etalii în pag. 8-9 cucereºte Vâlcea · care este situaþia, m-am înscris la Ilfov ºi Harghita....

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 59. 59. 59. 59. 597 7 7 7 7 3 3 3 3 31 mai - 6 iunie 201 mai - 6 iunie 201 mai - 6 iunie 201 mai - 6 iunie 201 mai - 6 iunie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

Comandat de PSD Dolj. Executat de SC Indiscret Media SRL. CUI mandatar financiar 21170004.

Amãnunteîn pagina 4

Com

anda

t de

PN

L D

olj.

Exec

utat

de

SC I

ndis

cret

Med

ia S

RL.

CU

I man

data

r fin

anci

ar 2

1170

006.

Primar

AniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCUAniºoaraSTÃNCULESCU

NATOcucereºteVâlcea

















Detaliiîn pag.8-9

Comandat de ALDE Dolj. Executat de SC IndiscretMedia SRL. CUI mandatar financiar 21170014.

31 mai - 6 iunie 2017 www.indiscret.ro

Faptul cã ALDE are un pro-iect pentru Craiova nucred cã ar trebui sã deran-

jeze pe nimeni. Dimpotrivã, ar tre-bui salutat faptul cã o organizaþiepoliticã localã încã tânãrã, la în-ceput de drum, are preocupãri se-rioase, consistente, în raport cuprezentul ºi viitorul oraºului.

Proiectul pe care îl propunemcraiovenilor se numeºte BãniaEuropeanã - un oraº competitiv,oameni mulþumiþi, viitor sigur.

I-am spus aºa pentru cã vrem sãfacem din Craiova un spaþiu ur-ban modern, complementar - deidentitate româneascã puternicã ºide dezvoltare de tip european.

La baza acestui proiect am aºe-zat o nouã viziune strategicã asu-pra dezvoltãrii Craiovei, articula-tã în jurul nevoilor fiecãrei gene-raþii din oraº, fiecãrei categoriisociale, proiectând în acelaºi timpun oraº adaptat nevoilor genera-þiilor viitoare.

Este un document care lansea-zã ºase linii majore de acþiune pen-tru dezvoltarea acceleratã a oraºu-lui, dar care prevede ºi o ordinede prioritãþi a unor mãsuri imedia-te care vor fi luate de candidatulnostru, Aniºoara Stãnculescu,dacã dumneavoastrã, craiovenii, îiveþi acorda votul pentru a deveninoul primar al oraºului.

Totodatã, proiectul conþine ºimãsurile punctuale cerute candi-datului nostru de cetãþenii cu cares-a întâlnit în diferite zone ale ora-ºului în cele câteva zile scurse dela începutul campaniei.

Mã voi opri aici doar asupra atrei teme majore pe care le cuprin-de proiectul nostru (proiectul in-tegral poate fi descãrcat aici http:// f a s t u p l o a d . r o l . r o /2e3335d1d59161bc8f8237-75f90e98be.html) ºi care cred cãpot constitui subiecte serioase dedezbatere publicã ºi în aceastãcampanie electoralã.

În primul rând, credem cã seimpune reevaluarea bugetuluilocal, astfel încât procentul alo-cat pentru investiþii sã fie majo-rat. Oricâte argumente împotrivãs-ar gãsi, trebuie sã înþelegem cutoþii cã banii investiþi corect de

ALDE are un proiectpentru Craiova

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

2OPINII

O parte dintre profesorii doljeni,cei mai mulþi dintre aceºtiaaflaþi la început de carierã, aluat decizia sã-ºi încerce noro-cul titularizãrii în alte judeþe dinþarã. Dascãlii au ajuns în aceas-tã situaþie dupã ce au concluzio-nat cã în Dolj nu au nicio ºansãîn acest sens. Bilanþul întocmitdupã perioada înscrierilor aratãcã pentru anul 2017-2018 sunt36 de catedre titularizabile,numãrul cererilor fiind de 1.096.

de Octavia Hantea

Anual, numãrul limitat de posturi titu-larizabile îi pune în dificultate pe das-cãlii doljeni. În speranþa cã îºi rezol-

vã aceastã problemã, sunt profesori care ºi-au depus cererile în acest sens chiar ºi în treisau patru alte judeþe din þarã.

Înscrieri la Harghita ºi IlfovAstfel, cadrele didactice în cauzã sunt ne-

voite sã facã sute de kilometri pentru a seînscrie, în primã fazã, dupã care alte dru-

municipalitate vor crea o spiralã ainvestiþiilor, interne ºi externe,care va genera bunãstare, locuri demuncã, siguranþã socialã ºi perso-nalã pentru craioveni. Craiova esteastãzi pe ultimul loc între marileoraºe ale þãrii cu doar 14% dinBugetul Local alocat pentru inves-tiþii (Sibiul, de ex. alocã 38% !!!).

În al doilea rând, se impuneeliminarea discrepanþelor semni-ficative între cartierele oraºului, înceea ce priveºte accesul la utilitãþiºi infrastructurã (sistemele de ali-mentare cu apã, canalizare, colec-tarea, reciclarea ºi depozitarea de-ºeurilor; siguranþa în alimentareacu apã potabilã a oraºului, locuride parcare, strãzi ºi alei secunda-re, spaþii verzi, curãþenie/ecologi-zare, mijloace moderne de trans-port).

În al treilea rând, trebuie sã fo-losim mai bine inteligenþa ºi crea-tivitatea localã. Valorificarea cer-cetãrii craiovene în domeniul teh-nologiilor moderne ne-ar ajuta sãfacem paºi mai rapizi cãtre trans-formarea Craiovei într-un oraº in-teligent, care sã uºureze viaþa lo-cuitorilor sãi.

Instituþionalizarea consultãrilorcu mediul de afaceri local în pri-vinþa strategiei de dezvoltare, a co-rectãrii acesteia, în funcþie de fac-torii noi care apar, ar ajuta mai re-pede Craiova sã gãseascã resursefuncþionale, aplicabile pentru rein-dustrializarea oraºului.

De aceea, ALDE propune con-stituirea pe lângã instituþia prima-rului, a unui Consiliu ConsultativPermanent pentru Dezvoltare Eco-nomicã ºi Modernizare Comuni-tarã.

Proiectul nostru este unul des-chis oricãrui cetãþean al Craioveicare vrea sã contribuie acum, darºi pe viitor la o nouã Strategie dedezvoltare a oraºului. Dezvoltareaacestui Proiect va continua ºi dupãterminarea acestei campanii elec-torale, pentru cã este un demerspolitic serios, onest, nepoliticia-nist. Un demers fãcut cu bunã cre-dinþã, menit sã punã Craiova peprimul Plan ºi sã regenereze mân-dria localã a craiovenilor.

muri se fac cu ocazia susþinerii inspecþiilorla clasã, etapã programatã deja, ºi a exame-nului din data de 12 iulie a.c. „Observândcare este situaþia, m-am înscris la Ilfov ºiHarghita. La Ilfov sunte 20 pe loc, iar la Har-ghita ºapte candidaþi pe loc. Voi susþine aceleinspecþii la clasã ºi voi vedea ulterior undeºi ce voi reuºi. Cert este cã situaþia din Doljnu este deloc motivantã. Nu ºtiu când noi,cei tineri, vom ajunge sã avem catedra noas-trã”, considerã o profesoarã de românã, înprezent suplinitoare.

Cele mai multe cereripentru educatori

În judeþul Dolj sunt 36 de catedre titulari-zabile, la finele perioadei de înscrieri fiindînregistrate 1.096 de cereri. Potrivit bilan-þului întocmit, cele mai multe solicitãri suntpentru „Limba ºi literatura românã, Peda-gogia ºcolarã ºi Metodica desfãºurãrii acti-vitãþilor instructiv-educative în grãdiniþa decopii (educatori)”- 223 de cereri. Aceastãdisciplinã este urmatã de „Educaþie fizicãºi sport”, cu 101 cereri, „Limba ºi literaturaromânã” (102), „Elemente de didacticã ge-neralã aplicate disciplinelor din învãþãmân-tul primar” (113).

Lipsa catedrelortitularizabile trimite

dascãlii doljenila sute de kilometri

de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã



de casã

31 mai - 6 iunie 2017www.indiscret.roComandat de PSD Dolj. Executat de SC Indiscret Media SRL. CUI mandatar financiar 21170004.

24 - 30 mai 2017 www.indiscret.ro

4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Primãriile RâmnicuVâlcea, Budeºti ºiMihãeºti pun la dispo-ziþia aliaþilor aproape200 hectare de teren.

de Marielena Popa

O parte a bulevarduluiDem Rãdulescu ºi unteren din Râureni -

Râmnicu Vâlcea vor fi ocupateîn perioada 15.07.2017-17.07.2017 de trupe speciale aleNATO, în cadul unui exerciþiumultinaþional de amploare nu-mit „SABER GUARDIAN 17”.

Militarii NATO vor desfãºuraacþiuni ºi în comunele Mihãeºtiºi Budeºti. La exerciþiul ce sederuleazã în perioada 21 iulie-24 iulie pe teritoriul judeþului

Vâlcea vor participa câteva miide militari din România, SUA,Germania, Olanda. ”Acesta esteun element de reprezentare ºipromovare a imaginii þãrii noas-

echipamentelor militare, iar peterenul solicitat pentru folo-sinþã din punctul porcãrie-Râureni se vor realiza rampe-le de acces la cele trei poduriplutitoare, consolidarea aces-tora cu un strat suplimentardin balast. Pe tronsonul din b-dul Dem Rãdulescu, cuprinsîntre sensul giratoriu de la in-tersecþia cu str. Ostroveni ºisensul giratoriu de la intersec-þia cu str. ‘trandului (DN 67),este necesarã restricþionareacirculaþiei publice în perioada15.07.2017-17.07.2017.

110 hectarede teren la Mihãeºti,60 hectarela Budeºti

ªi administraþia localã dinMihãeºti va oferi aliaþilor cir-ca 110 hectare de teren în Stu-pãrei, Arsanca ºi Negreºti. LaBudeºti, militarii NATO vorderula acþiuni pe un teren de 60de hectare din satul Barza.

tre ºi a capabilitãþilor Alianþeide a dezvolta diferite situaþii decrizã”, precizeazã reprezentanþiai acestei acþiuni.

Primãria Râmnicu Vâlcea ur-meazã sã punã la dispoziþia alia-þilor un teren de 1,5 hectare, înpunctul „porcãrie Râureni” ºicelãlalt, pe bulevardul Dem Rã-dulescu, între sensul giratoriu laintersecþia cu strada Ostroveni ºisensul giratoriu de la intersecþiacu strada ªtrandului (DN 67).

Trei punctede trecere pe poduriplutitoare peste Olt

În cadrul exerciþiului se voramenaja trei puncte de trecerepe poduri plutitoare peste râulOlt, la aproximativ 2 km sudde barajul hidrotehnic Râmni-cu Vâlcea sud, pentru trecerea

În iulie, trupe NATOdesfãºoarã în Vâlceaun exerciþiu deamploare

















24 - 30 mai 2017www.indiscret.ro

5ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Joi, 1 iunie 2017, orele16.00, parcarea Annabel-la A-Z, bd. Dem Rãdules-

cu, se transformã într-un imensspaþiu de joacã. Cu mic, cumare, vâlcenii sunt invitaþi sãparticipe la un spectacol verita-bil, în care vedetele sunt chiarcopiii dumneavoastrã.

