ETA

Cauzele apariției: În timpul dictaturii generalului Francisco Franco, naționalismul basc și-a

îndreptat eforturile către forurile internaționale, colaborând cu Aliații în timpul celui de-al doilea

Război Mondial, cu speranța ca înfrângerea lui Hitler și a lui Mussolini să conducă și la căderea

dictatorului spaniol. Statele Unite ale Americii, dornice de a-și stabili baze militare în Spania în

anii '50, nu au mai susținut boicotul internațional împotriva dictaturii franchiste. Partidul

Naționalist Basc a suferit o puternică lovitură, iar în timp ce conducătorii acestuia imbătrâneau și

continuau o rezistență pasivă în interiorul Țării Basce, un grup de tineri sătui de această

pasivitate va fonda ETA sau Euskadi Ta Askatasuna (în traducere Țara Bascilor și libertate).

Organizația teroristă se va constitui în mod public în anul 1959, an ce coincide cu triumful

revoluției cubaneze.

Conform altor surse, ETA a fost fondată în Venezuela sub conducerea lui Boris Ponomarev,

șeful Departamentului Internațional al Partidului Comunist din fosta Uniune Sovietică, iar

membrii au fost formați în tabere din Cuba, Libia, Yemen, Liban și Algeria.

ETA este una dintre cele mai vechi organizații teroriste din Europa, majoritatea membrilor din

organizație aliindu-se din motive naționaliste, deși liderii sunt marxiști.

Scopuri: Membrii ETA doresc libertate pentru Țara Bască; dezvoltarea limbii basce; crearea unor

organisme comune în provinciile basce; apropierea de toti prizonierii basci în închisorile Țării

Basce; înființarea unui stat basc independent (probabil marxist, cu ajutorul terorismului îndreptat

contra Spaniei); provocarea unei crize economice în zona Bască, prin terorizarea oamenilor de

afaceri; reforma constituției spaniole din 1978 și acceptarea dreptului la autodeterminare;

1

revizuirea Statutului Autonom al Țării Basce pentru a permite incorporarea provinciei Navarra;

amnistie necondiționată pentru toți prizonierii politici și retragerea trupelor armate spaniole și a

poliției de pe teritoriul basc; pe scurt, formarea unui stat socialist independent basc.

Evoluția istorică: Această mișcare se dorea la început a fi patriotică și democratică, spre

deosebire de Partidul Naționalist Basc.

În 1960 are loc prima acțiune violentă, tentativa de a deraia un tren ocupat de simpatizanții

regimului spaniol. În 1961 ETA se diferențiază ca o mișcare revoluționară a eliberării naționale.

Strategia ETA în ceea ce privește luptele armate a fost adoptată în anul 1962, dar până la începtul

anilor '70 s-a angajat doar în sporadice acte de violență împotriva regimului autoritar naționalist

impus de către Francisco Franco. Primul asasinat are loc în 1968, cand mișcarea devenise

marxist-leninistă, sub conducerea lui Txabi Etxebarrieta, care este închis și de către poliție; în

urma acestui fapt are loc primul asasinat ETA al șefului politiei din Guipúzcoa, considerat de

către ETA un torționar, responsabil cu interogarea anumitor militanți și simpatizanți basci.

Cel mai dramatic atac a fost asasinarea primului ministru Luis Carrero Blanco, succesorul lui

Franco, în anul 1973, eveniment care va duce la înlăturarea regimului autoritar.

După moartea lui Franco din 1975, violența cu care va acționa ETA va crește considerabil, în

special în timpul tranziției către democrație.

Între 1968 – 1991, ETA s-a făcut responsabilă de moartea a peste 600 de persoane, numărul

ajungând în prezent de peste 800. În ciuda renașterii democrației în Spania și a obținerii

autonomiei pentru regiunea Bască, membrii ETA și-au continuat activitatea ca și când nimic nu

s-ar fi schimbat.

Din 1980, ETA începe o campanie împotriva persoanelor pe care le considera relaționate cu

lumea drogurilor: 63 de atentate și 15 morți.

În 1987 are loc cel mai sângeros atentat ETA: explozia unei mașini-bombă în cadrul magazinului

Hipercor din Barcelona, cauzând decesul a 21 de persoane și rănirea a peste 40.

În 2006, pe Terminalul 4 din Aeroportul din Madrid, după explozia unei furgonete, ETA

provoacă moartea a 2 persoane.

