DANTE ALIGHIERI

DIVINA COMEDII

Armãnipseari: Dina Cuvata

UNIA TI CULTURÃ-A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNII

BIBLIOTECA NATSIONALÃ ARMÃNEASCÃ

“CONSTANTIN BELEMACE”

Colectsia “Zicu A. Araia”

GRADSKA BIBLIOTEKA “GOCE DELCEV”- STIP

10

UNIA TI CULTURÃ-A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNII

Prezidentu: Dina Cuvata

GRADSKA BIBLIOTEKA “GOCE DELCEV” - STIP

Redactor di editsii: Tanja Tashcova

Computerizari: Dina Cuvata

Cãpachea di editsii: Predrag Kitanovski

Tehnoredactari:

Cartea-aestã easti bãgatã pi computerlu dat di

USIS-TSENTRUL di Scopia.

Cartea-aestã NU easti scoasã cu-agiutorlu dat di

Guvernul ali Rumãnii ti-Armãnjlji dit Machidunii.

ISBN

Tu loc di protuzbor

Vrute cititor, dupã tsi li-avushi tu mãnã “Iliada” al Homer shi “Shah-

Name”-lu-al Firdoùsi, vini-arada cà s-u-ai tu mãnã shi “Divina Comedii”-al

Dante Alighieri(1265-1321). Prota carti, “Iliada” easti multu veaclji creatsii,ma

putes nu shi-ari chirutã di importantsa-a ljei, sh-bileam, s-lugurseashti ca unã

cheatrã di fimelj ti cafi-unã limbã modernã - ta s-poatã shi-u spunã putearea shi

murafetea-a ljei. “Shah-Name”-lu-al Firdoùsi easti multu di multu ma nauùã

creatsii shi, ia, tora yinim shi cu-a treia carti, cari easti cu-ndauùã suti di-anji shi

ma nauùã di ea. Ghini ma, aeshtsã sheapti suti shi tsiva di-anji di-anda easti-

ngrãpsitã, iara suntu un lucru tsi lji-u spun mãriljea. Sh-di-altã parti, cãt shtim

noi, “Divina Comedii” easti cartea cu cari s-bãgà fimeljlu-a limbãljei literarã

talicheascã. Azã, cartea-aestã easti unã mirgeanã tu literatura universalã, shi cu-

ndreptu Taileanjlji s-mãrescu cu ea ma shi cu numa-al Dante Alighieri.

Noi nu vrem sã zburãm ti chirolu tu cari bãnà shi-ngrãpsi Dante Alighieri,

sh-nica ma putsãn sã zburãm ti cartea-aestã. Nu zburãm ti cartea, cum di ispetea

cà ti ea-nvitsàm noi tuts pit sculiili, cari iu nã-aflàm, di-unã parti, ma sh-ti-atsea

cà noi nu nã easti naetea cà sãspunem cãt di multu shtim, ma mash s-dàm unã

provã cà shi Limba-armãneascã easti-ahãt di gioanã cãt shi tuti-alanti limbi tu

cari fu tradusã, sh-cara s-vrets, isa-isa di gioanã shi cu limba talicheascã pi cari

easti-ngrãpsitã, di-altã parti.

Cu mãna pi cheptu, u spunem shi-atsea cà tradutsirea-aestã nu u-adràm cu

naetea cà s-nã spunem cãti shtim, ma, ashi cum dzãsim shi ma-nsus, s-lji-u

spunem giuneatsa-a Limbãljei armãneascã a cu-atsea s-u fatsim ma-avutã shi

Literatura armãneascã, cari, vor nu vor niscãntsã, bãnà, bãneadzã shi lipseashti

ta s-bãneadzã, cara s-nu ma multu, canai ahãt cãt chiro fum noi ca-Armãnji.

Shi cartea-aestã easti tradusã dupã tradutsirea rumãneascã: Dane, Divina

Comedie, Ed. Casa Scoalelor, Bucuresti, 1994, tradutsiri-adratã di Eta Boeriu,

unã-Armãnã. U-avem dzãsã shi iara va-ù dzãtsem, nu di inati, ma cà nã yini

cripari cara videm cà cãts di-Armãnjlji lucrarã ti-altsãlji shi nu ti noi. Avdzãm cà

nu di multu s-acãtsà s-adarã shi-altã unã tradutsiri-a “Divinãljei Comedii” shi

ljirtatlu di Marian Papahagi di Cluj, ma ehtra di moarti nu lu-alãsà cà su-l

bitiseascã-atsel lucru. Noi vrea nã hãrseam sh-ti-atsea tradutsiri, ma vrea nã si-

ascutãrã frãndzãli shi vrea nã doarã, cà shi el, shi tu-aestu chiro, iara s-minduea

ti xeanã fuljeauùã shi nu ti-armãneasca, tsicara cà shtea multu ghini el cà cãti

vream s-adràm noi Armãnjlji. Ama, ca-atsel tsi dzãsi, tsi-i Dumnidzà nu-i canã,

shi noi iara va u-avem “Divina Comedii” pi-armãneashti.

Nu eara lucru lishor s-hibã tradusã “Divina Comedii”. Prota, di ispetea cà

suntu isa 100 di cãntàri, cari-aù cala 140-150 di versuri, tu triadi-ardãpsiti, tsi

scljeamã ca la 14-15000 di versuri. Mash s-li misurã omlu, lj-si ljea oclji, nu shi

s-li-ngrãpseascã. Sh-deapoaea, ashi cum suntu rimati versurli-aesti, iara un lucru

multu di multu greù di uidiseari sh-pi-armãneashti. Ama, cara tricum di-arãù

anaparti, canda tut pidimolu va s-hibã shi-agãrshit, cara nã minduim la harauùa

tsi va shi-u facã tuts atselji tsi li vor limba shi literatura-armãneascã. Cà nu li-

avem tuti instrumentili tsi suntu lipsiti ti unã bunã tradutsiri, nu voi s-mi plãngu,

cum u fac altsãlji. Atsea nu-ù fac di ispetea cà nji shtiù cà noi Armãnjlji him

cãbati, cà mash la xeanili s-minduirã màrlji oaminji nãinti di noi, shi nu la

fuljeauùa-armãneascã. Atumtsea, cari nã-i cãbati!? Va s-lucràm shi s-adràm, nu

s-plãndzem!

Cãt di nu voi ta s-mi plãngu, iara va u spun atsea cà: cafi-un di-aesti

versuri suntu numirati di cãti 4-5 ori nai ma putsãn, iu cà s-hibã-aflatã rima, iu

cà s-hibã uidisit numirlu-a silabilor, sh-cara mi tsãneam di 10-11-li di silabi,

atumtsea intra tu-agioc daùli mãnji, cu tuti dzatsi dzeaditi. Mash cãt sã si shtibã,

u spun atsea cà dzeaitili mi dãrurã nu shtiù cãt chiro, sh-nica mi dor cãndu ljeaù

di numir alti versuri ti tradutsiri. Poati cã-amintai shi vãrã reumã tu dzeaiti!? E,

va s-treacã! Voi s-lã spun hãristuseari-a niscãntsãlor oaminji, cari vrea elji nu

vrea, eara elji pi chefi icà nu eara, iara dzuùa icà noaptea-amãnat, mini lj-cãftam

la telefon shi-lji “ascuturam” cu multili-ntribàri ti unlu zbor, ti unã noimã-a

lucurlui tsi-nji lipsea. Oaminjlji-aeshtsã suntu: Ocea tsal-Pusha-al Pushutic, Siea

tsal Mita-al Teyea-al Gudù shi Teglu-al Coli-al Tugear, tuts di Scopia.

Dumnidzàlu-atsel marli s-lã da sãnãtati! Lucurlu fu-a meù, ma tora-aestã carti

easti shi-a lor, cum shi-a tutãlor cari-a-ù dghivãseascã, sh-cara s-vrets, shi-a

tutãlor tsi-a s-yinã, ashi cum easti bana mirdiveni (scàri-scàri).

Tu soni, nji-u spun harauùa cà pãtui di u-adrai aestã tradutsiri shi cã-

Armãnjlji va s-aibã unã carti shi mari shi cu multi zboarã cari-a lã lipseascã-a

altsãlor tsi va s-lucreadzã dupã noi. Va mi hãrsescu multu, cara s-easã vãrã tinir,

tsi va u shtibã limba talicheascã, shi-a s-adarã unã tradutsiri ma musheatã. Ishte,

Armãnjlji shtiù di li-adarã shi-ahtàrli lucri! Mini, zate, atsea shi-ù voi!

Cu sãnãtati s-u dghivãsits cartea-aestã, vruts cititori shi scunchilji Armãnji

a melji di pristi tut!

Dzuùa di ti-Ayi-Iljeauùã, 2000 Dina Cuvata

Scopia

C Ã T R Ã N J L I

Cãntarea I

Prolog la Divina Comedii Dante, cara s-chiru tu nã pãduri scutidoasã, agiundzi

la poljli-a unlui ohtu. Treili priciuri. Inshearea dininti-a

marlii poet latinescu Verghiliù. Moùbetea-anamisa di doilji

poets. Ahurhearea-a ducãljei pi cali.

La njeadzã bana-a noastã muritoari

Agiumt`, tu-unã pãduri-ntunicatã

Prãmãsii, chirut, di-ndreapta cãrari.

Nu-am cum s-u spun, cà greù nji-avea-ngricatã

Sh-minduind` la ea mi-mpirushea,-aratsi

Mi-anvãrliga, tãfoasã shi-ndisatã.

Ni moartea cu durearea-lji nu-ù nãstreatsi;

Ma pãnã sã spun cãt ãnji fu di ghini,

Di-alti, amintire, la cãntic treatsi-ts.

Intrai tu codru fãr sã shtiù ti mini,

Cà somnlu-n vini nj-lu ducheam cum curã,

Cãt prãmãsii di calea cu lunjini.

