeroase !ombinaţii, rouge et noir, pair et impair,manue et passe şi la urmă di#ersele nuanţe ale sistemului de !ifre. >uni!a as!ulta !u atenţie, reţinea,întreba din nou şi în#ăţa. a fie!are sistem de mize a#eam posibilitatea să-i dau imediat un e+emplu,aşa în!ît multe se reţineau şi se în#ăţau e+trem de uşor şi repede. >uni!a rămase foartemulţumită.

9 Dar !e-i a!eea zero ;ite, !rupierul ăsta !reţ, prin!ipalul, a strigat zero. Bi de !e a tras tot !e era pemasă Ditamai grămada şi a luat-o el, toată e înseamnă asta

9 ero, buni!o, e !îştigul băn!ii. Da!ă bila !ade pe 5ero, tot !e s-a pus pe masă aparţine băn!ii, fărăsă se mai fa!ăFL5

plata. < drept !ă se mai a!ordă o lo#itură de li!itaţie, dar în s!'imb ban!a nu mai plăteşte nimi!. 9 Asta-i bună = Bi eu nu mai primes! nimi! 9 >a nu, buni!o, da!ă înainte de asta ai pus pe zero, atun!i !înd a ieşit zero ţi se plăteşte de treize!i şi!in!i de ori mai mult.

9 um aşa, de treize!i şi !in!i de ori 9 şi iese des Atun!i de !e, proştii, nu pun pe zero 9 înt treize!i şi şase şanse !ontra, buni!o. 9 e prostie = *otapî!i= *otapî!i= 0a stai, am şi eu bani la mine 9 uite = !oase din buzunar o pungă burduşită şi luă din ea un frederi!. a, pune imediat pe zero. 9i >uni!o, zero abia a ieşit, i-am spus eu, înseamnă !ă a!um n-o să mai iasă mult timp. C să pierzimulte mize aşteaptă mă!ar puţin.

9 lea!uri, pune = 9 Dă-mi #oie, dar pînă seara poate !ă nu mai iese şi poţi să mizezi fără rost pînă la o mie, s-a maiîntîmplat.

9 %i, prostii, prostii= ui e fri!ă să stea a!asă. e-i Ai pierdut &ai pune =Am pierdut şi al doilea frederi! l-am pus pe al treilea. >uni!a abia mai şedea lo!ului, îşi aţintise o!'iiarzători asupra bilei sărind pe şanţurile roţii !e se în#îrtea. -am pierdut şi pe al treilea. >uni!a îşiieşea din fire, nu mai putea sta liniştită, ba !'iar izbi !u pumnul în masă, atun!i !înd !rupierul anunţă!trente si3" în lo!ul mult aşteptatului zero.

9 aiba să-l ia, se supără buni!a, da !înd o să iasă oare blestematul ăla de zero ă ştiu !ă mor, datot nu mă miş! pînă nu iese zero = umai blestematul ăla de !rupier !îrlion-ţat e de #ină, la el nu ieseni!iodată = Ale+ei 0#ano#i!i, pune două monezi de aur deodată= ă după atîta pierdere, !'iar !înd aieşit zero nu mai iei nimi!.

9i >uni!o = 9H *une, pune 0 u-s banii tăi.Am pus doi frederi!i. >ila se în#îrti mult timp !u iuţeală şi, în sfîrşit, în!epu să $oa!e pe şanţuri.>uni!a în!remeni, îmi strînse mîna şi deodată 9 po! =

9H ero anunţă !rupierul.346

9 /ezi, #ezi = se întoarse ea repede spre mine, strălu!itoare şi mulţumită. puneam eu, spuneam eu =&-a luminat Dumnezeu să pun două monezi de aur. Bi !ît am să primes! a!um De !e nu se plăteşte

*otapî!i, &arfa, unde-s Ai noştri unde s-au dus !u toţii *otapî!i, *otapî!i= 9 >uni!o, mai tîrziu, şopteam eu, *otapî!i e la uşă, n-au să-l lase ai!i. *ri#eşte, pri#eşte, buni!o, ţi se plătes! banii, poftim = li arun!ară un pa!'et greu de !in!ize!i frederi!i, sigilat în 'îrtie. albastră şi-inumărară în!ă douăze!i de frederi!i nesigilaţi. <oate a!estea i le-am tras în faţă !u lopăţi!a.

9 =aites le #eu, messieurs =aites le #eu, messieurs Rien ne *a plus anunţă !rupierul, in#itînd pe $u!ători să pună miza şi pregătindu-se să răsu!eas!ă ruleta. 9 Doamne = Am întîrziat= A!uşi o întoar!e = *une, pune = se îngri$oră buni!a, nu te moşmondi, mairepede, îşi ieşi ea din fire, îng'iontindu-mă din răsputeri.

9 *ăi pe !e să pun, buni!o 9 *e zero, pe zero = Din nou pe zero = *une !ît poţi mai mult= ît a#em !u totul Bapteze!i defrederi!i u-i mai !ăina, pune !îte douăze!i deodată.

9 /ino-ţi în fire, buni!o = ;neori nu iese pînă la o doua sută oară. <e asigur !ă ai să-ţi pierzi tot

!apitalul. 9 >a nu, ba nu = *une = 0a te uită !e-i mai merge gura = Btiu eu !e fa!, tremura buni!a, !uprinsă de



frenezie. 9 După regulament n-ai #oie să ipui deodată pe zero mai mult de doispreze!e frederi!i, buni!o, şiiată, iţi i-am pus.

9 um nu-i #oie u !um#a minţi Musie Musie îl zgîlţîi ea pe !rupierul !are şedea !'iar înstînga ei şi !are se pregătea să în#îrteas!ă ruleta, comien 5ero >ou5e >ou5e &-am grăbit să-i tălmă!es! întrebarea în franţuzeşte.

9 Oui, madame, !onfirmă politi!os !rupierul, după !um fie!are miză, !onform regulamentului, nutrebuie să depăşeas!ă dintr-o dată patru mii de florini, adaugă el în !'ip de lămurire. a!eţi $o!ul, domnilor 0 a!eţi $o!ul, domnilor = imi! nu mai !ade = (r.)FL4

9 %i, n-ai !e-i fa!e, pune doispreze!e. 9 Le #eu est ait strigă !ruipierul. Roata se răsu!i şi ieşi treispreze!e. Am pierdut= 9 &ai pune = &ai = &ai = &ai pune = striga buni!a. -am mai !ontrazis-o şi, strîngînd din umeri, am mai pusdoispreze!e frederi!i. Roata se în#îrti mult. >uni!a tremura literalmente, urmărind-o. 8Care îşi în!'ipuie, într-ade#ăr, !ă o să !îştige iar !u zero : mă gîndeam, pri#ind-o !u mirare. 'ipul ei era luminat de adîn!a!on#ingere !ă #a !îştiga, de aşteptarea plină de siguranţă !ă a!uşi, a!uşi au să strige 7 zero >ila intră îndespărţitură. 9 ero . strigă !rupierul. 9H %i = = = mi se adresă buni!a, !u freneti! triumf.%u însumi eram un $u!ător am simţit-o în a!eeaşi !lipă. îmi tremurau mîinile şi pi!ioarele, eram ameţit. igur !ăera un !az rar ea din #reo ze!e lo#ituri să iasă de trei ori zero dar nu era nimi! ai!i !are să te mire în moddeosebit. %u însumi fusesem martor, a!um două zile, !um ieşiseră trei de zero ia r;nd şi !um unul dintre $u!ători,!are nota gri$uliu lo#iturile pe 'îrtie, obser#ase !u glas tare !ă nu mai departe de ieri a!elaşi zero !ăzuse îndouăze!i şi patru de ore osingură dată.>uni!ii i se plăti !u o deosebită atenţie şi respe!t, !a unei persoane !are a obţinut !îştigul !el mai însemnat. A#eade primit patru sute douăze!i de frederi!i în !ap, adi!ă patru mii de florini şi douăze!i de frederi!i. ei douăze!ide frederi!i i se plătiră în aur, iar !ele patru mii în ban!note.De astă dată buni!a nu-l mai !'emă pe *otapî!i era o!upată !u alt!e#a. i!i mă!ar nu se mai îng'iontea şi numai tremura în aparenţă. <remura pe dinăuntru 9 da!ă mă pot e+prima astfel.on!entrată toată, nu mă mai lăsa în pa!e. 9 Ale+ei 0#ano#i!i = zi!eai !ă se pot pune deodată numai patru mii de florini ;ite, ia şi pune toate astea patrumii pe roşu, 'otărî ea.%ra inutil s-o fa! să renunţe. Roata se în#îrti. 9 Rouge anunţă !ruipierul,348

0#fai !îştigarăm o dată patru mii de florini, în totai opt mii. 9 Dă-mi mie patru şi pune patru tot pe roşu, !omandă buni!a.Am pus iar patru mii. 9 Rouge anunţă din nou !rupierul. 9 Bi !u asta douăspreze!e = Dă-le pe toate în!oa!e = Aurul toarnă-l ai!i, în pungă, iar 'îrtiile pune-le bine. 9 A$unge = A!asă = împingeţi fotoliul =Capitolul 8) otoliul fu împins spre uşă, în !elălalt !apăt al sălii. >uni!a strălu!ea de bu!urie. <oţi ai noştri se îngrămădiră în-dată în $urul ei !u feli!itări. Cri!ît de e+!entri!ă era purtarea buni!ii, triumful îi ierta multe şi generalul nu se maitemea să-l !ompromită în publi! relaţiile de rudenie !u o femeie atît de !iudată. C feli!ita pe buni!ă !u un zîmbet plin de #eselă familiaritate, !um ai mîngîia un !opil. De altfel, era #ădit uimit, la fel !a şi !eilalţi pri#itori. în $ur,lumea #orbea de buni!a şi o arăta. &ulţi tre!eau pe lîngă ea, !a s-o #adă mai de aproape. Mister Astle@ dis!utadespre dînsa, retras într-o parte, împreună !u doi englezi, !unos!uţi de-ai lui. îte#a spe!tatoare, nişte doamne pline de prestanţă, o !er!etau !u o nedumerire la fel de plină de prestanţă, !a pe o minune. Des "rieu+ se risipeaîn feli!itări şi zîmbete. 9 ?uelle *ictoire $punea el. 9 Mais, madame, cetait du ieu adăugă !u un zîmbet !o!'et M-lle >lan!'e. 9 %i, am !îştigat douăspreze!e mii de florini e zi! douăspreze!e, dar aurul u aurul ies aproapetreispreze!e.ît e asta în banii noştri /reo şase mii, nu Am anunţat !ă fă!eau peste şapte mii, iar după !ursul de azi a$ungeau probabil şi la opt mii. e #i!torie 0 (r.) Dar, doamnă, a fost s!lipitor = (r.)

FLM 9 e-i glumă, opt mii 0ar #oi staţi ai!i !a nişte nătăfleţi şi nu fa!eţi nimi! = *otapî!i, &arfa, aţi



#ăzut 9 &ăi!uţă, da !um ai fă!ut Cpt mii de ruble = strigă, izmenindu-se, &arfa. 9 a-#ă din partea mea !îte !in!i monezi de aur, uite = *otapî!i şi &arfa se repeziră să-i sărutemînuşiţele.

9 Bi 'amalilor o să le dau !îte un frederi!. Dă-le !îte o monedă, Ale+ei 0#ano#i!i. De !e se în!linăla!'eul ăsta şi !elălalt la fel &ă feli!ită Dă-le şi lor !îte un frederi!.

9 &adame la princesse... un pau*re e3patrie... malheur continuei... le$ princes russes sont si genereu3 , dădea tîr-!oale fotoliului o persoană mustă!ioasă !u 'aină ponosită şi #estă pestriţă, ţinîndşap!a într-o parte şi zîmbind slugarni!...

9 Dă-i şi lui un frederi!. >a nu, dă-i doi ei a$unge, !ă nu mai termin !u ei. Ridi!aţi-mă, du!eţi-imă =*rasEo#ia, se adresă ea *olinei Ale+andro#na, am să-ţi !umpăr mîine de-o ro!'ie, şi mademoiselle-ei a!eleia... !um îi zi!e, modemoiselle >lan!'e par!ă, îi !umpăr şi ei de-o ro!'ie. <radu-i, *rasEo#ia.

9 Merci, madame. M-lle >lano'e fă!u o re#erenţă de mulţumire, strîngîndu-şi buzele într-unzGmbet bat$o!oritor, pe !are-l s!'imbă !u Des "rieu+ şi !u generalul. "eneralul era întru!ît#a $enat şifu foarte feri!it !înd a$unserăm, în sfîrşit,

pînă la alee. 9 Da edosia, mă gîndes! !e-o să se mire a!um edosia, spunea buni!a, amintindu-şi de dăda!a

anga$ată de general, pe !are o !unoştea. Bi ei trebuie să-i dăruies! o ro!'ie. 6ei, Ale+ei 0#ano#i!i,Ale+ei 0#ano#i!i, dă-i de pomană !erşetorului ăstuia =*e drum tre!ea un om zdrenţăros, !u spinarea în!o#oiatăşi se uita la noi.

9 *oate !ă ni!i nu-i !erşetor, !i #reun pungaş, buni!o. 9 Dă-i= Dă-i= Dă-i un gulden.&-am apropiat şi i-am dat. Cmul se uită la mine !u adîn!ă nedumerire, totuşi luă, tă!ut, guldenul.&irosea o #in.

9 Dar tu, Ale+ei 0#ano#i!i, nu ţi-ai în!er!at în!ă noro!ul 9 u, buni!o. 9 0ţi ardeau o!'ii, am #ăzut. Doamnă prinţesă... un emigrant săra!... nenoro!ire permanentă... prinţii ruşi sînt atît de generoşi. (r.)

, Am să în!er! neapărat, buni!o, mai tîrziu. Bi pune dire!t pe zero = Ai să #ezi = ît !apital ai 9 în total idouăze!i de frederi!i, buni!o. 9 u-i mult. 0ţi dau !u împrumut !in!ize!i de frederi!i, da!ă #rei. ;ite, ia !'iar pa!'etul ăsta, iar tu,fiule, să nu te aştepţi, !ă ţie nu-ţi dau, 1 se adresă ea deodată generalului.A!esta se s!'imbă la faţă, dar tă!u. Des "rieu+ se în!runtă.

9 Cue diale, cest une terrile *ieille , îi şopti el printre dinţi generalului. 9 ;n !erşetor, un !erşetor, în!ă un !erşetor, strigă buni!a. Ale+ei 0#ano#i!i, dă-i şi ăstuia un gulden.De astă dată întGlnisem un bătrîn !ărunt, !u un pi!ior de lemn, într-un fel de 'aină albastră, lungă şi !uun baston lung în mînă. emăna !u un fost soldat. Dar !înd i-am întins guldenul, fă!u un pas înapoi şimă pri#i ameninţător.

9 @as ists der Teutel strigă el, mai adăugind #reo ze!e în$urături.

9 e prost= strigă buni!a, dînd din mGnă. Du!eţi-mă, du-!eţi-mă= &i s-a fă!ut foame = A!um neaşezăm îndată la masă, pe urmă am să trîndă#es! niţel şi mergem iar a!olo. 9 0ar #rei să $o!i, ibuni!o strigai eu. 9 Da tu !um !redeai e, da!ă #oi staţi ai!i plouaţi am să stau să mă uit la #oi 9 Mais madame, se apropie Des "rieu+, )es chances peu-*ent touinei, une seule mau*aise chanceet *ous perdre5 tout... surtout a*ec *otre #eu... cetait terrile

9 +ous perdre5 asolument , !iripi M-lle >lan!'e. 9 Bi !e #ă pri#eşte pe #oi >anii mei îi pierd, nu pe-ai #oştri = Da unde-d mister Astle@ a!ela măîntrebă ea.

9 A rămas la !azinou, buni!o. 9 *ă!at uite, ăsta-i om bun.De îndată !e a$unse a!asă, buni!a, întGlnindunl în!ă de pe s!ară pe ober-!'elner, îl !'emă şi se lăudă!u !îştigul a naiba, e o bătrînă îngrozitoare. (r.) a naiba, !e-i asta 0 ("erm.) Dar, doamnă, noro!ul se poate s!'imba, o singură neşansă şi #eţi pierde otul... mai ales !u $o!ul dumnea#oastră... era îngrozitor 0 (r.) /eţi pierde neapărat. (r.)



F5Nei apoi o strigă pe >eidosia, ii dărui itrei frederi!i şi-i porun!i să ser#eas!ă masa. în tot timpul meseiedosia şi &arfa nu mai !onteneau !u laudele.

9 &ă uit la dumneata, măi!uţă, turuia &arfa, şi-l întreb pe *otapî!i !e are de gînd să fa!ă măi!uţanoastră 0ar pe masă bănet, niamă-Doamne = în toată -#iaţa n-am #ăzut atGţia bani, iar în $ur şednumai domni, numai şi iar domni. Bi de unde, zi! eu, *otapî!i, sînt ai!i asemenea domni -o a$ute

&ai!a Domnului, mă gîndes!. &ă rog pentru dumneata, măi!uţă, dar inima imi-e îng'eţată şi tremurtoată. Dani, Doamne, mă gîndes!, şi iată !ă Dumnezeu ţi-a dat. *înă a!um mai tremur, măi!uţă, uiteaşa, tremur toată.

9 Ale+ei 0#ano#i!i, după-masă, pe la #reo patru, pre-găteşte-te să mergem. 0ar pînă atun!i du-te !u bine şi nu uita să-mi trimiţi #reun do!toraş, !ă mai trebuie să beau şi ape. <e pomeneşti !ă mai uit.Am ieşit de la buni!a de par!ă aş fi fost beat. ăutam să-mi în!'ipui !e-o să se întîmple a!um !u ainoştri şi !e întorsătură or să ia lu!rurile. /edeam limpede !ă ei (generalul în spe!ial) nu apu!aseră să-şi #ină în fire ni!i după prima emoţie. aptul !ă buni!a apăruse în lo!ul telegramei, aşteptată !lipă de!lipă, să-i #esteas!ă moartea i(şi de!i moştenirea) sfărEnase pînă într-atît întregul lor sistem de intenţiişi 'otărîri luate, în!ît a#eau o atitudine absolut des!umpănită, un fel de înţepeneală !are pusesestăpînire pe toţi în faţa ispră#ilor buni!ii la ruletă. Dar !el de-al doilea fapt era aproape mai importantde!ît primul, fiind!ă, deşi buni!a repetase de două ori !ă n-o să-i dea bani generalului, mai ştii, nutrebuiau în!ă să-şi piardă năde$dea. -o pierdea ni!i Des "rieu+, ameste!at în toate treburilegeneralului. înt !on#ins !ă ni!i M-lle >lan!'e, ia fel de mult ameste!ată (ba bine !ă nu 7 generăleasăşi o moştenire importantă =), nu şi-ar fi pierdut speranţa şi ar fi e+er!itat asupra buni!ii întreagasedu!ţie a !o!'etăriei, în !ontrast !u i*olina, mîndră, rigidă, nepri!e-pîndu-se să se răsfeţe. Dar a!um,a!um !înd buni!a să#îrşise atîtea fapte la ruletă, a!um !înd personalitatea ei li se !onturase atGt delimpede şi !ara!teristi! i(o bătrînă nără#aşă şi autoritară, tomee en enlanceA 9 a!um era posibil !atotul să se fi dus pe rîpă 7 fiind!ă, bu!uroasă !a un !opil !ă a dat de !îştig, !u siguranţă !ă a#ea să

piardă tot, pînă la ultimul ban. Doamne = m-am gîndit (şi iartă-mă, Doamne, !u !ea mairăută!ioasă satisfa!ţie), Doamne, dar fie!are frederi!, mizat adineauri de buni!ă, se aşeza !a un

bolo#an pe inima generalului, îl fă!ea să turbeze pe Des "rieu+ şi o adu!ea la disperare pe M-Ue deominges, !ăruia i se lua bu!ăţi!a de sub nas. Bi în!ă un fapt7 !'iar atun!i !înd buni!a, bu!uroasă de

!îştig, împărţea tuturor bani şi pe fie!are tre!ător îl lua drept un !erşetor, !'iar îşi atun!i izbu!nise laadresa generalului7 8Dar ţie tot nu-ţi dau =: Asta însemna !ă ,se fi+ase la ideea asta, se în!ăpăţînase, şi $urase să se ţină de !u#înt. *eri!ulos = oarte .peri!ulos =<oate a!este gînduri îmi umblau prin !ap în timp !e, ple-!înd de la buni!a, ur!am s!ările, pînă laultimul eta$, în !ămăruţa mea. <oate a!estea mă preo!upau teribildeşi, fireşte, puteam şi înainte să

bănuies! prin!ipalele şi !ele mai puterni!e fire !are-i legau pe a!torii din faţa mea, nu !unoşteamtotuşi pre!is toate substraturile şi se!retele a!estui $o!. *olina nu fusese ni!iodată absolut sin!eră !umine. Deşi se întîmpla să-şi des!'idă uneori inima faţă de mine, fără #rerea ei par!ă, am băgat deseamă !ă adesea, ba aproape întotdeauna, după asemenea mărturisiri, fie !ă transforma în glumă !eea!e spusese, fie !ă le în!ur!a şi le dădea intenţionat o interpretare falsă. C, multe iîmi as!undea ea= înori!e !az, presimţeam !ă se apropie sfîrşitul a!estei situaţii (misterioase şi în!ordate. în!ă o lo#itură şitotul se #a sfîrşi şi #a fi des!operit. De soarta mea, depinzînd şi ea de toate a!estea, a-proape !ă nu mă

îngri$oram. iudată dispoziţie mai a#eam 7 în buzunar numai douăze!i de frederi!i mă aflam departede ţară, printre străini, fără slu$bă şi fără mi$loa!e de e+istenţă, fără speranţe, fără planuri de #iitor 9şi nu-mi fă!eam gri$i 0 Da!ă n-ar fi fost gîndul la *olina, m-aş fi lăsat prins, !u totul, de urmărirea!omi!ă a deznodămîntului !e a#ea să #ină şi aş fi rîs în 'o'ote. Dar *olina mă stîn$enea se 'otărasoarta ei, presimţeam asta, dar, regret, nu soarta ei mă neliniştea. /oiam să-i !unos! se!retele aş fi#rut !a ea să #ină la mine şi să-mi spună 7 8<e iubes!:, iar da!ă nu, da!ă a!eastă nebunie era absurdă,atun!i... !e-aş mai fi putut dori *ar!ă ştiam !e dores! %u însumi eram pierdutnu #oiam de!ît să fiuîn prea$ma ei, în umbra ei, în strălu!irea ei, întotdeauna, #eşni!, toată #iaţa. &ai departe nu ştiamnimi! = şi par!ă puteam s-o părăses! 352

3F 9 Dpşţpie#sS 9 #pi. i#F5F

a eta$ul doi, ,pe !uloarul lor, mă simţii de par!ă m-ar fi îng'iontit !ine#a. &-am întors şi, la douăze!ide paşi, sau mai mult, am #ăzut-o pe *olina ieşind pe uşă. *ărea !ă mă aşteptase şi mă pîndise şi-mitfă!u îndată semn să mă apropii.



9 *olina Ale+andro#na... 9 &ai în!et = mă pre#eni ea. 9 0n!'ipuie-ţi, i-am şoptit, adineauri am .simţit !ă par!ă m-a împuns !ine#a în !oastă 7 mă întor! 9dumneata = -ar zi!e !ă emiţi un soi de ele!tri!itate =

9 0a s!risoarea asta, spuse, posomorită şi îngri$orată, *olina, fără a fi auzit, pesemne, !ele !e i-am spus, şi transmi-te-i-o lui mister Astle@ personal, !'iar a!um. <e rog, mai repede. u-i ne#oie derăspuns. %l singur...

u în!'eie fraza. 8ui mister Astle@ : repetai eu, uimit. Dar *olina şi dispăruse pe uşă. 9 A'a, #a să zi!ă sînt în !orespondenţă =Am alergat, fireşte, în"ată să-l !aut pe mister Astle@, mai întîi la 'otelul lui, unde nu l-am găsit, peurmă la !azinou, unde am dat în ifugă un o!ol prin itoate sălile şi, în sfGrşit, în!iudat, aproape desperat,întor!îndu-mă spre !asă, l-am în-tîlnit întîmplător, într-o plimbare de !ălărie, !u nişte englezi şienglezoai!e. 0-am fă!ut semn să se apropie, l-am oprit şi i-am transmis s!risoarea. -am apu!at săs!'imbăm ni!i o pri#ire mă!ar. Dar am bănuiala i!ă mister Astle@ a dat dinadins pinteni !alului.&ă !'inuia ioare gelozia &ă aflam însă într-o stare de tristeţe nesfîrşită. u simţeam ne#oia ni!imă!ar să aflu !e-şi s!riu. /a să zi!ă era omul ei de în!redere = 8*rieten !a prieten, îmi zi!eam, şi astaera limpede (!înd o fi apu!at să a$ungă ), dar nu e !um#a o dragoste la mi$lo! : 8igur !ă nu e:, îmi

şoptea raţiunea. Dar în asemenea !azuri numai raţiunea nu a$ungea. Cri!um, trebuia s-o lămures!.u!rurile se !ompli!au neplă!ut. -am apu!at să intru în 'otel !ă portarul şi ober-!'elne-rul, !are ieşiseră din odaia lui, mi-au!omuni!at !ă sînt re!lamat !u insistenţă, !ăutat, !ă de trei ori au trimis să se intereseze pe unde mă afluşi !ă sînt in#itat, !ît mai urgent !u putinţă, în apartamentul generalului. &ă aflam în !ea mai proastădispoziţie. în !abinetul generalului i-am găsit, în afară de general, pe Des "rieu+ şi &-J0e >lan!'esingură, fărăF5Lmama sa. &ai!ă-sa era în mod 'otărît o persoană substituită şi folosită numai de !ir!umstanţă !înd sea$ungea la aaceri ade#ărate, M-lle >lan!'e lu!ra singură. De altfel, era puţin probabil !a ea să fi!unos!ut afa!erile aşa-numitei sale fii!e. <oţi trei se sfătuiau !u aprindere pînă şi uşa biroului eraîn!uiată, !eea !e nu se mai întîmplase ni!iodată. Apropiin-du-mă de uşă, am auzit #o!i ridi!ate 9

#orba obrazni!ă şi #eninoasă a lai Des "rieu+, strigătele turbate ale M-llei >lan!'e şi glasul $alni! algeneralului, !are, pesemne, se $ustifi!a !u !e#a. a apariţia mea toţi s-au stăpînit şi şi-au re#enit par!ă.Des "rieu+ şi-a îndreptat părul şi faţa lui furioasă de#eni zîmbitoare 9 !u zîmbetul a!ela nesuferitofi!ial-amabil, franţuzes!, pe !are-l uram atît. "eneralul, distrus şi des!umpănit, îşi luă maşinal par!ăo lînifăţişare demnă. umai M-lle >lan!'e aproape !ă nu-şi s!'imbă !'ipul s!ăpărînd de mînie, !i semulţumi doar să ta!ă, fi+îndu-mă !u o pri#ire plină de aşteptare nerăbdătoare. <rebuie să remar! !ă

pînă atun!i se purtase !u mine e+trem de nepăsător, fără să-mi răspundă mă!ar la salut 9 pur şisimplu nu mă băga în seamă.