Surse de finanțare: În anul 2002 se estima că ETA avea un buget de 2 milioane de Euro. Una

dintre căile de finanțare cele mai cunoscute este așa numitul impozit revoluționar, prin care ETA

2

îi obligă pe oameni de afaceri, întreprinzători din regiunea bască să plătească, fiind amenințați cu

moartea, privarea de libertate și distrugerea proprietăților. Mare parte din mașinile folosite pentru

atentate sunt furate.

Organizare: ETA are principii de organizare foarte precise și o structură extrem de ierarhizată.

Membrii ETA se organizează în comandouri, ce au scopuri precise de a ataca anumite zone

geografice. De asemenea, dețin anumite locații unde ascund arme și explozibil.

Comandourile depind astfel de conducerea organizației pentru decizia, planificarea și realizarea

acțiunilor. În 1974, creşterea numărului de atentate duce la sciziunea organizaţiei ETA în două

ramuri, una numită "ETA militară", compusă în principal din exilaţi care trăiau în partea franceză

a Țării Bascilor, care privilegia acţiunile militare, şi "ETA politico-militară", compusă din bascii

de pe partea spaniolă şi care acorda importanţă acţiunilor politice, fără a renunţa la terorism. În

1976, ramura politico-militară o subordonează pe cea militară, ceea ce în final duce la crearea

coaliţiei naţionaliste de stânga Euskadiko Ezkerra ("stânga bască").

În 1982 au loc negocieri între guvernul central spaniol şi această coaliţie pentru a pune capăt

violenţelor. O amnistie pentru membrii ETA cercetaţi sau încarceraţi este acordată în schimbul

încetării activităţilor teroriste. ETA "politico-militară" se autodizolvă chiar în acelaşi an,

militanţii săi abandonând violenţa.

În acest context, ETA militară începe "vânătoarea" de trădători, ţintind de această dată demnitari

basci, intelectuali basci sau poliţişti basci. Sentimentul că acţiunile ETA degenerează în război

civil şi respingerea de către populaţie a violenţei au dus însă la erodarea sprijinului pentru

organizaţia separatistă.

Susținerea în rândul populației: Actualmente, sprijinul social nu este considerabil. Conform unui

studiu sociologic realizat în noiembrie 2005, peste 60% din populația bască respingea cu

vehemență ETA. 17% dintre persoanele chestionate erau de părere că doar acțiunile din trecut

erau justificate, nu și cele din prezent. 12% împărtășesc aceleași valori cu membrii organizației,

însă nu sunt de acord cu metodele violente folosite, iar numai 0,4% le acordă sprijinul total.

Același chestionar realizat din nou în anul 2009 prezintă o tendință de creștere a respingerii

sociale de către populația bască, procentajul ajungând la 64%.

3

Impactul în politica internațională: Terorismul internațional este o adevărată amenințare

îndreptată către întreaga societate umană și către securitatea națională și constituie un real

pericol.

În ceea ce privește impactul în politica internațională, guvernul SUA a desemnat gruparea ETA

în 1997 ca fiind o Organizație Teroristă Internațională (Foreign Terrorist Organization – FTO),

acest statut fiind actualizat la fiecare doi ani. De asemenea, în 2001 a fost numită de același

guvern Specially Designated Global Terrorist (SDGT). Această organizație este de asemenea

considerată un grup terorist de către Uniunea Europeană.

Din păcate, negociatorii de pace ai ETA nu sunt capabili să îi țină în frâu pe extremiștii mișcării,

aceștia continuând să acționeze violent.

Bibliografie

1. Encyclopédie du terrorisme international, L'Harmattan Hongrie, Paris, 2001, pp. 312-318

2. MARRET, Jean-Luc, Tehnicile terorismului, Corint, București, 2002, pp. 83-84

3. SERVIER, Jean, Terorismul, Institutul European, Iași, 2002, p. 91

4. SIMILEANU, Vasile, Asimetria fenomenului terorist, Top Form, București, 2003, p. 155

5. WHITTAKER, David J., The terrorism reader-Second Edition, Routledge, Londra, 2003,

pp. 137-150

6. http://www.adevarul.ro/international/Euskadi-Ta-Askatasuna-teroristii-

Europei_0_38996858.html# , consultat la 15.11.2012

7. http://www.fas.org/irp/world/para/eta022602.pdf , consultat la 15.11.2012

8. http://www.elperiodico.com/es/noticias/politica/principales-atentados-eta-1189895 ,

consultat la 15.11.2012

9. http://kepabilbao.com/files/politica/politica2.html , consultat la 15.11.2012

10. http://es.wikipedia.org/wiki/Euskadi_Ta_Askatasuna , consultat la 15.11.2012

4

5