Pasiunea pentru cãlãtorii, joa-cã ºi plãcerea de a descoperilucruri noi este la fel de mare laorice vârstã. Fie cã este vorbade oraºe sau þãri pe care nu lecunoaºtem, fie cã ne gândim lalumi imaginare, de poveste, încare putem pãºi doar cu pute-rea imaginaþiei, bucuria aventu-rii este imensã pentru oricine,mai mari sau mai mici.

Aventura prin joacã este o in-

vitaþie deschisã la distracþie într-o mare sãrbãtoare a prieteniei,plinã de provocãri dintre celemai amuzante. Vom parcurge cuo vitezã ameþitoare distanþeimaginare de mii de kilometriºi vom gusta fiecare ingrediental unei petreceri de zile mari.Toþi participanþii vor avea asi-gurate amintiri plãcute.

Împreunã cu profesioniºti aispectacolului, cei mici se vorbucura de teatru pentru copii,picioroange, ateliere de creaþiepe grupe de vârstã, picturi pefaþã, jocuri ale copilãriei de al-tãdatã, muzicã ºi dans, desenepe asfalt, concursuri ºi multealte surprise.

Annabella ureazã tuturorclienþilor: “La mulþi ani!”

Al patrulea an consecutiv,Annabella ºi Râureni vãinvitã sã sãrbãtoriþi Ziua

Copilului printr-uneveniment deosebit

la Annabella A-Z

Primarul IonVlãdulescu (foto)sperã ca în octombriesã se deblochezelicitaþia.

de Marilena Popa

Aflatã la 12 kilometri demunicipiul RâmnicuVâlcea, Budeºti este cea

mai industrializatã comunã ajudeþului Vâlcea. Aºezarea de-þine un parc indistrial în carelucreazã 3.000 de oameni ºidispune de un puternic poten-þial pentru alte investiþii. Par-cul industrial gãzduieºte o im-portantã companie din dome-niul auto - Faurecia - , investi-þie inauguratã în septembrie2016, precum ºi o halã în careo firmã belgianã a deschis înacest an o fabricã de saltele.

„Avem terensuficient pentruinvestitori”

Comuna a depãºit 7.000 delocuitori ºi numai anul trecut s-au dat circa 200 de autorizaþiide construcþie. De mai multtimp, conducerea primãriei în-cearcã sã introducã pe agendaMinisterului Economiei unproiect de racordare la reþeauade gaze naturale, investiþie in-dispensabilã pentru o localita-te în plinã dezvoltare economi-cã ºi imobiliarã. Însã birocra-þia este principalul obstacol înacest demers. ”Deocamdatã,sunt blocate licitaþiile, am în-þeles cã s-au modificat norme-le de aplicare. Am fãcut adresepeste adrese, ni s-a spus sã numai insistãm pânã nu apar nou-tãþi, pentru cã vom primi ace-laºi rãspuns. Sper ca în octom-brie, mãcar, sã se dea drumul

licitaþiilor”, spune primarulIon Vlãdulescu. Administra-þia localã rãmâne receptivã laorice proiect viabil, iar pã-mântul Budeºtiului este pri-mitor. „Avem teren suficientpentru investitori, sperãm sãvinã cât mai mulþi”, anunþãprimarul.

ProiectePrimãria Budeºti are în de-

rulare mai multe proiecte pri-vind dezvoltarea infrastruc-turii în Parcul Industrial: ex-tinderea reþelei de apã ºi ca-nalizare, asfaltare ºi, evident,racordarea la gaze naturale.De asemenea, administraþialocalã a depus la MinisterulDezvoltãrii ºase proiectepentru modernizarea infras-tructurii rutiere: „construireade punþi pietonale, asfaltãride drumuri, poduri peste pâ-râul Sâmnic, extinderea reþe-lei de canalizare în satul Li-nia ºi Racoviþa ºi încheierealucrãrilor la drumul Bercio-iu - Gâltofani. Primarul afir-mã cã ºi-a propus sã finali-zeze aceste proiecte în urmã-torii trei ani.

Cea mai industrializatãcomunã din Vâlcea arenevoie urgentã de gaze

















de Virgil Dumitrescu

(1972), ”Murmurul statuilor”(1974), ”Profil de ivoriu”(1976), ”Poema Românã”(1980), ”Maieutica luminii”(1985). Versul sãu este unulelaborat, maiestuos, pretabilgesticii teatrale, derivând dinlecturi contextuale. Autorul eraun fervent clamant al lui Pyg-malion ºi al Galateei, al sculp-torului Miron, ºi evada în elea-tice divagaþii despre Fiinþã ºiNeant. Nimic de zis, în tomu-rile sale ultime apar stereotipiiºi locuri conjunctural declara-tive, dar fãrã sã anuleze orizon-turi pregnant ideatice. Activi-tatea sa de cercetãtor a scos laluminã mãrturii despre con-ºtiinþã ºi neam. A îngrijit unvaloros album Lovendal, ”pic-torul Bucovinei ºi al þãranuluiromân”. Sã reþinem din celespuse de ªerban Cioculescuprivitor la oltean: ”Gravitateaîmperecheazã în poezia lui IonPotopin cu pathousul expre-siei, câteodatã solemnã, festi-vã. Poetul crede în poezie, îndarul ei unic de a comunicaînaripat mesajul, de a solidari-za oamenii aceluiaºi pãmânt lalumina unui ideal comun. Pa-tria nu este pentru poet un cu-vânt de zile mari, este realita-tea primordialã cãtre care îºiînalþã poezia sufletul. Geogra-fia spiritualã a þãrii noastre estetema principalã a inspiraþiei luiIon Potopin”. Pe Ion Potopinºi Virgil Carianopol, ca sã mãrezum doar la ei, nu i-au des-pãrþit vânturile, valurile în pe-regrinãrile prin Oltenia natalã.Îmi pare cã un duh rãtãcitor epe cale de-a o face.

S -au împlinit lunaaceasta 19 ani de lamoartea lui Ion Poto-

pin, poet nãscut în satul Poto-pin, comuna Dobrosloveni,aproape de Caracal. Numelesãu la naºtere: Magnea. Ne-amcunoscut la Cenaclul ”G. Cã-linescu” de pe lângã Bibliote-ca Academiei, al cãrei preºe-dinte era ªerban Cioculescu.Mai mult, am avut prilejul dea citi ºi de a primi o ”proptea”,ca între olteni, din partea luiVirgil Carianopol, originar dinCaracal. Întâlnirile cu maestrulaveau sã devinã sãrbãtori deconfesiuni ºi de suflet. Pe afiº,mai figurau un prozator ºi ac-torul Ludovic Antal, invitat sãrecite din Radu Gyr. Conduceaºedinþa Ion Potopin ºi de laînceput m-a impresionat mo-dul de a prezenta, de a emiteprincipii, de a imprima un stil.La sfârºit, de a evalua textul ºide a-l încadra critic. Aºaaveam sã aflu cã, pe lângã stu-diile filologice, deþinea ºi undoctorat în istoria teatrului. IonPotopin nu a fost doar un poetconsistent, creaþia sa întinzân-du-se între anii 1946 (”Cartearãnilor”) ºi 1987 (”Drumul lu-minilor”), ci ºi dramaturg (”Li-liacul înfloreºte a doua oarã”,”Steaua libertãþii” etc.), autorde librete de operetã sau tra-ducãtor din limbile francezã,italianã ºi spaniolã. Adicã unintelectual închinând mai mul-tor muze. Primele probe decondei le-a susþinut în perio-dicul ”Zorii Romanaþiului”. Amai publicat volumele ”Cla-mor” (1969), ”Discobolul”

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Potopit de uitare?...

spre cultivatorii de lubeniþe ºide pepeni galbeni, cei care sedeclarã extrem de mulþumiþi decum se prezintã situaþia, la oraactualã. „Am trecut prin mo-mente cumplite la finalul luniitrecute, când a trebuit sã facemfoc pe câmp pentru a salva mun-ca ºi practic banii investiþi, iaracum spunem cã ne este bine.Dacã nu dã vreo piatrã sau maiºtiu ce fenomen meteo neaºtep-

tat sã vinã, lucrurile sunt în re-gulã. Lubeniþele sunt frumoase,pepenii galbeni la fel, semn cãam salvat recolta din acest an”,a spus unul dintre cultivatorii depepeni din Dãbuleni.

Primele lubeniþe, laînceputul lunii iulie

Dacã lucrurile vor decurgenormal, în luna iulie a.c. vor

Veºti bune din partea cultivatorilor delubeniþe din Dãbuleni. Dupã ce autrecut cu bine peste temperaturile cuminus de la finele lunii aprilie a.c.,aprinzând focuri pe câmp, aceºtiaspun cã la începutul lunii iulie a.c. vorapãrea pe piaþã primele lubeniþe ºiprimii pepeni galbeni. Cultivatoriidoljeni nu prevãd o creºtere a preþuluipracticat, existând indicii serioase cãrecolta va fi una bogatã.

de Octavia Hantea

Au fãcut nopþi albe pecâmpurile din Dãbu-leni, la sfârºitul lunii

aprilie a.c., când temperaturileînregistrate erau cu minus, daracum sunt mulþumiþi de rezul-tatul efortului lor. Vorbim de-

ajunge primele lubeniþe în pie-þele din Craiova ºi în cele dinBucureºti. „Mai avem o lunã ºio luãm cãtre pieþe. Eu aproxi-mez cã la 1 iulie dãm startul se-zonului. Mulþi de la noi din zonãmerg la Craiova, dar sunt mulþicare au ales de ani de zile sãvândã lubeniþele ºi pepenii gal-beni în pieþele din Capitalã. Cutot cu transport, tot în Bucureºtieste mai convenabil. Nu esteuºor, dar ne-am obiºnuit cu gân-dul cã din asta ne asigurãm tra-iul ulterior”, a completat doljea-nul.

„Nu avem motivesã scumpim”

Legat de preþul practicat, lu-beniþele se vor vinde la fel caanul trecut. Nici pepenii galbeninu se vor scumpi, dupã cumsusþin cultivatorii din Dãbuleni.„Recolta este foarte bogatã, aºacã nu avem de ce sã creºtempreþul. Este clar acest lucru, iarcine nu recunoaºte nu vrea sãvadã ºi sã spunã adevãrul. Caîn fiecare sezon, preþul va fi maimare în primã fazã, undeva la 2lei sau 2,5 lei pentru un kilo-gram de lubeniþã ºi 3 lei pentruunul de pepene galben, dupãcare va scãdea clar la un leu/ki-logramul în cazul lubeniþei ºicam 1,5 lei în cazul pepenilorgalbeni. Nu avem motive sãscumpim, doar dacã vine vreoploaie urãtã ºi scade brusc pro-ducþia”, a conchis cultivatorulde pepeni din Dãbuleni. În ce-eace priveºte profitul obþinut,acesta depinde de condiþiilemeteo. Dacã vremea este bunã,un hectar de teren, unde inves-teºti între 3.000 ºi 3.500 de euro,produce cam 43 de tone de lu-beniþã.