Sh-cãt agiumshu-ntreg pi-unã curmãturã

Pi-ohtul, iu bitisea ehtra di vali

Sh-si-nfricui mãrata-a mea fãpturã,

Mãtrii tu-nsus shi plailu pãn la poali

Nj-lu vidzui ãnviscut tu dultsi mundã

Di-a tsilui tsi nã-ù spuni-ndreapta cali.

Vdzi-mpirushearea-nji di puvriea-amutã

Tsi-n cheptu sh-featsi cuibu dit murgearea

Sh-noaptea-ntreagã-n straji nj-mi-avu tsãnutã.

Sh-has ca-atsel, tsi-agiumtu-n meal, adiljearea

Shi-u tradzi greù sh-tu chept` ducheashti balsam

Cara sh-veadi nãpoi cum s-frãndzi-amarea.

Ashi sh-io, tsi nica tu mintea-nji fudzeam,

U mãtrii nãpoi pãdurea di stihii

Dit car` ti ets nã farã inshi cu gean.

Sh-cara-nji staù nã iami, nji-acãtsai cu zii

S-mi-alin pi plailu nicãlcat, hãrhali,

`Ndrupãt pi cãlcãnj imnam cu mizii.

Shi iatu cà dinãoarã ãn cali

Vidzui cà-ansari panterã lishoarã,

Cu perlu ljear pi trup sh-pi cioarli daùli.

Nu sh-si trãdzea, ma-n fatsa-nji aspãreatã

S-didea-n loc sh-mi mãtrea cu fãduleatsã

Sh-vrea nj-mi tornu s-eara tu-ntunicatã.

Ma-alghea pi tser nã altã dimineatsã

Shi soarli s-muta cu idyili steali,

Sutsata-lji di-anda-atsel tsi-mparti iatsã

Ãl chiului shi el shi cu tut eali;

Hãryiea di dzuùã sh-primvearã dultsi

Archi sh-teasirã la umutsli-a meali.

Cà va s-ascap di chindisita prici;

Sh-nu ti mult` cà frica nj-mi dinjicã

Di-un ljiundar inshit, cu unglji truxiti.

Sh-pãrea cà-ansari sh-casten scãrcicà

Cu natslu-agiun anvãrligat tu heari,

Sh-pãnã shi era trimbura di fricã.

Shi-unã lãpoanji mash oasi cu cheali,

Stuhinatã-n trup di-oraxea nibunã,

Tsi multsã oaminji sh-lji pimsi tu-arali,

Shi ea-nsãri lishoarã-n cior ca vuvã,

Ashi cà-nji chirui umutea-atsea bunã

S-agiungu-ndzeanã pi chiruta ciumã.

Shi has ca-atsel tsi hãrãp shi-adunã,

Sh-deapoaea, ma sh-cheari-avearea, lai suschiri

Sh-fãrmaclu-anat tu làcrãnji sh-lu-arãzbunã,

Shi mini-ashi urãta-n trup agrimi

Ãnji mi scãnjisea, cà mi pindzea nivrut

Iu putes nu strãbãturã lunjini.

Sh-cãndu shideam shi-nji mi lugurseam chirut,

Ãnji inshi un prosup di om dininti,

Shi s-pãrea ca-amut, di-ahãt tsi sh-fu tãcut.

Cãndu-l vidzui, zghilii ca scos dit minti:

“Cari tsi s-eshtsã, nã iatsã salami

I-aumbrã, lj-dzãsh, agiutã-nji, bre pãrinti!”

“Nu hiù om, dzãsi, ma fui sh-io nã iami;

Pãrintsã Lombardzã di loc mi-adrarã

Sh-Mantovan hiù di dadã sh-di tati.

Mini-amãnat, tu-al Iuliù, mi fitarã

Sh-nã banã-n Roma sum Aùgust ãnji bãnai,

Ma dzadzlji mash tsi-arãd mi-anvãrligarã.

Poet ãnji fui shi tu banã nj-lu cãntai

Duslu din Troia pi cali pi-amari

Cãnd` msheatlu Ilion fu surpat ca lai.

Sh-tini-aoa tsi ti hidz sh-caftsã chireari?

Tsi nu ti-alinji pi ciuma-n dzàri adratã

Tsi di totna-i izvur di diznjirdari?”

“Virghil vàhi hii? Fãntãnã nisicatã,

Dit cari-n dalgã zborlu-ts tsã si-mparti?”

Di-arshini zbrarea nj-fu ca ciuminatã.

“Poet divin, videalã fãr di moarti,

Mi-agiutã-n zbor dorlu totna hertu tsi-i

Cu cari daima tsã-alepshu dit carti.

Tinji nj-eshtsã dascal sh-tut pãrinti nj-hii,

Shi-avdzãt ma s-hiù, ãnji mi-nvitsashi, cu-a tali,

S-li-ncljeg tu versu zboarãli mãyistriti.

Mãtrea-ù pricea tsi mi turnà din cali,

Avdzãte domn`, shi-avinã-ù di la mini,

Cà mi-mpirushedz din cap pãn la cioari”.

“Pi-alti càljiuri s-imnji va s-fats ma ghini,

Dzãsi cãt vidzu cà plãngul mi neacã,

Ma s-vrei s-ascachi di-a codrului desimi.

Cà pricea-aestã, vedz el altu sh-leagã,

Cãt veadi om, aclo iu sta di-ashteaptã,

Di-lji talji calea, lj-plãntã falca-ntreagã.

Fisea lji-u-arauùã shi totna dishteaptã

Shi u-ardi nã foami greauùã, dip veaclji,

Sh-mash cãt mãcã, diznàù i-agiunã faptã.

Cu multi-agrinji din lumi s-fatsi preaclji

Shi multi va s-facã pãnã s-ca yinã

Zãgarlu bun tsi va-ù creapã tu cheali.

El averi nu-a sã scoatã dit nigljinã,

Sh-va sã strãbatã cu vrearea sh-buneatsa,

Shi statlu-a lui `ntri Feltri-ari s-alinã.

Di-aràù mash el va u-ascapã-arshunata

Italii, ti cari, cum sã spuni,

Turnus, Niso sh-Camila sh-bana shi-aù datã.

Mash el pricea-ncicioari poa` s-u-ancunji,

S-u da-n cãtrànji pit vàlji pusti shi-uscati,

Di iu-nchizma shi-u hiumãsi ti-n lumi.

Dupã mini, s-cljeamã s-hii ascãpatã,

Jgljioatili tindi-ts shi pi cali-nchisea,

Sh-io-a ti duc la casa-ts ti eta toatã.

Aclo dighios va s-avdzã cum sh-creashti ea

`Ncãnearea-a multslor tsi-n halat chindisit

Deftura moarti sh-caftã cu mãna s-ljea?

Va-lji vedz nica shi-atselji tsi-s hãristusits

Ta s-ardã-n foc, cà sh-tsi cà furã ehtsrã,

Umutea shi-u-aù cà s-hibã paradisits.

Sh-cara s-vrei cà sh-tini la elji s-tsã nerdzã,

Jgljioatili-a ts-ducã nã iatsã ma dultsi

Io-a s-fug sh-ti-alas cu ea calea s-ts-u vedzã;

Cà Domnlu-a nostu tsi muri pi crutsi

Cara lj-fui dushman la dip-sãmta-lji leadzi,

Nu va prin io s-ljeai calea tsi ti-adutsi.

El pristi loclu tut vãsilje sh-easti,

Ma sãmtul scamnu-n tseruri ãnsus sh-lu-ari;

Cahara di-atselji tsi-avigra-lji sh-lji-aleadzi!”

Atumtsea lj-dzãsh: “Pri Dumnidzàlu cari

Nu fu-a tàù, ma tsã lu-ai tu vreari multu,

S-mi-agiuts tu strimturã s-am nã-ascãpari

Sh-du-mi-ashi s-agiungu cãt ma curundu

La Sum-Cheturlu shi pri-aclo ti iu spunji

Cà duhuri tsi tut plãngu multi suntu”.

Shi-nji loai calea-atumtsea tu pãltàrli-a lui.

CÃNTAREA II

Grita-a muzilor. Dante-i pi-ndauùã, vreava shi

indatea-al Verghiliù. Pãlãcãriea-ali Beatrice.

Cãtã la poarta-a Cãtrànjlor.

Eara murgiu; sã-ntunica ghini;

Shi-ntunicarea-avea doarã greali

Ti-a oaminjlor pidimolu; sh-mash mini

Mi-ndridzeam ta sã-nji fac nã lungã cali

Sh-s-u frãngu njila, sh-s-u calcu durearea

Tsi tora dit minti-a li scot pagali.

O Muzi,-o gheniù, agiutats-nji-u vrearea

Sh-tini, minte, tsi-ngrãpsishi sh-pistipseshtsã-n

Cãti vidzushi, aoa s-ts-u ved putearea!

“Poete, am dzãsã, s-nu mi hãrzeshtsã-a

Preanaltãljei cali, pãn prota s-nu-nji vedz

Putearea-a mea, cà io mi pistipseshtsã.

Tini spuneai cum cà-atsel ni vrut di Grets,

Pãrintili al Silviù, di chefea-a lui

S-dusi yiù tu lumea iu moarti nu-ts vedz.

Shi, maca-atsel tsi tuti li chiului

Ashi-l strãxi, shi-inshi cà fu cu minti,

Di stai s-tsã giudits cãti-s fapti-a nãslui;

Cà el fu bãgat s-sheadã ca pãrinti

Romãljei shi vãsiliea-a locãrlor

Tu Empireù cu-atseali duhuri sãmti:

A Roma shi imperiea-a strã-pachilor

Furã-aleapti tu-unã casã dit cari

Cãrpolu-al Sum-Chetru sun pastirlji-a lor.