9 Ale+ei 0#ano#i!i, în!epu generalul !u o do$ana blîndă, dă-mi #oie sănţi de!lar !ă e !iudată, e+tremde !iudată... într-un !u#înt, purtarea dumitale faţă de mine şi familia mea... într-un !u#înt, e e+tremde !iudată...

9 <h Ce nest pas ca, îl întrerupse Des "rieu+ !u !iudă şi dispreţ. (6otărît, el le !ondu!ea pe toate =)

Mon cher mon-sieur, notre cher general se trompe, folosind a!est ton (!ontinuu spusele lui înruseşte), dar dînsul a #rut să-ţi spună... adi!ă să te pre#ină, sau, mai bine zis, să te roage insistent sănu-l distrugi 9 ei da, să nu-l distrugi = oloses! anume a!eastă e+presie.

9 Dar !u !e, !um l-am întrerupt eu. 9 Dă-mi #oie, dumneata îţi asumi rolul de îndrumător (sau !um să spun mai bine ) al a!estei bătrîne,cette pau*re terrile *ieille, se în!ur!ă şi Des "rieu+, dar ea o să piardă tot o să piardă pînă la ultimul

ban = Ai #ăzut şi dumneata, ai fost martor, !um $oa!ă = Da!ă o să în!eapă să piardă, n-o să se maidepărteze de la masă din în!ăpăţînare, din furie u-i asta... Dragul meu, s!umpul nostru general se înşală. (r. Al a!estei biete bătrîne !umplite. (r.)23

F55şi o să tot $oa!e, o să $oa!e într-una, or în asemenea !azuri nu mai re!îştigi ni!iodată nimi! şi atun!i...

atun!i... 9 Bi atun!i, urmă generalul, atun!i ai să distrugi întreaga familie 0 %u şi familia mea, noi toţi sîntemmoştenitorii ei, n-are rude mai apropiate. 0ţi mărturises! des!'is 7 afa!erile mele stau prost, e+trem de



prost. Bi dumneata !unoşti în parte !'estiunea... Da!ă ea o să piardă o sumă !onsiderabilă sau poate,!'iar, întreaga a#ere (o, Doamne =) !e se #a întîmpla atun!i !u ei, !u !opiii mei (generalul se uită laDes "rieu+), !u mine (e uită da M-lle >lan!'e, !are-i întoarse spatele dispreţuitoare.) Ale+ei0#ano#i!i, sal#ează-ne, sal#ează-ne =...

9 Dar !um pot, domnule general, spuneţi-mi, !um pot ... e reprezint eu ai!i 9 Renunţă, renunţă, părăseşte-o =... 9 C să se găseas!ă altul atun!i= strigai eu. 9 e nest pas !a, ce nest pas !a, îl întrerupse din nou Des "rieu+, ue diale u, n-io părăsi, darmă!ar fă apel la !onştiinţa ei, !on#ingeo, fă-o să renunţe... în sfîrsit, n-o lăsa să piardă prea mult,distrage-o întrun ifel. 9 Dar !um *oate !ă te apu!i !'iar dumneata s-o fa!i, mpnsieuT Des "rieu+, adăugai eu !ît mainai#.Ai!i am obser#at pri#irea iute, arzătoare şi întrebătoare a M-Uei >lain!'e, adresată lui Des "rieu+. *e!'ipul lui Des "rieu+ însuşi apăru o e+presie deosebită, sin!eră, pe !are nu şi-o putuse reţine.

9 <o!mai, !ă pe mine n-o să mă primeas!ă a!um = strigă el, dînd din mînă. Da!ă =... &ai tîrziu...Des "rieu+ se uită rapid şi !u subînţeles la M-lle >lan!'e.

9 C, mon cher 2le3is, so:e5 si on . M-lle >lan!'e în persoan& păşi spre mine !u un zîmbet

ferme!ător, mă apu!ă de ambele mîini şi mi le strînse puterni!. a naiba 1 'ipul a!esta dia#oles! se pri!epea să se s!'imbe într-o se!undă. în momentul a!ela faţa ei de#eni atît de rugătoare, drăgălaşă,zîmbind !opilăreşte, !'iar şăgalni!ă la sfîrşitul frazei îmi fă!u !u o!'iul 'oţeşte, !a să nu obser#e!eilalţi o fi #rut să mă dea gata dintr-o dată Bi n-a ieşit rău, numai !ă era totuşi îngrozitor degrosolan. C, dragul meu Ale+is, fii atlt de bun 1 (r.)F5?0n urma ei sări generalul 9 da, sări, a!esta-i !u#întul 7

9 Ale+ei 0#ano#i!i, iartă-mă !ă ţi-am #orbit adineauri aşa, dar !u totul alt!e#a #oiam să spun...<e rog, te implor, mă ple! în faţa dumitale, ruseşte, numai dumneata, numai dumneata ne poţi sal#a =%u şi mademoiselle de ominges te implorăm 9 îţi dai seama, îţi dai seama , mă ruga el, arătîn-du-mio din o!'i pe M-lle >lan!'e. %ra foarte $alni!.0n !lipa a!ea răsunară, în!et şi respe!tuos, trei lo#ituri în uşăau des!'is-o 9 bătea omul de ser#i!iu de

pe !uloar, iar în spatele lui, la !îţi#a paşi, stătea *otapî!i. oli din partea buni!ii. i se !eruse să mă!aute şi să mă adu!ă neîntîr-ziat, altminteri 8se supără:, !omuni!ă *otapî!i.

9H Dar e numai trei şi $umătate = 9 -a putut ni!i să adoarmă, s-a tot răsu!it, pe urmă s-a s!ulat deodată, a !erut fotoliul şi a trimisdupă dumneata. A!um e pe s!ară.

9 ?uelle megere strigă Des "rieu+.într-ade#ăr, am găsit-o pe buni!ă pe s!ară, pierzîndu-şi răbdarea !ă nu mai #in. u putuse aştepta pînăla ora patru.

9 6ai, ridi!aţi-mă 0 strigă ea şi o pornirăm din nou la ruletă.Capitolul 8)) >uni!a era nerăbdătoare şi iritată se #edea !ă ruleta nu-i mai ieşea din !ap. aţă de rest era

nepăsătoare, şi, în general, e+trem de distrată. De pildă, nu mă întrebă nimi! pe drum, !a mai înainte.ărind o trăsură somptuoasă !are tre!u în goană pe lîngă noi, ridi!ă mîna şi întrebă 7 8e-i asta A !uie : dar mi se păru !ă ni!i nu-mi auzi răspunsul îşi întrerupea mereu gîndurile !are o stăpîneau,foindu-se brus! şi nerăbdător în fotoliu !u tot soiul de gesturi. înd, apropiin-du-ne de !azinou, i-amarătat de departe pe baronul îşi pe baroana urmer'elm, s-a uitat distrată, rostind !u absolută e s!orpie 0 (r.)

F54nepăsare 7 8A'a =: şi, întor!îndu-se repede spre *otapî!i şi &arfa, !are păşeau în urmă, îirepezi 7

9 %i, dar #oi de !e aţi pornit-o după mine Doar n-o să #ă iau de fie!are dată = *le!aţi a!asă = &i-a$unge !ă eşti tu, adăugă ea spre mine, !înd !ei doi fă!ură grăbiţi o ple!ă!iune şi se întoarseră spre!asă.a !azinou buni!a era aşteptată. 0 se eliberă îndată a!elaşi lo!, lîngă !rupier. Am impresia !ă !rupieriia!eştia, întotdeauna atît de solemni, a#înd aparenţa unor fun!ţionari obişnuiţi, !ărora aproape !ă nu le

pasă da!ă o să !îştige ban!a sau o să piardă, nu erau de fapt de lo! nepăsători faţă de pierderile !asei şi



!u siguranţă !ă a#eau anumite instru!ţiuni pentru atragerea $u!ătorilor şi pentru o !ît mai perfe!tăurmărire a interesului !azinoului, fapt pentru !are !ăpătau, fără doar şi poate, premii şi re!ompense. înori!e !az, buni!a era pri#ită !a o $ertfă. *înă la urmă, !eea !e ai noştri au presupus, s-a şi întîmplăt. . 0ată !um s-a petre!ut totul.>uni!a se repezi dire!t la zero şi-mi porun!i îndată să pun doispreze!e frederi!i. Am pus o dată, dedouă ori, de trei ori, zero nu ieşea. ,r *une, pune =: mă îng'iontea buni!a, nerăbdătoare. &ă supuneam.

9 De !îte ori am pus mă întrebă ea în sfîrşit, s!rîşninddin dinţi de nerăbdare.

9 Am pus de douăspreze!e ori, buni!o. Am pierdut o sută patruze!i şi patru de .frederi!i. îţi spun!ă pînă disearăs-ar putea...

9 <a!i= mă întrerupse buni!a. *une pe zero şi pline a!um şi pe roşu o mie de guldeni. ;ite,ţine ban!nota.Roşu ieşi, dar zero s-a dus iar am re!uperat o mie deguldeni.

9 /ezi, #ezi = şoptea buni!a. Am re!ăpătat aproape tot !e am pierdut. *une iar pe zero, mai punemde #reo ze!e ori şi pe urmă ne lăsăm.

Dar la a !in!ea oară buni!a se des!ura$ă de tot. 9 asă-l naibii pe zeroul ăsta blestemat. a, pune toţi patru mii de guldeni pe roşu, porun!i ea. 9 >uni!o = % prea mult da!ă nu iese roşul o imploram eu dar buni!a fu gata să mă bată. (De altfel,mă îng'ionteaF52aşa. în!ît se putea spune !ă aproape ma bătea.) -a#eam !e fa!e, am pus pe roşu toţi !ei patru mii deguldeni, !îştigaţi mai înainte. Roata se în#irti. >uni!a se îndreptă din spate, liniştită .şi mîndră,neîndoindu-se de !îştig.

9 ero, anunţă !rupierul.a în!eput, buni!a nu înţelese, dar, !înd #ăzu !ă !rupie-rul îi trage !ei patru mii de guldeni, împreună!u tot !e se afla pe masă, şi !înd îşi dete seama !ă zeroul, !are nu ieşise atît de îndelungat şi pe !are

pierdusem aproape două sute de frederi!i a ieşit iar !a dinadins, to!mai atun!i !înd îl o!ărise şd-l

părăsise, oftă de se auzi în toată sala şi plesni din palme. umea din $ur nu se putu abţine şi izbu!ni înrîsete. 9 &ăi!uţă = Doamne = <o!mai a!um a ieşit= #o!ifera buni!a, !e afurisit, !e afurisit= umai tu = umai tu eşti de #ină = se repezi furioasă la mine, 7îm,brîn!indu-mă. <u m-ai fă!ut să-l s!'imb. 9 >uni!o, îţi spuneam ade#ărul, dar !um pot eu să răspund pentru toate şansele 9H îţi arăt eu ţie şanse = şopti ameninţător. *lea!ă de lîngă mine. 9 Rămîi !u bine, buni!o, dădu-i eu să ple!. 9H Ale+ei 0#ano#i!i, Ale+ei 0#ano#i!i, rămiîi = ;nde te du!i %i, de !e, de !e 0a te uită, s-a supărat=*rostule 1 %i, mai stai, mai stai, 'ai, nu te supăra, eu singură sînt proastă = 6ai, spune, !e să fa!a!um =

9 u mai #reau să te în#ăţ, buni!o, fiind!ă tot pe mine ai să mă în#ino#ăţeşti. Joa!ă singură porun!eşte şi am să pun.

9 >ine, toine = &ai pune atun!i în!ă patru mii de guldeni pe roşu = ;ite portofelul, ia de a!olo.!oase din buzunar portofelul şi mi-l întinse. 6ai, da mai repede, am ai!i douăze!i de mii de ruble

bani peşin. 9 >uni!o, şoptii eu, asemenea mize... 9 ă ştiu de bine !ă mor, dar îmi iau banii înapoi. *une = Am pus şi am pierdut. 9 *une, pune, pune-le pe toate opt=F5M

9 u se poate, buni!o, potul !eil mai mare e de patru mii 1... 9 %i, pune atun!i patru 0De astă dată !îştigarăm. >uni!a se mai în!ura$a. 8/ezi, #ezi 0: mă îng'ionti ea. &ai pune patru.Am pus 9 am pierdut pe urmă am pierdut iar.

9 >uni!o, s-au dus toate !ele douăspreze!e mii, i-am raportat.

9 /ăd !ă s-au dus, rosti !u un fel de furie !almă, da!ă se poate spune aşa, #ăd, fiule, #ăd, bolborosi, pri#ind fi+ înainte şi !'ibzuind par!ă. %' = ă ştiu de bine !ă mor, mai pune patru mii de guldeni.



9H *ăi nu mai sînt bani, buni!o ai!i în portofel sînt nişte bilete de ban!ă de-ale noastre şi nişte!e!uri, dar bani nu sînt.

9 Dar în pungă 9i în pungă a rămas numai mărunţiş, buni!o. 9 ;nde-s ai!i !ase de s!'imb &i s-a spus !ă toate biletele noastre se pot s!'imba, întrebă !u'otărîre buni!a.

9 C, !ît pofteşti= Dar ai să pierzi atîta la s!'imb, !ă... o să se îngrozeas!ă şi o#reiul= 9 *rostii= Am să re!îştig = Du-mă= ă fie !'emaţi nătărăii ăia =Am împins fotoliul, apărură 'amalii şi am părăsit !azinoul. 8&ai repede, mai repede, mai repede =:!omanda buni!a. Arată-le drumul, Ale+ei 0#ano#i!i şi taie mai s!urt... e departe

9 a doi paşi, buni!o.Dar !înd să !otim din s!uar pe alee, ne ieşi în întîmpinare întreg grupul7 generalul, Des "rieu+ şi M-lle>lan!'e !u mămi!a. *olina Ale+andro#na nu era !u ei şi ni!i mister Astle@.

9 6ei, 'ei, 'ei= u #ă opriţi= strigă buni!a. %i, !e #reţi -am timp de #oi 0%u #eneam în urmă Des "rieu+ se repezi la mine.

9 A pierdut tot !e-a !îştigat adineauri şi a mai az#îrlit douăspreze!e mii de guldeni din banii ei.

&ergem a!um să s!'imbăm nişte bilete de ban!ă, îi şoptii eu la repezeală.Des "rieu+ bătu din pi!ior şi alergă să-l anunţe pe general. ontinuam s-o împingem pe (buni!ă.F?NCpreşte-o, oprete-o = îmi şopti generalul freneti!.

9 în!er!aţi s-o opriţi dumnea#oastră, i-am şoptit 9 &ătuşi!a = se apropie generalul. &ătuşi!a... noi a!um... a!um... glasul îi tremura şi se frîngea din!e în !e 9 to!mim nişte !ai şi ple!ăm în împre$urimile oraşului... C pri#elişte în!întătoare... point-ul... #eneam to!mai să te in#ităm.

9 arG-te !u point-*d tău = îl alungă, iritată, !u un gest, buni!a. 9 A!olo-s !opa!i... ? să bem !eai..., urmă generalul de astă dată !u desă#îrşire desperat. 9 4ous oirons du lait, tsur lhere iraiche, adăugă Des "rieu+, furios !a o fiară. >u lait, de lhere iraiche, e tot !e poate fi mai ideal pentru mi!-burg'ezul parizian în a!easta, după

!um se ştie, !onstă !on!epţia lui despre !la nature el la *erite 9 0a mai lasă-mă !u laptele tău = -ai de!ît să-l dai pe gît singur, !ă pe mine mă doare burta din pri!ina lui. Bi apoi !e #ă tot agăţaţi de mine = strigă buni!a. /-am spus doar !ă n-am timp = 9 Am a$uns, buni!o, strigai. % ai!i 0Am împins fotoliul pînă la !lădirea biroului ban!ar. &-am dus să s!'imb banii, iar buni!a rămase săaştepte la intrare Des "rieu+, generalul şi >lan!'e stăteau deoparte, neştiind !e au de fă!ut. >uni!a learun!ă o pri#ire mînioasă şi ei o luară spre !azinou.&i se propuse un s!'imb atît de îngrozitor, în!ît nu m-am putut de!ide şi m-am întors la buni!ă să-i!er instru!ţiuni.

9 A', tîl'arii= strigă ea, plesnindu-şi palmele. %i, nu-i nimi! = !'imbă 0 fă!u, 'otărîtă. >a stai,!'eamă-l la mine pe ban!'er.

9 *oate pe !are#a dintre fun!ţionari, buni!o

9 >ine, un fun!ţionar, totuna-i. A', tîl'arii= un!ţionarul !onsimţi să iasă, aflînd !ă-l !'eamă o !on-tesă bătrînă şi slăbită, !are nu poate să umble. >uni!a îl C să bem lapte la iarbă #erde. (r.) atura şi ade#ărul. (r.)F?1a!uză de înşelă!iune îndelung, zgomotos şi !u inînie şi se to!mi într-un ameste! de rusă, fran!eză şigermană, eu a$u-tînd să tradu!. un!ţionarul, gra#, se uita la noi amîndoi şi !lătina tă!ut din !ap. *e

buni!a o !er!etă !'iar !u o !uriozitate prea stăruitoare, !ea !e depăşea regulile politeţii în !ele dinurmă, în!epu să zîmbeas!ă.

9 >ine, du-te 0 strigă buni!a. ă-ţi rămînă în gît banii mei= !'imbă la el, Ale+ei 0#ano#i!i, măgrăbes!, !ă m-aşfi dus la altul...

9 un!ţionarul zi!e !ă alţii au să dea şi mai puţin. u-mi amintes! e+a!t so!oteala !are mi s-a fă!ut

atun!i,dar era îngrozitoare. Am s!'imbat în $ur de douăspreze!e mii de florini în aur şi ban!note, am luat



so!oteala şi le-am dus pe toate buni!ii. 9 >ine, bine, bine = u-i ne#oie să mai numeri, dădu ea din mîini, mai repede, mai repede, mairepede =

9 i!iodată nu mai pun pe blestematul ăla de zero şi ni!i pe roşu, rosti ea, apropiindu-se de !azinou.De astă dată am în!er!at din răsputeri s-o !on#ing să mizeze !ît mai puţin, argumentîndu-i !ă atun!i!înd se #a întoar!e şansa #a a#ea tot timpul să pună o miză mare. Dar ea era atît de nerăbdătoare, în!ît,deşi !onsimţea la în!eput, nu era !'ip s-o stăpîneşti în timpul $o!ului. De !um în!epea să !îştige !îteze!e, douăze!i de frederi!i, în!epea să mă îng'ionteas!ă. 8%i #ezi= %i #ezi, #ezi !ă am !îştigat 9 da!ăerau a!um patru mii în lo! de ze!e, am fi !îştigat patru mii, pe !înd aşa umai tu eşti de #ină, numaitu 0:Bi ori!ît eram de în!iudat pri#ind $o!ul ei, pînă la urmă m-am 'otărît să ta! şi să n-o mai sfătuies! !unimi!.Deodată răsări Des "rieu+. <oţi trei erau pe-aproape am băgat de seamă !ă &-Jie >lan!'e stăteadeoparte !u mămi!a ei şi !o!'eta !u prinţul. "eneralul se afla #ădit în dizgraţie, era aproape repudiat.>lan!'e ni!i nu #oia să se uite la el, !ieşi el se gudura pe lîngă ea !ît putea. >ietul general 0 *ălea,roşea, fremăta, ba !'iar uita să mai urmăreas!ă $o!ul buni!ii, în !ele din urmă, >lan!'e împreună !u

prinţul !el mititel ieşiră generalul alergă după ei. 9 &adame, madame, îi şaptea Des "rieu+ buni!ii !u glasmieros, stre!urîndu-se pînă la ure!'ea ei. Madame, aşa miza nu mergi... nu, nu, nu poate, o stîl!ea elruseşte, nu =

9 Dar !um 6ai, în#aţă-mă = i se adresă buni!a. Des "rieu+ în!epu deodată să turuie pefranţuzeşte, s-o sfătuias!ă, să se agite, spunîndu-i !ă trebuie să aştepte şansa şi se apu!ă să !al!ulezenişte !ifre... buni!a nu pri!epea nimi!. ranţuzul îmi !erea mereu să tradu! împungea !u degetul înmasă, ară-tînd !e#a. în sfîrşit, luă !reionul şi se apu!ă să !al!uleze repede pe 'îrtie. >uni!a îşi pierdu,în !ele din urmă, răbdarea.

9 6ai, du-te, du-te = <răn!ăneşti numai prostii = 8&adame, madame:, dar nu te pri!epi de lo! şterge-o =

9 Mais, madame, rosti deli!at Des "rieu+ şi iar în!epu să împungă !u degetul şi să arate. *rea era

înnebunit. 9 %i 'ai, pune o dată aşa !um zi!e el, îmi porun!i buni!a. ă #edem7 poate iese într-ade#ăr.Des "rieu+ urmărea numai să o abată de la mize rna$i 7 propunea să se pună pe !ifre, separat şi pesisteme de !ifre. Am pus, după indi!aţiile lui, !îte un frederi! pe un şir de !ifre impare din primeledouăspreze!e, şi !îte !in!i frederi!i pe grupe de !ifre de la douăspreze!e pînă la optspreze!e şi de laoptspreze!e pînă la douăze!i şi patru !u totul s-au pus şaispreze!e frederi!i.Roata se în#îrti. 8ero:, strigă !rupierul. *ierdusem tot.

9 e netot = îi strigă buni!a. ranţuz ti!ălos = e sfat mi-a dat, bestia = *lea!ă, plea!ă = u se pri!epe la nimi! şi se #îră = espus de $ignit, Des "rieu+ dădu din umeri, se uită dispreţuitor la buni!a şi se depărta de masă. îi eraşi lui ruşine !ă se ameste!ase prea nu-l răbdase inima.*este o oră, ori!ît ne-am zbătut, pierdusem tot.

9 A!asă = strigă buni!a. u rosti ni!i un !u#înt pînă !e am a$uns în alee. A!olo însă şi în timp !e ne apropiam de 'otel,izbu!nea mereu 7

9 e proastă = e netoată = etoată bătrînă =Bi de îndată !e am a$uns a!asă 7 8ă mi se adu!ă !eai = strigă ea. Bi strîngeţi imediat baga$ele =*le!ăm =:

9 ;nde porun!eşti să ple!ăm, măi!uţă îndrăzni să întrebe &arfa,F?F362

9 Da ţie !e-ţi pasă <u să-ţi !unoşti lungul nasului = *otapî!i, strînge tot, tot baga$ul.*le!ăm înapoi la &os!o#a. Am fituit !in!ispreze!e mii de ruble =

9 in!ispreze!e mii, măi!uţă = Dumnezeule = strigă *otapî!i şi plesni speriat, din palme, #r-înd

pesemne, să-i fa!ă pe pla!. 9 >ine, bine, prostule = Ai şi în!eput să te smior!ăi = <a!i= trînge baga$ele = ere nota, mai



repede, mai repede = 9 *rimul tren plea!ă la ora nouă şi $umătate, buni!o, am anunţat eu, !a să-i opres! furia. 9 Bi a!um !ît e 9 Bapte şi $umătate. 9 <ii, !e ne!az = %i, totuna-i = Ale+ei 0#ano#i!i, nu mai am un ban. ;ite, mai ia două bilete de ban!ăşi fugi a!olo de mi le s!'imbă şi pe a!estea. Altminteri n-am !u !e să ple!.&-am dus. *este o $umătate de oră, întor!îndu-mă la 'otel, i-am găsit pe ai noştri la buni!a. /estea !ă

buni!a plea!ă de tot la &os!o#a îi uluise, pare-se, mai mult de!ît pierderile. De altfel, ple!area îi sal#aa#erea, dar, în s!'imb, !e-a#ea să se fa!ă a!um generalul ine a#ea să-i plăteas!ă lui Des "rieu+

M-lle >lan!'e, se înţelege, n-a#ea să aştepte pînă să moară buni!a şi, !u siguranţă, a#ea s-o şteargăa!um !u prinţul ori !u alt!ine#a. tăteau K!u toţii îin faţa ei, !ăutînd s-o linişteas!ă şi s-o înduple!e.*olina nu era de faţă ni!i de astă dată. >uni!a striga la ei !u furie.