Cultivatorii de lubeniþedin Dãbuleni, mulþumiþi

de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã


de recoltã

31 mai - 6 iunie 2017www.indiscret.ro

7ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Seria de patru a debutatpe 23 mai, cu o ºedinþã„de îndatã” a Consiliu-

lui Local Municipal, convoca-tã în urma demisiei din funcþieºi din consiliul local a vicepri-marului cu atribuþii de primar

interimar Mihai Genoiu. Ale-ºii municipali s-au adunatatunci la primãrie sã ia act derenunþarea la mandat a lui Ge-noiu, devenit candidat la func-þia de primar al Craiovei, dinpartea PSD, la alegerile parþi-ale din 11 iunie. Tot atunci,CLM Craiova a votat ºi prelua-

rea atribuþiilor de primar decãtre Adrian Cosman, ultimulviceprimar rãmas pe statul deplatã al primãriei. La numaidouã zile distanþã, pe 25 mai, aurmat ºedinþa ordinarã a con-siliului local, ordinea de zi cu-prinzând câteva zeci de proiec-te supuse dezbaterii aleºilor.

ªedinþã solemnãde week-end,la seral

Cum în aceastã perioadã suntîn toi ºi Zilele Craiovei, consi-lierii locali sunt convocaþi ºi laobiºnuita ºedinþã solemnã. Ceade anul acesta este programatãvineri, 2 iunie, la ceas de searã,mai precis la ora 18.00. ªi loca-þia întrunirii e una specialã, ale-ºii locali fiind convocaþi în salaFilarmonicii Oltenia din Craio-va. Sunt doar trei puncte pe or-dinea de zi a ºedinþei, pe lângãobiºnuitele alocuþiuni fiind pro-gramatã ºi acordarea unor dis-tincþii, precum ºi de premii înbani, pentru olimpicii craioveni:1. Prezentarea de mesaje ºi alo-cuþiuni cu ocazia Zilei Munici-piului Craiova 2017. 2. Confe-rirea Titlului de Cetãþean deOnoare al Municipiului Craio-va. 3. Premierea elevilor olim-pici ºi a profesorilor îndrumã-tori, cu rezultate excepþionale ladiferite materii la fazele naþio-nale ale concursurilor ºcolare,din anii ºcolari 2015-2016 ºi2016-2017.

Întrunireextraordinarãpentru salariiledascãlilor

Urmeazã apoi o scurtã pe-rioadã de binemeritat repauspentru aleºii locali craioveni,care au la dispoziþie nu maipuþin de patru zile pânã la ur-mãtoarea „convocare la lot”.Au rãgaz sã prindã concerteleextraordinare din week-end de

Zilele Craiovei, înainte de a sereuni într-o ºedinþã, de aseme-nea extraordinarã, stabilitã pen-tru data de 6 iunie. De dataaceasta e vorba de proceduribugetare, mai precis de rectifi-carea bugetului de venituri ºicheltuieli a municipiului Craio-va pe 2017. Este vorba despreo suplimentare a sumelor cerevin vistieriei locale, venitã dela bugetul central, din coteledefalcate din TVA destinatecheltuielilor descentralizate.Ceva mai mult de 12 milioanede lei sunt alocaþi Craiovei, gro-sul sumei fiind destinat cheltu-ielilor salariale ale unitãþilor deînvãþãmânt de pe raza munici-piului reºedinþã de judeþ. „Di-recþia Generalã Regionalã a Fi-nanþelor Publice Craiova ºi In-spectoratul ªcolar JudeþeanDolj ne comunicã suplimenta-rea sumelor defalcate din taxape valoarea adãugatã pentrucheltuieli descentralizate cusuma 12.186,00 mii lei (121,8miliarde de lei vechi – n.r.).Suma de 12.100,00 mii lei sealocã pentru plata drepturilorsalariale ale unitãþilor de învã-þãmânt preuniversitar de stat peanul 2017. (...) prin adresa maisus menþionatã, pentru platadrepturilor copiilor cu cerinþeeducaþionale speciale integraþiîn învãþãmântul de masã se alo-cã suma de 86,00 mii lei”, searatã în raportul întocmit defuncþionarii din Direcþia econo-micã a primãriei. Odatã cu nouarectificare, aflatã pe ordinea dezi a ºedinþei de consiliu localdin 6 iunie, bugetul municipiu-lui Craiova ajunge la venituride 617,1 milioane de lei.

Publ

icita

te

Sezonul electoral a adus hărnicia în consiliul local. Aleşii craioveni au trecutde la obişnuitele întruniri lunare la un ritm de patru şedinţe de plen în 15 zile.

Urmeazã o sãptãmânã plinã pentru consilieriilocali craioveni, cu douã ºedinþe de consiliulocal programate sã se desfãºoare în sala marea primãriei: pe 2 ºi 6 iunie. Situaþie identicã dealtfel cu cea de sãptãmâna trecutã, cu alte douãîntruniri ale aleºilor craioveni. În intervalul 23mai – 6 iunie, Consiliul Local Municipal va bifaaltfel un total de 4 ºedinþe. Câte una din fiecaresortiment: una ordinarã, una extraordinarã, una„de îndatã” ºi una solemnã.

Politicienii locali dinCLM nu-ºi mai vãdcapul de ºedinþe


















BÃNIA EUROPEANÃProiectul ALDEALDEALDEALDEALDE pentru dezvoltarea şi modernizarea CRAIOCRAIOCRAIOCRAIOCRAIOVEIVEIVEIVEIVEIOraº competitiv, cetãþeni mulþumiþi, viitor sigur

pag. 8

ORAªUL.STARE DE FAPT

Întârzieri pe drumulatingerii obiectivului strate-gic: Craiova – oraº competi-tiv; amânarea rezolvãrii unorprobleme vechi (parc indus-trial, infrastructurã de utili-tãþi modernã, autostradã)

Unul din primele 4 mu-nicipii din þarã din care sepleacã (investiþiile reduse încalitatea vieþii ºi întârzierileîn procesul de reindustrializa-re afecteazã capacitatea ora-ºului de a pãstra capitaluluman existent ºi de a fi atrac-tiv pentru resurse umane cupotenþial prodezvoltare)

Risc major de îmbãtrâ-nire

Grupuri sociale marivulnerabile (tineri, bãtrâni,ºomeri)

Grupuri marginale insu-ficient integrate

Identificarea ºi valori-ficarea slabã a unor avantajecompetitive

Salariul mediu net - prin-tre cele mai mici dintre ma-rile oraºe

Mediu poluat (Craiova– dificultãþi în obþinerea cer-tificatului ISO de mediu)

Încrederea socialã afec-tatã (54% dintre craioveniconsiderã cã oraºul lor mer-ge într-o direcþie greºitã)

Confort urban puternicafectat (reþele de ape uzatevechi de 94 de ani - proble-me de siguranþã privind con-sumul de apã potabilã, pro-bleme cu termoficarea, seg-ment de populaþie semnifica-tiv care nu este racordat ºi laapã ºi la canalizare, transportlocal deficitar, probleme cugestionarea deºeurilor urba-ne, curãþenia deficitarã a ora-ºului, probleme cu ecologiza-rea - deratizarea, dezinsecþie,rezolvarea problemei câinilorstrãzii)

Internalizarea la niveluloraºului ºi al populaþiei a

tehnologiilor moderne la unnivel scãzut; paºi timizi îndirecþia dezvoltãrii oraºuluica un smart - city

Cultivarea mândriei localeprin valori identitare la un ni-vel mult sub potenþialul moº-tenirii culturale ºi istorice

Insuficienta folosire a in-teligenþei locale, susþinerea ºivalorificarea ei în scopul dez-voltãrii oraºului; parteneria-te slabe centre de cercetare -centre de producþie

Siguranþã în comunitatesub standardele unui oraº eu-ropean

Procentul cel mai mic dinBugetul Local acordat pen-tru investiþii (cca. 14% dincele cca. 600 de milioane lei)în raport cu municipiile pu-ternice din þarã (ex. Sibiul -38% alocã pentru investiþii);Administraþie preocupatãmajoritar de funcþionare, nude dezvoltare.

O VIZIUNECU ADEVÃRATSTRATEGICÃASUPRA ORAªULUI

Viziunea ALDE asupradezvoltãrii Craiovei este fun-damentatã pe o gândire stra-tegicã nouã (Dezvoltare, nudoar administraþie. Investiþii,nu doar funcþionare) în spri-jinul atingerii obiectivuluirevenirii oraºului între prime-le municipii ale þãrii, pol decreºtere regional.

Ea este articulatã în jurulnevoilor fiecãrei generaþii dinoraº, proiectând în acelaºitimp un oraº adaptat nevoi-lor generaþiilor viitoare.

ªASE DIRECÞIIDE ACÞIUNE

1. O nouã viziuneasupra banilor pentruCraiova

Investiþiile sunt motorul

de dezvoltare al unui oraº.Banii investiþi corect de mu-nicipalitate vor crea o spira-lã a investiþiilor care va ge-nera bunãstare, locuri demuncã, securitate personalãpentru craioveni

Alocarea resurselor se vaface în urma unei abordãri co-erente a aºteptãrilor legitimeale comunitãþii care sã permi-tã identificarea zonelor prio-ritare ºi a avantajelor compe-titive ce trebuie stimulate

Reevaluarea filosofiei deconstrucþie a bugetului local,astfel încât procentul alocatpentru investiþii sã fie majo-rat. Craiova este astãzi pe ul-timul loc între marile oraºeale þãrii cu doar 14% dinBugetul Local alocat pentruinvestiþii (Sibiul, de ex. alo-cã 38%!!!)