Shi-ashi cum spuneai, tu-alãvdata-lji cali

Vidzu nishenji tsi-nchirdãsirã sortsã

La-azvindzearea-a lui sh-mantiili papali.

Fu shi-Ayiu-Pavlu nolgica-atselji mortsã

S-da indati-n pistea tsi-nvãrtusheashti

Sh-nã dishcljidi-ascãpariljei portsã.

Am io titsi? Sh-cari mi cãndãseashti?

Nu hiù Eneas sh-ni Pavlu; nãmuzli

Ni io, ni canã nu mi lugurseashti.

Sh-iara, ma s-mi-ncustedz, hiù ca-nfricuit

Cà shi-u dip zurleascã fapta-a mea; chirut

Tini, Tatà, agiutor di mini hii grit”.

Shi has ca-atsel tsi nu mata va tsi vru

Sh-loat tu sirturi di-alti mindueri, strãmbi,

Sh-da nanãparti la-ahurhita-lji tsi-avu,

Ashi sh-io sum poala-a murgãljei shcãmbi

Cum fui tut pi-ndauùã, nji-u-arshu-nchisearea

Tsi di prota-alãsai s-mi-nfashi-n trãmbi.

“Ma s-nu mi-arãd sh-de-ts loai n-cap minduearea,

Pirifana-aumbrã-ahurhi sã-ncaltsã

Nã frixi-aspartã tsi-acatsã duchearea.

Puvriea-a ljei oaminjlji nu-lji analtsã

La fapti màri, ma-ù curmã cutidzarea

Ca pricea tsi-shi fudzi di-aumbra-lji, nu di-altsã,

Ma va tsã spun, ta s-tsã-avinji arshunarea,

Titsi ãnji vinj shi cum ãnji plãmshu-atumtsea-nji

Prota cãndu ts-duchii alutusearea.

Shideam io-n Limb `ntri fciurits shi-ausheanji

Cãndu nj-gri nã doamnã bunacicã-n fapti,

Ahãt di msheatã, tsi-lji cãftai dimãnda-lji

Oclji lj-lutsea ca dauùã steali-n noapti

Shi lo s-li zburascã cu tsiresclu-lji glas,

Ciuciuràrli cu cãntits misticati:

“O, Mantovane, suflit hãrzit, tsi-ai mas

Tsi-l shtii lumea, sh-cà-ts plãndz` cu-atselji dit moarti,

Shi-a curi-anami creashti pas cu pas.

`Tsel tsi-nji fu oaspi-a meù mash, nu-ali soarti,

Singur s-pidipseashti-n irnjii, cãpãit,

Sh-da nãpoi azvimt` di frixea-ali moarti.

Ti-atsea dzãc, nji-u fricã cà s-nu-i prãmãsit

Sh-cà nu mi spush ghini agunjisitã

La cãti-avdzãi ti el `n tserlu trãvãit.

Duts-ti tini; cu zbrarea-ts mãyistritã

Sh-tut tsi-ts pari cà-n buneatsa-lji hãrseashti,

Agiutã-ts-lu, s-nu ma hiù scãnjisitã.

Hiù Beatricea,-atsea tsi-ts `ngãsãeashti;

Dipun di iu iara voi sã-nji mi tornu

Sh-trapshu la semnul sivdàlu tsi-nji featsi

Cãndu va-nji agiungu io la-a meù domnu

Va s-tsãn minti s-u-alavdu-a ta puteari”.

Tãcu deapoa sh-loai io sã-nji matsin zborlu:

“Pãnticà cu hàrli, tini, pit cari

S-analtsã omlu multu-nsus shi-i zmultu

Din tser di lunã tsi-avigra yini-aratsi,

Nji-u-ahãtã chefi dimãnda-ts s-ascultu

Cà sh-cu-altã di tora s-mi ljeaù di zbor voi:

Zbura mash; nu-i shi lipsitã ma multu.

Sh-cum nu hasumirseshtsã s-dipunji la noi

Dit loclu sãmtu dit cari spunji cà yinji

Shi iu tsã-ai caimolu s-ti tornji nãpoi?”

“Cara s-vrei s-tsã li shtii pãnã-pi-per, gri,

Va tsã spun cãtse mi-arupshu dit soari

Shi fãrã di fricã dipun aoatsi.

S-ai fricã mash di-atseali locãri cari

Omlu-l cher shi-shi fac scupo di-arãeatsã;

Di-altili nu, cà nu-s vãtãmãtoari.

Mini Domnul mi featsi-ahtari iatsã

Cà-a voasti cãtrànji s-nu poatã s-mi frãngã

Sh-ni pira-a lor tsi bucneashti s-mi-acatsã.

Mult` bunã-n tser nã doamnã greù s-u plãngã

Greauùa hauùã ti iu tsã-acãtsashi calea;

Mash plãcãriea-a ljei giudetslu-a-l frãngã.

Ea-ali Luchiea lj-greashti, shi preagalea

Sh-fronim lj-spuni: -Atsel tsi sã-ncljinã-atsiea

Cu mintea ts-greashti. S-tsã lu-ai ãngãtan, lea.

Ehtra-a patimatãljei totna yiea,

`Nchisi Luchiea, dipusi sh-la s-yinã

Iu stam cu-atsea cu neauùa-n per Rahiea.

Shi: Beatricea,-anamea-n tser, ghirghinã,

Tsi nu-l agiuts, dzãsi, atsel tsi-n banã

Di-a tàù sivdà s-trapsi di-a lui unjidã?

Nu-avdzã cum plãndzi sh-pi numã ti cljeamã,

Cu moartea s-alumtã casten inshitã

Pi-arãùlu ma-aràù di-amarea cu scamã?

Nu-avea-atumtsea iatsã ma-agunjisitã,

Di tsi-i aràù s-fugã, s-caftã faidii

Ca mini-anda, din lumea-a mea-nsoritã

Dipush, la-a ljei dip sãmta plãcãrii,

Cu sãnãdii-n zborlu-a tàù, tsi-mpadi

Ts-fatsi-anami sh-multsã lj-bagã-n sclãvii”.

Shi-ashi cãt dzãsi, prosuplu-lji ti hari,

Nicat tu làcrãnji, sh-lu-afiri di mini

Sh-mult` ma vãrtos mi pimsi-a ljei plãndzeari.

Vrearea cara lji-u-ascultai vinj la tini

Shi ti-ascãpai di pricea heavrã-ntreagã,

Tsi va-ts da jgljioatã s-muts pi dzenji sirini.

Tsi-ai tora? Cãtse cioarli tsã si leagã?

Tsi cripàri tsã-anashi tu cheptu-amurtsãti

Di nu cutedz, shi frica ti-ncãrleagã,

Ma shtii cà-n tser trei mljeri paradistati

Ti-apãnghisescu-n palàts di-anànji sh-soari

Shi zborlu-a meù ti ghini tagmã ts-fatsi?”

Ca lilicili tsi-acãtsati di-arcoari

Plãng`, sh-tu hãryii, di ploaea di lunjinji,

S-analtsã-mproasti pi palji lishoari,

Ashi sh-curajlu s-dishtiptà tu mini,

Shi-ahãt ziliù mi-nvãrtushe shi vreari,

Shi zboarãli nj-bucnirã cu-anacrã-mplini:

“O, nispus di bunã shi-u doamna cari

Mi-agiutã-n tser shi tini, cari ti-ncljinji

La dzãsa-a ljei, fãr s-ashtepts` plãcãrseari,

Tini nj-bãgashi tu suflit dorlu s-mi-alin

Shi-ahãnti zboarã tsã virsashi poroi,

Di nj-mi turnashi la vrearea di prota s-yin.

Un singur dor nã dutsi noi amishdoi,

Tini cãlãuz, stopan sh-dascal tsi-nji fushi.

‘Nchisea!” ãlji dzãsh sh-tu pãltàrlji-lji dinãpoi

Nj-mi ded tu mãna-a cãràrlor cu pãduri.

CÃNTAREA III

Poarta-a Cãtrànjlor. Ghizaea-a tsilor tsi-s pi-ndauùã.

Cãrãvyearlu-a Cãtrànjlor, Charon. Tritsearea-a arãùlui

dit Cãtrànji. Aheron

“Pit mini trets la loclu di dureari,

Pit mini trets la nimoarta jiliri,

Pit mini trets la ciumb`lechea tsi cheari.

Nj-fu-ndriptatea indati-n favrisiri:

Sãmta silã nj-mi stizmusi, instantsã

Pi tser, suprema minti-n sivdãsiri.

Fãr moarti bãnedz sh-cãti sun supstantsã

Ninti di io fãr moarti furã-adrati.

Voi, tsi intrats, `lãsats itsi sperantsã”.

Aesti versuri li vidzui zgrãmati

Cu vãrdzã scutidoasi-nsus pi poartã,

Shi “Doamne, dzãsh, tsi zboarã-nfricusheati”.

Ma el, tsi-n tuti sh-lu-nvitsà nã soartã,

“Avinã, dzãsi, shubeili amari

Shi cafi-unã frixi s-jileascã moartã.

Noi nã featsin `nvirnata casã-n cari

Va s-vedz aumbri tsi-n canon s-adunã,

Cà sh-chirurã-n minti lunjina-aiari”.

Sh-cu-arãs deapoa mi lo imir di mãnã

Shi cara nj-hãrzi nauùã puteari ta s-shed,

Mi dusi-n lumea-a mistiryilor stopanã.

Aclo làcrãnji tu uhtari nj-li ved

Sh-era-ù cutrimbura fãrã di steali,

Ashi cà mini prot pi plãngu mi ded.