9 ăsaţi-mă în pa!e, dra!ilor = e #ă ameste!aţi e se tot #îră în mine barba asta de ţap îi strigăea lui Des "rieu+, iar tu, păsări!o, !e #rei i se adresă ea m-Uei->lan!'e. e tot te răsu!eşti în $urulmeu

9 >iantre şopti m-lle >lan!'e, s!ăpărînd turbată din o!'i, dar deodată izbu!ni în rîs şi ieşi. <lle*i*ra cent ans , îi strigă ea din uşă generalului.

9 A'a, #a să zi!ă te bizui pe moartea mea îi ţipă buni!a generalului. ară-te = Alungă-i pe toţi,Ale+ei 0#ano#i!i, e #ă pasă Am fituit din banii mei, nu din ai #oştria naiba 0 (r.) C să trăias!ă o sută de ani. (r.)

F?L"eneralul dădu din umeri, se în!o#oie şi ieşi, urmat de Des "rieu+.

9H 'eam-o pe *rasEo#ia, îi porun!i buni!a &arfei.*este !in!i minute &arfa sosi !u *olina. în tot a!est timpi *olina şezuse 7în odaia ei, !u !opiii, şi pare-se !ă dinadins 'otărîse să nu iasă toată ziua. 'ipul îi era gra#, trist şi îngri$orat.

9 *rasEo#ia, în!epu buni!a, e ade#ărat !e-am aflat eu adineauri din altă parte, !um !ă netotul ăsta,tatăl tău #itreg, #rea să se însoare !u franţuzoai!a asta proastă şi fluş-turate!ă 9 a!triţă, !e-o fi, sau şimai rău pune, e ade#ărat

9 u ştiu sigur, buni!o, răspunse *olina. Dar din spusele mademoiselle-ei >lan!'e însăşi, !are nu

găseşte de !u#iinţă să as!undă a!est lu!ru, dedu!... 9 A$unge = o întrerupse energi! buni!a. Am înţeles tot 0 întotdeauna am ştiut !ă o să fa!ă una !a asta,întotdeauna l-am so!otit omul !el mai uşurati! şi lipsit de minte. îşi dă aere !ă-i general (a fost

pensionat !olonel) şi fa!e pe groza#ul. %u, măi!uţă, ştiu tot, !um aţi trimis la &os!o#a telegramă dupătelegramă 9 8pasămite, !urînd o să pună mîi-nile pe piept bătrîna : Aşteptaţi moştenirea fără bani,ti!ăloasa aia de fată, !um îi zi!e, de ominges, nu l-ar primi ni!i !a la!'eu, ba în!ă !u dinţii lui falşi.umea zi!e !ă ea are o grămadă de bani, !ă împrumută !u dobîndă, !ă i-a adunat aşa, !u în!etul.*e tine, *rasEo#ia, nu te în#inuies! nu tu ai trimis telegramele şi ni!i nu #reau să-mi mai amintes!de !e a fost. Btiu !ă ai un !ara!ter afurisit 9 o #iespe = Da!ă muşti, se umflă, da. &i-e milă de tine,fiind!ă pe ate-$ina, răposata mai!ă-ta, am iubit-o. %i, !e zi!i asă totul şi #ino !u mine. ă tot n-ai!e fa!e ai!i şi-apoi ni!i nu se !ade să rămîi a!um !u ei. tai= o opri buni!a, to!mai !înd se pregăteasă răspundă, n-am terminat. Oie nu ţi-aş !ere nimi!. Am o !asă la &os!o#a, ştii şi tu 9 un palat, n-

ai de!ît să o!upi şi un eta$ întreg şi să nu !obori la mine !u săptă-mînile, da!ă nu ţi-o plă!ea firea mea.%i, #rei au ba 9 Dă-mi #oie, mai întîi să întreb 7 oare #rei să ple!i ,!'iar a!um 9 *oate !rezi, măi!uţă, !ă glumes! Da!ă am zis, ple!. Am pierdut azi !in!ispreze!e mii de ruble la blestemata #oastră de ruletă. A!um !in!i ani am făgăduit să re!onstruies! o biseri!ă de lemn din*odmosEo#ie, s-o fa! din piatră, şi în lo!F?5

de asta, mi-am s!uturat punga ai!i. A!um, măi!uţa, ple! să !onstruies! biseri!a. 9 Dar apele, buni!o Ai #enit doar să bei ape 9 Du-te în!olo !u apele tale = u mă supăra, *rasEo#ia !e, o fa!i dinadins pune, #ii sau nu 9 0ţi mulţumes! foarte, foarte mult, buni!o, rosti însufleţită *olina, pentru, adăpostul pe !are mi-loferi. în bună parte mi-ai g'i!it situaţia. îţi sînt atît de re!unos!ătoare, în!ît, !re-de-mă, am să #in la

dumneata şi poate !ă în !urînd a!um însă am moti#e... serioase... şi nu mă pot 'otărî imediat, în !lipaa!easta. Da!ă ai mai fi rămas mă!ar două săptămîni...



9H înseamnă !ă nu #rei 9 înseamnă !ă nu pot. Bi-aipoi, în ori!e !az, nu-mi pot lăsa fratele şi sora şi deoare!e... deoare!e...se poate întîmpla !u ade#ărat !a ei să rămînă în #oia soartei, da!ă... o să mă iei !u !opiii, buni!o, seînţelege !ă am să #in la dumneata şi, !rede-mă, am să !aut s-o merit, adăugă ea !u !ăldură, dar fără!opii nu pot, buni!o.

9 >ine, nu te smior!ăi (*olina ni!i nu se gîndea să se smior!ăie, de altfel, ea nu plîngea ni!iodată),s-o găsi un lo! şi pentru puişori !ă-i mare !oteţul. Bi-apoi e #remea să meargă la ş!oală. /asă zi!ă nu #ii a!um >ine, *rasEo#ia, bagă de seamă = îţi dores! binele, dar ştiu de !e nu #ii. Btiu tot,*rasEo#ia = -ai să a$ungi la un lu!ru bun !u franţuzul ăsta.*olina se roşi. Am tresărit. (<oţi ştiu = numai eu, prin urmare, nu ştiu nimi! =)

9 >ine, bine, nu te în!runta. -am să trăn!ănes! despre asta. umai #ezi să nu iasă prost, pri!epi <u eşti fată deşteaptă mi-ar părea rău pentru tine. %i, dar a$unge, mai bine nu ştiam de #oi toţi = Du-te= Rămîi !u bine =

9K Am să te !ondu!, buni!o, spuse *olina 9 u-i ne#oie nu mă stîn$eni şi apoi m-am săturat de #oi toţi.*olina îi sărută mîna, dar buni!a şi-o smulse şi o sărută pe obraz.<re!înd pe lîngă mine, *olina îmi arun!ă o pri#ire rapidă şi pri#i îndată în altă parte.

9 Rămîi !u bine şi tu, Ale+ei 0#ano#i!i= &ai e numai o oră pînă la ple!area trenului. red !ă aiobosit !u mine. a, ia-ţi aste !in!ize!i de monezi de aur.F??

9. îţi mulţumes! mult, buni!o, dar mă $enez... 9 6ai, 'ai = strigă ea, atît de energi! şi de ameninţător, în!ît n-am îndrăznit să refuz şi am luat. 9 a &os!o#a, da!ă ai să alergi după slu$bă, să #ii la mine am să te re!omand unde#a. 6ai, plea!ă =Am ur!at în odaia mea şi m-am întins pe pat. red !ă am ză!ut aşa, pe spate, preţ de o $umătate de oră,!u mîinile sub !ap. atastrofa se dezlănţuise, a#eam la !e mă gîndi. &-am 'otărît !a mîine să stau de#orbă serios !u *olina. A'a, franţuzul /a să zi!ă era ade#ărat= Dar !e putea fi totuşi la mi$lo! *olina îşi Des "rieu+ = Doamne, !e !ontrast=<oate a!estea erau pur şi simplu ne#erosimile. Am sărit deodată, s!os din fire, !u gîndul să-l !autimediat pe mister Astle@ şi să-l siles! !u ori!e !'ip să #orbeas!ă. u siguranţă !ă şi în pri#inţa asta ştie

mai multe !a mine mister Astle@. C altă enigmă pentru mine =Dar deodată se auzi o bătaie în uşă. &ă uit, *otapî!i. 9 >oierule, Ale+ei 0#ano#i!i 7 te !'eamă !u!oana = 9H e s-a întîmplat *lea!ă Au mai rămas douăze!i de minute pînă la tren. 9 % neliniştită, boierule, abia sade lo!ului 7 8&ai repede, mai repede =: adi!ă să te !'em pedumneata, boierule, pentru Dumnezeu, nu zăbo#i.Am alergat îndată $os. >uni!a şi fusese s!oasă pe !oridor. în mîini ţinea portofelul.

9 Ale+ei 0#ano#i!i ia-o înainte, să mergem =... 9 ;nde, buni!o 9 ă ştiu de bine !ă mor, dar îmi iau banii înapoi = 6ai, marş, fără întrebări = A!olo se $oa!ă pînă lamiezul nopţii, nu-i aşa Am în!remenit, dar am !'ibzuit şi m-am 'otărît pe lo!.

9 u #oia dumitale, Antonida /asilie#na, nu mă du!.

9 De !e e mai e şi asta Aţi mîn!at !u toţii mătrăgună, sau !e-i 9 um #rei, dar pe urmă am să-mi imput tot mie nu #reau = u #reau ni!i să fiu martor, ni!i să!ontribui la astas!uteşte-mă, Antonida /asilie#na. 0a-ţi înapoi !ei !in!ize!i de frederi!i rămîi !u bine= Bi punînd fişi!ul !u frederi!i *e măsuţa lîngă !are se nimerise fotoliul buni!ii, am fă!ut o ple!ă!iuneşi am ple!at.F?4

9H e prostie = îmi strigă în urmă buni!a. -ai de!ît să nu #ii, !ă oi găsi şi singură drumul = potapî!i,'ai !u mine = %i, ridi!aţi-mă, să mergem.

u l-am găsit pe mister Astle@ şi m-am întors a!asă. <îr-ziu, spre ora unu noaptea, am aflat de la*otapî!i !um s-a sfîrşit ziua buni!ii. A pierdut tot !e-i s!'imbasem, adi!ă, pe banii noştri, în!ă ze!emii de ruble. A!olo i s-a alăturat !'iar polonezul !ăruia îi dăduse doi frederi!i şi tot timpul i-a !ondus

$o!ul. &ai întîi, înainte de polonez, buni!a l-a silit pe *otapî!i să pună mizele, dar !urînd l-a alungat

to!mai atun!i a sărit polonezul. a dinadins, înţelegea ruseşte, ba !'iar o rupea, oare!um, într-unameste! de trei limbi, aşa !ă se înţelegeau !ît de !ît între ei. >uni!a îl o!ăra mereu, fără !ruţare, şi deşi



a!esta ,,i se aşternea mereu la pi!ioare:, nu putea fi pus alături de dumneata, Ale+ei 0#ano#i!i 9 po-#estea *otapî!i. u dumneata se purta de parc& ai 0i iost oiei, pe !ind a!ela, am #ăzut !u o!'ii mei,să mă trăsneas!ă Dumnezeu da!ă mint, o fura !'iar de-a!olo, de ,pe masă. Dînsa singură l-a prins de#reo două ori la masă şi-l o!ăra, boierule, !u tot soiul de #orbe, ba l-a tras odată şi de păr, zău !ă numint, de s-au stîrnit rîsete în $ur. <ot a pierdut pînă la un ban, tot !e i-ai s!'imbat. Am adus-o ai!i, a!erut doar niţi!ă apă, s-a în!'inat şi s-a !ul!at. C fi fost !'inuită tare, !ă a adormit pe lo!. ă-i deaDumnezeu #ise frumoase = C, şi străinătatea asta = în!'eie *otapî!i, spuneam eu !ă nu-i a bine. De-ama$unge mai repede la noi la &os!o#a = Bi !e ne lipseşte a!asă, la &os!o#a i#adă, flori, !um nu seaflă ai!i, mireasmă, merii se pîrguies!, lo! !ît pofteşti, da nu, drnşii îi trebuia să ple!ăm peste graniţă =C-o of=:...Capitolul 8))) A tre!ut aproape o lună de !înd nu m-am atins de a!este însemnări ale mele, în!epute sub influenţaunor impresii, deşi dezordonate, totuşi puterni!e. atastrofa, a !ărei apropiere o presimţisem atun!i, s-a produs într-ade#ăr, dar de o sută de ori mai grea şi mai neaşteptată de!ît îmi în!'ipuisem. <oatea!estea a#eau !e#a straniu, monstruos, ba !'iar tragi!, înori!e !az în !eea !e mă pri#eşte pe mine. &i s-au întîmplat unele lu!ruri aproape mira!uloase !el

puţin aşa le pri#es! eu pînă astăzi, deşi, din alt pun!t de #edere şi, mai ales, $ude!ind după #îrte$ul în

!are mă aflasem atun!i, fuseseră poate numai neobişnuite. Dar mai mira!ulos de!ît toate a fost pen trumine felul !um am pri#it eu însumi a!este e#enimente, pînă azi nu reuşes! să mă înţeleg = Bi toate auzburat !a un #is, pînG şi pasiunea mea, !are era puterni!ă şi ade#ărată, dar... unde a dispărut ea a!um ău aşa, uneori mă tre!e !îte un gînd 7 8Care nu eram nebun pe-atun!i şi nu stătusem în tot a!el timpunde#a într-o !asă de nebuni, sau poate, !ă stau şi a!um, în!ît toate mi s-au p&rut numai şi mi se par şiastăzi :...&i-am adunat şi mi-am re!itit foile. (ine .ştie, poate pentru a mă în!redinţa !ă nu le-am s!ris într-o!asă de nebuni ) A!um sînt singur !u!. /ine toamna, frunzele îngălbenes!. tau în orăşelul ăsta trist(o, !ît sînt de triste orăşelele nemţeşti =) şi în lo! să mă gîndes! la !ele !e am de fă!ut, trăies! numaisub influenţa impresiilor re!ente, sub influenţa amintirilor proaspete, sub influenţa #iitorii !are mă

prinsese, !u puţin înainte, în #îrte$ul ei şi mă arun!ase din nou unde#a. ;neori mi se pare !ă mă maiîn#îrt în #iitoarea a!eea, !ă a!uşi-a!uşi o să se dezlănţuie iar furtuna, o să mă apu!e în trea!ăt !u aripa

ei, !ă are să mă smulgă iar din ordine şi e!'ilibru şi o să mă în#îrt, o să mă în#îrt, o să mă în#îrt...De altfel, poate !ă am să mă stabiles! într-un fel şi o să în!etez a mă în#îrti, da!ă o să-mi dau seama, pe !ît se poate, de toate !îte s-au întîmplat în luna a!easta. &ă trage iar la s!ris ba uneori ni!i n-am !efa!e serile. e !urios, !a să-mi găses! !ît de !ît o o!upaţie, iau, pentru le!tură, de la bibliote!a

prăpădită de ai!i romanele iui *aul de To!E (în tradu!ere germană =) pe !are aproape !ă nu le potsuferi, dar le !ites! şi mă mir de mine însumi 7 par!ă mi-ar fi teamă !a printr-o !arte serioasă sau oo!upaţie serioasă să nu distrug farme!ul re!entelor întîmplări. De par!ă mi-ar fi atît de s!ump #isula!esta monstruos şi toate impresiile pe !are mi le-a lăsat, în!ît mă tem pînă şi să-l ating mă!ar !u !e#anou, !a să nu se prefa!ă în fum 0 Care îmi sînt !'iar atît de s!umpe toate a!estea Da, fireşte !ă-misîntpoate !ă şi peste patruze!i de ani o să mi le reamintes!.Aşadar, mă apu! să s!riu. De altfel, toate a!estea pot fi po#estite a!um şi mai pe s!urt 7 impresiile numai sînt a!eleaşi.

Dar mai întîi, să ispră#es! !u buni!a. A doua zi, a pierdut totul, definiti#. %ra fatal să se întîmple 7oameni !a ea, !înd a$ung o dată pe drumul ăsta, se rostogoles! !a de pe un munte, !u sania, din !e în !emai repede. A $u!at toată ziua, pînă la ora opt seara n-am asistat la $o!ul ei, aşa !ă ştiu totul numaidin auzite.*otapî!i a păzit-o la !azinou toată ziua. *olonezii !are o !ondu!eau pe buni!a s-au s!'imbat în ziuaa!eea de !îte#a ori. %a în!epu prin a-l alunga pe polonezul de ieri, pe !are îl păruise, şi îşi luă pe unaltul, dar a!esta se do#edi şi mai rău. După !e-l alungă şi pe el, luîndu-l înapoi pe primul, !are nu

ple!ase şi se foise !ît fusese repudiat, tot a"olo, în spatele fotoliului ei, #îrîndu-şi mereu !apul lingăea, buni!a sfîrşi prin a !ădea în absolută disperare. el de-al doilea polonez, !el alungat, nu #oia ni!i elsă ple!e !u ni!i un !'ip uinul şi-a fă!ut lo! în dreapta, iar !elălalt în stînga. e !ertau şi se o!ărauîntr-una pentru mize şi $o!uri, spunîndu-şi unul altuia !la#da'" şi alte amabilităţi poloneze, pe urmă seîn-pă!au, arun!au !u banii fără ni!i o so!oteală, luau 'otărîri absurde. După !e se !ertau, puneau mizefie!are separat, unul, de pildă, pe roşu, iar !elălalt, tot a!olo, pe negru. fîrşiră prin a!eea !ă odes!umpăniră şi o zăpă!iră de tot pe buni!ă, în!ît pînă la urmă dînsa, aproape plîngînd, se adresă bătrî-



nului !rupier, rugîndu-l s-o apere şi să-i dea afară. ură, într-ade#ăr, alungaţi imediat, în !iuda ţipetelor.şi protestelor lor 7 strigau amîndoi deodată, isusţinînd !ă buni!a le-a rămas datoare, !ă i-a înşelat, s-a

purtat !u ei ne!instit, $osni!. eferi!itul *otapî!i mi-a po#estit totul !u la!rimi în o!'i, în a!eeaşi seară,după !e buni!a a pierdut, plîngîndu-mi-se !ă !ei doi îşi îndesau buzunarele !u bani, !ă a #ăzut !u o!'iilui !u !îtă neruşinare furau şi băgau mereu în buzunar, li !ereau, de pildă, buni!ii, pentru osteneală,!inoi frederi!i şi-i puneau îndată la ruletă, alături de mizele buni!ii. Da!ă buni!a !îş-tiga, ţipau !ănumărul lor e !îştigător şi !ă al ei nu. în timp !e-i alungau, *otapî!i a #enit şi i-a denunţat !ă au

buzunarele pline Derbedeu. (*olonă.)370

!u aur. >uni!a l-a rugat imediat pe !rupier sa ia măsuri şi oric't au ţipat !ei doi polonezi i(!a doi!o!oşi prinşi în mînă), se i#i poliţia şi pe lo! le goli buzunarele, restituind buni!ii !e i se !u#enea. îttimp nu pierduse totul, buni!a se bu!urase, în ziua a!eea, din partea !rupierilor şi a .întregii admi-nistraţii a !azinoului, de #ădită autoritate. <reptat faima ei se răspîndi prin tot oraşul. <oţi #izitatorii,din staţiune, de toate naţionalităţile-, oameni obişnuiţi sau !ei mai de #ază, soseau pu'oi să pri#eas!ă!une *ieille comtesse russe, tomee en eniace", !are apu!ase să piardă !îte#a milioane.Dar buni!a profită prea puţin de faptul !ă fu s!ăpată de !ei doi polonezi. în lo!ul lor apăru pe dată să-şiofere ser#i!iile un al treilea polonez, !are #orbea perfe!t ruseşte, îmbră!at !a un gentleman, deşi

adu!ea totuşi !u un la!'eu, !u o uriaşă mustaţă $i o uriaşă morgă. Bi el 8săruta pi!ioruşele !oniţei:,şi ,,se aşternea la pi!ioruşele !oniţei:, dar faţă de !eilalţi se purta arogant, porun!ind despoti!, pe s!urt,îşi luă de la în!eput un rol nu de slugă, !i de stăpîn al buni!ii. lipă de !lipă, la fie!are $o!, i se adresa!u $urămintele !ele mai îngrozitoare !ă el însuşi e boier 8mîndru: şi !ă n-are să ia ni!i o !opei!ă din

banii buni!ii. Repetă atît de des a!este $urăminte, în!ît ea se sperie de-a binelea. Dar, întru!ît la în!eput boierul a!ela îi îndreptă par!ă într-ade#ăr $o!ul, în-!epînd să !îştige, buni!a singură nu se mai putulipsi de el. *este o oră, primii doi polonezi, s!oşi din !azinou, apărură din nou în spatele buni!ii,oferindu-şi din nou ser#i!iile, mă!ar pentru !omisioane. *otapî!i se $ură !ă boierul 8!el mîndru:s!'imba pri#iri !u ei, ba !'iar le transmitea !e#a în mină. întru!ît buni!a.nu prînzise şi aproape !ă nuse s!ulase din fotoliu, unul dintre polonezi îi fu într-ade#ăr de folos 7 alergă alături la restaurantul!azinoului şi-i pro!ură o !aină !u bulion, iar pe urmă !eai. Alergau, de altfel, amîndoi. Dar spresfîrşitul zilei, !înd tuturor le de#eni limpede !ă o să-şi piardă ultima ban!notă, la spatele ei stăteaua!um şase polonezi, ne#ăzuţi şi neauziţi pînă atun!i. în timp !e buni!a pierdea ultimele monede, toţia!eştia nu numai !ă n-o mai as!ultau, dar ni!i n-o mai băgau în seamă, se întindeau de-a dreptul pesteea spre masă, apu!au singuri banii, 'otărau şi mizau singuri, se !ertau şi ţipau, se băteau pe burtă !u

boierul !el mîndru, !are aproape uitase de e+istenţa buni!ii. 'iar şi atun!i !înd buni!ă, pierzînd totul,se întoarse seara pe la24

F41ora opt la 'otel, ni!i ai!i #reo trei sau patru polonezi nu e mai 'otărau s-o părăseas!ă, !i alergau de-o

parte şi de alta a (fotoliului, strigînd din răsputeri şi susţinînd, !u #orba repezită, !ă buni!a i-a înşelat şi!ă le e datoare !u !e#a. Astfel a$unseră pînă la 'otel de unde, în sfîrşit, fură alungaţi în brîn!i.După so!otelile lui *otapî!i, buni!a pierduse în ziua a!eea pînă la nouăze!i de mii de ruble, afară de

banii pierduţi !u o zi înainte. <oate 'îrtiile ei 9 obligaţiile de !in!i la sută, titlurile de împrumut

intern, toate a!ţiunile pe !are le a#ea !u ea le s!'imbase rînd pe rînd, una după alta. &-am mirat !umde rezistase toate a!estea şapte sau opt ore, şezînd în fotoliu, ifără să se depărteze de masă, dar*otapî!i îmi po#esti !ă de #reo trei ori în!epuse, într-ade#ăr, să !îştige mult şi, atrasă din nou desperanţă, nu se mai putuse opri. De altfel, $u!ătorilor le este !unos!ut !um poate să stea un om,aproape douăze!i şi patru de ore, pe un singur lo!, !u !ărţile în mînă, fără să piardă din o!'i !e se

petre!e la stînga şi la dreapta.0ntre timp, în ziua a!eea, la noi în 'otel se petre!eau de asemenea lu!ruri e+trem de 'otărGtoare. în!ădimineaţă, înainte de ora unspreze!e, !înd buni!a se mai afla a!asă, ai noştri, adi!ă generalul şi Des"rieu+, se de!iseră să fa!ă ultimul pas. Aflînd !ă buni!a n-a#ea de gînd să ple!e, !i, dimpotri#ă, sedu!ea iar la !azinou, întreg !on!la#ul (afară de *olina), sosi la ea pentru o dis!uţie definiti#ă şi

sincer&. "eneralul, !ăruia îi tremura şi-i îng'eţa inima la gîndul urmărilor, îngrozitoare pentru el, sări!'iar peste !al 7 după !e o rugase şi o implorase timp de o $umătate de oră, mărturisin-du-i des!'istotul, adi!ă ade#ărul despre toate datoriile lui, ba îi mărturisi pînă şi pasiunea faţă de M-lle >lan!'e (sezăpă!ise de tot), luă deodată oin ton ameninţător, şi se apu!ă să strige la ea, să bată din pi!iorţipa !ă



fa!e de rîs familia lor, !ă a de#enit un subie!t de s!andal pentru întreg oraşul, !ă, în sfîrşit... în sfîrşit 78Dumneata îţi fa!i de ruşine !alitatea de rusoai!ă, doamnă = îi strigă el, şi pentru aşa !e#a e+istă poliţie=: >uni!a îl alungă pînă la urmă !u bastonul ( un baston ade#ărat). "eneralul şi Des "rieu+ se sfătuirăo data sau de două ori în dimineaţa a!eea îi preo!upa anume faptul da!ă nu pot folosi într-ade#ăr

poliţia. 0ată, !'ipurile, !ă o bătrînă neferi!ită, dar #enerabilă, îşi ieşise din minţi, şi-şi372

pierde ultimii bani et!. 0ntr-un !u#înt, nu se putea oare obţine o tutelă sau o interdi!ţie ... Dar Des"rieu+ se mulţumea să dea din umeri şi să-i rîdă în nas generalului, !are #orbea fără !ontrol şi alergaîn!olo şi în!oa!e prin birou. în !ele din urmă, Des "rieu+ renunţă şi dispăru unde#a. eara se află !ă

ple!ase de tot din 'otel, după !e a#usese o !on#orbire e+trem de 'otărîtoare şi de misterioasă !u M-lle>lan!'e. în !eea !e o pri#eşte pe M-lle >lan!'e, a!easta luase, în!ă de dimineaţă, 'otărîrile !ele maidefiniti#e 7 îl abandonă definiti# pe general, neîngăduindu-i ni!i să-i apară în faţa o!'ilor. îndgeneralul alergă după ea la !azinou şi o întîlni la braţ !u prinţul, ni!i ea, ni!i &-me #eu#e omiragesnu-l re!unos!ură. *rinţul nu-l salută ni!i el. în toată ziua a!eea M-Ue >lan!'e îl în!er!ă şi-l răsu!i înfel şi !'ip pe prinţ, !a să-l fa!ă să-şi e+prime 'otărît intenţiile. Dar #ai = e înşelase amarni! în!al!ulele ei = A!eastă mi!ă !atastrofă se produse abia spre seară deodată se des!operi !ă prinţul n-areo les-!aie, ba !'iar se bizuia pe ea să-i împrumute bani !u !'itanţă, !a să poată $u!a la ruletă. >lan!'eîl alungă, indignată, şi se în!uie în apartamentul său.0n dimineaţa a!eleiaşi zile am fost la mister Astle@, sau, mai bine zis, toată dimineaţa l-am !ăutat pemister Astle@, dar nu l-am putut găsi !u ni!i un !'ip. u era ni!i a!asă, ni!i la !azinou, ni!i în par!. Deastă dată nu prînzise la 'otel. *e la orele !in!i l-am zărit #enind de la gară dire!t spre 'oteluldAngleterre. e grăbea şi părea foarte îngîndu-rat, deşi era greu să distingi îngri$orarea sau #reunsentiment de nelinişte pe !'ipul său. îmi întinse prietenos mîna, !u obişnuita lui e+!lamaţie 7 8A =:, darnu se opri în drum, !on-tinuînd să meargă !u pas destul de grăbit. &-am luat după el dar se pri!epu să-mi răspundă în aşa fel, în!ît n-am apu!at să-l întreb de nimi!. Afară de asta mi-era nespus de ruşine săadu! #orba despre *olina !ît despre el, nu mă întrebă ni!i un !u#înt despre ea. 0-am po#estit !e seîntîmplase !u buni!amă as!ultă atent şi strînse din umeri, !u gra#itate.