Banii de la Fondul Eu-ropean pentru Investiþii Stra-tegice sunt o cheie importan-tã pentru modernizarea Cra-iovei. Craiova poate face cuaceºti bani anveloparea ter-micã a blocurilor, CenturaSud ºi modernizarea infras-tructurii rutiere ºi de utilitãþia oraºului (ex. conducta deapã de la Izverna)

2. Modernizareainfrastructurii rutiereºi de utilitãþi

Extinderea ºi reabilitareasistemelor de alimentare cuapã, canalizare, colectarea,reciclarea ºi depozitarea de-ºeurilor; creºterea siguranþeiîn alimentarea cu apã pota-bilã a oraºului

Anveloparea termicã ablocurilor ºi a caselor

Un sistem modern deparcãri ºi creºterea spaþiilorverzi din oraº

Eliminarea discrepanþe-lor semnificative între cartie-rele oraºului în ceea ce pri-veºte accesul la spaþii verziºi infrastructurã (locuri deparcare, mijloace moderne detransport - de exemplu)

3. Reindustrializareaoraºului; dezvoltareaeconomiei locale

Crearea, în sfârºit, aunui Parc industrial ºi asi-gurarea, în fapt, a unui sis-tem integrat de facilitãþi -economice (terenuri), fisca-le (impozite ºi taxe), admi-nistrative (utilitãþi de ex.),pentru atragerea ºi menþine-rea în oraº a investitorilorºi crearea de astfel de locuride muncã durabile, mai bineplãtite

Stabilirea unor þinte can-titative în procesul de dez-voltare, astfel încât progrese-le sã fie mãsurate anual (ex.Creºterea anualã de PIB/ lo-cuitor în Craiova; creºtereacifrei de afaceri a companii-lor craiovene; creºterea nive-lului exporturilor companii-lor craiovene)

Valorificarea excelenþeiînvãþãmântului craiovean îndomeniul cercetãrii tehnolo-giilor de vârf ºi lansareaunui Centru pentru Tehno-logii Moderne; un raportmai strâns între mediul aca-demic ºi zonele de produc-þie

Dezvoltarea economieisociale prin care sã se gene-reze venituri pentru catego-riile defavorizate

Dezvoltarea economieicirculare ca un instrumenteconomic, o modalitate de aîmbina protecþia mediului ºipromovarea unei societãþiechitabile. Centrele de co-lectare a deºeurilor care pre-lucreazã materiale diverse(textil, aparate electrice ºielectronice, mobilã, etc.) potgenera sute de locuri demuncã în Craiova, cu diver-se niveluri de calificare

Implicarea mediului lo-cal de afaceri într-o manierãinstituþionalizatã/consultareperiodicã în procesul de sta-bilire a strategiei de dezvol-tare a oraºului

4. Reabilitareasistemului de sãnãtateºi siguranþã publicã

Realizarea Spitalului re-gional de urgenþã într-untimp cât mai scurt

Colaborarea între secto-rul public, sectorul privat ºisocietatea civilã în realizareastrategiei de promovare a sã-nãtãþii la nivelul municipiu-lui Craiova, precum ºi iden-tificarea de surse de finanþa-re pentru punerea acesteia înaplicare

Reabilitarea infrastructu-rii existente la nivelul unitã-þilor de îngrijiri de sãnãtate

Susþinerea cadrelor me-dicale; asigurarea de medicibuni în oraº pentru toate spe-cializãrile; Colaborarea întresectorul public ºi sectorulprivat în vederea dezvoltãriiunei strategii de formare,atragere, retenþie ºi motivarea personalului medical dinunitãþile de îngrijiri de sãnã-tate din municipiul Craiova

Curãþenie în spitale; do-tarea cu aparaturã medicalãnecesarã; punerea în slujbapacienþilor craioveni a tehno-logiei medicale moderne ne-folosite

Întreþinerea permanentãa curãþeniei oraºului ºi rezol-varea durabilã a problemeigunoaielor menajere/deºeuri-lor ca factori de prevenþie ºiocrotire a sãnãtãþii publice

Includerea în bugetul lo-cal a cheltuielilor eligibilepentru PROMOVAREA SÃ-NÃTÃÞII pentru preîntâm-pinarea apariþiei factorilor derisc comportamentali în rân-durile populaþiei

Finanþarea unor progra-me pentru consumul alimen-tar sãnãtos

Finanþarea unor progra-me de sport de masã atât pen-tru prezervarea sãnãtãþii pu-blice cât ºi ca bazã pentru se-lectarea sportivilor de perfor-manþã atât pentru jocurile deechipã, cât ºi pentru cele in-

Comandat de ALDE Dolj. Executat de SC Indiscret Media SRL. CUI mandatar financiar 21170014.


dividuale; refacerea faimeisportive a Craiovei

5. Un nou mod delucru al PrimãrieiCraiova. Transforma-rea oraºului într-unsmart-city; sisteminformaticperformant la nivelulîntregului oraº

Dezvoltarea unui set deindicatori ai calitãþii vieþii ºiserviciilor care sã fie urmã-riþi/monitorizaþi constant decãtre primãrie în parteneriatcu instituþii de tip Observa-torul Urban. Aceºti indicatorisunt:

accesul la servicii publicede calitate • coeziunea la ni-velul comunitãþii • oportuni-tãþi de petrecere a timpuluiliber • accesul la evenimenteculturale • accesul la viaþasportivã ºi facilitãþi sportive• nivelul de prosperitate eco-nomicã • calitatea sistemuluieducaþional local • calitatea

pag. 9

sistemului de sãnãtate publi-cã localã • calitatea mediului• coerenþa dezvoltãrii urbaneºi accesul la locuinþe • cali-tatea sistemelor de transport• impactul comunitãþii asupradeciziilor politice/adminis-trative; calitatea sistemulullocal de justiþie

Management mai bun alregiilor din subordinea Pri-mãriei ºi a Consiliului LocalCraiova

Crearea pe lângã insti-tuþia primarului a unui Con-siliu Consultativ pentru Dez-voltare Economicã ºi Mo-dernizare Comunitarã/funcþi-onal

Transparenþã maximã înactivitatea Primãriei ºi Con-siliului Local; transmitereavideo a ºedinþelor; rapoarteanuale de guvernare localã

Emiterea certificatelorde urbanism ºi prelungireaautorizaþiilor de construire/desfiinþare, alte avize, platadiferitelor taxe vor putea fiachitate ºi în format electro-

Comandat de ALDE Dolj. Executat de SC Indiscret Media SRL. CUI mandatar financiar 21170014.

nic (de ex. taxele de urba-nism - online pe site-ul pri-mãriei)

Sesizãrile cetãþenilor lao diversitate de problemedin oraº (ex. gropi, trafic,alte disfuncþionalitãþi în me-dii cu relevanþã socialã mare– educaþie, sãnãtate) se vorputea face on-line, directcãtre serviciile de speciali-tate din cadrul primãriei, ser-vicii care în max. 48 de orevor da un rãspuns la acestesesizãri

Vor fi operaþionalizateaplicaþii cu ajutorul cãroracetãþenii Craiovei sã ºtie, înorice moment, locurile dispo-nibile din parcãrile oraºuluiºi sã le poatã achita prin smssau sã îºi programeze servi-cii în domeniile medicale,frumuseþe, culturã, sport ºirelaxare

Buget participativ ca par-te a democraþiei participati-ve locale; dezvoltarea uneiaplicaþii prin care craioveniivor putea vota în fiecare an

destinaþia unei pãrþi semnifi-cative a Bugetului Local

6. Valorificarea moºte-nirii culturale ºi istori-ce a oraºului; regene-rarea mândriei locale

“Bãnia Europeanã” ºi”Craiova - Praga Sudului”sunt cele douã concepte pecare le vom promova pentruafirmarea Craiovei ca spaþiucomplementar, atractiv ºicompetitiv, de identitate ro-mâneascã ºi dezvoltare euro-peanã

Împreunã cu ong-urile despecialitate, cu parlamentariiALDE vom milita pentru ad-optarea în Parlament a unuiCod de Patrimoniu care sã nepermitã reabilitarea ºi maibunã valorificare turisticã aclãdirilor ºi vestigiilor isto-rice ale vechii Bãnii

Valorificarea potenþialu-lui cultural ºi istoric al Cra-iovei prin conservarea ºi pro-movarea identitãþii locale –

aºezarea mizei pe o industrieturisticã competitivã prinpunerea într-un circuit desucces a celor 1.300 de caseboiereºti din Craiova ºi a ves-tigiilor ei istorice/Poveºtilede Aur ale Bãniei

Toate instituþiile cultu-rale care au adus prestigiuCraiovei vor fi repuse pe or-dinea de prioritãþi a oraºu-lui; susþinerea prin progra-me de finanþare a producþieide noi conþinuturi ºi formeculturale de exprimare pu-blicã. Reputaþia unui oraº seconstruieºte în mod esenþialprin culturã; dezvoltarea in-dustriilor culturii

Cultura craioveanã - fac-tor de transformare socialã ºiregenerare urbanã (Creareaunui mare Festival anual laCraiova care sã atragã vizi-tatori români ºi strãini ºi caresã stimuleze mândria localã);Dezvoltarea cooperãrii inter-naþionale, europene, regiona-le a domeniului cultural cra-iovean


Pe 11 iunie, vor avea localegerile parþiale pen-tru funcþia de primar al

Craiovei, iar la vot se prefigu-reazã o prezenþã extrem demicã. Partidul Social Demo-crat are tot interesul ca la votsã se prezinte un numãr mic deoameni, pentru ca bazinul elec-toral pe care îl poate controlasã reprezinte un procent elec-toral cât mai mare, aºa cã ad-ministraþia nu va face preamulte demersuri pentru a încu-raja lumea sã vinã la vot.

Este un moment în care tre-buie sã conºtientizãm cu toþiicã neprezentarea la urne este,practic, un vot dat PSD ºi gla-sul sutelor de mii de oamenicare au ieºit în stradã la înce-putul anului împotriva ordo-nanþei 13 ºi a abuzurilor PSD,va rãmâne fãrã ecou. Existãnumeroase persoane care sefolosesc de un vechi cliºeu ºideplâng “lipsa opþiunilor”, darîn prealabil nici mãcãr nu seinformeazã care sunt candida-þii, ce au fãcut fiecare în carie-

Nu merg la vot = un votpentru PSD

ra profesionalã ºi ce au de gândsã facã pentru oraº.

Ne place cum aratã urbeledin Vestul þãrii, suntem impre-sionaþi de calitatea administra-þiilor de acolo, dar nu ne între-bãm de ce la ei se poate ºi lanoi nu? Primul pas cãtreschimbare este prezentarea lavot, dar nu înainte de a fi fãcuto informare temeinicã desprecandidaþi. Toþi cei care aleg sãabsenteze la vot nu fac altcevadecât sã ajute în acest fel Par-tidul Social Democrat ºi sã pre-lungeascã starea de amorþealãsocio-economicã în care sã aflãoraºul.

Fac apel la toþi cetãþenii carevor ca oraºul nostru sã ia caleadezvoltãrii, ºi nu sã rãmânã pecea a asistenþialismului, SÃ SEINFORMEZE despre candida-þii la funcþia de primar ºi SÃMEARGÃ LA VOT! Cred cutãrie cã domnul Mario OvidiuOprea, candidatul PNL la Pri-mãria Craiovei, este soluþia se-rioasã ºi ar putea pune oraºulnostru pe harta investitorilor!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

10OPINII

În cartea de memo-rialisticã “Izvor, þarasãlciilor”, scrisã în1923, prinþesa Mart-ha Bibescu face unadintre cele maifrumoase ºi seducã-toare descrieri aleVâlcii. Cartea a avutun succes imens înEuropa ºi a primitelogiile marilorcondeie ale vremii.Citind-o, marele poetgerman Rainer MariaRilke exclama: “Cumsã nu iubeºti Româ-nia dupã ce-ai cititIzvor”?!

de Marielena Popa

Scriitoare, om politic ºidiplomat, Martha Bi-bescu a fost legatã de

Vâlcea prin ilustrul sãu arbo-re genealogic. S-a nãscut la28 ianuarie 1889 la Bucureºti.Era fiica lui Ion Lahovari, mi-nistru al României la Paris ºiministru de externe, ºi a Sma-randei (Emma) Mavrocordat.Strã-strãbunicul sãu dinspretatã a fost caimacam al Olte-niei; strãbunicul a reprezen-tat judeþul Vâlcea în Obºteas-ca Adunare de la 1831, pri-mul Parlament român. Buni-cul, Nicolae Lahovari, a ocu-pat demnitãþile de membru al- Divanului ad-hoc, senator ºisubsecretar de Stat al aface-rilor strãine. Fraþii tatãluiMarthei au urmat tradiþia.Alexandru Lahovari a fostpolitician ºi ministru de ex-terne, iar celãlalt frate, IacobN. Lahovari, a fost ministrual afacerilor strãine, ministrude rãzboi ºi ºef al Marelui StatMajor. A murit pe 28 noiem-brie 1973, la Paris.