Bots mintiti, surdu zghic, gãrtsãeashti,

Uhtàri shi-angiuràri cãntic shi-mpiltescu,

Pàlnji plãscãniti, plãnguri di jeali

Hirbea-n vazi di loclu-l culcutescu

Sh-s-anvãrtea pit negurea greauùã sh-groasã,

Ca-arina cãndu vinturli-ù mintescu.

Cu frãmtea-apreasã di puvrii shi-aroasã:

“Maghistre, dzãsh, am cari-s atselji tsi-acatsã

`Ncoa, di pleashca-a ponlui ahãt sh-si-alasã?”

Sh-si shutsã-ashi sh-tu nicudreti sh-dzãcã

Multsãlji di-atselji, dzãsi, tsi pãn bãnarã

Ni slab, ni bunets nu vrurã ta s-facã.

Cu elji troarã sã-nveatsã sh-plãngã loarã

Pãngãnjlji anghilji tsi-n pistea lumeascã

Nu-s units, ni-ashichere nu prudarã.

Lji-avinã tserlu cà s-nu shi-u cãrteascã

Lutsearea-a lui, ma sh-tu cãtrànji nu-lji tsãni,

Cà s-nu tsiva di-aràilji sh-si fãleascã”.

“Maghistre, dzãsh, tsi pon sh-tsi tirin dicãni

Lã-aroadi cheptul di-shi plãngu ti moarti?”

“Va tsã-apãndãsesc`, zbrã Verghil la mini.

Nada-a moartiljei nu-lji zdrudeashti parti

Sh-bana moartã tsi u fac lã si-aurã,

Sh-ti-atsea `nchizmã lã-i cafi nã-altã soarti.

Ti elji din lumi nu-l doari briclu vãrã:

Ni njilã nu-aù shi shtit di-unã-ndriptati;

Mash mãtrea-lji shi-alasã-lji: duri nã furã”.

Sh-cãt mãtrii hlamburã vidzui diparti

Tsi-ahãt agonjea s-anvãrtea purtatã

Sh-canda di putes nu shtea di-arãhati.

Shi-ahãtã multã lumi pãrmuratã

Imna dupã ea, s-pistipsesc` nu-nji yinea

Cà vroarã moartea-ahãts s-avea surpatã.

Multsã di-elji, cara-lji mãtrii, mini lji shteam

Shi-aclo dip la coadi shi-atsel tsi pit càlji

Strãmbi-acãtsà, sh-di Sãmtul Scamnu s-trãdzea.

Shi-acãchisii atumtsea cà ded di-arài,

Di-aràilji-a curi cetã sh-si bãturã

Shi cu Hristo shi cu ehtsãrlji-a lui lài.

Elji, cari putes dealihea sh-nu furã,

S-trag azvarna golji sh-mãshcats di tu pãltàri

Di mujdzã sh-yeshtsã tsi-n trup bãirushi-avurã.

Sh-pristi fatsãli-a lor lã curã pãtori

Cu làcrãnji fapti, sãndzã-aroshi, pirã,

Sh-yernji u bea tsi-mpadi-alãga niori.

Sh-vidzui deapoa, cum oclji ninti nj-vdzirã,

Multsã oaminji ningã-un arãù, tu himã

Shi dzãsh atumtsea: “Pãrinte, ai njilã,

Shi spuni-nji cari-s atselji tsi suschirã

Sh-zorlea s-pingu agonjea sh-treacã valea,

Cum lji-ndzãnedz pit munta di lunjinã”.

Va s-aflji-agonjea, dzãsi el, cãnd` calea

Va-ù tritsem shi-a s-aflàm loc ti shideari

La Aheron, tsi-i furtatlu-ali jealea.

Atumtsea, dãrut, cu ocljilji la cioari

S-nu-lji fac virin cu zbrarea-nji curyioasã

U loai ti la-arãù, fãr di canã zbrari.

Sh-iatu-n dzàri, pi-unã varcã pãnticoasã,

Yinea cãt la noi un aush cu-albu per,

Shi gri: “Cavai-tsã, tagmà-amãrtioasã!

Tini nu va s-agiundzã putes ãn tser;

Pi-alantu meal mini va ti duc sã shtii,

Iu-i daima noaptea,-n foc shi multu dzidzer.

Shi tini tsi-aoatsi ti-adunashi di yiù

Cu mortsãlji, `lasã-lji cu-a lor strãmbã soarti”.

Ma gri, cãt vidzu cà nicãltinat hiù:

“Pi-alti càljiuri va tsã trets pristi moarti,

Pi-altã limani di-api-a ti priimnji

Sh-varcã isihã-a ti ljea ma diparti”.

Sh-pi-atsea Verghiliù: “Haron, gura-ncljidi,

Cà miràchli tsi furã-n tseruri scoasi

Aoa-s zãconji. Cu-ntribàrli nu-ts tindi.

Lj-tãcurã-atumtsea fàltsãli bãrboasi

Naftul bagav a bãtãchlor aprimti

Cu oclji--ncljishi di piri scãntiljioasi.

Cãndu lu-avdzãrã, ca inshits dit minti,

Golji sh-pidipsits, tuts cu grama s-nu hibã,

Fatsãli-alãxirã sh-da sh-din cãrinti.

Dumnidzã-l blãstima, ti el s-nu shtibã,

Cu tut pãrintsãlji, shi stat, sh-etã, sh-farã,

Sh-laia sãhati, sh-loclu ti-a lor crimã.

Sh-deapoa-amar cum plãndzea, s-adunarã

Pi-anustul meal tsi-adunã ciumbulechi

Di mortsãlji tsi-lji vãryirã sh-blãstimarã.

Sh-Haron, atsel cu jear ãntr-oclji, sta etim,

Lã da semnu sh-lji-adunã stog, nimãcat,

Sh-cu lupata lj-curãeashti-atselji dimbelji.

Shi cum toamna, pit pãduri vinturi bat,

Dispoalji dedz, shi frãndzã-ngãlbinitã

La zãrtsinji dipli-dipli s-adunã sh-cad.

Tut ashitsi sh-dãmara urghisitã

Al Adam tu greauùa varcã s-adunã

La cafi un semnu ca gãljina gritã.

Shi trag deapoa shi-anoatã-n dalga murnã

Shi nitsi nu-agiungu la-atsel alantu por,

Cà mealu-i `mplin shi-alti bots arãsunã.

“Ãncãceatslji cu Dumnidzà, cãndu mor,

Gri Verghil, s-adunã-aoa iu iatsã nu-ari

Di iu tsi s-lã hibã dãmara-a lor.

Tuti tsi pot li fac cu-agunjiseari

S-treacã-arãùlu, cà-Atsel `ndreptul lji-avinã

Sh-mirachea lã-ù fatsi-a lor aspãreari.

Nu-i faptã cà-aoa suflit bun ta s-yinã;

Aushlu Haron, avdi ma shi-nveatsã,

Di tini s-plãngã-avu-ndriptati-mplinã”.

Cãt bitisi, cà valea fu shinjeatsã

S-ascuturà cu-ahãt vrondu shi-irushi

Di sh-tora nj-duchescu sãdorli pi fatsã.

Sh-mutà deapoa plãmtul loc nã vãlvushi

Shi sfuldzirà nã pirã ca di sãndzi,

Ashi cà nj-chirui duchearea-a mea shi, dush-mi,

Cãdzui, ca-atsel tsi somnul ãshi lu frãndzi.

CÃNTAREA IV

Protlu tsercljiu: Limblu. Poetslji antits shi Dante.

Cula-a mintimenjlor.

Dit somnu-ahãndos mi zmulsi fãr njilã

Un sfulgu greù tsi-nji vrãnduea tu cafcã,

Shi ca-atsel dit somn` dishtiptat cu silã,

`Mprostu-ansãrii shi-anvãrliga, pi creastã,

Mãtrita nji-anvãrtii sã shtiù tsi migheac

Sh-tsi loc i-atsel pi sum noi tsi cascã.

Earam pi-un meal, pi mealu-atsel blãstimat

Di-afunda vali tsi-adunã, bricoasã,

Vàzli lundzã di shcljimurlu nicurmat,

Ahãt eara lai shi niguroasã,

Ashi cà geaba zgrãmam io ahãnda,

Cà nu-ntsileam ici pit negurea groasã.

“S-dipuneam casã-ahãnda”, Verghil dzãtsea,

Shi-albu ca tseara-adapsi: “Ãnveatsã

Sà-nji caltsã-n toarã shi sã-nji hii al doilea”.

Sh-io cãt dyivãsii gailelu-lji pi fatsã:

“Am cum s-yin, cãndu insuts tini ti-aspari,

Tsi totna urnimii nj-fushi tu greatsã?”

“Ponlu-a lor, aumbrilor cu-uhtari,

Pi fatsã, gri, fricã nu-nji zugrãfseashti,

Ma njilã mash, cari lj-dzãts aspãreari.

Ai s-nã neam, cali lungã nã gãrgãrseashti”.

Sh-nã-nchisim pit càljiuri fãr njilueari

Ti protlu bãrnu tsi gremlu-ngãrdeashti.

Aoa, cum acãchisii dupã-avdzari,

Vãzea era nu di ehtrili plãndzeri,

Ma mash di jileri fãrã di-armãneri,

Fapti di durearea fãr di scãnjiseari.

Tsi giudica ficiurits, muljeri, bãrbats,

Di tsi-i loclu-atsel daima-mplin pãn-pi-peri.

Gri Verghil: “`Ntribari ti elji tsi nu-ts badz?

Nji-u chefi s-u shtii titsi pãltesc` tribut

Shi va tsã u spun, cà sun di-a melji urtats.

Elji nu-aù amãrtii, ma bunlu-atsel fãcut

Shi-u gol, cà nu sh-lu-aù pãtedzlu nustimos

Tsi-i poarta-a nomlui tu cari fushi avut.