9 C să piardă tot, obser#ai eu. 9 C, da, răspunse, s-a dus să $oa!e în!ă de adineauri, !înd ple!am, şi de a!eea am ştiut pre!is !ă o să

piardă. Da!ă o să am timp, ara să tre! pe la !azinou să mă uit, fiind!ă e interesant,373

9 ;nde ai fost ple!at strigai, mirîndu-mă !ă nu l-am întrebat pînă atun!i. 9 a ranEfurt. 9 u treburi 9 Da, !u treburi.e puteam să-l mai întreb De altfel, tot mai mergeam alături de el, dar deodată, o !oti spre 'otelul!>e uatre sai-sons" !are se afla în drum, mă salută din !ap şi dispăru. în-tor!îndu-mă a!asă, mi-amdat seama treptat !ă, da!ă aş fi #orbit şi idouă !easuri !u el, n-aş fi aflat absolut nimi!, fiind!ă...fiind!ă n-a#eam !e să-l întreb Da, sigur !ă era aşa = u ni!i un !'ip nu-mi mai puteam formula a!um#reo întrebare. <oată ziua a!eea *olina se plimbă !u !opiii şi !u dăda!a prin par!, iar restul timpuluişezu a!asă. *e general îl e#ita de mult şi aproape !ă nu #orbea !u el, în ori!e !az nu dis!utau nimi!

serios. >ăgasem de seamă asta mai de mult. Dar, ştiind în !e situaţie se afla azi generalul, m-am gîndit!ă el nu putea s-o e#ite, adi!ă între ei doi nu puteau să nu aibă lo! nişte importante e+pli!aţii familiale.<otuşi !înd, întor!în-du-mă la 'otel după dis!uţia !u mister Astle@, am întîlnit-o pe *olina !u !opiii,!'ipul ei e+prima !ea mai senină linişte, de par!ă toate furtunile familiale o o!oliseră numai pe ea. îmirăspunse la ple!ă!iune !u un semn din !ap. Am #enit a!asă furios de-a binelea.e înţelege !ă e#itam să stau de #orbă !u ea şi nu ne în-tîlnisem ni!iodată, după întîmplarea !uurmer'elm. De altfel, în bună măsură îmi dădeam aere, prefă!îndu-mă nepăsătordar !u !ît tre!eatimpul !u atît mai mult !reştea în mine o ade#ărată indignare. 'iar da!ă ea nu m-ar iubi !îtuşi de

puţin şi tot nu s-ar putea, !red eu, să-mi !al!e astfel în pi!ioare sentimentele şi să-mi primeas!ă !u atîtanepăsare mărturisirile. Doar ştia !ă o iubes! !u ade#ărat doar a admis !'iar ea, mi-a dat #oie să-i#orbes! astfel= % drept !ă lu!rurile în!epuseră !am !iudat între noi. ;n timp, demult, !u #reo două luniîn urmă, băgasem de seamă !ă #rea să fa!ă din mine un prieten, un om de în!redere, ba !'iar se stră-

duia oare!um. Dar, nu se ştie de !e, toate astea nu se prinseseră între noi în s!'imb, rămăseserărelaţiile !iudate de azi, de a!eea am şi în!eput să #orbes! astfel !u dînsa. Dar da!ă o dezgusta



dragostea mea, de !e nu-mi interzi!ea dire!t să-i #orbes! despre ea 374

u mi se interzisese ba !'iar ea însăşi mă pro#o!a la asemenea dis!uţii şi... fireşte, o fă!ea în bat$o!ură. Btiu sigur, am băgat bine de seamă !ă-i fă!ea plă!ere, după !e mă as!ulta şi mă aţîţa pînă ladurere, să mă zăpă!eas!ă deodată !u #reun !u#înt plin de dispreţ e+trem şi de nepăsare. Bi doar ştia !ănu pot trăi fără ea. 0ată, tre!useră trei zile de la istoria !u baronul, şi nu mai puteam să îndur

desp&rBirea noastră. înd am întîlnit-o adineauri, lîngă !azinou, îmi bătea inima atît de tare, în!ît am pălit. Dar ni!i ea nu putea trai fără mine. îi eram ne!esar, dar oare, oare numai !a măs!ări!iul>alaEire#5 A#ea un se!ret 9 era limpede. Dis!uţia ei !u buni!a mă întristase. De o mie de ori o rugasem să fiesin!eră !u mine şi ştia !ă sînt gata să-mi dau #iaţa pentru ea. Dar se es!'i#a întotdeauna, !u dispreţaproape, sau în lo!ul #ieţii, pe !are i-o ofeream, îmi !erea asemenea ieşiri, !a atun!i, !u baronul = uera re#oltător Care întreaga ei #iaţă era !on!entrată în $urul franţuzului a!ela Dar mister Astle@ Ai!i lu!rurile de#eneau !u desă#îrşire de neînţeles şi între timp 9 Doamne, !ît mă !'inuiam =/enind a!asă, într-un a!!es de furie, apu!ai pana şi îi înşirai următoarele 78*olina Ale+andro#na, îmi dau seama limpede !ă a sosit deznodămîntul !are o să te atingă, fireşte, şi

pe dumneata. 0ţi repet pentru ultima oară 7 ai ne#oie sau nu de !apul meu Da!ă-ţi #a fi ne!esar, c;t dec;t, te rog să dispui de mine , deo!amdată, stau în odaia mea, în ori!e !az în ma$oritatea timpului, şi n-am de gînd să ple! ni!ăieri. Da!ă #ei a#ea ne#oie, s!rie-mi sau !'eamă-mă.:Am sigilat şi am trimis biletul prin la!'eul de pe !oridor, porun!indu-i să-l transmită personal. u măaşteptam 0a un răspuns, totuşi peste trei minute la!'eul se întoarse !u ştirea !ă 8domnişoara #ătransmite salutări.*e la şapte am fost !'emat la general.e afla în !abinet, îmbră!at, de par!ă se pregătea să ple!e unde#a. >astonul şi pălăria erau pe di#an.&i s-a părut, în timp !e intram, !ă stă în mi$lo!ul odăii, !u pi!ioarele desfă!ute, !u !apul în piept şi !ă#orbeşte singur !u glas tare. 0nsă, de !um mă #ăzu, se repezi spre mine aproape strigînd, în!ît fără #oieam fă!u-t un pas înapoi, pregătindu-mă să fug F45dar el mă apu!ă (de amîmdouă mîinile şi mă trase spre di#an se aşeză, mă sili să mă aşez şi eu în faţa

0ul în fotoliu şi fără să-mi lase mîinile, !u buze tremurătoare, !u la!rimi !are-i lu!iră brus! în gene,rosti rugător 7 9 Ale+ei 0#ano#i!i, soapă-mă, a!apă-mă, !ruţă-mă 0 &ult timp nu putui pri!epe nimi! el #orbea,#orbea în-tr-una, repetînd 7 8ruţă-mă, !ruţă-mă =: în !ele din urmă g'i!ii !ă aşteaptă de la mine !e#a în !'ip desfatsau, mai bine zis, părăsit de toţi, amărît şi alarmat, îşi amintise de mine şi mă !'emase numai !a să

poată #orbi, să #orbeas!ă, să #orbeas!ă într-una.0 se tulburaseră minţile sau, în ori!e !az, se pierduse de tot. 0ţi în!ru!işa mîinile pe piept şi era gata săse arun!e în genun!'i în faţa mea pentru !a eu (!e !redeţi ), !a eu să mă du! imediat la M-lle >lan!'eşi să fa! apel la !onştiinţa ei, s-o !on#ing să se întoar!ă şi să se mărite !u el.

9 Dar, domnule general, strigai, mademoiselle >lan!'e poate !ă ni!i n-a băgat în!ă de seamăe+istenţa mea e pot fa!e eu 0

%ra însă inutil să te împotri#eşti nu pri!epea !e-i spuneai. e apu!a să #orbeas!ă de buni!a, darîngrozitor de dez-lînat rămăsese în!ă la ideea !ă trebuie să !'eme poliţia. 9i a noi, la noi, în!epea el, fierbînd brus! de indignare 9 într-un !u#înt la noi, într-un stat bineorganizat, unde e+istă autorităţi, asupra uno< bătrîne !a ea s-ar fi instituit ne-întîrziat o tutelă= Da,stimate domn, da, urmă el, tre!înd deodată la un ton do$enitor, apoi sări din lo! şi în!epu să se $plimbe

prin odaie 9 n-ai ştiut în!ă asta, stimate domn, se adresă el, într-un !olţ al !amerei, unui stimat domnimaginar, ei bine, ai să afli... da... la noi bătrîne !a asta se ţin din s!urt, din s!urt, din s!urt, da... of, lanaiba 1Bi se arun!ă din nou pe di#an, iar peste un minut, aproape plîngînd şi sufo!îndu-se, se grăbi să-mispună !ă M-lle >lan!'e de a!eea nu se mai mărită !u el fiind!ă în lo!ul telegramei a sosit buni!a îşia!um e limpede !ă el nu #a !ăpăta moştenirea. 0 se părea !ă nu ştiu în!ă toate astea. Am amintit de Des"rieu+ el dădu din mîmă 7 8A ple!at= <ot !e am e ipote!at la elam rămas gol puş!ă = >anii pe !are i-

ai adus dumneata... banii a!eia, nu ştiu !îţi mai sînt, pare-mi-se !ă aur #reo şapte sute de fran!i şi atît 9 asta-i tot, iar mai departe, nu ştiu, am ştiu =:



9. um ai să plăteşti atun!i 'otelul strigai eu, speriat, şi... *e urmă !e o să se întîmple e uită îngîndurat la mine, dar !red !ă nu înţelegea nimi! sau poate !ă ni!i nu mă auzea. Am în!er!atsă adu! #orba de *olina Ale+andro#na, de !opii răspunse în grabă 7 8Da = da= Dar îndată se apu!ă dinnou să #orbeas!ă de prinţ, de faptul !ă a!um >lan!'e o să ple!e !u el şi atun!i 9 !e mă fa! eu atun!i,Ale+ei 0#ano#i!i mă întrebă deodată. *entru Dumnezeu = e mă fa!, spune şi dumneata, doar asta-inere!unoştinţa 0 % nere!unoştinţa =:0n !ele din urmă, în!epu să plîngă -în 'o'ote. e puteai fa!e !u un astfel de om ă-l laşi singur erade asemenea peri!ulos putea fa!e #reun po!inog. Am s!ăpat totuşi de el, de bine de rău, dar amînştiinţat-o pe dăda!ă să trea!ă pe la dînsul mai des şi, afară de asta, am stat de #orbă !u la!'eul de pe!oridor, un băiat !u s!aun la !apmi-a făgăduit şi el, !a la rîndul său să aibă gri$ă.Abia am apu!at să-l las pe general, !ă se i#i la mine *o-tapî!i !a să mă !'eme la buni!a. %ra ora opt şiabia se întorsese de la !azinou, după !e pierduse totul. &-am dus la dînsa 7 bătrîna şedea în fotoliu,isto#ită şi #ădit bolna#ă. &arfa îi întinse o !eaş!ă !u !eai, pe !are aproape !ă o sili să-l bea. Atît glasul!ît şi tonul buni!ii se s!'imbaseră simţitor.

9 >ună ziua, fiule, Ale+ei 0#ano#i!i, rosti ea rar şi !u gra#itate, ple!înd !apul, s!uză-mă !ă te maisupăr o dată, iartă o femeie bătrînă. %u, drăguţă, am lăsat totul a!olo, aproape o sută de mii de ruble.Ai a#ut dreptate !ă n-ai mers ieri !u mine. A!uma-s fără bani, n-am un sfanţ. u #reau să mai

zăbo#es! ni!i o !lipă, la nouă şi $umătate ple!. Am trimis după englezul a!ela al tău, Astle@, par!ă,#reau să-i !er trei mii de fran!i pentru o săptămînă. on#inge-l tu, să nu-i trea!ă !um#a prin gînd sămă refuze. %u, fiule, mai sînt destul de bogată. Am trei sate şi două !ase. -or mai găsi i bani, !ă nu i-am luat pe toţi. De aia spun, !a să nu aibă !um#a #reo îndoială... A, dar uite-l= *e omul bun îl !unoştifără mare osteneală.

Mister Astle@ sosea în grabă la prima !'emare a bu-F4?377

ni!ii. ără a sta pe gînduri !îtuşi de puţin şi fără să spună nimi!, îi numără îndată trei mii de fran!i îns!'imbul unei poliţe, pe !are buni!a o semnă. în!'eind treaba, salută şi se grăbi să iasă.

9 A!um plea!ă şi tu, Ale+ei 0#ano#i!i. &i-a mai rămas o oră şi !e#a, #reau să mă întind, !ă mă doroasele. u te supăra pe o proastă bătrînă. De a!um în!olo n-am să-i în#inuies! pe tineri de uşurinţă, şi

neferi!itului a!ela, generalul #ostru e pă!at să-i mai !aut #ină. >ani tot nu-i dau, fa!ă !e-o #rea, fiind!ă prea e nătărău, după părerea mea, numai !ă ni!i eu, proastă bătrînă, nu-s mai deşteaptă. Ade#ărat e !ăDumnezeu pedepseşte trufia şi la bătrîneţe. %i, rămîi !u bine. &ar-fuşa, ridi!ă-mă./oiam totuşi s-o !ondu! pe buni!ă. Afară de a!easta mă aflam într-o stare de aşteptare, mă totaşteptam !ă a!uşi-a!uşi o să se întîmple !e#a. u-mi găseam lo! a!asă. 0eşeam pe !oridor, ba !'iar m-am dus pentru o !lipă să mă plimb pe alee. !risoarea mea era limpede şi 'otărîtă, iar !atastrofa dea!um 9 !u siguranţă definiti#ă. a 'otel am auzit de ple!area lui Des "rieu+. în sfîrşit, !'iar da!ăa#ea să mă respingă !a p<ieten, poate !ă nu mă #a respinge !a slugă. A#ea doar ne#oie de mine,mă!ar pentru !omisioane da, puteam să-i fiu de folos, ni!i #orbă ia ora ple!ării trenului am alergat la gară şi am instalat-o pe buni!a. -au aşezat !u toţi într-un #agonspe!ial pentru familie. 8îţi mulţumes!, fiule, pentru a$utorul tău nepre!upeţit, îşi luă ea rămas bun de la

bine, şi transmite-i *ras-Eo#iei !ele !e i-am spus eu ieri. Am s-o aştept.:

&-am dus a!asă. <re!înd prin faţa apartamentului pe !are-l o!upa generalul, am întîlnit-o pe dăda!ă şiam întrebat-o de el. 8De, boierule, aşa şi aşa:, răspunse ea trist. Am intrat totuşi, dar la uşa biroului m-am oprit, absolut uluit. &-J0e >lan!'e şi generalul rîdeau în 'o'ote, !are mai de !are. +eu*e omingesşedea tot a!olo, pe di#an. "eneralul îşi ieşise, #ădit, din minţi de bu!urie, gîngă#ea tot soiul de neroziişi rî-dea !u un rîs lung şi ner#os !are-i brăzda faţa !u mii de zbîr!ituri, iar o!'ii i se as!undeau par!ă.&ai tîrziu am aflat !'iar de la >lan!'e !ă, după !e l-a alungat pe prinţ şi auzind de plînsetelegeneralului, s-a gîndit să-l !onsoleze şi a intrat la el pentru o se!undă. Dar bietul general nu ştia !ă în!lipa a!eea soarta lui era 'otărîtă şi !ă >lan!'e în!epuse să îm-

pa!'eteze pentru !a a doua zi !'iar, !u primul tren de dimineaţă, să zboare la *aris.Am stat puţin în pragul !abinetului, apoi m-am răzgîndit să mai intru şi am ieşit neobser#at. ;r!înd lamine şi des-!'izînd uşa, am zărit deodată, în semiîntuneri!, o siluetă !are şedea în !olţ pe s!aun, lîngăfereastră. a apariţia mea nu se s!ulă. &-am apropiat repede, m-am uitat şi mi s-a tăiat răsuflarea 7

era *olina =Capitolul 8)+



Am s!os un strigăt de surpriză. 9 e-i e-i mă întrebă ea straniu. %ra palidă şi mă pri#ea, posomorită. 9 um !e-i Dumneata Ai!i, la mine 9 Da!ă #in, #in toată. Aşa-i obi!eiul meu. Ai să #ezi îndată aprinde luminarea.Am aprins luminarea. %a se s!ulă, se apropie de masă şi puse înaintea mea o s!risoare desfă!ută.

9 iteşte-o = îmi porun!i. 9 *ăi ăsta-i, ăsta-i s!risul lui Des "rieu+ = strigai, apu-!înd s!risoarea. &îinile îmi tremurau şirîndurile îmi $u!au înaintea o!'ilor. Am uitat termenii în !are era al!ătuită s!risoarea, dar iat-o, deşi nu!u#înt !u !u#înt, în ori!e !az !u a!eleaşi idei.!Mademoiselle, s!ria Des "rieu+, împre$urări nefa#orabile mă siles! să ple! neîntîrziat. Desigur !ă aiobser#at şi dumneata !ă am e#itat dinadins o e+pli!aţie definiti#ă !u dumneata, pînă !e nu se #a filimpezit întreaga situaţie. osirea bătrînei Dde )u *ieille dameA #oastre rude !a şi fapta ei aib-surdă au

pus !apăt tuturor îndoielilor mele. ituaţia difi!ilă a propriilor mele afa!eri mă împiedi!ă !ategori! sămai nutres! dul!ile speranţe !u !are mi-am permis să mă îmbăt un timp. Regret !ele !e s-au petre!ut,dar nădă$duies! !ă în purtarea mea nu #ei găsi nimi! !are să nu fie demn de un gentilom şi un om!instit Dgentilhomme ei honnete hommeA. După !e am pierdut aproape toţi banii împrumutîndu-l petutorele dumitale, mă aflu în e+trema ne!esitate de a mă folosi de378

379

!eea !e-mi rămîne 7 am şi dat de ştire prietenilor mei din *etersburg să dispună neîntîrziat de #înzareaa#erii !are mi-a fost ipote!ată !unos!înd, totuşi, !ă uşurate!ul dumitale tată #itreg ţi-a !'eltuit banii!are-ţi aparţineau, am 'otărît să-l iert de !in!ize!i de mii de fran!i şi pentru suma a!easta îi înapoiez o

parte din poliţe, aşa în!ît dumneata ai a!um posibilitatea să-ţi re!uperezi !eea !e ai pierdut, trăgîndu-lla răspundere pe !ale $uridi!ă. ădă$duies!, mademoiselle, !ă, în prezenta situaţie, atitudinea mea îţi#a fi e+trem de fa#orabilă. ădă$duies! de asemenea !ă prin a!eastă atitudine îmi ia! pe deplin datoriade om !instit îşi nobil. ii în!redinţată !ă amintirea dumitale îmi #a rămîne pe #e!i întipărită îninimă.:

9 e să-i fa!i, totul e limpede, i-am spus eu *olinei, oare te-ai putut aştepta la alt!e#a adăugai !ure#oltă.

9 u mă aşteptam la nimi!, rosti ea, în aparenţă liniştită, dar #o!ea i se oprea par!ă demult am'otărît totul îi !iteam gîndurile, am aflat !e-i umblă prin minte. redea !ă alerg după... !ă am săinsist... (se opri şi, fără să termine fraza, îşi muş!ă buzele şi tă!u). &i-am dublat dinadins dispreţul faţăde el, în!epu ea din nou, aşteptam să #ăd !e o să fa!ă Da!ă ar fi sosit telegrama pri#itoare lamoştenire, i-aş fi az-#îrlit datoria idiotului a!eluia şi l-aş fi gonit= 00 uram de mult, de mult. C, era !utotul altfel înainte, de o mie de ori altfel, dar a!um... a!um=... A', !u !îtă feri!ire i-aş fi az#îrlit înobrazul lui ti!ălos a!este !in!ize!i de mii şi l-aş fi s!uipat...

9i Dar 'îrtia, poliţa a!eea de !in!ize!i de mii pe !are a înapoiat-o, se află la general 0a-o şi dă-i-o luiDes "rieu+.

9. C, nu-i #orba de asta= u-i asta=... 9i Da, ade#ărat, nu-i asta = Bi-apoi la !e mai e bun a!um generalul Dar buni!a strigai eudeodată.

*olina mă pri#i, distrată şi nerăbdătoare par!ă. 9 e-i !u buni!a rosti !u !iudă. u mă pot du!e la ea... Bi-apoi nu #reau să !er iertare nimănui,adăugă iritată,

9= e-i de fă!ut strigai. Dar !um, !um ai putut să-l iubeşti pe Des "rieu+ = A', ti!ălosul= ti!ălosul=As!ultă, #rei să-l omor în duel ;nde-i a!um

9 % la ranEfurt şi o să rămînă a!olo trei zile. 9 ;n singur !u#înt al dumitale şi ple!, !'iar mîine, !u primul tren= am rostit !u un soi de entuziasm prostes!.*olina rîse.

9 &ai ştii, poate !ă o să spună 7 înapoiază-mi mai întîi !in!ize!i de mii de fran!i. Bi-apoi de !e să se bată e prostie 0 9 Atun!i de unde, de unde să luăm a!eşti !in!ize!i de urii de fran!i repetai, s!rîşnind din dinţi, de

par!ă ar fi fost !u putinţă să-i ridi! aşa, deodată, de pe $os. As!ultă7 mister Astle@ întrebai, în timp !eo idee !iudată mi se năştea în !ap.



li s!ăpărară o!'ii. 9 /a să zi!ă tu singur #rei să ple! de la tine la englezul a!ela rosti ea, pri#indu-mă sfredelitor dreptîn faţă şi zîmbind !u amără!iune. *entru prima oară în #iaţă îmi spunea tu.&i se pare !ă în !lipa a!eea îi #î$îia !apul de emoţie fiind!ă se aşeză deodată pe di#an, isto#ită par!ă.&ă luminase par!ă un fulger stăteam şi nu-mi !redeam o!'ilor, nu-mi !redeam ure!'ilor = um aşa,#a să zi!ă mă iubeşte A #enit la mine şi nu la mister Astle@. A #enit ea, o fată, singură, în odaia mea,într-un 'otel, !eea !e înseamnă !ă s-a !ompromis în o!'ii tuturor, iar eu stau în faţa ei şi în!ă nu pri!ep=;n gînd nesăbuit se aprinse în !reierul meu.