Toate atuurile uneifemei perfecte

Despre Martha Bibescu sespune cã a fost înzestratã cu toa-te atuurile unei femei perfecte:frumosã, bogatã, inteligentã,sensibilã, influentã. A devenitprinþesã prin cãsãtoria cu prin-þul George Valentin Bibescu ºia fost una dintre primele femei-mason ale României. A scriscãrþi pentru care a fost premia-tã cu cele mai înalte distincþii; afost mulþi ani imaginea caseiDior care a creat pentru ea hai-ne splendide; a fãcut politicã lacel mai înalt nivel; a avut iubiþicelebri. Peste o jumãtate de se-col a fost una dintre cele maibune prietene ale lui WinstonChurchill, iar spre sfârºitul vie-þii a avut o relaþie foarte strânsã– pe care s-au fãcut ºi specula-þii – cu preºedintele francezCharles de Gaulle. Dar nu a fostfericitã, cãci fericirea nu urmea-zã întotdeauna reguli.

Iubiþi ºi admiratoricelebri: de laprinþul Wilhelm,moºtenitorultronului Germaniei,la Charles de Gaulle

La 16 ani, este mãritatã cuprinþul Bibescu. Au avut o cãs-nicie dificilã, presãratã de-alungul timpului cu infidelitãþireciproce: „A da o virginã pemâna unui bãrbat este ca ºicând ai da un Stradivarius pemâna unei maimuþe“. A crezuttoatã viaþa cã e suficient sãexiste pentru a fi iubit, nu i-atrecut niciodatã prin minte sãofere ºi el ceva în schimb“,nota Martha. Cu toate acestea,cãsãtoria lor a rezistat ºi doarmoartea prinþului din 1941 i-aputut separa. La 17 ani, deve-nea mamã, dând naºtere unei

fetiþe, Valentina. Pe pe cândsoþul ei trece din pat în pat, în1909 tânãra prinþesã îl seducepe prinþul Wilhelm, moºtenito-rul tronului Germaniei, ale cã-rui avansuri le refuzã însã.Apoi are o iubire pasionalã cuCharles Louis de Beauvau Cra-on, unul dintre cei mai râvniþiburlaci ai Franþei. Iar mai târ-ziu, cu maiorul ChristopherThomson, trimis în Româniacu misiunea specialã de a-iconvinge pe mai-marii þãrii sãintre în rãzboi de partea Antan-tei. Nici în ultimii ani ai vieþiinu a fost o femeie ignoratã. S-a vorbit mult despre relaþia pecare ar fi avut-o cu preºedinte-le francez Charles de Gaulle.În 1963, Martha Bibescu a de-venit consilier al preºedinteluiîn problema româneascã. Lamoartea acestuia, ea nota înjurnal: „Mã doare. Umbra gi-ganticã sub care îmi plãcea atâtde mult sã mã adãpostesc numai existã“.

Legiunea de Onoarea Franþei pentrumerite literare

Martha Bibescu a scris patru-zeci de cãrþi, majoritatea fiindpublicate în Franþa. La doar 22de ani, este premiatã de Acade-mia Francezã pentru cartea„Cele opt paradisuri”. Este au-toarea unor cãrþi de inspiraþieautobiograficã precum „Vieþileanterioare” ºi „Nimfa Europa”ºi a unei serii de biografii aleunor personalitãþi din istoriaFranþei. Opera sa mai cuprindeversuri, însemnãri de cãlãtorie,eseuri. Între 1908 ºi 1973, ascris 65 de volume de jurnal. În1954, Academia Francezã i-aconferit Marele Premiu de Li-teraturã pentru întreaga operã.În 1955, a fost aleasã membrã aAcademiei Regale de Limbã ºiLiteraturã Francezã. În 1962, aprimit de la francezi Legiuneade Onoare, ca recunoaºtere ameritelor sale literare.

Vâlcea, valea dintrevãi, þinutul învãlurit

În 1923 scrie „Izvor, þara sãl-ciilor”. „Cum sã nu iubeºti Ro-mânia dupã ce-ai citit Izvor?!”,avea sã spunã marele poet ger-man Rainer Maria Rilke. În ca-pitolele dedicate Vâlcii, Mart-ha Bibescu te introduce, cu omãiestrie uimitoare, în atmo-sfera patriarhalã a acestui „þi-nut învãlurit”. Vezi, fãrã sã fiiacolo, Mãnãstirea Horezu,asiºti la obiceiurile ancestraleale mãicuþelor, la micile lorfente, la rugile pentru Brânco-veni. Cunoºti tipologii umane:Zamfira, mãritatã la 18 ani cufiul primarului, Pãuniþa carePrinþul George Valentin Bibescu

P rimãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea infor-meazã locuitorii cã, în

perioada 6-9 iunie 2017, se vorexecuta tratamente aviochimi-ce de dezinsecþie ºi larvicidarecu substanþe biocide autorizatede Ministerul Sãnãtãþii. Trata-mentele aviochimice se vor exe-cuta atât seara, cât ºi diminea-þa. Produsele utilizate sunt K-OTHRINE PROFI EC 250,substanþã activã deltametrin,VECTOBAC WG, substanþãactivã bacillus thurigiensis isra-eliensis, fac parte din grupa Xn

Avertisment pentru apicultorişi sericicultori

ºi Xi de toxicitate ºi sunt aviza-te de Comisia Naþionalã pentruProduse Biocide din cadrul Mi-nisterului Sãnãtãþii. Apicultoriiºi sericicultorii de pe raza mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea suntrugaþi sã ia toate mãsurile deprotecþie necesare pentru fami-liile de albine, respectiv pentruviermii de mãtase, în scopulevitãrii contactului cu substan-þele insecticide distribuite petoate zonele verzi ale oraºului.În funcþie de condiþiile meteo,perioada în care se va executalucrarea se poate prelungi.

Începe dezinsecþia cuavionul în Râmnicu Vâlcea!


11REPORTAJ

departe, unde cerul se înfrãþeº-te cu pãmântul, vezi înºiruindu-se valuri de pãmânt care, ase-menea celor de apã, sunt albãs-trui ºi strãvezii, pãstrând formaºi culoarea valurilor înãlþate,doar cã au încremenit. Dar va fide-ajuns sã mânãm în galop,pentru ca, de îndatã, dealurilesã alerge, încãlecându-se în în-tâmpinarea noastrã, aºa cum arface ºi talazurile mãrii; iar eu,care ador marea, mã las îmbã-tatã de aceastã nãlucire, mãgu-litã ºi de faptul cã, supuse voin-þei mele, valurile acestea seopresc când mã opresc eu, ºialeargã iar când vreau eu.

(…)Aici, la marginea drumurilor

vezi troiþe, un fel de cãsuþe alesfinþirii care adãpostesc ba ocruce, ba o icoanã, ba o fântâ-nã. Aici, femeile stau în pragºi torc din niºte furci uriaºe;cum în aceastã dupã-amiazãvremea s-a stricat, le vãd tor-când în dosul unei perdele finede ploaie. Când ajung la mã-nãstirea Horezu, pe cerul lim-pede ºi întristat se aprinde ostea cu licãriri verzui”.

Mãnãstirea Horezu „Ziduri ca de cetate, vãruite,

chilii care dau într-un pridvor cuarcade mergând de jur - împre-jurul clãdirii rectangulare; înmijloc, o bisericã împodobitã cupicturi, a cãrei intrare e strãjui-tã de un copac ce pare ireal,nãscocit de un decorator inge-nios pentru a rãspunde uneiplãsmuiri de poet: „Un brad visala un palmier”. Din vârful trun-chiului rãºinos, ce se înalþã foar-te sus, se unduiesc, cu gingãºiaunor pene, crengi asemãnãtoa-re unor frunze negre de palmier.Când cobor din trãsurã, mã în-tâmpinã o bãtrânicã cu braþescurte, tremurând ca o sclavãcentenarã. Apoi vin cu toatele,cincizeci ºi opt câte sunt, în ra-sele lor negre ºi purtând un co-mãnac tras pe frunte, prea micpentru forma capului ºi prins pesub bãrbie cu o basma neagrãprecum cea a Uþei. Oare pentruce miresele Dumnezeului celviu se îmbracã în toate þãrile caniºte vãduve? Cum ar putea sãpiardã un asemenea soþ?

(…) De secole întregi, andupã an, în toate zilele ºi în toa-te nopþile, maicile se roagã: pen-tru Constantin Voievod ºi Ma-ria Doamna, pentru coconii lorpreaiubiþi, ale cãror diminutivesunt ºi acum înºirate cu glas taresub aceste bolþi rãsunãtoare:Constantin ºi ªtefãnicã, Radu ºiMatei, Maria ºi Ancuþa, Ilinca,Bãlaºa; ºi Smaranda, domniþãpe care meºterii au zugrãvit-omereu cu un trandafir în mânãpentru cã, fiind mezina, ultimanãscutã ºi cea mai iubitã, au

pierdut-o cea dintâi ºi s-astins prima, la vârsta de trei-sprezece ani.

(…)La sfârºitul slujbei, maici-

le ies din strane, iar eu des-copãr în umbra alveolelor oîntreagã instalaþie de perniþecare le îngãduie sã se reze-me, sã îngenuncheze ºi sã seaºeze confortabil, ca în puf.Fiecare ºi-a fãcut cuibul ei ºiaproape cã mi-e ciudã de vi-clenia cu care aceste bãtrânecreºtine din Orient îºi respec-tã tabieturile!”

Baba Uþa „Sunt prea rãsfãþatã aici la

mãnãstire; mi se fac toatechefurile. Primesc daruri:scoarþe, dulceþuri, tot lucruricatifelate ºi delicate ce ies dinmâna mãicuþelor; toate îmisunt aduse cu o drãgãlãºeniesmeritã ºi cu manifestãri deprietenie. Baba Uþa e ºi nu emulþumitã. Ea, care pe toatele ghiceºte, vede bine cã nuaici am sã mã vindec eu. Azi-dimineaþã, când m-a trezit,mi-a cerut voie sã mã descân-te cu cenuºã”.

Pãuniþa„Am vãzut o fetiþã care

vine în fiecare dimineaþã cuvacile la marginea pãdurii.Face toatã ziua buchete deflori. Soseºte, cu iia neobiº-nuit de umflatã în dreptulpieptului, cu o cocoaºã înfaþã, de parcã ar fi un clovn,apoi se aºazã pe pãmânt, îºiîntinde picioarele goale ºiscoate din sân o basma mare,plinã de flori. Iatã de unde-þivenea guºa aceea caraghioa-sã, micuþule pelican! Are ges-turi mãsurate ºi repezi, facebuchete rotunde, prinse cu unfiricel de arnici, pe care-lrupe cu dinþii. Hãrnicia ei tã-cutã mã încântã. Mã aºez ºieu alãturi de ea. Basmauagalbenã e trasã atât de jos pefrunte, cã aproape nu-i vãdchipul, aplecat ca floarea decondurul -doamnei. (...)