Cu-atsea tsi bãna nãinti di Hristos,

Nu-l doxãsirã-atsel tsi-nsus diznjeardã;

Sh-mini mi lugursescu cu-atselji di-nghios.

Atsea sh-fu duri ti-atsea cà ta s-nã cheardã

Shi globa vrea cà dorlu di ljirtari

Cu umutea loatã daima s-nã ardã”.

Cara lu-avdzãi mi-acãtsà nã-nvirnari,

Cà multsã-aleptsã pi-a Limbului tserlu

Vidzui iu es ca cheatra la migheari.

Maghistre vrut, s-nji spunji tini-ashi casten,

Zburãi mini, cà vrui sã-nji ljeaù puteari

Cu pistea tsi-alatusea-azvimsi, videm,

Cu-a lui puteari i-a altului vreari

Inshi un duh dit Limbul eliberat?”

Sh-el, cà sh-duchi tsi nji-u-ascumta-nji cãftari:

“Pri-aoatsi, dzãsi, earam diznàù intrat,

Canda dipusi un misit pri iu stam,

Cu-atsel semnu di-azvindzeari-ncãrunat.

El u lo cu el aumbra al Adam,

Sh-Moise-l lo, cu zãconea-lji tinjisitã,

Ãl lo shi Abel, Noe shi Abraham,

Sh-Davidlu-atsel cu lira tãhminsitã,

Shi-Israel cu-atselji di-unã farã sh-numã,

Shi cu Rahina multu zilipsitã

Sh-multsã-altsã; ma vream s-ts-u badz tu cãrtsunã

Cà nu-avea pãn la elji duhuri prufitsãti

S-agiungã-n tser, din lumea-atsea s-adunã”.

Sh-cà zbra, noi nu shideam cu ininji plãmti,

Ma-ù tritseam pãdurea tãfoasã-noapti,

Pãdurea dzãc, di-aumbri ãndisati.

Nu imnàm multu sh-nu earam sh-diparti

Di-Aheron, cãndu foc vidzui ãn dzari,

Tsi lunjina di noaptea nã bunã parti.

Shi fãr di s-escu-aproapea, prin lutseari

`Ndzãnai un stog di itsrã, ca vãsiljeadz

Shidea-n migilisi tuts pi-unã cãrari.

“O, tini, cari tu càrtsã-anami badz,

Am car` su-atselji a curi doxã sh-hari,

Di dertea-a tutslor alantsã aleadzi?”

Shi el a njeia: “A lor numã mari

Tsi shi-azã vãiseashti pristi loc, la voi,

Sh-tu-aestã etã lã-adutsi-a lor dari”.

Shi-atumtsea nã boatsi zghili cãt la noi:

“Doxãsits poetlu fãr moarti; duhlu-a lui

Ãnchisit di-aoatsi sh-si toarnã nãpoi”.

Sh-cãndu tãcu, patru di itsrãlji vidzui,

Shi nu s-pãrea cà pi-a lor fatsã domnea

Nitsi harauùa, nitsi-nvirnarea. Vrui

Sã-ntreb ti elji, ma domnul a meù: “Mãtrea

Cãtã-atsel tsi poartã coarda di oshtean

Shi ca vãsilje dininti-a lor fudzea.

El shi-u Homer, poetlu-atsel suveran,

Horatsiù i-alantu, avdzãt cãntãtor,

Ovidiù al treilea-i, sh-tu soni-i Lucan.

Sh-tsicara cà cu-alãvdarea spusã-a lor

Mi-alavdã, io doxa, mari i njicã,

Cu elji u-mpartu; scljeamã bunji sun la zbor”.

Ashi cà, sculiea-ù vidzui anticã

A bardului cu versul scãntiljitor,

Tsi pristi elji ca shain s-mutã nica.

Sh-deapoa, dupã tsi-n tsercljiul, dushi di un dor,

Zbrãrã heam, cùt la io semnu featsirã

Sh-domnul meù hamu-arãsi la semnlu-a lor.

Mari tinjii deapoa nji spusirã

Cara mi-apruchearã-al sheasilea-ntri elji

Tsi-a lumiljei psifilji lj-favrisirã.

Imnai deapoa cãt la dzarea di scãntelji

Shi msheati zboarã calea nj-li-am ligatã,

Tsi nu s-da cà s-hibã spusi din cundelj.

Shi-agiumti deapoa di-nghios dit nã palatã

Di sheapti stiznji streasã sh-loatã-n bratsã,

Shi-avigra-lji di-unã apã-anvãrligatã,

Tricum apa-ashi cum caltsã pi gljeatsã;

Pit sheapti portsã,-n polji di-unã curii

Agiumsim la loc di-aumbrã sh-virdeatsã.

Pi valea-atsea duhuri imiri, zgurii,

Cu oclji linoshi sh-vidzutã chibari

Zbra cu bots dultsi sh-grai lãrgurii.

Sh-ta s-vã-aibã-ntr-oclji-ntreaga cetã-n dzari,

Nã trapsim pi-unã dzeanã,-nsus, gulitã,

Cari li vigljea-aumbratili agri.

Aclotsi, tu vãloaga gilisitã,

Dininti nji-inshirã primãritslji-atselji

Di car` shi-azã nji-u inima-nsuritã.

Electra u vidzui shi cu tuts a ljei

Shi cu tut elji shi Hector shi Enea,

Tsezar, ocljilji di vultur, piningã elji.

Cama nanãparti Pantasilea,

Camila deapoa, vãsiljelu latin,

Cu tut featã, nicuchirã-al Enea,

Shi Brutus cari lu-avinà-atsel Tarqui,

Lucretsiea, Iuliea, Martsiea shi, nanãparti,

Iu shidea singur tu-un chioshcu, Saladin.

Cum mãtream deapoa totna ma diparti,

Ãl vidzui a carturarlor pãrinti

Shidzut cu-un gãrdelj di psihi di-unã parti.

Tuts lji-aù tinjii sh-lu-ntreabã ti minti,

Ma Platon sh-Sovrate-atsel pirmitusit

Di-avigra lji sta shi-s di tuts ma ninti.

El dinãpoi shi-atsel cu-atomili-nfrãtsit,

Shi Dioghen, Tales, Anaxagora,

Sh-nica sh-Empedocle, Zenon, Aeroclit;

Atsel dit lilici dzamã tsi stricura,

Dioscorid, shi Tulius shi Orfeù,

Lin shi Seneca ma tu vali-archiushurat;

Shi Hipocrit, Galien shi Ptolemeù,

Avitsena, Euclid shi-anaparti

Shi-Averoes tsi-ngrãpsi ti corifeù.

Nu pot sã spun ti cafi un aparti,

Cà fapti-s multi, sh-grama greù nj-si dutsi

Shi multu-aràù mi-ntsapã lunga carti.

Di sheasi cãts earam noi doi nã-arupsim

Shi, cara vdzim dit vãloaga sirinã,

Tu loc di shcljimbur noi deapoa nã-agiumsim,

Pri iu putes nu scãntilje lunjinã.

CÃNTAREA V

Defturlu tserclju. Giudicãtorlu-a Cãtrànjlor:

Minos. Amãrtioshlji-a sivdàlui. Francesca di

Rimini shi Paolo Malatesta. Pirmiflu-a lor di

vreari sh-di moarti.

Di tu protlu bãrnu iu dipush ashi

Tu-al doilea, tsi ma stres ãnvãrtusheashti

Ma zorea-i ma mari tsi u-apãnghisi.

Aclo pi prag sta Minos shi-ngrãpseashti,

Alatusi caftã, sh-deapoaea, turbat,

Ashi coada-lji cum shi-u shutsã, yixeashti.

Cãt dininti-agiundzi, duhlu blãstimat

Pãn-pi-per alatusea-ù da tu padi,

Shi el tsi-shi acãchiseashti la picat,

Lji-aflã loc tu cãtrànji sh-dimãndã lj-deadi

Di cãti ori cu coada shi shi strindzi lats,

Ahãnti bãrni pi shcãmbã sh-si scadi;

Dininti daima lj-suntu multsã-adunats

Shi-aràdz, aràdz agiung` la giudicari,

Zburàscu, avdu sh-tu fundu suntu-arcats.

“Tini tsi-ù caltsã casa di-nvirnari,

Cãt mi-ndzãnà el gros la mini sh-greashti,

Sh-zorlea shi-u curmã ehtra-lji numãtseari,

Pi car’ ti-ndrupãshi? Jgljioatili-afireats-li!

S-nu ti-arãdã largul prag. `Ngãtan s-ti fats!”

Shi Maghistrul: “Minos, duri-i zghileari!

Pi calea-a lui tini-ambodyiuri s-nu tsã badz

Atsea-i vrearea-n tseruri `nsus; s-u strãxeascã

S-cadi omlu. Altã-ntribari s-nu fats”.

Ducheam tora pãduri va s-vãzeascã

Scãrcicari shi-uhtàri anati-mpriunã,

Tu-ascumtishuri murdzã loarã s-anvãrteascã,

Pri iu putes ni soari nu-i, ni lunã

Shi tutã era trunduitã-ansari

Sh-surdã zghearã ca-amarea tu fãrtunã.

Irushea-a dracui tsi putes nu moari

Lj-poartã mortsãlji dupã vrearea-lji, urgheashti,

Shi-agru lji-agudeashti-n serta vãltoari.

Sh-cãndu spidoasa-lji zmuldzi shi-nchiseashti,

Bucnescu zghileri sh-deapir lungu-n vali

Shi blãsteami la-atsel tsi chiulueashti.

Vidzui deapoa cà-n ehtra-aestã cali-s

Giudicats atselji tsi-n cap sclãvuirã

Putearea-n mintsã-a miràchlor dit carni.