9 *olina = asă-mi numai o oră. Aşteaptă ai!i numai o oră şi... am să mă întor! = %... absolutne!esar = Ai să #ezi= Ră-mîi ai!i, rămîi ai!i 0Bi am ieşit buzna din odaie, fără să răspund pri#irii ei întrebătoare şi mirate îmi strigase !e#a dinurmă, dar nu m-am întors.Da, uneori gîndul !el mai nesăbuit, !el mai imposibil în aparenţă, ţi se înfige atît de adîn! în !ap, în!ît,

pînă la urmă, îl pri#eşti !a pe !e#a realizabil... &ai mult7 da!ă ideea se uneşte !u o dorinţă puterni!ă,arzătoare, o iei uneori, pînă la urmă, !a pe !e#a fatal, ne!esar, predestinat, !a pe !e#a !e e imposibil sănu se întîmple = *oate !ă la mi$lo! e+ista !e#a, o !ombinaţie de presentimente, o neobişnuită sforţare a

#oinţei, o autointo+i!aţie !u propria-ţi fantezie sau în!ă !e#a 9- nu ştiu dar în seara a!eea ( pe !aren-am s-o uit ni!iodată), mi se întîmplă un mira!ol. Deşi el poate fi perfe!t $ustifi!at aritmeti!, totuşi pentru mine a rămas pînă azi un mira!ol. Bi de !e, de !e !redinţa a!easta se întipărise atun!i atît deadîn! în mine $i de atîta #reme ă!i, !u siguranţă, măF21gîndeam la asta 9 #ă repet 9 nu !a la o întîmplare !are se poate petre!e la fel !a altele (şi prin urmare

putea să nu se petrea!ă de lo!), !i !a la !e#a !are mi se părea !u neputinţă să nu se produ!ă.%ra ora ze!e şi un sfert am intrat în !azinou !u speranţa atît de fermă şi, în a!elaşi timp, atît detulburat !um n-am mai fost ni!iodată. în sălile de $o! se afla în!ă destulă lume, deşi de două ori mai

puţină !a dimineaţa.ătre ora unspreze!e, la mesele de $o! rămîn $u!ătorii autenti!i, pasionaţi, pentru !are în staţiune nue+istă alt!e#a de!ît ruleta, !are au sosit numai pentru ea, !are abia da!ă obser#ă !e se petre!e în $urul

lor şi nu se interesează de nimi! în de!ursul întregului sezon, nefă!înd de!ît să $oa!e de dimineaţă pînăseara şi fiind gata, probabil, să $oa!e şi din seară pînă în zori, da!ă s-ar putea. Bi întotdeauna a!eştia seîmprăştie !u ne!az la ora douăspreze!e, !înd se în!'ide ruleta. 0ar atun!i !înd !rupierul şef, în $urulorei douăspreze!e, înainte de în!'idere, anunţă 7 !Les trois derniers coaps, mes-sieurs" sînt gata săarun!e orbeşte în a!este trei ultime $o!uri tot !e au prin buzunare 9 şi, într-ade#ăr, atun!i pierd !elmai mult. &-am aşezat !'iar la masa unde şezuse deunăzi buni!a. îng'esuiala nu era prea mare, în!îtam o!upat foarte repede un lo! în pi!ioare, lîngă masă. Drept în faţa mea, pe posta#ul #erde, eradesenat !u#întul 7 8*asse: !6asse" e un rînd de !ifre, de la nouăspreze!e in!lusi#, pînă la treize!i şişase. *rimul şir, de la unu pînă la optspreze!e in!lusi# se numeşte !Manue" dar !e-mi păsa mie deasta u !al!ulasem, ba !'iar nu auzisem pe !are !ifră !ăzuse ultima lo#itură şi ni!i nu m-aminteresat de asta, în!epînd $o!ul 9 aşa !um ar fi pro!edat ori!e $u!ător so!otit. &i-am s!os toţi !eidouăze!i de frederi!i şi i-am az#îrlit pe 8passe:, !are se afla înaintea mea.

9 +ingt deu3 , strigă !rupierul.Am !îştigat şi din nou am pus tot 7 şi !e a#usesem, şi!îştigul.

9 Tiente et un , strigă !rupieriul. ;ltimele trei $o!uri, domnilor 0 (r.) Douăze!i şi două. (r.) <reize!i şi unul. (r.)

Din nou am !îştigat= De!i a#eam în total optze!i de frederi!i = 0-am împins pe toţi optze!i pedouăspreze!e !ifre mi$lo!ii (!îştig triplu, dar a#eam două şanse împotri#a mea) 9 roata se în#îrti şi aieşit douăze!i şi patru. &i s-au înşirat trei pa!'ete de !îte !in!ize!i de frederi!i şi ze!e monezi de aur în total, !u !e mai a#usesem, m-am pomenit !u două sute de frederi!i 0*ar!ă eram în delir. Am împins toată a!eastă grămadă de bani pe roşu 9 şi deodată m-am trezit= %rasingura dată din toată seara, din tot timpul $o!ului, !înd m-a tre!ut o spaimă !a un fior, răspunzînd întremurul mîinilor şi al pi!ioarelor. Am simţit şi mi-am dat seama !u groază 7 !e ar însemna a!um

pentru mine să pierd= în miza a!eea era toată #iaţa mea = 9 Rouge strigă !rupierul 9H şi am răsuflat în itimp !e fiori de fo! mă tre!eau prin tot !orpul. &i se



plăti în ban!note înseamnă !ă a#eam în total patru mii de florini şi optze!i de ifrederi!i= (*e atun!imai puteam urmări so!oteala.) K&ai îmi amintes! !ă am pus două mii de florini, din nou pe douăspreze!e !ifre mi$lo!ii şi am pierdut am pus aurul pe !are-l a#usesem şi optze!i de frederi!i şi am pierdut. &ă !uprinse turbarea 7 amapu!at ultimele două mii de florini !are-mi mai rămăseseră şi le-am pus pe primele douăspreze!e !ifre

9 aşa, la întîmplare, fără so!oteală = De altfel, a fost o !lipă de aşteptare, asemănătoare !a senzaţie !usenzaţia pe !are a în!er!at-o M-me >lan!'ard?, la *aris, în timp !e !ădea din balon spre pămînt.

9 ?uatre = strigă !rupierul. în total, !u miza dinainte, a#eam din nou şase mii de florini. A!um pri#eam !a un în#ingător, nu mă mai temeam de nimi!, absolut de nimi! şi am arun!at patru mii deflorini pe negru. /reo nouă oameni se repeziră, după mine, să pună pe negru. rupierii se uitară unulla altul şi s!'imbară !îte#a !u#inte. în $ur, toţi #orbeau Bi aşteptau.A ieşit negrul. De ai!i nu-mi mai amintes! de ni!i un !al!ul, ni!i de ordinea mizelor. Oin minte numai,!a prin #is, !ă apu!asem să !îştig, pare-se, #reo şaispreze!e mii de florini deodată, prin trei lo#iturineferi!ite, am pierdut din ei douăspre- *atru. (r.)382

333

ze!e pe urmă am împins ultimele .patru mii pe , passe" (nu mai resimţeam nimi! în timpul a!esta

aşteptam numai, în mod automat par!ă, fără să gîndes!) 9 şi iar am !îştigat pe urmă am mai !îştigatde patru ori la rînd. Oin minte numai !ă luam banii !u miile mi-a mai rămas de asemenea în memorie!ă !el mai des ieşeau !ele douăspreze!e !ifre mi$lo!ii, de !are mă şi legasem. %le apăreau nu ştiu !umregulat, neapărat de #reo trei, patru ori la rînd, pe urmă dispăreau de două ori şi se întor!eau iar de treisau patru ori la rînd. A!eastă uimitoare regularitate se întîlneşte uneori în serie şi to!mai asta îides!umpăneşte pe $u!ătorii !al!ulaţi, !are so!otes! !u !reionul în mînă. Bi !e reng'iuri îngrozitoare

$oa!ă uneori ai!i soarta.red !ă nu tre!use mai mult de o $umătate de oră de !înd #enisem. Deodată, !rupierul m-a anunţat !ăam !îştigat treize!i de mii de florini şi întru!ît ban!a nu poate plăti mai mult dintr-o dată, ruleta se #aîn!'ide pînă în dimineaţa următoare. &i-am înşfă!at tot aurul şi l-am turnat în buzunare, am apu!at

ban!notele şi am tre!ut la o altă masă, în altă sală, unde se afla o altă ruletăîn urma mea nă#ăli întreagamulţime a!olo mi se fă!u îndată lo! şi m-am apu!at din nou să pun la nimereală, fără să so!otes!.

u-mi dau seama !e m-a sal#at=;neori, totuşi, par!ă-mi tre!ea prin minte o !ombinaţie oare!are. &ă legam de unele !ifre şi şanse, dar!urînd re părăseam şi mizam iar aproape fără să-mi dau seama. %ram, pesemne, foarte distrat îmiamintes! !ă !rupierii mi-au !ore!tat de !îte#a ori $o!ul. ă!eam nişte greşeli grosolane. A#eamtîmplele umede de sudoare şi mîinile îmi tremurau. &ă asaltau şi polonezii să-şi ofere ser#i!iile, darnu as!ultam pe nimeni. oro!ul !urgea neîntrerupt. Deodată, în $ur se stîrniră #orbe !u glas tare şirîsete. 8>ra#o, bra#o =: strigau toţi, ba unii în!epură !'iar să bată din palme. mulsesem şi de ai!itreize!i de mii de florini şi ban!a se în!'ise iar pînă a doua zi=

9i *lea!ă, plea!ă, îmi şopti o #o!e din dreapta. %ra un o#rei din ranEfurt stătuse tot timpul în prea$ma mea şi pare-mi-se mă a$utase uneori la $o!. 9 *entru Dumnezeu, plea!ă, îmi şopti o altă #o!e la ure!'ea stingă. Am arun!at o pri#ire. %ra odoamnă îmbră!ată nespus de modest şi !u#iin!ios, în $ur de treize!i de ani,384

!u o faţă bolnă#i!ios de palidă îşi obosită, dare miai amintea în!ă minunata ei frumuseţe de altădată. în!lipa a!eea to!mai îmi îndesam buzunarele !u ban!note, pe !are le mototoleam fără milă şi adunamaurul rămas pe masă. Apu!înd ultimul pa!'et de !in!ize!i de frederi!i, am reuşit, !u totul neobser#at,să-l #îr în mîna palidei doamne ţineam groza# s-o fa! şi-mi amintes! !ă degetele ei subţiri şi slabeîmi strînseră puterni! mîna, în !'ip de #ie re!unoştinţă. <oate a!estea s-au petre!ut într-o !lipă.După !e am strîns tot, am tre!ut la trente et uarante. a trente et uarante $oa!ă un publi!aristo!rati!. u mai e ruletă, e $o! de !ărţi. Ai!i ban!a răspunde pentru o sută de mii de taleri deodată.ea mai mare miză e de asemenea de patru mii florini. u !unoşteam de lo! $o!ul, nu ştiam aproapeni!i- o miză afară de roşu şi negru, !are erau şi ai!i. De ele m-am şi legat. întreg !azinoul se adunase în

$ur. u-mi adu! aminte da!ă în tot timpul a!esta m-am gîndit mă!ar o dată la *olina. imţeam odesfătare nestăpînită să apu! şi să adun ban!note, !are !reşteau morman înaintea mea.într-ade#ăr, par!ă mă împingea soarta. De astă dată, !a dinadins, se petre!u un lu!ru !are se repetă, dealtfel, destul de des în timpul $o!ului. Bansa se agaţă, de pildă, de roşu şi nu-l părăseşte de ze!e, ba



!'iar de !in!ispreze!e ori în şir. Am auzit !'iar a!um două zile !ă, săptămîna tre!ută, roşul a ieşit dedouăze!i şi două de ori la rînd aşa !e#a nu se pomenise la ruletă şi se po#estea !u mirare. e înţelege!ă toţi părăses! de îndată roşul şi după ze!e ori, de pildă, aproape nimeni nu are !ura$ul să mizeze peel. Dar ni!i pe negru, opus roşului, nu mai pune atun!i ni!i unul dintre $u!ătorii !u e+perienţă. ;n

$u!ător în!er!at ştie !e-i a!ela 8!apri!iul întîmplării:. -ar părea, de pildă, !ă după şaispreze!e lo#ituri pe roşu, a şaptespreze!ea #a !ădea neapărat pe negru. a asta se reped no#i!ii !u g'iotura, dublează şitriplează mizele şi pierd îngrozitor.%u, însă, printr-o toană !iudată, băgînd de seamă !ă roşul a ieşit de işapte ori la rînd, m-am agăţatdinadins de el. înt !on#ins !ă pe $umătate din orgoliu #oiam să uimes! spe!tatorii printr-un +is!nebunes! şi 9 !e senzaţie !iudată 9 îmi amintes! limpede !ă, iîntr-ade#ăr, deodată, 0ară ni!i un fel de*ro#o!are din partea orgoliului, a pus stăpînire pe mine o teribilă sete de ris!. *oate !ă, idupă !e atre!ut prin atîtea35 9 Dostoie#sEi 9 #oi. 0/ gg$

senzaţii, inima nu se satură, !i se irită mai mult din pri!ina lor şi !ere senzaţii din !e în !e mai puterni!e, pînă la absoluta isto#ire. Bi, zău !ă nu mint, da!ă regulamentul $o!ului mi-ar fi permis să pun !in!ize!i de mii de florini dintr-o dată, i-aş fi pus, fără doar şi poate. în $urul meu toţi strigau !ă-i onebunie, !ă roşul a ieşit a paispreze!ea oară=

9 Monsieur a gagne de#a cent miile iloiins , se auzi unglas lingă mine.&-am trezit deodată. um îştigasem în seara a!eea o sută de mii de florini= *ăi la !e-mi trebuia maimult &-am repezit asupra ban!notelor, le-am îng'esuit în buzunar fără să le număr, mi-am adunat totaurul, toate fişi!urile şi am ieşit buzna din !azinou. <oţi rîdeau în $ur, în timp !e tre!eam prin săli,

pri#indu-mi buzunarele umflate şi mersul !am !lătinat, din pri!ina greutăţii aurului. red !ă era !umult peste opt Eilograme. îte#a mîini se întinseră spre mine am împărţit !ît am putut apu!a în pumn.Doi o#rei mă opriră la ieşire. 9 %şti !ura$os = %şti foarte !ura$os = îmi spuseră ei dar plea!ă mîinedimineaţă neapărat, !ît poţi mai de#reme, altminteri pierzi tot...

u-i as!ultam. Aleea era atît de întune!oasă !ă nu #edeai la doi paşi. *înă la 'otel era !am o $umătatede #erstă. i!iodată nu-mi fusese-fri!ă de 'oţi sau tîl'ari, ni!i în !opilărie şi ni!i a!um nu măgîndeam la ei. De altfel nu-mi amintes! la !e m-am gîndit în timpul drumului n-a#eam ni!i

un gînd. imţeam numai o desfătare teribilă 9 a su!!esului, a #i!toriei, a puterii 9 nu ştiu !um să măe+prim. îmi apărea în faţă !'ipul *olinei ţineam minte şi-mi dădeam seama !ă mă du! la ea, !ă ams-o întîlnes! îndată, !ă am să-i po#estes! şi am să-i arăt... dar abia da!ă-mi aminteam !e-mi spuseseadineauri şi de !e m-am dus la !azinou şi toate senzaţiile re!ente, pe !are le în!er!asem numai !u o orăşi $umătate înainte, mi se păreau a!um un tre!ut îndepărtat, îngropat, în#e!'it, pe !are nu-l mai

pomeneşti ni!iodată, fiind!ă a!um totul #a în!epe de la !apăt. înd eram aproape de !apătul aleii,mă năpădi deodată spaima 7 8Dar da!ă mă u!id a!um şi mă $efuies! =: u fie!are pas spaima mea sedubla. Alergam aproape. Deodată, la sfîrşitul aleii, lu!i brus! întreg Domnul a !îştigat de$a o sută de mii de florini. (r.)386

'otelul nostru, #iu luminat 9 sla#ă Domnului, eram a!asă 0 Am a$uns în fugă pînă la eta$ul meu şi arades!'is uşa. polina se afla a!olo şi şedea pe di#an, în faţa luminării aprinse, !u mîinile în!ru!işate pe

piept. e uită la mine, uluită, !u siguranţă !ă în !lipa a!eea a#eam o înfăţişare destul de stranie. &-amoprit în faţa ei şi am în!eput să arun! pe masă grămada de bani.Capitolul 8+ îmi amintes! !ă se uita la faţa mea teribil de stăruitor, dar nu se miş!a din lo! şi fără să-şi s!'imbemă!ar poziţia.

9 Am !îşigat două sute de mii de fran!i, strigai eu, arun!înd ultimul fişi!. &ormanul uriaş de ban!note şi fişi!uri o!upase întreaga masă şi nu-mi mai puteam lua o!'ii de la el erau !lipe !înd uitam!u totul de *olina. >a mă apu!am să fa! ordine în mulţimea de ban!note, aşezîndu-le la un lo!, ibatrăgeam într-o singură grămadă aurul ba lăsam totul şi în!epeam să umblu, gînditor, !u paşi repezi

prin odaie, pentru a mă apropia apoi din nou de masă şi a în!epe iar să număr banii. Deodată, !a şi!um m-aş fi trezit, m-am repezit la uşă şi am în!uiat-o degrabă, răsu!ind !'eia de două ori. *e urmă m-am oprit, preo!upat, în faţa #alizei mele mi!i.

9 ă-i pun oare în #aliză pînă mîine am întrebat în-tor!îndu-mă deodată spre *olina şi amintindu-mi brus! de ea.%a şedea fără să se mişte, pe a!elaşi lo!, dar mă urmărea. A#ea o e+presie stranie pe obraz nu mi-a



plă!ut de lo! e+presia a!eea = -aş greşi da!ă aş spune !ă în ea se !itea ura.&-am apropiat repede.

9 *olina, uite douăze!i şi !in!i de mii de florini, asta înseamnă !in!ize!i de mii de fran!i, bamai mult. 0a-i şi mîine arun!ă-i lui în obraz.

u-mi răspunse. 9 Da!ă #rei, îi du! !'iar eu, dis-de-dimineaţă. % bine aşaDeodată, izbu!ni în rîs. Rîse mult timp.35387

&ă uitam la ea !u mirare şi amără!iune. Rîsul a!esta semăna foarte mult !u rîsul său din alte daţi, !îndîşi bătea adesea $o! de mine şi !are izbu!nea întotdeauna în timpul de!laraţiilor mele !elor mai

pătimaşe. în sfîrşit în!etă şi se în!runtă mă !er!eta se#er .pe sub sprîn!ene. -am să iau banii dumitale, rosti dispreţuitor. um e-i asta strigai. *olina, de !e u iau bani de pomană.

9 Oi-i ofer !a prieten E îţi ofer #iaţa mea. e uită la mine !u o pri#ire lungă şi !er!etătoare de par!ăar fi #rut să mă străpungă.

9 *lăteşti s!ump, rosti, zîmbind. Amanta lui Des "rieu+ nu merită !in!ize!i de mii de fran!i.

, *olina, !um poţi #orbi aşa !u mine = strigai !u reproş.*ar!ă eu sînt Des "rieu+ . <e urăs!= Da... da =... u te iubes! mai mult de!ît

pe Des "rieu+, spuse deodată !u o!'i s!ăpărători.Apoi îşi a!operi faţa !u palmele şi izbu!ni într-o !riză de isterie. &-am repezit la ea.&i-am dat seama !ă i se întîmplase !e#a în lipsa mea. îşi ieşise par!ă !u totul din minţi., umpără-mă /rei /rei *entru !in!ize!i de mii defran!i !a Des "rieu+ îi s!ăpă printre 'o'otele !dn#ulsi#e de plîns. Am !uprins-o în braţe, îi sărutammGinile, pi!ioarele, am !ăzut în genun!'i în faţa ei.riza de isterie în!epea să-i trea!ă. îşi puse amîndouă miîinile pe umerii mei, !er!etîndu-mă atent

par!ă ar fi #rut să-mi !iteas!ă !e#a pe faţă. &ă as!ulta, dar #ădit nu auzea !ele !e-i spuneam. ;n soi

de îngri$orare şi !on!entrare i se i#iră pe !'ip. &ă temeam pentru ea a#eam impresia !ertă !ă i setulbura minţile. >a în!epea deodată să mă atragă în!et spre ea un zîmbet în!rezător i se i#ea pe faţă apoi mă împingea brus! şi !u pri#irea din nou întune!ată se apu!a să mă!er!eteze.*e neaştPptate, se repezi să mă îmbrăţişeze.

9 &ă iubeşti, mă iubeşti, nu-i aşa spuse. Doar tu, doai tu... ai #rut să te baţi în duel !u baronul pentru mine =Bi deodată izbu!ni în rîs, de par!ă şi-ar fi amintit de !e#a 'azliu şi drăguţ. *lîngea şi rîdea în a!elaşitimp. e a#eam de fă!ut %u însumi eram !a în friguri. îmi amintes! !ă a în!eput s!6mi spună !e#a,dar n-am putut pri!epe nimi!.%ra !a un Ufel de delir, un soi de giîngă#eală 9 de par!ă ar fi #rut să-mi po#esteas!ă !e#a, !ît mairepede 9 un delir întrerupt pe alo!uri de rîsul !el mai #oios, !are în!epea să mă sperie.

8u, nu, tu-mi eşti !el drag, tu-mi eşi !el drag = repeta. <u-mi eşti !redin!ios =: şi din nou îşi puneamîEiile pe umerii mei, mă !er!eta iar şi !ontinua să repete 7 8<u mă iubeşti... mă iubeşti... ai să măiubeşti : u-mi luam o!'ii de la ea n-o mai #ăzusem ni!iodată într-un asemenea a!!es de duioşie şiiubire se înţelege, era un delir, dar... #ăzîndu-mi pri#irea pătimaşă, în!epea brus! să zîmbeas!ă şiret şi, fără ni!i o legătură, se pornea deodată să #orbeas!ă despre mister [email protected] altfel, pomenea mereu de mister Astle@ (mai ales !Gnd se străduise adineauri să-mi po#esteas!ă!e#a), dar !e anume n-am putut pri!epe bine !red !ă rîdea de el repeta într-una !ă el aşteaptă... şi !ăştiu eu oare !ă, pre!is, stă a!um în faţa geamului 8Da, da, în faţa geamului, 'ai, des!'ide, uită-te,uităLe, e ai!i, ai!i =: &ă împingea spre fereastră, dar, de îndată !e fă!eam o miş!are într-a!olo,izbu!nea în 'o'ote de rîs şi rămîneam pe lo!, iar ea se repezea să mă îmbrăţişeze. 9 C să ple!ăm *le!ăm mîine îşi amintea deodată agitată şi... (!ădea pe gînduri) !rezi !ă o a$ungem din urmă pe

buni!a, !e zi!i red !ă la >erlin o a$ungem. e !rezi !ă o să spună !Gnd o s-o a$ungem din urmă şi o

să ne #adă Dar mister Astle@ ... %i, a!ela n-ar sări de pe !'langenberg, !um !rezi (0zi'u!ni înrîs.) As!ultă 7 ştii unde plea!ă #ara #iitoare /rea să ple!e Ja *olul ord pentru nişte !er!etări



ştiinţifi!e şi m-a !'emat şi pe mine !u el, 'a, 'a, 'a = >l zi!e !ă n-oi, ruşii, fără europeni nu ştim nimi!şi nu sîntem în stare de nimi!,.. Dar şi el e om bun = Btii !ă-i găseşte o s!uza 8generalului:, el zi!e !ă>lan!'e... !ă o pasiune 9 ei, nu mai ştiu, nu mai ştiu 9 repetă brus!, de par!ă s-ar fi în!ur!at.ărmanii, !e milă mi-e de ei şi de buni!a... Dar as!ultă, as!ultă, de unde pînă unde #rei tu să-l omori

pe Des "rieu+ Bi !redeai, !redeai oare !ă ai să-l omori C, prostule = Care te-ai putut gîndi !ăam să te las să te baţi !u Des "rieu+ *ăi ni!i pe baron nu l-ai putea u!ide, adăugă, rîzînd deodată. C,!ît de 'azliu ai fost atun!i, !u baronul mă uitam la #oi amîndoi de pe ban!ă şi !um nu-ţi #enea să tedu!i !înd te trimiteam. e-am mai +îs atun!i, !e-am mai rîs, adăugă printre 'o'ote.388

F2MApoi din nou în!epea brus! să mă sărute şi să mă îmbrăţişeze, din nou îşi lipea !u gingăşie şi pasiuneobrazul de faţa mea. u mă mai gîndeam la nimi!, nu mai auzeam nimi!. Bi atun!i mi-aim pierdut!apul...red !ă era .aproape şapte dimineaţa !Gnd m-am trezit soarele lumina odaia. *olina şedea lingă mineşi pri#ea !iudat în $ur, de par!ă ieşise dintr-o beznă şi-şi aduna amintirile. Abia se trezise şi se uitastăruitor la masă şi la bani. apul mi-era greu şi mă durea. Am în!er!at s-o apu! de mînă mă împinse

brus! şi sări de pe di#an. iua !are în!epea era înnourată în zori plouase. e apropie de fereastră, odes!'ise, Gşi s!oase !apul şi pieptul afară, spri$inindu-se în mîini !u !oatele pe per#az şi rămase aşa

#reo trei minute, fără să se întoar!ă spre mine şi fără să as!ulte !ele !e-i spuneam. &ă gîndeam !uspaimă 7 !e-o să fie a!um şi !um o să se sfîrş-şeas!ă totul Deodată se ridi!ă de la fereastră, se apropiede masă şi, pri#indu-mă !u o ură nesfîrşită, !u buzele tremurGnd de furie, îmi spuse 7

9 %i, $i a!um dă-mi !ei !in!ize!i de mii de fran!i ai mei 0 9 *olina, iar, iar = în!epui. 9 au te-ai răzgîndit 6a, 'a, 'a 0 *oate !ă-ţi şi parerău ei douăze!i şi !in!i de mii de florini, număraţi în!ă de ieri, se aflau pe masă i-am luat şi i-am întins.