În Franþa, Victoria a ajunsnume de servitoare; Cezar –un nume pentru câini; August(Prostul) îi face pe copii sãrâdã la circ. Iar Pãuniþa mea,care nu poartã egretã pe cã-puºor, stã întotdeauna aple-catã cu timiditate ºi-i atât deruºinoasã, încât pãrãsescaceste locuri fãrã sã fi apucatsã-i vãd culoarea ochilor”.

face bucheþele de flori, BabaUþa care descântã cu cenuºã.Este o lecturã seducãtoare, ai-doma autoarei.

Iatã câteva fragmente:

Vâlcea-l’Avallonnais„Existã în Franþa un þinut nu-

mit l’Avallonnais, nume încân-tãtor, a cãrui traducere aproapeliterarã este: Vâlcea, valea din-tre vãi, þinutul învãlurit. Pânã

Martha Bibescu,prinþesa carea fãcut Vâlceafaimoasã în Europa


















Publ

icita

te

pag. 12

12ACTUALITATE

Poliþia Românã anunþã cãîn intervalul 1-4 iunie,pe rutele Giurgiu-Bucu-

reºti (E85) ºi Bucureºti-Piteºti(A1)-Râmnicu Vâlcea (E81)-Sibiu (Valea Oltului)-Cincu, sevor deplasa coloane militarepentru un exerciþiu NATO.

În luna iunie, se va desfãºuraexerciþiul NATO NOBLEJUMP 2017 (NOJP17) pe teri-toriul Bulgariei, Greciei ºi Ro-mâniei, iar destinaþia finalã aforþelor dislocate va fi CentrulNaþional de Instruire Întrunitã”Getica”, din Cincu.

România, în calitate de naþi-une gazdã a exerciþiului, va jucaun rol foarte important prin spri-jinul acordat planificãrii ºi pre-gãtirii în vederea dislocãrii ºiredislocãrii forþelor participan-te la exerciþiu.

Astfel, în perioada 1-4 iuniea.c., pe anumite drumuri se vordeplasa coloane militare ºi tra-

ficul ar putea fi îngreunat.La data de 1 iunie, în inter-

valul orar 09.00-20.00, coloa-nele militare se vor deplasa peruta Giurgiu-Bucureºti (E85),pe data de 2 iunie, în interva-lul orar 00:01-18:00, se vordeplasa pe ruta Bucureºti-Pi-teºti (A1)-Râmnicu Vâlcea(E81)-Sibiu (Valea Oltului)-Cincu.

De asemenea, coloanele sevor deplasa, la data de 3 iunie,în intervalul orar 09:00-17:00,pe ruta Giurgiu-Bucureºti(E85), iar la data de 4 iunie2017, în intervalul orar 00:00-15:00, pe ruta Bucureºti-Pi-teºti (A1)-Râmnicu Vâlcea(E81)-Sibiu (Valea Oltului)-Cincu.

Poliþia Românã recomandãcelor care se deplaseazã peaceste rute sã circule cu atenþiesporitã ºi sã respecte indicaþii-le ºi semnalele poliþiºtilor.

Coloane militare NATOpe câteva drumuri, traficîngreunat între 1-4 iunie

Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 destanduri de prezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de laîmbrãcãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic,de la legume ºi fructe la materiale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întindpe o suprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sis-teme de siguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa îndomeniu (fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei),precum ºi existenþa liniilor speciale de transport urban celeagã centrul comercial de toate zonele oraºului, îl recomandãca fiind un important centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Din cauza întârzierilor laplata facturilor repre-zentând servicii furni-

zare apã potabilã ºi canal, SCAPAVIL SA a decis sistarea ali-mentãrii cu apã a unei asociaþiide proprietari din oraºul Brezoi,inclusã în categoria clienþilorrãu-platnici: AS. PRO. Nr. 1Brezoi – 292.452,58 (8 lunirestante).

SC APAVIL SA este nevoitãsã apeleze la aceastã mãsurã în-

trucât s-a constatat creºtereasemnificativã a cuantumuluisumelor datorate de cãtre clienþiîn contul serviciilor prestate.Deºi conducerea societãþii amanifestat întotdeauna înþelege-re în ceea ce priveºte achitareade cãtre asociaþiile de proprie-tari a facturilor pentru servicii-le prestate, se pare cã în anumi-te cazuri clienþii nu au gãsit decuviinþã sã aprecieze just aceas-tã atitudine.

Asociaþia de proprietari careînregistra la data de 30 mai a.c.datorii importante cãtre SCAPAVIL SA a fost deja notifi-catã, urmând ca acþiunea de de-branºare sã demareze în perioa-da imediat urmãtoare. Locata-rii bun-platnici din cadrul aso-ciaþiilor de proprietari care vorfi debranºate sunt rugaþi sã în-þeleagã necesitatea adoptãriiunor astfel de mãsuri.

O asociaþie de proprietari din Brezoi,notificatã de Apavil


Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPu

blic

itate

Publ

icita

te

autobuzul îi va aduce înapoi înoraº, pe acelaºi traseu, pe sãr-bãtoriþii zilei, plecãrile de laGrãdina Zoologicã fiind la ore-le 16.00, 17.00 ºi 18.00, iartransportul este gratuit pentrucopii ºi însoþitorii lor.

Acest program se adaugã al-tor evenimente create pentru ceimici cu aceastã ocazie. Printreele, un concurs de biciclete or-ganizat de Asociaþia ”Lykaios”în Parcul Zãvoi începând cu ora14.00, eveniment sprijinit fi-nanciar de Primãria municipiu-lui Râmnicu Vâlcea, spectaco-le de teatru, balet ºi o paradã a

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

La moþiunealui Orbana lipsit Orban

Domn’e, se adunarã libe-ralii vâlceni, zilele trecute,în douã reprize, pentru adezbate moþiunile celor doicontracandidaþi la ºefiaPNL, Cristian Buºoi ºi Lu-dovic Orban. Buºoi veni,deºi organizaþia, mai puþinºeful care s-a abþinut de lavot, se antepronunþase cã îlva susþine pe Orban. A douazi, urma Ludovic. Prefera-tul, cum devine. Se umpluTeatrul ”Anton Pann” cu li-berali (bunã alegere, avândîn vedere personajul), veni-rã invitaþi din alte judeþe!Venirã mulþi, numai Orbannu veni! Lipsi la moþiunealui, care va sã zicã. Eh, amers ºi în lipsã. Câte numerg aºa în þara asta!

Festivalulsculpturilor cudrujba la Vaideeni

Între 18 ºi 23 iulie, la Pen-siunea Cerna din Vaideeniva avea loc Festivalul sculp-turilor cu drujba, prima edi-þie. „Vã aºteptãm la un fes-tival al mânuitorilor de druj-be în slujba artei. Este pri-mul festival de acest gen dinRomania. În cele 5 zile alefestivalului, veþi putea ur-mãri pe viu cum „oameniicu drujba” vor transformabuºtenii în opere de artã. Înparalel, veþi face cunoºtinþãcu tradiþiile gastronomiceale locului, cu voia bunã ºi

personajelor de poveste cu Te-atrul Municipal ”Ariel” pe es-planada din faþa sediului dinParcul Zãvoi, începând cu ora17.00, sau manifestãri organi-zate de Palatul Copiilor - spec-tacole de toate genurile, atelie-re de lucru, concursuri etc. -derulate între orele 10.00 ºi14.00 în Parcul Mircea cel Bã-trân, unde, recent, Primãria amontat pentru aceastã perioadãdouã figurine luminoase cu Mi-ckey Mouse ºi Minnie Mouse,care fac deliciul celor mici.

Biroul de presã al PrimãrieiRâmnicu Vâlcea

meseriile tradiþionale. Va fiamenajatã ºi o expoziþie cuvânzare pentru sculpturi re-alizate cu drujba. Intrareaeste liberã. Peisajul este su-perb. Informaþii pe paginade facebook a pensiunii”,anunþã organizatorii. În con-textul acesta, un banc cudrujba picã bine, chiar dacãexistã diferenþe între celedouã situaþii: Merge baciulla magazin ºi cumpãrã odrujbã. Acasã citeºte peprospect cã poate tãia 100de copaci pe zi. Dupã treizile de muncã, reuºeºte sãdoboare 95 de copaci. Su-pãrat, se duce la magazin:„Domnule, drujba asta nu ebunã, în prospect scrie cãtaie 100 de copaci, dar euam tãiat numai 95”. Vânzã-torul porneºte drujba, la carebadea: „Aaaaaa, are ºi mo-tor!!”

Îºi maiaminteºte cinevade Nicolae Pãtru?

Îºi mai aminteºte cinevade Nicolae Pãtru, fost par-lamentar al Partidului Ro-mânia Mare? Este aproapede nerecunoscut, cu musta-þã ºi barbã! În rest, e bine,mersi! Se ocupã de afaceride succes cu imobiliare ºimobilã. A închiriat unui baro parte din clãdirea de pe b-dul General Magheru, dinRâmnicu Vâlcea, ºi acolojoacã zilnic ºah. Dat naibii,Pãtru! Dintotdeauna a ºtiutsã îºi facã din viaþã un pri-vilegiu.

13ACTUALITATE

Publ

icita

te

Râmnicu Vâlcea:programe specialepentru copii, de ziua lor
















Râmnicu Vâlcea:programe specialepentru copii, de ziua lorLa iniþiativa Primãriei mu-

nicipiului Râmnicu Vâl-cea, un grup de asociaþii

non-guvernamentale – ”Spe-ranþã pentru Râmnic”, ”Zâmbe-te colorate, ”Ataraxia”, ”Or-feus” ºi Forumul Cetãþenescpentru Acþiune Socialã ºi Edu-caþie Civicã, cu sprijinul unorsponsori ºi în colaborare cuconducerea Grãdinii Zoologi-ce, SC ETA SA ºi Teatrul Mu-nicipal ”Ariel”, au pregãtit îndata de 1 iunie un program pen-tru copii în ambianþa deosebitãa Grãdinii Zoologice din Ostro-veni. Astfel, sub genericul”Curcubeul copilãriei”, cei micibeneficiazã de intrare gratuitãla Zoo pentru a se bucura deteatru, de o paradã a costume-lor din poveºti, de ateliere decreaþie, sesiuni de picturã pefaþã, o vânãtoare de comori ºide multe alte surprize. Pentrua-i aduce pe copii în Ostroveni,a fost pregãtit ”Autobuzul co-pilãriei”, o cursã specialã pe tra-seul 7S care leagã cartierulNord de Sudul municipiului, cuplecare de la Dispecerat Nordla orele 09.00, 10.00 ºi 11.00;


organizator: Teatrul pentru Copiiºi Tineret ”Colibri”

10.00 – 20.00 - Str. TheodorAman: Expo-flora

10.00 – 17.00 - Muzeul de Artã:Hoinar prin oraº… de Ziua Cra-iovei; Expoziþia Cosmin Paules-cu Harta – teritorii portabile; Ex-poziþia de picturã flamandã –Sala Oglinzilor; Ateliere de gra-ficã de carte pentru copii – cur-tea muzeului. Accesul publiculuise va face în mod gratuit.