Sh-cum pi-àrchi bair-bair s-silighirã

Shi fug di toamna-atselji pulji tsi largu s-duc,

Ashi sh-elji dushi di vintu s-silighirã,

Ãnsus, ãnghios, gãrmadã, fãrã di trup,

Sh-daima sun pimtsã ta sh-si-nfashi-n piciur,

Sh-s-azboairã sh-s-uhteadzã totna, cu grama sun.

Sh-cum lelitslji sh-cãntã shcljimlu cu zghicuri

Sh-cãrdul a lor nã dirã lungã-nscrii,

Ashi vidzui n-erã cum yin cu plãnguri

Un bair lungu dus di sindilii

Shi-ntribai: “Maghistre, cari-s naca-ts vedz,

Glubãitslji di noaptea mulidii?”

“`Tsea-n frãmtea-a lãntor s-azboairã tsi u-aledz

N-lumi fu vãsiloanji nã etã-altã,

Apãndãsi el, sh-domni milets ãntredz;

Ma-ahãt oraxili-azvarna u-aù loatã,

Tsi pãnghie-ù bagã-n zãconji ãn lumi

Cà s-nu tsiva s-hibã loatã ti-aspartã.

Semiramida-i ea sh-tu càrts` sã spuni

Cà-lji fu al Ninus muljeari sh-cà bãnà

Pri-aclo iu-az` sultanlu craleanji supuni.

Di sivdà parti alantsã sh-lu curmã

Gljemlu-a banãljei sh-lu-arshunà bãrbatlu;

Cu eali sh-Cleopatra-n migilis s-anà,

Sta sh-Elena, tsi lu-apreasi turbatlu

Polim di geaba faptu-ahãntã iami,

Sh-tu-alumtã-i mortu,-Ahile, neaspãreatlu.

Mãtream shi cãtã la Tristan shi Paris”.

Shi-ashi pi-aradã nji-u spusi jilirea-a

Frãmtsãlor di-a sivdailjei cripari.

Ma, ascultãnd` cum deapinã-amintirea

Ti cavaleri shi doamni di-altã etã,

Mi-azvimsi njila di vrea-nji cher duchirea

Shi dzãsh: “Poete, s-lã grescu dit cetã

Atselji doi tsi-n migilisi grits vor s-higã

Sh-ca peanã di neauùã lishori ma tsã-lji vedzã”.

“Aproapea, dzãsi, cãndu-ari ta s-hibã,

Pi sivdàlu tsi lã-ù sapã groapa

Plãcãrsea-lji ta s-aproachi shi va s-yinã”.

Mash cãt lj-pimsi vintul di noi aproapea

Sh-lã dzãsh: “Zburãts, ma s-nu vã pingã ponlu,

O, ininji frãmti, sh-vã-i dat zborlu-n prapa”.

Ca pãrunghilji, cãndu sh-lji dutsi dorlu

Tu cuibul dultsi, sh-tind` àrchi lishoari

Shi-idyea vreari cà-l dutsi-nyii-azboirlu,

Ashi sh-elji cãt la noi, dit ceta-n cari

Didona-i, cu irushea dushmãnsitã,

Ahãntu foc bãgai tu-a mea-aurlari.

O suflit bun sh-chibar ti-ai pidipsitã

S-agiundzã-aoa, noi, tsi loclu nã iami

Cu-a voastã sãndzã-n lumi lu-am arushitã,

Tatãl din tser ma s-nu lu-aveam dushmani,

Vrea-l plãcãrseam s-tsã da moarti lishoarã,

Sh-ti soarta tsi nã-i datã dà mirami.

Ma s-vrei s-u-ascultsã spunearea-nã-amarã

I s-nã-ntreghi, va ti-ascultàm sh-va tsã spunim,

Pãnã tsi vintul nu-a s-ljea s-tragã iarã.

Tsitatea-n cari mi feci mini-n lumi

Pi meal adastã-aclo iu Padlu moari

Cu-arãcãili, shi-apa shi-u vearsã-n spumi.

Sivdàlu tsi tu-atselji aleptsãlji trisari

Tu sirtu-l lo cu-a mea fãpturã, moartã

Cum shi-azã, cara nj-ticneashti, mi doari.

Sivdàlu cari-a vrutslor nu lã ljeartã

Di preplu-lji vrut ti daimalui mi ligà,

Di, cum vedz, nu-ari sh-tiran s-nã dispartã.

Sivdàlu nã idyi moarti nã-l curmà:

`Tsel tsi vatãmã fund` di cãtrànji lu-ashteaptã”,

Ashi zburã. Sh-cum shideam, cà mi-nvirnà,

Glubãearea-a lor tulmãcitã-n faptã,

Alãsai prosuplu-nghios, cãtã-mpadi,

Pãn tsi Verghil: “Tsi-ai?” gri ca-n ciuciuratã.

Tãrdzãù, cãndu boatsea-nji ca zbor ãshi si-avdi:

“O, cãti yisi shi tsi dor s-bãneadzã

Lj-pimsi, dzãsi, aeshtsã-n groapa-aratsi!”

Shi shtsãt la elji: <Francesca> dzãsh, pi fatsã

Nji-ashternu làcrãnji dorlu-a tàù sh-dirinlu;

Ma spuni-nji tini, cãndu earats iatsã

Shi nica dultsi vã eara suschirlu,

Cum di cãdzut tu sirtul pirazmadzlor

Shi-a sivdàlui lj-lu duchit virinlu?”

Nu-i dirin ma mari tu-anjlji-a cripàrlor

Dicãt - apãndãsi-n lãcrãnji sh-sãlbitsã -

S-tsã-aduts aminti ti oara-a hareilor.

Shi domnul a tàù u shtii. Cara sã-nji dzãts

S-tsã spun dorlu cum nã-agiumsi pistaneù,

Cu suschir shi grai spunearea va nji-u-avdzãts.

Citeam nãoarã cum ãl cãlcà din greù

Cavalerlu-atsel Lanselot bash vrearea;

Singuri earam sh-neamãrtioshi ea sh-cu eù.

Daima-acrifa nã-astãvãrseam videarea

Shi-idyea mirachi fatsãli nã pãli;

Sh-mash un vers nã-azvimsi duchimãsearea.

Cãnd` dghivãseam cum arãslu zilipsit

Ãlji lu bùshe pi gura-a ljei Lanselot,

Aestu tsi nji-u di daima nifudzit

Mi bãshe sh-nã trimburari eara tot;

Di-atumtsea-nclo nu dghivãsim canoarã

Cà ti noi doilji fu cartea Galeot”.

Shi-aclo iu un di noi dzãtsea cu zboarã,

Alantu plãndzea, ashi cà, ispati

Cà-nji freadzi njila, zbor shi-a mea injoarã,

Cãdzui cum mash un mortu s-cadã poati.

CÃNTAREA VI

Tsercljiul al treilea. Cherber. Ciaco zburashti ti

Florentsa shi-lji pruveadi surghiunea-al Dante.

Ma-amãnat, cãndu mintea-nji prãmãsitã

Di njila tsi u-aveam duchitã ti elji

Sh-si ca-ashtirnu di jealea scãnjisitã,

Iu tsi sã-nji mãtream di-avigra pi la schelji

Sh-vrea mi shtsam, videam pit vàljiuri afundi

Tut alti ghizài shi-altsã bãtuts dirbidelji.

Tu bãrnul al treilea mi-aflam, pri iundi

Di etã, agrã, aratsi, nihitã

Sh-di daima idyea, ploaea ti spitrundi.

Neauùã, grãndinã, apa dip mãryitã

Pit gremuri lai cu gãleata cad ploi

Shi greù amputi loclu di sum sloatã.

Shi Cherber, prici aharã, sum pãvonji,

Dit trei gurmadzã-alatrã-n puvrii

Pi-atselji tsi dzacã tu làschi shi tu ploi.

Un bric largu, barba cinushi yii

Shi oclji-apreshi el ari, ca tucinjlji,

Shi-unglji cu cari-arupi di mortsãlji plãyii.

Tuts aurlã tu ploai has ca cãnjlji

Sh-cum s-shutsã-a s-dzãts cà-s pi suli-a fridzeari,

Shi bratslu-afirescu-ndrupãt pi mãnjli.

Cãnd` Cheber, limbritsa, nã veadi-n gljets mari

Cascã trei guri sh-dints` di prici scoasi,

Cutrimburat din cap pãn la cicioari.

Atumtsea Verghil, cu mãnji uspitoasi

Lo di loc nã grundi, sh-cum aruts pitã,

Arcà cu ea tu gurili bãloasi.

Ca pricea cari-alatrã lishinatã

Sh-tatsi deapoa, ma sã-lji dai, ca limoshlji

Tsi s-agunjisescu s-mãcã sh-sã-ngljitã,

Ashi cu natslu mãryit shi-aroshi oclji

Tãcu shi Cherber cari-alatrã-apus,

Cà s-surdzã s-vrea pri-aclotsi-amãrtioshlji.

Sh-trapsim, sh-calea nã mãtrea, di-nsus,

Tu ploaea tsi di daima doamnã l-easti,

Pustuchei tsi trupuri s-par, ma nu-s.

Durnjea teshi pãnã di unlu tu laspi

Shi-unlu mash, cãndu nã-ndzãnà pi hãndachi

Pi dininti-a lui, s-mutà di-unã parti.

“O, tini-agiumt` tu-arãdzãmlu-nji, cu pachi,

Cãnoashti-mi, gri, ma s-pots, di tu ceatã,

Cà bãnam cãnd` fushi tut ti istindachi”.

Shi-apãndãsii: “Durearea tsi tsã-i datã

U-avinà, poati, fatsa-ts di la mini,

Di-nji pari cà nu-ù vidzui vroarã tu njeatã.

Ma cari hii di-ahãt caimo ti tsãni?

Cà sh-cara s-avea nã globã ma greauùã

Nu-avea unã sh-ma anustã, ved ghini”.