9 înt ai mei a!um Aşa-i Aşa-i mă întrebă !u răutate, ţinînd banii în mîini. 9 întotdeauna au fost ai tăi, i-am răspuns. 9 Oine atun!i !ei !in!ize!i de mii de fran!i ai tăi= îşi fă!u #înt şi arun!ă !u ei în mine. *a!'etul măizbi dureros în obraz şi se împrăştie pe podea. ă#îrşind a!easta, *olina se repezi afară pe uşă.Btiu desigur !ă în !lipa a!eea nu era în toate minţile, deşi nu înţeleg a!eastă nebunie temporară. %drept !ă pînă azi, după o lună, e în!ă bolna#ă. are a fost însă pri!ina a!estei sitari şi, în spe!ial, aa!estei ieşiri &îndria rănită Desperarea fiind!ă se 'otărîse să #ină la mine u !um#a i s-a părut,din purtarea mea, !ă sînt mîndru de noro!ul meu şi înto!mai !a Des "rieu+, #reau să s!ap de ea,dăruindu-i !in!ize!i de mii de fran!i Dar n-a fost nimi! din toate a!estea, mi-o spune !onştiinţa. red!ă, în parte, #ino#ată era şi mîndria ei7 mîndria o fă!use să n-aibă în!redere în mine ş 1

să mă $igneas!ă, deşi poate ea însăşi nu le #edea pe toate prea limpede. în !azul a!esta, desigur, am plătit în lo!ul lui pes "rieu+, de#enind #ino#at, poate fără prea mare #ină. <oate a!estea au fost numaio nebunie, e ade#ărat e ade#ărat, de asemenea, !ă am ştiut !ă e în delir şi... n-am ţinut seamă de a!estfapt. *oate !ă a!um nu mi-o poate ierta >ine, asta-i a!um dar atun!i, atun!i Doar nu erau atît de

puterni!e boala şi delirul ei, !a să nu-şi dea seama !u de-să#îrşire !e fa!e, #enind la mine !u s!risoarealui Des "rieu+. înseamnă !ă ştia !e fa!e.

&i-aim #îrît !um am putut ban!notele şi grămada de aur în aşternut, le-am a!operit şi am ieşit la #reoze!e minute după *olina. %ram sigur !ă a fugit a!asă şi #oiam să mă stre!or în!etişor la ei în antreu, !as-o întreb pe dăda!ă de sănătatea domnişoarei, &are mi-a ifost mirarea !înd am aflat de la dăda!ă, pe!are am întîlnit-o pe s!ară, !ă *olina nu s-a întors în!ă a!asă şi !ă dăda!a #enea la mine după ea.

9 'iar a!um, i-am spus, !'iar a!um a ple!at de la mine, !u #reo ze!e minute înainte, unde putea sădispară Dăda!a mă pri#i !u do$ana.între timp se stîrnise o po#este întreagă, !are !ir!ula prin tot 'otelul. a portar şi la ober-!'elner seşoptea !ă la şase dimineaţa ir&ulein a ieşit fugind din 'otel, în ploaie, şi a alergat în dire!ţia 'oteluluidAngleterre. Din !u#intele şi aluziile lor mi-am dat seama !ă ei ştiau !ă-şi petre!use noaptea în odaiamea. De altfel, a!um se #orbea de întreaga familie a generalului7 s-a aflat !ă ieri generalul şi-a ieşit dinminţi şi a plîns de s-a auzit în tot 'otelul. e po#estea de asemenea !ă buni!a era mama a!estuia, !aresosise dinadins din Rusia, !a să-i interzi!ă fiului ei !ăsătoria !u M-lle de ominges şi !ă l-a ameninţat

să-l dezmoşteneas!ă da!ă n-o as!ultă şi întru!ît el n-a as!ultat-o, !ontesa şi-a pierdut dinadins, subo!'ii lui, toţi banii la ruletă, to!mai !a să nu !apete nimi!. !>iese Russen.: , repeta !u indignare ober-



!'elnerul, !lătinGnd din !ap. Alţii rîdeau. Cber-!'einerul pregătea nota. Gştigul meu a$unsese!unos!ut Tarl, la!'eul nieu de !oridor, m-a feli!itat primul. Dar n-a#eam timp de ei. &-am repezitspre 'otelul dAngleterre. Ruşii a!eştia 0 ("erm.)

FMN%ra în!ă de#reme mister Astle@ nu primea pe nimeni , aflGnd iînsă !ă eram eu, a ieşit pe !oridor şi s-a

oprit în faţa mea, aţintindu-şi asuipra mea pri#irea plumburie şi aşteptînd să audă !e am să spun. -amîntrebat îndată de *olina. 9 % bolna#ă, mi-a răspuns mister Astle@, !ontinuGnd să mă pri#eas!ăX ţintă, fără să $şi ia o!'ii de lamine.

9 /a să zi!ă e într-ade#ăr 0la dumneata 9 C da, e ia mine. 9 i*ăi !um aşa... ai de ,gînd s-o ţii la dumneata 9 C da, am de gînd. 9 Mister Astle@, asta o să pro#oa!e un s!andal Î&0 se poate, şi apoi e foarte bolna#ă poate !ă n-ai băgat de seamă 9 C da, am băgat de seamă şi ţi-am mai spus !ă e bolna#ă. Da!ă n-ar fi f!tet bolna#ă, nu şi-ar fi petre!ut la dumneata toată noaptea.

9 /a să zi!ă ştii şi asta 9 Btiu asta. 0eri a#ea de gînd să #ină ai!i şi aş ti dus-o la o rudă de-a mea, dar fiind!ă era bolna#ăa greşit şi a#enit la dumneata.

9 0a te uită = %i, te feli!it, mister Astle@. Apropo, îmi dai o idee 7 nu !um#a ai stat toată noapteasub fereastra noastră <oată noaptea miss *olina m-a îndemnat să des!'id fereastra !a să #ăd da!ănu stai a!olo şi rGdea teribil.

9 Care u, n-am stat sub fereastră dar am aşteptat pe !oridor şi m-am plimbat în!olo şiîn!oa!e.

9 Dar trebuie tratată, mister Astle@. 9 C da, am şi !'emat medi!ul şi da!ă o să moară ai să-mi dai so!oteală pentru moartea ei.Am rămas uluit. ,,Dar mister Astle@, !e-ai de gînd :

9 Y ade#ărat !ă ieri ai !Gştigat două sute de mii detaleri

9 în total numai o sută de mii de iflor-ini. 9 %i, #ezi= Atun!i plea!ă în dimineaţa a!easta la *aris. 9 *entru !e 9 <oţi ruşii, !înd au bani, se du! la *aris, e+pli!ă mister Astle@ !u un glas şi un ton de par!ă ar fi#orbit din !arte.

9 e să fa! eu a!um, #ara, la *aris C iubes!, mister Astle@= C ştii şi dumneata. 9 Care înt !on#ins !ă nu. De altfel, da!ă rămîi ai!i, ai să pierzi pre!is şi n-o să mai ai !u !e ple!ada *aris. A!um,FM3te las !u bine şi sînt absolut !on#ins !ă o să ple!i azi la *aris.

9 i>ine, la re#edere, numai !ă la *aris nu ple!. 0ţi dai seama, mister Astle@, !e o să se întimplea!um la noi *e s!urt, generalul... şi a!um întGmplarea asta !u miss *olina 9 o să în!eapă să!ir!ule prin tot oraşul.

9 Da, prin tot oraşul !red însă !ă generalul nu se gîn-deşte la asta, n-are timp de aşa !e#a. De altfelmiss *olina are tot dreptul să lo!uias!ă unde doreşte. în !e pri#eşte familia a!easta, se poate spune fărăsă greşeşti !ă nu mai e+istă.Am ple!at, zGmbind în sinea mea de !on#ingerea !iudată a englezului !ă #oi ple!a la *aris. 8<otuşi#rea să mă împuşte Gsn duel, mai gGndeam eu, da!ă o să moară mademoiselle *olina !e maisituaţie =: Jur !ă-mi era milă de *olina, dar !urios, din !lipa !înd m-am atins ieri de masa de $o! şi amîn!eput să adun pa!'etele de bani iubirea mea tre!use par!ă pe planul al doilea. Asta o spun a!um daratun!i în!ă nu-mi dădeam seama limpede de toate. Care eram într-ade#ăr un $u!ător înrăit, oare într-

ade#ăr... o iubeam atît de !iudat pe *olina u, o iubes! ipînă azi, martor mi-e Dumnezeu 1 0aratun!i, atun!i !înd am ieşit de la mister Astle@, îndreptîn-du-mă spre !asă. sufeream sin!er şi măa!uzam. Dar deodată... mi se întîmplă !e#a nespus de straniu şi de stupid.



&ă grăbeam spre general !înd, pe neaşteptate, în apropierea apartamentului lor, se des!'ise o uşă şi!ine#a mă strigă. %ra Mme *eu*e ominges, !are mă !'ema la porun!a M-llei >lan!'e. Am intrat înapartamentul ei.C!upau un apartament mi!, !u două !amere. Din dormitor se auzea rGul şi ţipetele m-Uei >lan!'e. es!ula din pat.,

9 2, cest lui +iens donc, ete % ade#ărat ue u as gagne une montagne dor et dargent Jaimerais mieu3 +or. 9 Am -!Gştigat, am răspuns eu, rîzînd. 9 ît 9 C sută de mii de florini. 9 9ii, comme tu es ete. Dar intră ai!i, !ă nu aud nimi!. 4ous ierons omance, nest !e pas

A, e el = Dar #ino odată, prostufule = ...!ă al !îştigat o grămadă de aur fi de argint Aş fi preferat aurul. (r.) >ibi, !ît eşti de prost... C să !'efuim, nu-i aşa FMFAm intrat la ea. e răsfăţa sub o plapumă de atlaz roz, de sub !are i se zăreau umerii arămii, sănătoşi,splendizi 9 umeri !um numai în #is poţi #edea 9 a!operiţi, de bine, de rău de o !ămaşă de ibatistti#ită !u dantelă de o albeaţă strălu!itoare, !are se potri#ea de minune !u pielea ei smeadă.

9 &on ls, as-tu du coeur strigă ea, #ăzîndu-mă, şi izbu!ni în rîs. Rîdea întotdeauna e+trem de

#esel, ba uneori !'iar sin!er. 9 Tout autie... în!epui eu, parafrazîndu-l pe orneilie. 9 /ezi, *ois tu, turui ea deodată, un primul rînd !aută-mi !iorapii şi a$ută-mă să mă în!alţ, şi, în aldoilea rînd, si tu nes pas trop ete, #e te prends ( 6aris. Btii, ple! !'iar a!um.

9 A!um 9 *este o $umătate de oră.într-ade#ăr, totul era împa!'etat. <oate #alizele şi lu!rurile ei stăteau pregătite. afeaua fusese demult ser#ită.

9 <h, ien Da!ă #rei, tu *enas 6aris. >is donc, uest ce, ue cest uun outchitel Tu etais ienete uand tu etais outchitel. Dar unde sînt !iorapii mei 6ai, în!alţă-mă.Îşi s!oase pi!ioruşul, !u ade#ărat superb, smead, mi!, nedeformat, !a aproape toate pi!ioruşele !arearată atît de în-!întător în g'etuţe. Am izbu!nit în rîs şi am în!eput să-i trag !iorapul de mătase. între

timp m-lle >lani!'e şedea pe pat şi fle!ărea. 9 <h, ien, ue ieras-tu, $i #e te prends a*ec ;n primul rînd, #e *eu3 cinuante miile trancs. Ai sămi-i dai la ranE-furt. 4ous allons & 6aris a!olo trăim împreună et #e te 0erai *oir des etoiles en plein

#our . Ai să #ezi a!olo femei !um n-ai mai #ăzut ni!iodată. As!ultă... 9 0a stai, da!ă-ţi dau, aşa, !in!ize!i de mii de fran!i mie !emi mai rămîne iule, ai !ura$ 1 (r.)-' Da!ă nu eşti prea prost, am să te iau la *aris. (r.) Ai să #ezi *arisul. 0a spune, !e-i a!eea ,,u!itel: %rai tare prost!înd erai ,ucitel. (r.) %i bine, !e-ai să fa!i, da!ă te iau !u mine î... /reau !in!ize!i de mii de fran!i... *le!ăm la *aris... şi am să te fa! să#ezi stele în plină zi. (r.)+9

9 <t cent cinuante miile irancs, ai uitat şi, pe deasupra, !onsimt să stau în lo!uinţa ta o lună, două,ue sais-#e igur !ă în două luni o să !'eltuim a!eşti o sută !in!ize!i de mii de fran!i. /ezi, #e sui$

onne enant şi ţi-o spun dinainte, mais tu *erras des etoiles. 9 um aşa, totul în două luni 9 um <e îngrozeşte 2h, *il escla*e . Dar ştii tu !ă o lună de #iaţă !a asta e mai frumoasă de!îtîntreaga ta e+istenţă C lună, et apres le deluge. Mais tu ne peu3 com-prendre, *a *lea!ă, plea!ă, numeriţi= 2le, ue 0ais-tu în !lipa a!ea to!mai îi in!ălţam al doilea pi!ioruş, dar nu m-am putut abţine şi l-am sărutat. %a s-asmuls şi a în!eput să mă lo#eas!ă !u #îrful pi!iorului în faţă. în !ele din urmă mă goni de-a binelea.!<h, ien, mon FoutchiteiG, #e ta-tends, si tu *eu3 , peste un sfert de oră ple! 0: îmi strigă ea dinurmă.înd m-am întors a!asă eram !a ameţit. e să-i fa!i, n-a-a#eam ni!i o #ină !ă M-lle *olina mi-aarun!at un pa!'et întreg de bani în obraz şi în!ă ieri îl preferase pe mister Ast-le@. îte#a ban!note semai aflau risipite pe podea le-am strîns. iln a!eeaşi !lipă se ides!'ise uşa şi apăru ober-o'elnerul în

persoană (!are pînă atun!i ni!i nu #roia să se uite la mine), !a să mă întrebe da!ă n-aş dori să mă mut $os, într-un apartament splendid, unde a stat de !urînd !ontele /.



Am stat puţin să mă gîndes!. 9 ota, strigai eu. *le! îndată, peste !in!i minute. ,,Da!ă-i *arisul, *arisul să fie = mi-am zis eu. e#ede !ăaşa mi-a fost dat=:*este un sfert de !eas, şedeam într-ade#ăr în trei, într-un #agon pentru familii 7 eu, M-lle >lan!'e şi

M-me *eu*e !aninges. M-lle >lan!'e, pri#indunmă, rîdea în 'o'ote isteri!e. /eu#e ominges îi ţineaisonul n-aş putea spune !ă mă simţeam prea #esel. în #iaţa mea apăruse o !otitură brus!ă, dar în!ă deieri mă obişnuisem să mizez totul pe o singură !arte. *oate !ă-i ade#ărat !ă m-au zăpă!it banii şi int fată bună. (r.) A', s!la# $osni! !e eşti 0 (r.) Bi după a!eea potopul 0 Dar tu nu poţi pri!epe asta, plea!ă =... !e fa!i (r.) %i bine, 8u!itelul: meu, da!ă #rei, te aştept. (r.)+95

mi-am pierdut !apul. 6eut-etre #e ne demandais pas mieu3. A#eam impresia !ă s!'imb de!orull pentru un timp, numai pentru un timp. 8Dar peste o lună @oi fi ai!i şi atun!i., atun!i o să ne imai încercăm puterile, mister Astle@ =: u, după !îte îmi amintes!, eram şi pe atun!i groza# de trist, deşinîdeam pe între!ute !u prostuţa a!eea de >lan!'e.

9 Dar !e ai e prost eşti= C', !ît eşti de prost, striga >lan!'e, !ontenind din rîs şi în!epînd să mă!erte de-a bi-nelea. %i, da, ei da, o să !'eltuim !ele două soite de mii de fran!i ai tăi, dar în s!'imb,

mais tu seias heureu3, comme un petit roi. Am săţi leg eu însumi !ra#ata şi am să-ţi fa! !unoştinţă !u6ortense. 0ar după !e o să !'eltuim toţi banii noştri, ai să #ii din nou ai!i şi ai să goleşti din nou ban!a.e ţi-au spus o#reii i*rin!ipalul e să ai !ura$, şiL ai, aşa în!ît ai să-mi mai adu!i nu o dată bani la*aris. ?uant & moi, #e *eu3 cinuante miile 'ancs de rente et alors... .

9 Dar generalul am întrebat eu. 9 "eneralul, ştii şi tu, se du!e în fie!are zi, la ora asta, să-îmi !umpere flori. 0-am porun!itdinadins, de astă dată, sămi !aute florile !ele imai rare. >ietul de el o să se întoar!ă, dar păsări!ă azburat. C să alerge după noi, ai să #ezi. 6a, 'a, 'a = C să-mi pară foarte bine. a *aris o să-mi fie defolos nota de ai!i are s-o a!'ite pentru el mister [email protected]ă de!i în !e !'ip am ple!at eu atun!i la *aris.Capitolul 8+) e pot gpune (despre *aris <oate a!estea erau desigur ameţeală şi nebunie. Am stat la *aris în itotal

numai trei săp-tămîni şi oe#a şi 60 a!est răstimp s-au ispră#it !u desă#îrşire to!i !ei o sută de mii defran!i ai mei. pun numai o sută de mii restul de o sută i-am dat &-JJei >lan!'e în bani peşin 9!in!ize!i de mii la >ranEfurt, iar peste trei zile, la *aris, i-am

$ai dat o poliţa de !in!ize!i de mii, pe !are ea, de altfel, peste o săptămînă, mi-a luat şi banii ,,et )escent miile rancs, ui nous restent, tu )es mangeras a*ec moi, mon outchitel" &ă numea mereu!outchitel". % greu să-ţi în!'ipui o fiinţă mai !al!ulată, mai a#ară şi mai #enală de!ît M-lle >lan!'e.

par asta în !eea !e pri#eşte banii ei. ît pri#eşte pe !ei o sută de mii de fran!i ai mei, după !um mi-ade!larat pe faţă mai tîrziu, a- a#ut ne#oie de ei pentru un prim aran$ament la paris. 8Aşa în!ît a!um mi-am fă!ut o situaţie onorabilă o dată pentru totdeauna, şi n-o să-îmi stri!e rostul nimeni, mult timp, !el

puţin aşa am a#ut eu gri$ă:, adăugă. De altfel, aproape !ă ni!i nu i-am mai #ăzut pe !ei o sută de mii banii îi ţinea întotdeauna ea, iar în punga mea, pe !are o !ontrola în fie!are zi, nu se adunau ni!iodatăimai mult de o sută de fran!i, ba aproape întotdeauna mai puţin.

9 e ne#oie ai tu de bani îmi spunea uneori !u aerul !e=l mai nai# şi n-o !ontrazi!eam. în s!'imb,îşi aran$a, de lo! rău, !u banii a!eştia lo!uinţa, iar atun!i !înd mă mută în !asă nouă îmi arătă odăile,spunînd 7 80ată !e se poate fa!e, !u so!oteală şi gust, din mi$loa!ele !ele mai mizere:. &izeria a!easta!ostase totuşi !in!ize!i de mii de fran!i în !ap. u restul de !in!ize!i de mii îşi luă trăsură, !ai, afarăde asta am dat două baluri, adi!ă două serate, la !are au fost in#itate şi 6ortense şi isette, şi leopGtre

9 femei remar!abile în multe şi multe pri#inţe, ba !'iar departe de a fi urîte. a a!este două serate amfost silit să $o! stupidul roZ de gazdă, să întGmpin şi să întreţin negustori proaspăt îmbogăţiţi, proşti !anoaptea, tot soiul de lo!otenenţi, imposibili prin ignoranţa şi neruşinarea lor, autori $alni!i şi tot felulde $i#ine, de pe la re#iste, !are au apărut în fra!uri moderne, !u mănuşi !rem, plini de o trufie şi denişte ifose !um ni!i la noi la *etersburg nu e !u putinţă 9 iar asta însemna !e#a. a un moment dat,în!er!ară !'iar să rîdă de mine, dar m-am îmbătat !u şampanie şi m-am trîntit în odaia #e!ină. <oatea!estea mă dezgustau nespus. !Cest un outchitel, #orbea despre mine M-lle >lan!'e 9 ii a gagnedeu3 cent miile irancs*oate !ă to!mai asta îmi trebuia. (r.) în s!'imb #ei fi feri!it ca un mi! rege. (r.) ît despre mine, #reau o rentă de !in!ize!i de



mii de fran!i şiatun!i... (r.) 0ar restul de o sută de mii de fran!i, !are ne mai rămîn, ai să-i mănîn!i mine, 8u!itelul: meu. (r.) % un 8u!itel:... a !îştigat două sute de mii de fran!i. (r.)FM?FM4

şi fără mine s-ar fi pri!eput să-i !'eltuias!ă. După a!eea o să se fa!ă iar pre!eptor 9 nu !unoaşte

!ine#a un lo! <rebuie să fa!em !e#a pentru el.: Am în!eput să beau şampanie e+trem de des, fiind!ăeram foarte trist şi mă pli!tiseam îngrozitor. <răiam în mediul !el mai burg'ez, !el mai mer!antil !u putinţă, unde fie!are sou era so!otit şi măsurat. >lan!'e nu mă suferea de lo! în primele douăsăptămîni, am obser#at asta !e-i drept mă H îmbră!ase foarte elegant şi ea însăşi îmi lega zilni!!ra#ata, dar în sinea ei mă dispreţuia sin!er. u dădeam ni!i o atenţie a!estui fapt. <rist şi mo'orît, mi-am fă!ut obi!eiul să mă du! la !Ch(teau des =leurs", unde, !u regularitate, în fie!e seară măîmbătăm şi în#ăţam !an-!an (!are se dansează a!olo în modul !el mai infe!t), pînă la urmă !ăpătînd!'iar o faimă în a!eastă pri#inţă. în sfîrşit, >lan!'e îşi dădu seama de ifirea mea 7 îşi fă!use la în!eputideea !ă, în tot timpul !on#ieţuirii noastre, am să umblu după ea !u !reionul şi 'îrtia în mînă, !ă am săso!otes! !îit a !'eltuit, !ît a furat, !ît are să mai !'eltuias!ă şi !ît are să mai fure, şi, se înţelege, era!on#insă !ă pentru fie!are ze!e fran!i o să se iste între noi o bătălie. a ori!e e#entual ata! din parteamea, presupus de mai înainte, îşi pregătise din timp repli!i dai, #ăzînd !ă nu mă dedau la ni!i un fel

de ata!uri, în primele zile se apu!ă ea să mă !ontrazi!ă. ;neori în!epea să #orbeas!ă aprins, dar,#ăzînd !ă ta! 9 de !ele mai multe ori ză!eam tolănit pe !uşetă şi mă uitam fi+ în ta#an 9 termina

prin a se mira. redea la în!eput să sînt pur şi simplu prost, ,,un outchitel" şi-şi întrerupse e+pli!aţiile,gîndind probabil în sinea ei 7 ,,% un nătărău n-are rost să-i atrag atenţia, de #reme !e nu pri!epe:.;neori, ple!a, dar după ze!e minute se întor!ea iar (asta se întîmpla după !'eltuielile ei !ele mainesăbuite, !are nu erau de lo! pe măsura mi$loa!elor noastre 7 de pildă, s!'imbase !aii, !umpărînd o

pere!'e !u şaptespreze!e mii de fran!i). 9 u te superi, >ibi se apropiase de mine. 9 u-u-u = &ă pli!tise-eşti= îi spusei, înlăturînd-o !u mîna, dar asta o miră 7îm,tr-atrt, în!îtimediat se aşeză lingămine.

9 /ezi tu, da!ă am îndrăznit să dau atît, am fă!ut-o numai fiind!ă erau de o!azie. *ot fi re#înduţi !u

douăze!i de mii de fran!i.

9 <e !red, te !red !aii sînt minunaţi şi ai a!um un e!'ipa$ groza# o să-ţi prindă bine dara$unge !u asta.