10.30 – 20.30 - Esplanada„William Shakespeare”: Manu-factura „Bizarre Bazaar” (ate-liere creative pentru obiecte de-corative sau de uz prin tehnicivariate). Co-organizator: Asocia-þia Carousel Project Craiova.

11.00– 18.00 - Biblioteca Ju-deþeanã “Alexandru ºi AristiaAman”: Expoziþii, proiecþie fil-me istorice, ateliere, concursuri.Accesul publicului se va face înmod gratuit.

10.00 – 18.00 - Piaþa “MihaiViteazul”: Activitãþi interactive.Co–organizator: Biblioteca Jude-þeanã “Alexandru ºi AristiaAman”.

10.00 – 17.00 - Muzeul Olte-niei – Secþia de istorie-arheolo-gie: Expoziþia temporarã “Sta-tui Romane în Oltenia”. Co–or-ganizator: Muzeul Olteniei. Ac-cesul publicului se va face în modgratuit.

11.00 – 14.00, 17.00 - 19.00Parcul “Nicolae Romanescu” –Teatrul de Varã: “Craiova KidsDay” (recitaluri, spectacole, con-certe). Co-organizatori: PalatulCopiilor, Liceul de Artã “MarinSorescu”, Club Arti, ªcoala deMuzicã ªincai, Dynamik DanceStudio

19.00 - 20.00 - “Drumu-ilung, povestea-i scurtã” – spec-tacol pentru copii. Co-organiza-tor: Opera Românã Craiova.

12.30 – 21.30 - Piaþa FraþiiBuzeºti – Centrul Vechi: Piaþa„Artelor” (ateliere creative, ex-poziþii, recitaluri, demonstraþii deartã);

12.30-20.30 / Atelier de biju-terii (TRADEM)

18.00 – 20.00 / Jocuri inter-active (Teatrul Colibri)

18.30 – 20.30 / Happeningstradal (Liceul de Artã). Co-or-ganizatori: ªcoala de Artã „Cor-netti”, Liceul de Artã “Marin So-rescu”, Casa Studenþilor, Teatrulpentru Copii ºi Tineret „Colibri”,

Casa de Culturã “Traian Deme-trescu”, Asociaþia Carousel, Bi-blioteca Judeþeanã “Alexandru ºiAristia Aman”, Oltenia mea, Ser-viciul Judeþean al Arhivelor Na-þionale Dolj, Muzeul OltenieiCraiova.

18.00 – 23.00 - Cartierul Cra-ioviþa Nouã – zona Poºtã: Spec-tacol artistic (muzicã pop, folk,popularã, clasicã, dans ºi balet)

Palatul Copiilor: Spectacoldans (TRADEM & AsociaþiaDance Beat)

ªcoala de Muzicã ªincai:Rafaela Burulea - Mamaia Co-piilor; Recital Alexia Ilie Ga-briela

Filarmonica Oltenia Craio-va

Spectacol “Pãcalã” (TeatrulColibri)

Spectacol Ansamblul Folc-loric “Maria Tanase”. Soliºti: Li-viu Dica, Cristian Bãnãþeanu,Mariana Ionescu Cãpitãnescu,Emilia Dorobanþu. Co-organiza-tori: Palatul Copiilor, Ansamblul„Cununiþa”, Rafaela Burulea, IlieAlexia Gabriela, Casa de Culturã“Traian Demetrescu” & Asociaþia“Dance Beat”, ªcoala de Muzicãªincai, Teatrul pentru Copii ºi Ti-neret „Colibri”, Filarmonica Olte-nia Craiova, Ansamblul Folcloric“Maria Tãnase”.

21.00 - Esplanadã Teatrul Na-þional “Marin Sorescu”: Specta-col ”Occident Express”, de Ma-tei Viºniec, regia Alexandru Bou-reanu. Co-organizator: TeatrulNaþional “Marin Sorescu”.

Vineri, 02 iunie

10.00 - Strada A.I. Cuza, zonaUniversitate: Salonul Auto (ex-poziþie de maºini). Co-organiza-tori: dealeri ºi reprezentanþi auto.

10.00 – 18.00 - Teatrul pentruCopii ºi Tineret „Colibri”: PorþiDeschise în Fabrica de poveºtielectroColibri; Regatul copilã-riei - desene pe asfalt; Expoziþie#InstaCraiova – Sala Studio. Co-organizator: Teatrul pentru Copiiºi Tineret ”Colibri”.


10.00 – 17.00 - Muzeul de Artã:Hoinar prin oraº… de Ziua Cra-iovei; Expoziþia Cosmin Paules-cu Harta – teritorii portabile;Expoziþia de picturã flamandã– Sala Oglinzilor.

10.00 – 17.00 - Muzeul Olte-niei – Secþia de Istorie–Arheolo-gie: Expoziþia temporarã “Sta-tui Romane în Oltenia”.

10.30 – 20.30 - Esplanada„William Shakespeare”: Manu-

factura „Bizarre Bazaar” (ate-liere creative pentru obiecte de-corative sau de uz prin tehnicivariate). Co-organizator: Asocia-þia Carousel Project Craiova

17.30 – 19.30 - Piaþa FraþiiBuzeºti – Centrul Vechi: Piaþa„Artelor” (ateliere creative, ex-poziþii, recitaluri, demonstraþii deartã)

12.30 – 20.30 / Atelier de bi-juterii (TRADEM)

18.30 – 20.30 / Happeningstradal (Liceul de Artã)


19.00 – 20.00 / Casa Studenþi-lor. Co-organizatori: ªcoala deArtã „Cornetti”, Liceul de Artã“Marin Sorescu”, Palatul Copii-lor Craiova, Biblioteca Judeþea-nã “Alexandru ºi Aristia Aman”,Oltenia mea, Serviciul Judeþeanal Arhivelor Naþionale Dolj, Mu-zeul Olteniei Craiova, Casa Stu-denþilor - Trupe Cover/Folk, Te-atrul pentru Copii ºi Tineret „Co-libri”, Casa de Culturã “TraianDemetrescu”, Asociaþia Carousel,Compania de teatru Followspot.

18.00 – 20.00 - FilarmonicaOltenia Craiova: CeremoniaFestivã a Consiliului LocalMunicipal. Co-organizator: Fi-larmonica Oltenia Craiova.

19.00 - Teatrul Naþional “Ma-rin Sorescu” – Sala Amza Pellea:Spectacol ”Elefantul din came-rã sau The Vibrator Play”, deSarah Ruhl, regia Dragoº Alexan-dru Muºoiu. Co-organizator: Te-atrul Naþional “Marin Sorescu”.

19.30 – 22.30 - Piaþa „MihaiViteazul”: Concert “BalkanParty”: Gipsy Casual, MariusMihalache ºi Ovidiu LipanÞãndãricã.

Sâmbãtã, 03 iunie

10.00 - Strada A.I. Cuza, zonaUniversitate: “Salonul Auto” -expoziþie de maºini. Co-organi-zatori: Dealeri ºi reprezentanþiauto.

10.00 – 18.00 - Teatrul pentruCopii ºi Tineret „Colibri”: PorþiDeschise în Fabrica de poveºtielectroColibri; Regatul copilã-riei - desene pe asfalt; Expoziþie#InstaCraiova – Sala Studio

ora 18:00 - Spectacol Invita-þie la joacã, regia Alexandra Da-videscu. Co-organizator: Teatrulpentru Copii ºi Tineret „Colibri”.


14SPECIAL

Miercuri, 31 mai

10.00 - Colegiul Naþional“Carol I”: Baschet ºcolar 3 la3. Co-organizatori: DirecþiaJudeþeanã pentru Tineret ºiSport Dolj, Inspectoratul ªco-lar Judeþean Dolj.

10.00 – 18.00 - Casa Bãniei– Esplanadã (Secþia de etnogra-fie a Muzeului Olteniei): “Sa-tul românesc în zi de sãrbã-toare” (târgul meºterilor popu-lari, parada costumelor popu-lare). Co-organizatori: MuzeulOlteniei ºi Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºi Promo-varea Culturii TradiþionaleDolj.

10.00 – 18.00 - Teatrul pen-tru Copii ºi Tineret „Colibri”

ora 10:00 - Spectacol Alisîn lumea pãpuºilor, regia Iu-lia Cârstea

Porþi Deschise în Fabricade poveºti electroColibri

Regatul copilãriei - dese-ne pe asfalt

Expoziþie #InstaCraiova –Sala Studio

Co-organizator: Teatrul pen-tru Copii ºi Tineret ”Colibri”.

10.00 -18.00 - Esplanada„William Shakespeare”

Sãnãtatea pe primul loc -campanie gratuitã de mãsurarea tensiunii arteriale, greutãþiicorporale ºi testarea glicemiei.Co-organizator: ªcoala Postli-cealã Sanitarã „Christiana”Craiova.

10.00 – 17.00 - Muzeul deArtã: Hoinar prin oraº… deZiua Craiovei; Expoziþia Cos-min Paulescu Harta – terito-rii portabile; Expoziþia de pic-turã flamandã – Sala Oglin-zilor; Ateliere de graficã decarte pentru copii – curteamuzeului.

11.00 – 18.00 - BibliotecaJudeþeanã “Alexandru ºi Aris-tia Aman”: Expoziþii, proiec-þie filme istorice, ateliere,concursuri. Accesul publicu-lui se va face în mod gratuit.

11.00 - Muzeul Olteniei –Secþia de istorie-arheologie:Vernisaj expoziþia tempora-rã “Statui Romane în Olte-nia”.

12.00 - Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºi Promo-varea Culturii Tradiþionale Dolj

“Tradiþie ºi culoare” – ex-poziþie concurs de picturã, re-citare de poezie ºi audiþii mu-zicale. Co-organizatori: ªcoli-le “Ion Creangã” ºi “SfântulDumitru”, Consiliul Judeþean

Dolj ºi CJCPCT Dolj

12.30 – 20.30 - Piaþa “FraþiiBuzeºti” – Centrul Vechi: Piaþa„Artelor” (ateliere creative, ex-poziþii, recitaluri, demonstraþii deartã)


18.30-20.30 / Happeningstradal (Liceul de Artã). Co-or-ganizatori: ªcoala de Artã Cor-netti, Liceul de Artã “Marin So-rescu”, Casa de Culturã “TraianDemetrescu”, Penitenciarul Cra-iova, Asociaþia Carousel, Biblio-teca Judeþeanã “Alexandru ºiAristia Aman”, Oltenia mea, Ser-viciul Judeþean al Arhivelor Na-þionale Dolj, Muzeul OltenieiCraiova.

16.00 – 18.00 - Casa Bãniei –Esplanadã (Secþia de etnografiea Muzeului Olteniei): Spectacolfolcloric. Co-organizator: Cen-trul Judeþean pentru Conservareaºi Promovarea Culturii Tradiþio-nale Dolj.