Sh-nji-u turnà: “Atsea-a ta `mplinã caleauùã

Di-nchizmã tsi sã spirlindzi sh-pit lumi

Mi-apãnghisi-n bana-nji sirinã-a meauùã.

Has Ciaco-a tàlji mi cãnushtea pi numi;

Ca hãrãp, fãrã di sat mi nãfãtii

Sh-ti-atsea zate dzac io sum ploi shi brumi.

Sh-nu hiù singur; ahtàri shi greali-amãrtii

Li pãltescu shi-idyea ghizai lj-strindzi

Tuts atselji di-avigra”. Sh-ma multu nu gri.

“O, Ciaco, dzãsh, durearea-a ta mi frãndzi

Shi-amàri làcrãnji da di-ntr-oclji s-nji scoatã;

Ma spuni-nji, ma sã shtii, iu poa` s-agiundzi

Cãrpolu-a nostu-n urbea-n dauùã-adratã

Sh-cum di-acãtsà zãrtsinji `ngrãnjea-n patrida?

Nu s-aflà-n ea un om cu mintea-aprinatã?”

Dzãsi: “`Ngrãnjea di padi ma s-nu sh-lji da,

Va s-agudeascã shi-nciupats urgheashti

Alghilji atselji Lailji nafoarã va-lji da.

Ma shi putearea-a lushtor tut ma creashti

Sh-tu ni-mplinji trei anji elji va sh-lji chiseadzã,

Prin vetea-a unlui tsi-az` pi-ndauùã easti.

Multsã-anji fãdulji, cu frãmtea-nsus va s-sheadã,

Shi va-lji tsãnã-azvimtsãlji sum sclãvilji

Cãt tsi s-blastimã elji shi plãmtsã s-sheadã.

Tinjisits sun mash doi, ma nu-aù tãhmilji:

Fãduleatsa,-nchizma sh-tutã scljinceamea

Furã scãntelji tsi-adusirã-ngrãnjilji”.

Bitsi cu-aesti lãcãrmata-lji zbrarea

Shi-lji dzãsh atumtsea: “Ai njilã cu mini

Sh-cara sã-nji dai sãnãdiea-atsea marea.

Ti-Arigo, Mosca, falã-n farã sh-sini,

Ti Rusticuci sh-Farinata grãea-nji,

Tegheai shi tuts tsi lucrarã ti ghini.

Elji iu suntu? Ai njilã shi lafea-nji,

Cà voi sã shtiù de-aroilu-n njeari lj-neacã

I cãtranea-n fund` lj-frãndzi cu ghizaea-lji”.

Di nai ma-aràilji ca sfulgu sh-si leagã

Shi-alti cãbàts zorlea lj-trag tut ma-ahãnda;

Ma s-tsã dipunji, va lã-ù ducheshtsã treaca”.

Sh-cãndu-a s-hii pi-a lumiljei dultsea zala,

Ma cãntã shi ti mini cãtivroarã.

Alti nu-ts spun shi-apandasea-i ahãnta”.

Sh-cãt dzãsi-ashi mi ca mãtri nã oarã

Di tes, sh-tu laspea-a pàrtsãlor, mintitã,

Sh-tuts orghilji dit cetã pi bric s-arcarã.

Gri Verghil: “S-dishteaptã nu shi-u-ngrãpsitã

Pãn tsi di trumbetsli-anghiljlor hãbarea-a

Silãljei tsi nu-lji va nu-i hãbãrsitã.

Elji tuts atumtsea groapa-a shi-u-aflã iara

Shi iara-adrats di càrnuri sh-mãdãlari,

Sh-tut loclu-a s-hearbã di-a lor glubãearea”.

Cu zburarea-ashi ti bana yinitoari

Imnam preagalea, pi-apuntsã mãryiti

Di-aumbri, làschi, ploi shi-azvinturari.

“Maghistre, dzãsh, tirànjli scãnjisiti

Dupã giudets va lã creascã vãriea?

Va s-hibã ma molji i iara-ahãt di fripti?”

“Adu-ts-u-aminti, gri, Filosofiea:

Tut tsi s-featsi ma greù sh-sarpu ducheashti

Dureri i pon, ma dultsi-i hãrcupiea.

Sh-bash di-aoa tora cu blãstem tsi easti

Perfectsãljea s-u shtibã nu lji-u datã,

Di grama-l leagã dorlu-atsel tsi hearbi”.

Ashi, cu zbor ma mult` ditsi-ngrãpsitã.

Anvãrliga-l bãtum bãrnul al Satan

Shi-agiumsim noi aclo iu hima-ngljitã,

Deadim di Pluto, multu marli dushman.

CÃNTAREA VII

Tsercljiul al paturlea: Scljincilji shi-atselji cu

mãna-aspartã. Pluto. Ti soarta. Strãbãtearea tu-al

tsintsilea tsercljiu. Inãtceadzlji.

Pape Satan, papi Satan aleppe!”

Cu boatsi sarpã Pluto spuni zboari,

Sh-bunacicul mintimen tsi-n tuti-alept-e

Nj-deadi indati sh-dzãsi: “Nu ti-aspari,

Cà calea-nghios nu poa` s-nã-ncheadicã,

Cãt tsi sã-lji hibã mari-a ljei puteari”.

Shi shtsãt la fatsa-a priciljei znjearicã:

“Tini tats, gri, lup blãstimat tu yeari,

Sh-singur fà-ts cà yearea-n tini s-disicã.

Nu-nchisim tu-ahãndinjli cu nishteari;

Aestã shi-u vrearea-n tser, iu Mihali

U-arãzgãnsi fãdula prãmãseari”.

Cum cad gãrmadã pãndzãli cãndu, ia-li,

Sh-si frãndzi tu fãrtunã catartul,

Ashi cãdzu sh-Pluto ti mari jeali.

Shi-nchisim noi ti tu tsercljiul al patrul,

Tut ma-ahãnda tu ehtra di cãldari

Sh-tsi-adunã din lumi tut tsi-i ma-aspartul.

“O,-ndreaptà giudicatà! More-m cari

Ahtàri tirànji sh-ghizài ãngrãmãdeashti?

Cãtse-amãrtiea-ahãt di greù nã doari?

Cum sh-si frãndzi dalga cãndu-agudeashti-n

Dalga dushmanã-n Haribda tu-amari,

Ashi shi-aoa miletea s-anvãrteashti.

Dauùã ceti, shi-arcutescu fãrã stari

Vãrii cu cheptul, `mãrtioshlji grescu

Shi yin gãrdelji, cum nu-i vidzut ma mari,

Troarã s-agudescu sh-deapoa zghilescu:

“Titsi-adunat, lã strigã, cu eti?”

“Voi titsi hãrgit?” alantsã lã zbràscu.

Shi-avigra s-shutsã pit negurli shcreti

Di daùli pàrtsã dushmãneshtsãli-ashcheri,

Shi strigã zboarã-n fatsã, di ibreti;

Sh-cãt agiundzea la loclu di-andãmãseri

Sh-trãdzea-ndreptu la deftura shutsari,

Shi loat atumtsea di njilã sh-ciuduseri,

Dzãsh: “Maghistre, spuni-nji, ai njilueari,

Di-astãnga-aoa, tu bãrnul cari cascã,

S-hibã preftsã-aeshtsã tsi-shi fac tindeari?”

“Elji tuts, apãndãsi,-n bana lumeascã

Nu vrurã s-bagã pãradz nanãparti,

Ni nu shtiurã cu trop ta s-hãrgeascã.

Bash elji u spun, `lãtrãnd cu bots asparti,

Cãndu s-bat, ti iu deapoaea,-n pidimadz,

Ehtra-amãrtii ceta lã-ù disparti.

Shi-atselji tsi-n creashtic s-fãr di peri alãsats

Sh-papanji i cardinalji furã-astãvãrsits,

Tsi-n scljinceami-n lumi preaclji nu-aflji alts`”.

“Maghistre, dzãsh, taha sh-la migilisi

Va s-daù di niscãntsã di-atselji cari

Cu-ahtàri-amãrtii tsi-n lumi sun mãryits”.

“Greù ti-arãdz, apãndãsi cu-nvirnari;

Bana-aspartã tu elji alasã damcã

Shi nu s-poati sã-lji cãnoshtsã ca-ahtari.

Ti daima tu dauùã ceturi va s-batã:

Cu bushi streasi-aeshtsã, dit chivurã

Va s-mutã, shi-alantsã, sh-cu percea loatã.

Sãmtul tser, un trop cara nu-avurã,

Lu-alãxirã-n loclu-aest` ti-nciupari

Tsi-l vedz shi singur, fãrdi zbor sã-nji curã.

Sh-tut ashi pots s-vedz tsi minciunã mari-s

Atseali-a Soartãljei tsi-s dati, spuni,

Tsi-ngrãnji-aduc sh-pingu la dispãrtsari.

Nu-a s-agiungã tutã malma din lumi

Ni-atsea tsi-i, ni-atsea tsi fu ta s-li tsãnã

Niheamã-n loc s-nu fugã-aesti turmi”.

Spuni-nji, maghistre, ai njilã, nu-amãnã

Tsi shi-u Soarta ti cari grishi ma ninti,

Cà-averli-n lumi sh-li tsãni tu mãnã?”

Lu-ntribai. “Anvãrlji vã hits tu minti

Shi greù vã neacã nishtearea-n laspi!

Ascultã-mi tsi-a tsã spun shi ljea-aminti.