9 /a să zi!ă, nu te superi 9 De !e *ro!edezi !u !ap, luîndu-ţi din timp unele lu!ruri ne!esare. <oate a!estea au săţi prindă bine mai tîrziu. /ăd !ă, într-ade#ăr trebuie să te situezi pe poziţia asta altminteri nu aduni milionul.A!eşti o sută de mii de fran!i ai noştri sînt numai un (în!eput, o pi!ătură în mare.>lan!'e, !are se aştepta !el mai puţin din partea mea la asemenea raţionamente (în lo! de ţipete şireproşuri =), arăta !a şi !înd ar fi !ăzut din !er.

9 /a să zi!ă... iată !um eşti tu = &ais tu as lespiit pour comprendre. 0ais-tu, mon garson , deşi eşti

numai un pre!eptor ar fi trebuit să te naşti prinţ= /a să zi!ă nu regreţi !ă se du! repede banii 9Dă-i în!olo, de s-ar du!e mai repede= 9 Mais... sais-tu... mais dis donc, eşti !um#a bogat Mais sais-tu, fiind!ă prea dispreţuieşti banii. ?uest ce ue tu 0eras apres, dis donc 9 2pres am să ple! ia 6amburg şi am să mai !îştig o sută de mii de fran!i. 9 Oui, oui, cest ga, cest magniiiue Bi ştiu !ă ai să-i !îştigi neapărat şi ai să-i adu!i ai!i. >is donc,da, ai să fa!i aşa, !ă am să a$ung într-ade#ăr să te iubes! = <h ien, fiind!ă eşti aşa, am să te iubes! întot timpul a!esta şi n-am să te înşel ni!iodată. /ezi tu, şi a!um, deşi nu te-am iubit, parce ue #ecro:ais ue tu nest uun ,,outchitel", Duelue chose comme un lauais, nest-ce pas A totuşi ţi-am fost!redin!ioasă, parce ue #e sui$ onne 0ille .

9 as !ă minţi = *ar!ă nu te-am #ăzut data tre!ută !u Albert, !u ofiţerul a!ela negri!ios 9 Oh, oh, mais tu es...

/a să zi!ă ai minte destulă !a să pri!epi = Btii, băiatul meu... (r.) Dar... ştii... spune... Dar ştii... ce ai să faci după a!eea, iaspune (r.) Da, da, asta-i, e minunat 0 (r.) iind!ă !redeam !ă eşti numai un pre!eptor (!e#a în genul unui la!'eu, nu-i aşa )... fiind!ă sînt fată bună. (r.) A/* a/* dar eşti... (#r.)



FMM

9 >ine, lasă, minţi!rezi !ă mă supăr *uţin îmi pasă ii iaut ue #eunesse se passe . Doar n-ai să-lalungi, de #reme !e a fost înaintea mea şi-l iubeşti. Dar bani să nu-idai. auzi

9 um, ni!i pentru asta nu te superi Mais tu es un *rai philosophe, sais tu Un *rai philosophe strigăea, în!întată. %'. ien, #e taimerai, #e taimerai 9 tu *erras, tu sera content

Bi într-ade#ăr, de atun!i par!ă se legă mai mult de mine, se purta prieteneşte !'iar şi în felul a!estatre!ură ultimele noastre ze!e zile. 8telele: pe !are mi le făgăduise nu le-am #ăzut dar în unele

pri#inţe s-a ţinut !u ade#ărat de !u#înt. Afară de asta, îmi fă!u !unoştinţă !u 6ortense, !are era ofemeie într-ade#ăr remar!abilă în genul ei şi !are în !er!ul nostru era pore!lită <'ereseip'ilosop'e4

De altfel, n-are rost să #orbes! prea mult despre asta toate a!estea ar putea al!ătui o po#estire aparte,!u un !olorit aparate, pe !are nu #reau să-l introdu! în po#estirea de faţa. apt e !ă-mi doream dinrăsputeri !a toate să se termine mai repede. Dar aşa !um am mai spus, !ei o sută de mii de fran!i ainoştri ne-au a$uns aproape o lună 9 !eea !e mă mira sin!er 7 !u !el puţin optze!i de mii din ei>lan!'e işi !umpărase tot soiul de lu!ruri, noi doi ne!'eltuind, !a să trăim, mai mult de douăze!i demii de fran!i şi totuşi ne-au a$uns. >lan!'e, !are spre sfîrşit a$unsese aproape sin!eră !u mine (în ori!e!az în unele pri#inţe nu mă minţea) mi-a mărturisit !ă mă!ar n-au să !adă asupra mea datoriile pe !area fost -silită să le fa!ă. 8u ţi-am dat să semnezi note şi !'itanţe 9 mi-a spus ea 9 fiind!ă mi-a fost

milă de tine alta ar fi fă!ut-o fără doar şi poate şi te-ar fi băgat la în!'isoare. /ezi, #ezi !ît te-am iubitşi !ît de bună sînt eu = umai nunta asta blestemată !ît o să mă !oste =:într-ade#ăr, am a#ut şi o nuntă. A a#ut lo! !'iar la sfîr-şitul lunii noastre, $i e de presupus !ă Upentruea s-au dus ultimele resturi ale sutei mele de mii de fran!i !u a!easta lu!rurile s-au şi terminat, adi!ăs-a în!'eiat luna noastră şi mi-am dat formal demisia. <rebuie să-ţi trăieşti tinereţea. (r.) Dar eşti un ade#ărat filozof, ştii asta ;n ade#ărat filozof... %i, bine, am să te iubes!, am să te iubes!, ai să #ezi, ai să fii mulţumit = (r.)

-a întîmplat în felul următor 7 la o săptămînă după instalarea noastră la *aris, a sosit generalul. -adus dire!t la >lan!'e şi de la prima #izită aproape !ă a rămas la noi. A#ea, !e-i drept, pe unde#a, omi!ă lo!uinţă. >lan!'e l-a întGmpinat, bu!uroasă, !u ţipete şi rîsete, ba !'iar s-a repezit să-l îm-

brăţişeze de astă dată ea însăşi nu i-a mai dat drumul să ple!e şi era ne#oit s-o însoţeas!ă pretutindeni7 şi pe bule#ard, şi la plimbări, şi la teatru, şi în #izite. *entru asemenea lu!ruri generalul

mai era în!ă folositor era destul de prezentabil, impozant, destul de înalt, !u fa#oriţii !ăniţi şi niştemustăţi mari Iser#ise pe #remuri în trupele de !uirasieri), !u faţa e+presi#ă, deşi niţel bu'ăită. Btia săse poarte splendid şi purta fra!ul !u multă pri!epere. a *aris îşi arborase de!oraţiile. u un asemeneaom să te plimbi pe bule#ard nu numai !ă se putea, dar, !a să zi! aşa, era recomandail. >unul şi nă-tîngul general era teribil de mulţumit de toate a!estea , nu se aşteptase de lo! la aşa !e#a, atun!i !îndapăruse în !asa noastră, sosind la *aris. /enise, tremurînd aproape de spaimă !redea !ă >lan!'e aresă ţipe la el şi o să porun!eas!ă să fie alungat de a!eea rămase în!întat de o asemenea întorsătură alu!rurilor şi toată luna şi-o petre!u într-un soi de e+taz stupid de altfel, l-am lăsat în a!eeaşi stare.Abia ai!i am aflat în amănunt !ă după ple!area noastră neaşteptată din Ruletenburg a#usese, în a!eeaşidimineaţă, un fel de !riză. ăzuse fără simţiri, iar apoi o săptămGnă întreagă fusese aproape !a nebun,#orbind fără şir. În!epură să-i fa!ă un tratament, dar brus! a lăsat totul, s-a suit în tren şi a des!ins la*aris. e înţelege !ă primirea pe !are i-a fă!ut-o >lan!'e s-a do#edit !el mai bun lea! pentru el dar

semnele bolii mai rămaseră multă #reme, în !iuda stării lui de bu!urie e+tati!ă. u mai era în stare, !udesă#Grşire, să $ude!e sau să susţină o !on#ersaţie !ît de !ît serioasă în asemenea !azuri se mulţumeasă răspundă la fie!are !u#înt !u !îte un 8'm =: dădea din !ap şi !u asta termina. Rîdea adesea, dar !uun rîs ner#os, bolnă#i!ios, de par!ă se îne!a alteori, şedea zile întregi mo'orît, în!runtîndu-şisprîn!enele dese. De multe nu-şi mai amintea nimi! de#enise nesuferit de distrat şi-şi luase obi!eiulsă #orbeas!ă singur. umai >lan!'e era în stare săJl însufleţeas!ă de altfel, şi !rizele lui de posomo-reală, de mo'oreală, !înd se #îra într-un !olţ, nu însemnau400

0

de!ît !ă fie !ă n-o #ăzuse de mult pe >lan!'e, fie !ă a!easta ple!ase unde#a şi nu-l luase !u ea sau nu-lmîngîiase la ple!are, în a!ele !lipe însă nu era în stare să spună ni!i el !e #rea şi nu ştia de !e e

posomorit şi trist. După !e şedea aşa o oră sau două (am băgat de seamă asta de #reo două ori, !înd

>lan!'e iple!a pentru o zi întreagă, pesemne la Albert), în!epea brus! să pri#eas!ă înapoi, să se agite,să !er!eteze în $ur, de par!ă şi-ar fi amintit şi ar fi !ăutat !e#a dar, ne-#ăzînd pe nimeni şi neizbutind



să-şi aminteas!ă !e #oia să întrebe, !ădea din nou în uitare, pînă !înd nu apărea deodată >lan!'e,#eselă, #ioaie, gătită, !u rîsul ei sonor alerga la el, în!epea să-l s!uture, ba !'iar să-l sărute 9 !eea !e,de altfel, !atadi!sea rar. C dată generalul se bu!ură într-atît de #enirea ei, !ă în!epu să plîngă şi m-a!uprins mirarea.'iar de la apariţia lui la noi, >lan!'e în!epu de îndată s-o fa!ă pe a#o!atul şi să-l apere faţă de mine.<re!u !'iar la retori!ă îmi aminti !ă-l înşelase pe general din !auza mea, !ă fusese aproape logodni!alui, !ă-şi dăduse !onsimţă-mîntul !ă pentru ea el îşi părăsise familia, !ă, în sfîrşit, am fost în slu$ba luişi ar trebui să ţin seamă de asta şi !um de nu mi-e ruşine... <ă!eam mereu, în timp !e ea turuia în -grozitor. în !ele din urmă, am izbu!nit în rîs şi lu!rurile s-au împă!at astfel, adi!ă la în!eput ea a !rezut!ă-s prost, iar apoi s-a oprit la ideea !ă-s un om foarte bun şi înţelegător. 0ntr-un !u#înt, am a#utferi!irea să !îştig, pînă la sfîrşit, neîndoielni!a şi totala bună#oinţă a a!estei #redni!e fete. (De altfel,>lan!'e era !u ade#ărat o fată e+trem de bună, în felul ei, se înţelege o $ude!asem greşit la în!eput.)8%şti un am deştept şi bun la suflet 9 îmi spunea ea în ultimele zile 9 dar... dar... pă!at numai !ă eştiatît de prost= -ai să reuşeşti să fa!i a#ere ni!iodată=:!Un *rai russe, un calmou' .: De !îte#a ori m-a trimis să-l plimb pe străzi pe general, e+a!t !um aitrimite la!'eul să-ţi plimbe ţpudelul. -am dus, de altfel, şi la teatru, şi la >almabille şi la restaurant.*entru a!easta >lan!'e ne dădea bani, deşi generalul îi a#ea pe ai săi şi-i plă!ea teribil să6şi s!oată

portofelul în publi!. C dată am ifost silit să foloses! aproape forţa !a să nu-l las să !umpere o broşa deşapte sutede fran!i, !are-l în!îmtase la 6alais Ro:al şi pe !are ţinea !u ori!e preţ s-o dăruias!ă lui >lan!'e. ene#oie a#ea ea de o broşa de şapte sute de fran!i "eneralul nu poseda în total unai mult de o mie defran!i. i!iodată n-am reuşit să aflu de unde apăruseră la el a!eşti bani. *resupun !ă-i a#ea de lamister Astle@, !u atît mai mult, !u !ît el plătise nota lor la 'otel. ît pri#eşte felul în !are pri#eageneralul prezenţa unea a!olo, Gn tot a!est răstimp, am impresia !ă ni!i n-a bănuit relaţiile mele !u>lan!'e. Deşi auzise, #ag, !ă am !îşti-gat un !apital, presupunea, probabil, !ă mă aflu la >lan!'e înrol de se!retar parti!ular sau poate !'iar de ser#itor. în ori!e !az #orbea mereu !u mine de sus, !a maiînainte, !u aere de superior, ba se apu!a uneori să mă do$eneas!ă. C dată ne-a amuzat teribil pe mine şi

pe >lan!'e, la noi a!asă, în timp !e ne luam !afeaua de dimineaţă. u era de felul său un om preasupără!ios dar atun!i s-a supărat brus! pe mine şi de !e 9 nu pri!ep pînă astăzi. Dar e sigur !ă ni!i

el nu ştia. *e s!urt, se apu!ă (să #ortbeaisi!ă fără !ap şi fără !oadă,atons-rompus , să strige !ă sînt unmu!os, !ă o să mă în#eţe el minte... !ă o să mă fa!ă să înţeleg... şi aşa rnai departe. Dar nimeni nu putea pri!epe nimi!. >lan!'e rî-dea în 'o'ote pînă la sfîrşit l-am împă!at, !um-ne!um, şi l-am s!os la plimbare. De multe ori am obser#at însă !ă se întrista, !ă-i părea rău de !ine#a şi de !e#a, !ă-i lipsea!ine#a, în !iuda !'iar a prezenţei >lan!'ei. în asemenea !lipe a în!er!at el însuşi în #reo două rîndurisă #orbeas!ă !u mine, dar ni!iodată nu s-a putut fa!e înţeles !um trebuie, îşi amintea de slu$ba lui, derăposata lui soţie, de gospodărie, de moşie. imerea uneori #reun !u#înt oare!are şi se bu!ura de el,repetîndu-l de !îte o sută de ori, toată ziua, deşi !u-#întul a!ela nu-i e+prima de lo! ni!i sentimentele,ni!i gîn-durile. Am în!er!at să dis!ut !u el despre !opii dar !ăută să s!ape !u #orba lui repezită dealtădată şi se grăbi să trea!ă la alt subie!t 7 ,,Da, da = !opiii, !opiii, ai dreptate, !opiii=: C singură datăs-a emoţionat ne du!eam la teatru 7 8sînt nişte !opii neferi!iţi 9 în!epu el brus! 9 da, domnule,!opii ne-fe-ri!iţi =: 0ar apoi a repetat de !îte#a ori, în a!eeaşi seară !u#intele 7 8!opii neferi!iţi=: Gnd

am adus o dată #orba de ;n ade#ărat rus, un !almî!. (r.) Dezlînat. (r.)402

26

403

*oiina, se Înfurie !'iar 7 8% o femeie nere!unos!ătoare 9 e+!lamă el 9 e +ea şi nere!unos!ătoare.&i-a !ompromis familia = Da!ă ar fi e+istat asemenea legi ai!i, aş fi pus-o la pun!t= Da, da =: !ît îl

pri#eşte pe Des "rieu+, nu putea să-i audă ni!i numele. 8&-a distrus, spunea el 9 m-a $efuit, m-au!is= A fost !oşmarul meu timp de doi ani în!'eiaţi. uni întregi în şir îl #edeam în #is = %ste, este...C, să nu-mi #orbeşti de el ni!iodată =:/edeam !ă între ei doi se aran$ează nişte lu!ruri, dar tă!eam !a de obi!ei. >lan!'e m-a anunţat prima asta s-a înt'm%lat e+a!t !u o săptămGnă înainte de a ne despărţi. !11 a de la chance , îmi turui ea 9

aouch'a e a!um într-ade#ăr bolna#ă, şi o să moară neapărat. Mister Astle@ a trimis o telegramă re!unoaşte !ă el e totuşi moştenitorul ei. Bi !'iar da!ă n-ar fi, n-o să stGn$eneas!ă ipe nimeni. în



.primul rînd are renta lui, iar în al doilea rînd o să stea în odaia laterală şi o să fie !u desă#îrşire feri!it.Am să fiu !madame la gene-iale". Am să intru într-un !er! ales (>lan!'e #isa a!easta mereu), pe urmăam .să fiu tnoşiereasă rusă, #aurai un ch(teau, des mou#i's, et puis #aurai tou#ours mon mi;lion" ..

9 Dar da!ă o să în!eapă să fie gelos şi o să-ţi pretindă... Dumnezeu mai ştie !e 9 pri!epi 9 C, nu, non, non, non um ar îndrăzni Am luat măsuri, n-a#ea gri$ă. -am şi pus să semneze!Gte#a poliţe pe numele lui Albert. Da!ă o să fa!ă !e#a, #a fi pedepsit pe lo! de altfel ni!i n-o săîndrăzneas!ă =

9 >ine, mărită-te... unta se fă!u fără fast deosebit, liniştit, în sinul familiei. Au fost in#itaţi Albert şi !îţi#a dintreapropiaţii !asei 6or-tense, leopGtre şi altele fură înlăturate !ategori!. &irele arăta un e+trem interesfaţă de situaţia lui, >lan!'e îi legă !ra#ata, lîl parfumă !u mina ei şi în fra!ul său, !u #estă albă,generalul arăta tres comme ;l l&ut .

9 11 est pourtant tres comme ii l&ut , îmi de!lară însăşi >lan!'e, ieşind din odaia generalului, de par!ă ideea !ă ar fi tres comme ii aut ar fi mirat-o şi pe ea. 0ntram atît de puţinîn amănunte, parti!ipînd la toate în !alitatea unui spe!tator, în asemenea măsură de leneş, în!ît amuitat multe !um anume s-au petre!ut. Îmi amintes! numai !ă >lan!'e s-a do#edit a nu fi de lo! deominges, la fel !a şi mama ei 9 ni!i pe departe *eu*e ominges, !i du *la!et. De !e fuseseră

amîndouă pînă atun!i de ominges, nu ştiu. Dar generalul rămase foarte mulţumit şi de a!est (fapt, iardu *la!et îi păru !'iar mai mult de!ît de ominges. în dimineaţa nunţii, gata îmbră!at, s-a tot plimbatîn!olo şi în!oa!e prin salon, repetGnd în surdină !u un aer nespus de serios şi important7!Mademoiselle >lan!'e du *la!et = >lan!'e =du i*la!et: =... şi !'ipul lui era luminat de o anumemulţumire de sine. în biseri!ă, la primărie şi a!asă, în timpul gustării, era nu numai bu!uros şimulţumit, dar mGndru !'iar. u ei amGndoi se întGmplase !e#a. >lan!'e în!epu să aibă şi ea o ţinutădeosebit de demnă.

9 A!um trebuie să mă port !u totul altfel, îmi spuse ea e+trem de serios, mais, *ois-tu, nu m-amgGndit la un lu!ru e+trem de neplă!ut7 imaginează-ţi !ă ni!i pînă a!um n-am reuşit să-mi reţin noulnume de familie 7 ago+iansEi, agozi-ansEi, madame la generale de 0ago-0ago, ces diales desnoms russes, eniin, madame la generale & uator5e consonnes Comme cest agreale, nest ce pas ,H.-.H

0n sfîrşit, ne-am despărţit, şi >lan!'e, a!eastă prostuţă >lan!'e, la!rimă !'iar, luîndu-şi rămas bun dela mine. !Tu etais un on enlant, îmi spuse ea, ,smior!ăindu-se, #e te cro:ais ete et tu en a*ais lair,dar îţi sade bine.: Dar după o ultimă strîngere de mGnă e+!lamă deodată 7 !2ttends ", se repezi în

buduarul ei şi peste o !lipă îmi aduse două ban!note de !îte o mie de fran!i. Asta n-aş fi !rezut-oni!iodată = 8Au să-ţi prindă bine, oi fi itu un outchitel foarte în#ăţat, dar eşti îngrozitor de prost. &aimult de două mii nu-ţi dau pentru nimi! în lume, fiind!ă ori!um ai să-i pierzi la $o!. %i, du-te !u bine

4ous serons tou#ours ons amis, şi da!ă !Gştigi din nou, să #ii neapărat la mine et tu seras heureu3"&ai a#eam şi eu #reo !in!i sute de fran!i afară de asta, a#eam un !eas superb în #aloare de o mie defran!i, butoane Are noro!. Ir.) /oi a#ea un !ona!, mu$i!i şi #oi a#ea totuşi milionul meu. (r.) oarte onorabil. (r.) % totuşi foarte onorabil. (r.) Dar #ezi tu... doamna general de ago-ago, a!este afurisite de nume ruseşti, pe s!urt, doamna general !u paispreze!e !onsoane0 *lă!ut, nu-i aşa (r.) <e !redeam prost şi !'iar a#eai aerul. (r.) /om rămîne întotdeauna prieteni... şi #ei fi feri!it. (r.)

404LN5!u briliante şi altele, aşa în!ît puteam s-o mai du! un timp destul de Îndelungat, fără ni!i o gri$ă. &-amînfundat dinadins în a!est orăşel, !a să mă refa! şi, mai ales, să-l aştept pe mister Astle@. Am aflat

pre!is !ă o să trea!ă pe ai!i şi o să se opreas!ă douăze!i şi patru de ore în interes de afa!eri. C să aflulot... iar apoi, am să ple! dire!t la 6omburg. a Ruletenburg nu am să mă mai du!, poate la anul#iitor. Într-ade#ăr, se spune !ă-i semn rău să $ţi în!er!i noro!ul de două ori la rînd la a!eeaşi masă, iarla 6omburg e+istă $o!uri în ade#ăratul înţeles al !u#întului.Capitolul [/0A tre!ut un an şi opt luni de !îrid nu m-am mai uitat prin însemnările a!estea şi abia a!um, de tristeţeşi amără!iune, m-am gîndit să mă distrag puţin ,şi le-am re!itit întîmplă-tor. &ă oprisem de!i la ideea!ă am să ple! la 6omburg. i Dumnezeule 1 u !e inimă relati# uşoară s!risesem atun!i a!este

ultime rînduri= Adi!ă, nu e+a!t !u inima uşoară, !i !u oîtă în!redere în sine, !u !îtă speranţănestrămutată= &ă îndoiam oare !îtuşi de puţin de mine Bi iată, tre!use peste un an şi $umătate şi,



după părerea mea, a$unsesem mult mai rău !a un !erşetor = Dar !e zi! eu 9!erşetor = *uţin mi-ar păsade mizerie. *ur şi simplu m-am nenoro!it= De altfel, aproape !ă n-are rost să-mi dau pilde şi ni!i să-mi fa! morală = imi! nu poate fi mai stupid !a morala într-o asemenea #reme= C, oameniimulţumiţi de sine H, !u !îtă sufi!ienţă trufaşă sînt gata fle!arii a!eştia să-şi debiteze ma+imele 1Da!ă ar şti ei în !e măsură îmi dau eu însumi seama de întreaga situaţie dezgustătoare în !are mă aflu,n-ar mai a#ea !ura$ să mă în#eţe. %i bine, !e-ar putea, !e lu!ru nou ar putea ei să-mi spună, pe !aresă nu-l ştiu *ar!ă despre asta-i #orba /orba e !ă ar fi de a$uns o singură în#îrtitură de roată !a totulsă se s!'imbe şi a!eiaşi moralişti ar #eni ei primii (sînt sigur de asta), !u glume prieteneşti, să mă feli-!ite. Bi nu mi-ar mai întoar!e spatele !a a!um. Dar puţin îmi pasă de toţi i e reprezint eu în !lipa defaţă ;n ero. e-aş putea să de#in mîine &îine aş putea să în#ii din mo<ţi şi406

să în!ep o nouă #iaţă = Aş putea să de#in om, atîta timp !ît omul din mine n-a pierit în!ă=Atun!i am ple!at într-ade#ăr l=a 6omburg, dar... am fost pe urmă iar la Ruletenburg, am fost şi la pa,am fost !'iar şi la >aden, unde am ple!at în rolul de !amerist al !onsilierului 6inze, un ti!ălos, fostulmeu stăpîn de ai!i. Da, am fost la!'eu !in!i luni în!'eiate= Asta s-a întîmplat imediat după !e am ieşitdin în!'isoare. (Am stat şi la în!'isoare, la Ru-letemberg, pentru o datorie de ai!i. ;n ne!unos!ut m-as!os plătind pentru mine 9 !ine-o fi fost Mister Astle@ *o-lina u ştiu, dar datoria a fosta!'itată, în total două sute de taleri şi am fost eliberat.) ;nde era să mă du! &-am anga$at la a!est6inze. %ra un bărbat ţînăr şi uşurati!, îi plă!ea să lene#eas!ă, iar eu ştiam să #orbes! şi să s!riu în treilimbi. a în!eput m-a anga$at !a pe un soi de se!retar, !u treize!i de guldeni pe lună dar am sfîrşit

prin a de#eni un la!'eu #eritabil 7 nu mai a#ea mi$loa!e să ţină un se!retar şi mi-a s!ăzut leafa nua#eam unde să ple!, am rămas şi în felul a!esta m-am transformat eu însumi în la!'eu. Am stat nebăutşi nemîn!at iîn slu$ba lui, dar în s!'imb am adunat în !in!i luni şapteze!i de guldeni. într-o seară, la>aden, i-am de!larat !ă dores! să mă despart de el în a!eeaşi seară m-am dus la ruletă. C, !ît îmi

bătea inima = u, nu la bani ţineam = *e atun!i nu #oiam de!ît !a mîine toţi a!eşti 6inze, toţi a!eştiober-!'elneri, toate a!este superbe !u!oane din >aden 9 toţi să #orbeas!ă despre mine, să repete

po#estea mea, să se mire, să mă laude şi să se plo!oneas!ă în faţa noului meu !îştig. <oate a!estea erau#ise şi preo!upări !opilăreşti, dar... !ine ştie 7 poate !ă aş fi întîlnit-o pe *olina, i-aş fi po#estit tot şi eas-ar fi !on#ins !ă mă aflu mai presus de!ît toate a!este stupide şo!uri ale soartei... C, nu la bani ţin =

înt sigur !ă i-aş fi risipit din nou !u #reo altă >lan!'e şi din nou m-aş fi plimbat trei săptămGni prin*aris într-o trăsură proprie, !u o pere!'e de !ai #alorînd şaispreze!e mii de fran!i. Btiu sigur !ă nu-szgîr!it !red !'iar !ă-s !'eltuitor şi totuşi !u !ît freamăt, !u !e inimă îng'eţată as!ult strigătul!rupierului 7 trente et un, 5ouge, impair et passe, sau 7 uatie, noii, pair, et manue u !îtă a#iditate

pri#es! la mesele de $o!, pe !are sînt împrăştiaţi ludo#i!i, frederi!i şi taleri, la fişi!urile de aur, atun!i!înd lopăţi!a !rupierului le împrăştie în grămezi407

arzînd !a $arul, sau la fişi!urile de argint, lungi de un arşin, !are se înşiruiau în $urul roţii. umaiapropiindu-mă de sala de $o!, !u două în!ăperi înainte, !înd auzeam zîngănitul banilor împrăştiaţi,simt !ă mă apu!ă tremuri!iul.C, seara a!eea, !înd m-am dus !u !ei şapteze!i de guldeni la masa de $o!, a fost şi ea minunată. Am

pornit !u ze!e guldeni şi din nou !u passe. Am o pre$ude!ată !u passe. Am pierdut. îmi rămîneauşaize!i de guldeni în monezi de argint m-am gîndit şi am preferat zero. Am în!eput să pun pe zero!îte !in!i guldeni deodată la a treia miză ieşi deodată zero era să mor de bu!urie, !ăpătînd o sutăşapteze!i şi !in!i de guldeni !înd !îştigasem o sută de mii de guldeni nu fusesem atît de feri!it. îndatăam pus o sută de guldeni pe rouge 9 a prins toţi două sute de rouge 9 a prins toţi patru sute penoir 9 a prins , toţi opt sute pe manue 9 a prins so!otind !u !e a#usesem, erau o mie şapte sute deguldeni şi asta în mai puţin de !in!i minute = în asemenea momente uiţi de toate insu!!esele tre!ute=Cbţinusem toate a!estea, ris!îndu-mi mai mult de!ît #iaţa, am îndrăznit şi am ris!at 9 şi iată-mă dinnou în rîndul oamenilor =Am în!'iriat o !ameră la 'otel şi am stat pînă pe la ora trei, numărîndu-mi banii. Dimineaţa, !înd m-am trezit, nu mai eram la!'eu = &-am de!is să ple! în a!eeaşi zi la 6orn-burg 7 a!olo nu fusesemla!'eu şi nu stătusem la în!'isoare. u o $umătate de oră înainte de ple!area trenului, m-am mai dus să

pun doar două mize, nu mai mult, şi am pierdut o mie !in!i sute de florini. &-am mutat totuşi la6omburg şi iată !ă a tre!ut o lună de !înd mă aflu ai!i...