18.00 – 23.00 - Cartierul Braz-da lui Novac – zona BRD: Spec-tacol artistic (muzicã pop, folk,popularã, clasicã, dans ºi balet)

Palatul Copiilor: Spectacoldans (TRADEM & AsociaþiaDance Beat)

ªcoala de Muzicã ªincai:Rafaela Burulea - Mamaia Co-piilor; Recital Alexia Ilie Gabrie-la

Casa Studenþilor (TrupaFreaks): Eliza Chifu

Filarmonica Oltenia Craio-va

Opera Românã Craiova Spectacol Ansamblul Folc-

loric “Maria Tanase” ºi invita-þii Taraful Streaþã. Soliºti: MariaRotaru, Aneta ªiºu, Ciri Mayer,Niculina Stoican Co-organiza-tori: Palatul Copiilor, Rafaela Bu-rulea, Ilie Alexia Gabriela, Casade Culturã “Traian Demetrescu”& Asociaþia “Dance Beat”, ªcoa-la de Muzicã ªincai, TrupaFREAKS, Filarmonica OlteniaCraiova, Opera Românã Craiova,Ansamblul Folcloric “Maria Tã-nase”.

19.00 - Teatrul Naþional “Ma-rin Sorescu” – Sala Amza Pellea:Spectacol “Dimineaþa de dupã”,de Peter Quilter, regia MirceaCorniºteanu. Co-organizator: Te-atrul Naþional “Marin Sorescu”.

Joi, 01 iunie

10.00 – 18.00 - Teatrul pentruCopii ºi Tineret „Colibri”: PorþiDeschise în Fabrica de poveºtielectroColibri; Regatul copilã-riei - desene pe asfalt; Expoziþie#InstaCraiova – Sala Studio. Co-

PROGRAMZILELE MUNICIPIULUI CRAIOVA 2017


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

dã rolurile sã se inverseze.Dupã mai multe ocazii, eleviilui Claudiu Niculescu au în-scris meritat din penalty ºi audus meciul în prelungiri, înche-iate alb. Surprinzãtor, cei cãro-ra le-a tremurat echipamentulau fost jucãtorii Astrei, iar Stana pus spirtoasa pe colivã, ra-tând de la punctul cu var. Sis-temul cu play-off ºi play-out,copiat (incorect sau incomplet)dupã belgieni ºi ciprioþi, aredestule hibe. Pe undeva, este ºiilogic. Priviþi, sã zicem, linia declasament a celor de la ASATârgu Mureº: 12-1-4-7, 3-14,13. Adicã au înscris de trei oriºi au acumulat 13 puncte, o stu-pizenie dacã nu te-ai întoarcela zestrea de puncte din sezo-nul regular. Fiecare linie de cla-sament persifleazã aritmetica.Mai rãmâne ca ºi FIFA sã apli-ce play-off-ul (de ce nu?) înpreliminariile mondialului dinRusia. E tardiv, dar vã închi-puiþi ce distracþie ar fi fost, ata-ºând aici toatã poliloghia ºtimnoi cui în lansarea pe piaþa au-tohtonã a sistemului nici cal(belgian), nici mãgar (cipriot).Bate la uºã partida de cinci ste-le cu Polonia, la Varºovia, pa-tru stele fãcând cu ochiul departea þãrii gazdã. Singura ste-luþã pe cerul nostru este cã herrChristoph Daum ºi-a cumpãratcravatã. L-ar bate gândul sã nelase dupã dezastrul ca ºi anun-þat cu leºii. Bine, el ne-a lãsatîncã de la instalare, ºtie Bur-leanu de ce. Avem nestematefel de fel, dar n-avem valori.

A început pe 22 iulie anultrecut ºi va trage oblo-nul pe 4 iunie. Bine cã

nu la anul pe vremea asta. Dincele 365 de zile, s-a þinut postde minge doar în 48. În play-out, programat pe durata a 14etape, echipele abia mai plim-bã mingea între ele. Mulþi ju-cãtori sunt cu mintea în vacan-þã, alãturi de familii. S-a întâm-plat ºi în play-off, unde, obo-siþi ºi decuplaþi, unii (tricolori!)au înscris în proprie poartã. 34de etape în sezonul regularadunate cu 14 etape în play-outfac 48. Excesiv ºi inuman. ªidiscriminatoriu, pentru cã înorice campionat din lume nuînving la nesfârºit echipele maibune. Frumuseþea unei compe-tiþii de anduranþã o dau, dinco-lo de partidele cu mizã dintrecompetitoare de acelaºi cali-bru, ºi rezultatele care contra-vin calculului hârtiei, de butu-rugã micã. Pe parcursul celor34 de etape ale primei pãrþi decampionat, astfel de rezultates-au consemnat cu duiumul. S-a probat încã o datã ºi în finalaCupei României: FC Voluntari– Astra 6-4 (1-1), dupã execu-tarea loviturilor de departaja-re. Favoritã de departe era cam-pioana din 2016. Diferenþa devaloare ºi de experienþã, dat fi-ind cã ilfovenii o au cu mingeadoar din 2010, iar giurgiuveniiau prins primãvara europeanãîn Europa League, nu a maicontat. Astra a înscris ºi a con-dus ostilitãþile în prima repri-zã, pentru ca în repriza secun-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Campionatultârâtoarelor

10.00 – 17.00 - Muzeul deArtã: Hoinar prin oraº… deZiua Craiovei; Expoziþia Cos-min Paulescu Harta – teritoriiportabile; Expoziþia de picturãflamandã – Sala Oglinzilor.

10.00 – 17.00 - Muzeul Olte-niei – Secþia de istorie-arheolo-gie: Expoziþia temporarã “Sta-tui Romane în Oltenia”.

10.30 – 20.30 - Esplanada„William Shakespeare”: Manu-factura „Bizarre Bazaar” (ate-liere creative pentru obiecte de-corative sau de uz prin tehnicivariate). Co-organizator: Asocia-þia Carousel Project Craiova.

11.00 – 14.00- Primãria Craio-va – str. A.I. Cuza nr. 7: „O cãlã-torie prin istoria Craiovei” –Tur ghidat de oraº din care dori-torii aflã detalii inedite despre is-toria oraºului. Co-organizatori:Agenþia de Turism Mapamond,Umbrella Media, Asociaþia Glo-bal City 2020.

12.30 – 20.30 - Piaþa FraþiiBuzeºti – Centrul Vechi: Piaþa„Artelor” (ateliere creative, ex-poziþii, recitaluri, demonstraþii deartã)


18.30-20.30 / Happening stra-dal (Liceul de Artã)


19.00 – 20.00 / Casa Studenþi-

lor. Co-organizatori: ªcoala deArtã „Cornetti”, Liceul de Artã“Marin Sorescu”; Palatul Copii-lor Craiova, Biblioteca Judeþea-nã “Alexandru ºi Aristia Aman”,Oltenia mea, Serviciul Judeþeanal Arhivelor Naþionale Dolj, Mu-zeul Olteniei Craiova, Casa Stu-denþilor, Trupe Cover/Folk, Casade Culturã “Traian Demetrescu”,Asociaþia Carousel.

13.00 – 18.00 / Strada A.I.Cuza, zona Teatrului Naþional:“Salonul Auto-Retro” - expozi-þie de maºini de epocã. Co-orga-nizator: Retromobil Club Craio-va.

19.00 - Teatrul Naþional “Ma-rin Sorescu” – Sala Amza Pellea:Spectacol ”Dacã am gândi cuvoce tare”, de Adnan Lugonic,regia Radu Afrim. Co-organiza-tor: Teatrul Naþional “Marin So-rescu”.

19.30 – 22.30 - Piaþa “MihaiViteazul”: Concert “Hit Radio”:Raluka, Mandinga, Alex Velea& Mario Fresh.

Duminicã, 04 iunie

10.00 - Strada A.I. Cuza, zonaUniversitate: Salonul Auto (ex-poziþie de maºini). Co-organiza-tori: Dealeri ºi reprezentanþi auto.

10.00 - Piaþa Mihai Viteazul:Alaiul Cãluºului. Co-organiza-tor: Centrul Judeþean pentru Con-servarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale Dolj

10.00 – 13:00 - Teatrul pentruCopii ºi Tineret „Colibri”: Expo-

ziþie #InstaCraiova – Sala Stu-dio

11:00 - Cei trei purceluºi,teatru interactiv, coord. GeoDinescu ºi Marin Fagu. Co-or-ganizator: Teatrul pentru Co-pii ºi Tineret „Colibri”.

10.00 – 20.00 - Str. Theo-dor Aman: Expo-flora

10.00 – 17.00 - Muzeul deArtã: Hoinar prin oraº… deZiua Craiovei; Expoziþia Cos-min Paulescu Harta – terito-rii portabile; Expoziþia de pic-turã flamandã – Sala Oglin-zilor. Accesul publicului se vaface în mod gratuit.

10.00 – 17.00 - Muzeul Ol-teniei – Secþia de istorie-arheo-logie: Expoziþia temporarã“Statui Romane în Oltenia”.Accesul publicului se va faceîn mod gratuit.

10.30 – 20.30 - Esplanada„William Shakespeare”: Ma-nufactura „Bizarre Bazaar”(ateliere creative pentru obiec-te decorative sau de uz printehnici variate). Co-organiza-tor: Asociaþia Carousel ProjectCraiova.

12.30 – 20.30 - Piaþa “FraþiiBuzeºti” – Centrul Vechi: Pia-þa „Artelor” (ateliere creati-ve, expoziþii, recitaluri, de-monstraþii de artã)

12.30-20.30 / Atelier de bi-juterii (TRADEM)

18.30-20.30 / Happeningstradal (Liceul de Artã)

19.00 – 20.00 / Casa Studen-þilor. Co-organizatori: ªcoalade Artã „Cornetti”, Liceul deArtã “Marin Sorescu”, PalatulCopiilor Craiova, BibliotecaJudeþeanã “Alexandru ºi Aris-tia Aman”, Oltenia mea, Ser-viciul Judeþean al ArhivelorNaþionale Dolj, Muzeul Olte-niei Craiova, Casa Studenþilor- Trupe Cover/Folk, Casa deCulturã “Traian Demetrescu”,Asociaþia Carousel.

13.00 – 18.00 - Strada A.I.Cuza, zona Teatrului Naþional:“Salonul Auto-Retro” - ex-poziþie de maºini de epocã. Co-organizator: Retromobil ClubCraiova.

19.00 - Teatrul Naþional“Marin Sorescu” – Sala I.D.Sîrbu: Spectacol ”Cealaltãþarã”, dupã Herta Muller, re-gia Alexandru Istudor. Co-or-ganizator: Teatrul Naþional“Marin Sorescu”.

19.30 – 22.30 - Piaþa “Mi-hai Viteazul”: Concert “Spe-cial Projects”: Gabriel Cota-biþã & Keo, Cristi Mincules-cu, Iris & Felicia Filip.

22.30 - Piaþa “Mihai Vitea-zul”: Foc de artificii

Comandat de PNL Dolj. Executat de SC Indiscret Media SRL. CUI mandatar financiar 21170006.

etalii în pag. 8-9 cucereºte Vâlcea · care este situaþia, m-am înscris la Ilfov ºi Harghita....

Documents

Transcript of etalii în pag. 8-9 cucereºte Vâlcea · care este situaþia, m-am înscris la Ilfov ºi Harghita....