<răies! desigur într-o agitaţie permanentă, $o! !u mizele !ele mai mi!i şi aştept !e#a, !al!ulez, stauzile întregi la masa de $o! şi urm&resc #ocul, îl #isez !'iar, dar în !iuda tuturor a!estora am sentimentul!ă sînt amorţit, de par!ă m-aş fi împotmolit în mo!irlă. Dedu! a!easta din impresia pe !are mi-a

produs-o întîlnirea !u mister Astle@. u ne mai #ăzusem de atun!i şi ne-am întîlnit întîmplător iată!um s-a întîmplat. <re!eam prin grădină şi !'ibzuiăm !ă am rămas aproape fără bani, !ă mai am!in!ize!ize!i de guldeni şi !ă, afară de asta, la 'otelul unde o!upam o !ămăruţă am a!'itat de două zilenota în întregime, îmi rămînea de!i posibilitatea de a mă du!e o singură dată la ruletă 9 da!ă a#eamsă408

!îştig puteam !ontinua $o!ul da!ă pierdeam 9 trebuia din nou să mă anga$ez !a la!'eu, în !azul !îndn-aş fi găsit nişte ruşi !are să aibă ne#oie de un pre!eptor. *reo!upat de a!est gînd am tre!ut, în

plimbarea mea zilni!ă prin par! şi prin pădure, în du!atul #e!in. ;neori mă plimbam în felul a!esta!îte patru !easuri şi mă întor!eam la 6omburg ostenit şi flă-mînd. Abia am apu!at să ies din grădină în

par! !ă l-am #ăzut pe o ban!ă pe mister Astle@. &-a zărit şi m-a strigat. &-am aşezat lingă el.Cbser#înd în atitudinea lui o oare!are distanţă, mi-am temperat pe lo! bu!uria fiind!ă la în!eput fu-sesem nespus de feri!it să-l #ăd.

9 /a să zi!ă eşti ai!i= %ram sigur !ă o să te întîlnes!, îmi spuse el. u te osteni să-mi po#esteşti7 ştiu,am aflat tot întreaga dumitale #iaţă timp de un an şi opt luni mi-e !unos!ută.

9i <ii= /a să zi!ă îţi urmăreşti #e!'ii prieteni= i-am răspuns eu. îţi fa!e !inste faptul !ă nu-i uiţi... 0aas!ultă, totuşi, îmi dai o idee, nu !um#a dumneata m-ai răs!umpărat de la în!'isoarea dinRulentenburg, unde am stat pentru o datorie de două sute de guldeni &-a s!os de a!olo un ne!u-nos!ut.

9 u, o nu nu te-am s!os din în!'isoarea de la Ruleten-burg, unde ai stat pentru o datorie de douăsute de guldeni, dar am ştiut !ă ai stat la în!'isoare pentru o datorie de două sute de guldeni.

9 /a să zi!ă ştii, totuşi, !ine m-a răs!umpărat 9 C nu, nu pot spune !ă ştiu !ine te-a răs!umpărat. 9 urios dintre ruşii noştri nu mă!unoaşte nimeni, şiapoi ni!i nu !red !ă ruşii de ai!i ar fi !apabili să mă răs!umpere numai a!olo, la noi, în Rusia,

pra#osla#ni!ii îi răs!umpără pe prea#osla#ni!i. %ram sigur !ă a fă!ut-o #reun su!it de englez, din

!iudăţenie. Mister Astle@ mă as!ulta oare!um mirat. *are-se !ă se aştepta să mă găseas!ă amărît şi distrus. 9 &ă bu!ur totuşi să #ăd !ă ţi-ai păstrat în întregime spiritul de independenţă şi !'iar buna dispoziţie,rosti el !u un aer destul de neplă!ut.

9 Asta înseamnă !ă în sinea dumitale s!rîşneşti de !iudă !ă nu-s distrus şi umilit, i-am spus eu,rîzînd.

u mă înţelese îndată, dar, pri!epînd, zîmbi.LNM

w 9 îmi pla! obser#aţiile dumitale. Re!unos! în !u#intele a!estea pe #e!'iul meu prieten dealtădată, inteligent, entuziast şi totodată !ini!, numai ruşii pot a#ea în ei, în a!elaşi timp, atîteatrăsături diferite. într-ade#ăr, omului îi pla!e să-şi #adă pe !el mai bun prieten umilit înaintea lui

pe umilinţă se şi bazează, în !ea mai mare parte, prietenia şi atesta e un ade#ăr #e!'i, !unos!uttuturor oamenilor înţelepţi. Dar în !azul de faţă, te asigur, sînt sin!er bu!uros să #ăd !ă nu te pierzi !ufirea. pune, n-ai de gînd să te laşi de $o!

9 C, dra!u să-l ia = Am să mă las pe lo!, numai !ă... 9 umai să-ţi s!oţi paguba %ram sigur nu mai !ontinua 9 ştiu 9 ai spus-o fără să #rei, prinurmare ai spus ade#ărul. Dar afară de $o! n-ai ni!i o altă o!upaţie

9 Da, ni!i una...e apu!ă să mă supună unui e+amen. u mai ştiam nimi!, aproape !ă nu răsfoiam ziarele şi absolut întot a!est răstimp nu mai des!'isesem o !arte.

9 <e-ai abrutizat, obser#ă el, nu numai !ă ai renunţat la #iaţă, la interesele personale şi so!iale, ladatoria de !etăţean şi de om, la prietenii dumitale (şi totuşi i-ai a#ut 0), nu numai !ă ai renunţat la ori!ealt s!op în afară de !îştig, dar ai renunţat pînă şi la amintiri. <e ţin minte într-un moment aprig, demare în!ordare, al #ieţii dumitaledar sînt sigur !ă ţi-ai uitat !ele mai frumoase impresii de pe #remeaa!eea #isele dumitale, !ele mai arzătoare dorinţe pe !are le-ai putea a#ea a!um nu merg mai departe



de pair şi impair, roage, noii, douăspreze!e mi$lo!ii şi aşa mai departe, şi aşa mai departe 9 sînt sigurde asta =

9 A$unge, a$unge mister Astle@, te rog, te rog nu-mi mai aminti, strigai !u !iudă, !u ură aproape, află!ă n-am uitat absolut nimi! le-am alungat numai din minte, pentru o #reme, !'iar şi amintirile,

pînă !înd n-o să-mi îndrept radi!al situaţia atun!i... atun!i, o să #ezi, am să în#ii din morţi= 9 Ai să mai rămîi ai!i în!ă ze!e ani, rosti el. îţi propun un pariu, să-ţi adu! aminte de #orbele mele,da!ă #oi mai trăi pînă atun!i, !'iar ai!i, pe a!eastă ban!ă.

9 A$unge, l-am întrerupt eu !u nerăbdare, şi !a să-ţi do#edes! !ă nu-s !'iar atît de uitu! în !eea !e pri#eşte tre!utul, dă-mi #oie să întreb 7 unde se află a!um miss *o-lina Da!ă nu dumneata m-airăs!umpărat, atun!i, pre!is, eaL1Na fă!ut-o. Din zilele a!elea n-am mai a#ut ni!i o ştire despre dînsa

9 u, o nu = u !red să te fi răs!umpărat ea. e află a!um în %l#eţia şi mi-ai fa!e o mare plă!ere da!ăai în!eta să mă mai întrebi de dînsa, rosti el 'otărît, iba !'iar supărat.

9 înseamnă !ă şi pe dumneata te-a rănit foarte mult, am rîs eu, fără #oie. 9 &iss *olina e !ea mai bună dintre fiinţele demne de !el mai mare respe!t, dar, îţi repet, îmi #eifa!e o mare plă!ere în!etînd să mai întrebi de dînsa. -ai !unos!ut-o ni!iodată şi numele ei pe buzele

dumitale mi se pare o insultă a sentimentului meu moral. 9 Aşa, #a să zi!ă = De altfel, n-ai dreptate apoi, re!unoaşte despre !e alt!e#a aş putea #orbi !udumneata Doar în a!easta !onstau toate amintirile noastre. u te alarma, n-am ne#oie să aflu ni!iun fel de !'estiuni intime, se!rete din #iaţa dumitale... &ă interesează numai, !a să zi! aşa, situaţiae+terioară a missei *olina, numai mediul în !are se află dînsa a!um. &i-o poţi !omuni!a în două!u#inte.

9 &ă rog, dar !u !ondiţia să te limitezi la a!este două !u#inte. &iss *olina a fost bolna#ă multă#reme şi a!um e bolna#ăun timp a lo!uit împreună !u mama şi !u sora mea în nordul Angliei. A!umşase luni buni!a ei 9 îţi adu!i aminte, femeia a!eea nebună 9 a murit îşi i-a lăsat ei personal o a#erede şapte mii de lire. în prezent, miss *olina se află într-o !ălătorie împreună !u familia surorii mele,!are s-a !ăsătorit între timp. răţiorul şi surioara ei au de asemenea #iaţa asigurată prin testamentul

buni!ii şi în#aţă la ondra. <atăl ei #irteg, generalul, a murit a!um o lună la *aris, în urma unui ata! de

apople+ie. Mademoiselle >lan!'e s-a purtat frumos !u el, dar a apu!at să trea!ă pe numele său tot !e a!ăpătat el de la buni!a... asta-i tot, !red. 9 Dar Des "rieu+ u !ălătoreşte şi el prin %l#eţia 9 u, Des "rieu+ nu !ălătoreşte prin %l#eţia şi nu ştiu unde se află afară de asta te pre#in, o dată pentru totdeauna, să e#iţi asemenea aluzii şi apropieri nedemne, altminteri #ei a#ea neapărat de-a fa!e!u mine.

9 um = în !iuida relaţiilor noastre prieteneşti de altădată =L11

9i Da, în !iuda relaţiilor noastre prieteneşti de altădată. 9 0ţi !er mii de s!uze, mister Astle@. Dar dă-mi #oie, totuşi 7 în asta nu-i nimi! $ignitor şinedemn doar n-o în#ino#ăţes! !u nimi! pe miss *olina. Afară de asta, un fran!ez şi o domnişoarărusoai!ă, în general #orbind, !onstituie o apropiere, mister Astle@, pe !are noi doi nu #om reuşi s-o

lămurim, ori s-o înţelegem pe deplin. 9 Da!ă eşti dispus să nu mai pomeneşti numele lui Des "rieu+ alături de un alt nume, te-aş ruga să-mi e+pli!i !e înţelegi prin e+presia 7 8un fran!ez şi o domnişoară rusoai!ă : e fel de 8apropiere: eai!i Bi de !e anume un fran!ez şi neapărat o domnişoară rusoai!ă

9 /ezi, ai de#enit !urios. Dar e o po#este lungă, mister Astle@. Ai!i trebuie să !unoşti multe în prealabil. De altfel, e o problemă importantă, ori!ît ar părea de !arag'ios totul la prima #edere. ;nfran!ez mister Astle@, reprezintă o formă frumoasă, finisată. Dumneata, !a britani!, s-ar putea să nu fiide a!ord !u asta eu, !a rus, de asemenea nu sînt de a!ord, să zi!em, poate, mă!ar din in#idie dardomnişoarele noastre pot fi de altă părere. Dumneata ai putea să-l !onsideri pe Ra!ine artifi!ial, afe!tatşi desuet ni!i nu te-ai apu!a să-l !iteşti, probabil. Bi eu îl găses! artifi!ial, afe!tat şi desuet şi, dintr-un

pun!t de #edere, !arag'ios dar e în!întător, mister Astle@, şi, în spe!ial, e un mare poet, fie !ă ne pla!e sau nu a!est fapt. orma naţională a unui fran!ez, în speţă a unui parizian, a în!eput să de#ină o

formă frumoasă de pe #remea !înd noi eram în!ă nişte urşi sălbate!i. Re#oluţia a moştenit nobilimea.Astăzi !el mai banal franţuz poate a#ea maniere, purtări, e+presii, ba !'iar şi o gîndire !u !ea mai



frumoasă formă, fără a !ontribui la a!eastă formă ni!i !u iniţiati#a lui, ni!i !u inima, ni!i !u sufletul ,toate a!estea le-a !ăpătat prin moştenire. în sinea lor pot fi mai superfi!iali de!ît !el mai superfi!ial omşi mai ti!ălos de!ît !el mai ti!ălos. Bi a!um, mister Astle@, am să-ţi spun !ă nu e+istă pe lume fiinţămai X în!rezătoare, mai sin!er bună, de!ît o domnişoară rusoai!ă deşteptăţi!ă şi nu prea fandosită.Des "rieu+ apărînd într-unrol oare!are, apărînd mas!at, îi poate !u!eri inima !u nespusă uşurinţă el dispune de o formăfrumoasă mister Astle@, şi domnişoara ia a!eastă formă drept propria lui inimă, drept forma naturală ainimii şi a sufletului său şi n-o pri#eşte !a2.pe o 'aină pe !are a !ăpătat-o el prin moştenire. pre marea idumitale neplă!ere, trebuie să-ţimărturises! !ă englezii, în i!ea mai mare parte, sînt stînga!i şi grosolani, pe !înd ruşii pot distinge !udestulă sensibilitate frumuseţea şi sînt atraşi tde ea. Dar !a să distingi frumuseţea sufletului şioriginalitatea personalităţii, pentru asta e ne#oie de in!omparabil mai multă independenţă şi libertatede!ît au parte femeile noastre şi !u atît mai mult domnişoarele şi în ori!e !az de mai multă e+perienţă.

Miss *olina însă 9 iartă-mă, !e-a fost spus o dată nu se mai poate lua înapoi 9 are ne#oie de foarte,foarte mult timp de gîndire !a să te prefere pe dumneata ti!ălosului de Des "rieu+. /a a$unge să te

preţuias!ă, îţi #a de#eni prietenă, îşi #a des!'ide inima în faţa dumitale dar în inima a!easta #a domni

totuşi ti!ălosul odios, $osni!ul şi mes!'inul !ămătar Des "rieu+. /a rămîne, poate, !a să zi! aşa, din pură în!ăpăţînare şi orgoliu, fiind!ă a!elaşi Des "rieu+ i-a iapărut !înd#a !u aureola unui mar!'izdeli!at, a unui liberal dezamăgit şi ruinat materiali!eşte (oare ), pentru !ă ia a$utat familia ei şi pefluşturate!ul general. <oate tertipurile lui au fost des!operite mai tîrziu. Dar n-are importanţă !ă s-audes!operit 7 ea îl #rea tot pe Des "rieu+ de altădată i9 de asta are ne#oie = Bi !u !ît îl urăşte mai mult

pe Des "rieu+ !el de astăzi, !u atît mai mult îi e dor de !el de altădată, deşi a!ela e+istase numai înimaginaţia ei. Dumneata eşti fabri!ant de za'ăr, mister Astle@

9 Da, fa! parte din administraţia !unos!utei fabri!i de za'ăr La*ei et comp. 9 %i, #ezi mister Astle@. *e de o parte eşti fabri!ant de za'ăr, iar pe de alta Apolo din >el#edere toate a!estea nu se prea leagă. *e !înd eu nu-s ni!i mă!ar fabri!ant de za'ăr sînt numai un $u!ătormărunt la ruletă, ba am fost şi la!'eu, H!eea !e, pre!is, i-a şi a$uns la !unoştinţă *olinei, fiind!ă mi se

pare !ă are informatori buni.

9i %şti îndîr$it şi de a!eea proferezi toate a!este absurdităţi, rosti !alm mister Astle@, după o !lipă degîndire. Afară de asta, în spusele dumitale nu-i nimi! original 9 De a!ord = Dar to!mai asta-i îngrozitor, nobile prieten, !ă toate a!uzaţiile mele, ori!ît ar fi deîn#e!'ite, de banale, de teatrale, sînt totuşi ade#ăruri= <otuşi noi doi n-am reuşit să obţinem nimi! =L1F

9i %ste o absurditate $osni!ă... fiind!ă, fiind!ă... ei bine, află atun!i, rosti mister Astle@ !u o #o!etremurătoare şi s!ă-părînd din o!'i, află atun!i, om nere!unos!ător şi nedemn, mes!'in şi neferi!it !eeşti, !ă am sosit la 6omburg anume din însăr!inarea ei, !a să mă #ăd !u dumneata, să stau de #orbă !udumneata mult, îndelung şi sin!er şi să-i transmit totul 9 simţămintele dumitale, gîndurile, speranţeleşi... amintirile dumitale =

9 Care = Care strigai eu şi la!rimi îmi şiroiră pe obra$i. u mi le puteam reţine şi asta mi seîntîmpla, !red, pentru prima oară în #iaţă.

9 Da, neferi!itule, ea te-a iubit şi asta ţi-o pot dez#ălui a!um fiind!ă eşti un om pierdut = &ai mult,da!ă ţi-aş spune !'iar !ă te iubeşte pînă azi, tot ai rămîne ai!i = Da, te-ai nenoro!it singur. Aia#ut unele aptitudini, o fire #ioaie şi nu erai un om rău ai fi putut de#eni !'iar folositor ţării du-mitale, !are are atîta ne#oie de oameni, dar #ei rămîne ai!i şi #iaţa dumitale e sfîrşită. u teîn#ino#ăţes!. După mine, toţi ruşii sînt astfel, sau în!linaţi să a$ungă astfel. Da!ă nu-i ruletă, se găseştealt!e#a, asemănător. %+!epţiile sînt e+trem de rare. u eşti dumneata primul !are nu înţelegi !eînseamnă mun!a (nu mă refer la poporul dumitale). Ruleta e un $o! !u pre!ădere ruses!. *înă a!umai fost un om !instit şi ai preferat mai !urînd să te anga$ezi la!'eu de!ît să furi... :dar mi-e groază sămă gîndes! !e se poate întîmpla pe #iitor. A$unge, rămîi !u bine = Ai, desigur, ne#oie de bani ;ite, ia de la mine ze!e ludo#i!i, mai mult nu-ţi dau, fiind!ă tot ai să-i pierzi. *rimeşte-i şi rămîi !u

bine = Dar ia-i odată = 9 u, mister Astle@, după toate !îte s-au spus...

9 *ri-meş-te-i = strigă el. înt !on#ins !ă ţi-ai păstrat în!ă demnitatea şi ţi-i dau !a un prieten unui prieten ade#ărat. Da!ă aş fi putut !rede !ă te #ei lăsa imediat de $o!, !ă #ei părăsi 6omburgul şi #ei



ple!a în patria dumitale, aş fi fost gata să-ţi dau pe lo! o mie de lire, !a să poţi în!epe o nouă !arieră.Dar to!mai de a!eea nu-ţi dau o mie de lire, !i numai ze!e ludo#i!i, fiind!ă, în !lipa de faţă, o mie delire sau ze!e ludi#i!i sînt pentru dumneata absolut a!elaşi lu!ru tot ai să pierzi. *rimeşte şirămîi !u bine.

9 0i primes!, da!ă-mi dai #oie să te îmbrăţişez la despărţire. 9 C, !u plă!ere = e-am îmbrăţişat !u sin!eritate şi mister Astle@ ple!ă. u, n-are dreptate = Da!ă am fost aspru şi stupid în !eea !e-i pri#eşte pe *olina şi Des "rieu+, atun!iel e aspru şi pripit în !eea !e-i pri#eşte pe ruşi. De mine nu zi! nimi!. De altfel... de altfel, deo!amdatănu-i de lo! #orba de asta. <oate a!estea sînt numai #orbe, #orbe şi iar #orbe, or e ne#oie de lapte*rin!ipalul e a!um %l#eţia = 'iar mîine 9 o da!ă s-ar putea să ple! a!olo !'iar mîine = ă renas!, săîn#ii. <rebuie să le do#edes!... ă ştie *olina !ă mai sînt în stare să de#in om. % de a$uns numai... azi eînsă tîrziu, dar mîine... C, am o presimţire şi nu se poate să fie altfel = Am a!um !in!ispreze!eludo#i!i, or eu am în!eput şi !u !in!ispreze!e guldeni = Da!ă aş în!epe !u băgare de seamă... dar sînteu oare, sînt oare pînă într-atît de !opil *ar!ă nu înţeleg !ă sînt un om pierdut = Bi totuşi, de !e nu m-aş putea refa!e Da = % de a$uns !a mă!ar o dată în #iaţă să fiu so!otit şi răbdător 9 şi asta-i totul = %de a$uns să fiu tare mă!ar o singură dată şi într-un singur !eas îmi pot s!'imba întreaga soartă =

*rin!ipalul e să fiu tare. -am de!ît să-mi amintes! !ă mi s-a mai întîmplat !e#a în a!est gen a!umşapte luni, la %uletenburg, înainte de a pierde totul. C, a fost o minunată pildă de fermitate 7 pierdusematun!i tot, tot... 0es din !azinou, mă uit, în buzunarul de la #estă se mai miş!ă un gulden 7 8A'a,înseamnă !ă #oi a#ea !u !e să prînzes! =: m-am gîn-dit, dar, după !e-am fă!ut #reo sută de paşi, m-amrăzgîndit şi m-am întors. Am pus guldenul a!ela pe manue (de data a!ea a fost pe manueA şi, zău, eo senzaţie deosebită atun!i !înd, singur pe meleaguri străine, departe de ţară, de prieteni, neştiind !e#ei mîn!a azi, mizezi pe ultimul, uni!ul gulden = Am !îştigat şi peste douăze!i de minute am ieşit din!azinou !u o sută şapteze!i de guldeni în buzunar. % un fapt autenti! = 0ată !e poate să însemne uneoriultimul gulden = Dar !e s-ar fi întîmplat da!ă m-aş fi des!ura$at, da!ă n-aş fi a#ut !ura$ul săîndrăznes! ...&iine, de mîine se #or ispră#i toate =L1L

m

Jucatorul Dostoievski

Documents

Transcript of Jucatorul Dostoievski