‘Tsel tsi-n el bagã tut tsi shtiintsã easti

Featsi shi tseruri shi domnji tãroarã

Shi-isa-mpãrtsari-a videalãljei featsi,

Ashi cà-n tuti pàrtsã sã stricoarã;

Tut ashi shi-a nishenjlor di tu lumi

Sh-bãgà doamnã ni-aspãreatã vroarã,

Tsi-mparti-averi pristi loc sh-lucri buni

Din bãrnu-n bãrnu, la fcior di tatã,

Ca ti-inati-a vrerlor dit mintea-a omlui;

Ti-atsea cãndu nã mileti s-analtã,

Plãndzi-altã, dupã-a soartãljei vulii

Tsi-ascumtã nã-i, ca shearpili tu brazdã.

Nu-lji tsãni cheptu-a voastã urnimii.

Ea sh-giudicã, ãndreadzi shi-shi axeashti,

Ca anghiljlji-a lor, a ljei vãsilii.

Di-alãxerli di daima nu dãnãseashti:

Avinatã-i di zorea shi-i hirescu

Cà tu-avinarea-lji tut altsãlji hãrseashti.

Aestã-i Soarta pi cari s-nãirescu

`Tselji tsi s-cadi s-u-alavdã; ma gileapi

Elji nu-lji pãltescu sh-daima u lãescu.

Ma ea nu-avdi shi nu-lji ljea tu isapi;

Sh-cosarlu-l shutsã cu-atselji tsi prots lji shtim,

Daima shenã, sh-fãr gaileadz i fricã-n geapi.

Sh-tora la tiran ma mari sã-nchisim

Cà-arada cad stealili tsi-n dzinicã

Didea noi cãndu-nchisim. S-nã-agunjisim.

`L tãljem bãrnul pãn la mealu di-andicra

Pit un izvur tsi hearbi sh-chiulueashti

Cupanji s-curã, adratã-n dalga-lji njicã.

Eara nã apã cinushi-arusheashti

Sh-dipusim pi tu calea-a ljei strãmbatã,

Sh-sutsatã nã fu dalga-lji tsi murneashti.

Dighios tu muceara Stix pãtidzatã

S-vearsã-arãùlu iu-shi dipuni-arãpa

La polji di-arãpa greù aspindzuratã.

Sh-tu làschi nj-ved, cu mãtrita-nji hãrãpa,

Iatsã umti tu bãtãchi, tsi shidea

Cu truplu gol, sh-fatsa-apreasã, ca hãrta.

Angãnati di turbarea s-agudea

Cu mãnji, cu cap, cu cheptu, sh-cu cicioari

Shi carnea tutã shunitsã shi-u-arupea.

S-pirpilescu-aoa, tu-apa stãtãtoari,

Inãtceadzlji cu suflitli apreasi,

Dzãsi Verghil. Ma-nghios, pi sum vãltoari,

Ari shi-altsãlji tsi-shi plãngu dzãli-asteasi

Sh-mutã-nsus bishits di làschi groasi, scrum,

Cum sh-singur vedz, mãtrita-ts iu sh-si teasi.

Hiptsã tu loc aurlã: “Arài nã fum

Sum isiha, dultsea-a soarlii lunjinã

Sh-tu-a leaniljei apanghiu-n hãzuri cãdzum,

Ti-atsea tora scãnjisim tu nigljinã”.

Aestu-i imnul tsi-n frãmturi ansari

Sh-lã hãrcheashti dit gushea daima-mplinã.

Tricum ashitsi-avigra, cu mãtreari

La-atselji tsi-shi fac di laspea mãshcãturã,

Sh-pit laspea shi mealuri s-duc hulandari,

Sh-dip ca tu soni deadim di-unã culã.

CÃNTAREA VIII

Tsercljiul al tsintsiljea: Inãtceadzlji. Tritsearea-a

arãùlui Stix tu cãravea-al Fleghias. Filipo Arghenti.

Tsitatea Dite.

Dzãc ma, s-tradzim, cà pãnã tsi nu-agiundzim

Mãtrim ãnsus la ea, la-analta culã,

La cima-a ljeitsi dzàrli li spitrundi.

Cà dauùã lãmbàdz n-creashtic hipti lj-furã

Sh-nã-a treia-n dzari, tsi-apãndãsea-n noapti,

Mãtrim tu-nsus. Sh-deapoaea-l cãscai ãn gurã

`Tsel tsi-i `mplin di minti-n naeti sh-fapti,

Sh-lu-ntribai: “Am videalã cari-apreasi

Sh-pirili tsi-shi ciuciurã tu noapti?”

“Mãtrea tu-nsus pi dàldzãli lãvoasi

Sh-tãroarã-a s-ducheshtsã cà tsi-avem gritã

Ma s-pots s-vedz la botsli-n dzari niguroasi”.

Putes din coardã nu bucni sãyitã

Ma-agonjea shi-nyii tsi cãravea-atsea

Sh-tãljea era, zveltã, ninfricuitã

Sh-pristi-api cãtã la noi ãshi dipunea,

Cu-un singur om la timonjea, mash su-l vedz,

Tsi greù striga: “Ti-acãtsàm! Nãpoi s-nu ljeai!”

Shi-lji gri Verghil: “O, Fleghias, geaba greshts`,

Va nã-ai, tu pidimadz cara s-ti-acats,

Mash cãt va s-tritsem di car` ti-agnusedz”.

Cum a-nglãritlui, cãndu s-avdã lji-u dat`

Cà shi-u arãs shi mãshcari ducheashti,

Ashi sh-Fleghis di-inati shi-u spumat.

Maghistrul meù prot tu varcã-nchiseashti,

Shi-nji si pricadi cu mãna-lji pi-apunti

Shi-atumtsea duchii cà s-hãnducuseashti.

Shi-unã tsi noi nà-alinàm, veacljea luntri,

Ma greauùã pi dàldzã,-nchisi ma crundu,

Ca di-alti ori, sã-shi talji-ahãndinji multi.

Sh-iu-anutam pi-api shidzuti tsi suntu,

`Ngrupat un duh cutidzà ta s-mãrmurã:

“Cari hii, di-ts calts` shtiutili di multu?”

“Moartea ma s-calcu nu va s-armãn, zburãi.

Ma tini tsi-n làschi tsã nets durearea?”

“Escu duh tsi plãngu”, cu fãrmac zburã.

Shi-atumtsea io: “Cu plãngul shi cu yearea

Armãni-ts, cà ti duchii di cãti spunji,

Sh-tsi cà nigljina ts-u mãryeashti chearea”.

Sh-li teasi-atumtsea la cãravea-a lui mãnji,

Shi domnul a meù sh-lu dãplãsi-agnusit,

Sh-lji-aurlà: “Tu bãtãchi, cu-alantsã cãnji!”

Mi lo-mbratsã deapoa shi, hãristusit,

Ãnji mi bãshe shi-nji dzãsi: “Suflit mari

Cahara di mà-ta iu fushi chiuluit.

Duhlu-aest` di fãdul nu-avu sots sum soari;

Tsiva nãpoi nu-alãsà ta s-dzãts cà-i bun,

Sh-ti-atsea-i tora acãtsat di turbari.

Sh-cãts di-atselji tsi dzãc cà-n scamnu riganji sun

Va s-arcuteascã ca portsã-aoa, pruved,

Di-agnos shi-atimuseri dupã elji armãn!”

“Maghistre, dzãsh, multu voi cà ta su-l ved

Avultusit pãnã-n creashtic tu-alsivã,

Pãnã him tu-aesti cripàri di loc shcret”.

Dzãsi Verghil: “Mirachea-ari s-tsã hibã,

Nãinti su-l vedz mealu, ãmplinitã,

Cà sh-hãrzeshtsã-atsea harauùã-a ta s-hibã”.

Nu tricu multu sh-cata-avultusitã

Tuts pi pãltàri di-ansãrirã ca gãirush,

Di shi-azã-analtsã-n tseruri hrisusitã.

“Ansãrits, zghilea, pi el! Tsãnets-lu tuts!”

Shi, dzãndzãvoasa-aumbrã florentinã

Ea singura sh-si fãtsea shunits-shunits.

Nu-i izoti pirmiflu-n loc sã-nji tsãnã:

Ti-atsea spun cà un halat surd` mi featsi

S-u caftu-ntr-oclji peana di lunjinã.

“Dininti-nã tsitatea Dite treatsi,

Nj-dzãsi maghistrul, tsi-ascundi sum tsutscã

Unjida di-aumbri sh-durerli apreasi”.

“Ved ghini, ãlji dzãsh, maghistre, la mutsca

Ca tsiva culi di giumii,-n vizine,

Mãzii, canda es dit loc, ca fuscã”.

Shi el atumtsealui: “Tu dãgoara-a ljei

Pira eternã li tsindzi shi-ngljiti,

Cãti ts-vedz valea,-n fundlu-a cãtraniljei.

Shi-agiumsim noi la grochli-ahãndusiti

Tsi-avigra-ù tsãn tsitatea-n pãrcãzoani,

Cu stiznji groasi, di her mãstrãpsiti.

Sh-cara-anvãrligàm pi-apili pãvoanji,

Cãrãvyearlu zbrã, la meal cãt agiumsim:

“Inshits, gri, agiumsit la ushi, oaminji!”

Cama di-unã njilji la poartã-ndzãnim

Drats apreshi tsi-aurlã cu bots asparti:

Car` i-atsel tsi fãr di moartea sã-lji vini

Strãbati-n lumea-a duhurlor moarti?”

Featsi Verghil un semn` cà s-lji-mbuneascã,

Sh-cu elji dusi sh-si urnipseascã-aparti.

Shi-apuituits atumtsea, s-mi yixeascã,

Shi-al Verghil lji-aurlarã: “Di doilji voi

Yina singur. Alantu sã-nchiseascã.

Shi-acatsã calea singur ti nãpoi,

Ma s-va shi shtii pit noaptea sã strãbatã;

Tini tsi-l duseshi, tini-a s-armãnji la noi!”

La zboarãli-a lui duchii cà mi-ntsapã

Pon tu hicati, nã frixi cu-amãrtii:

Di-nji pãrea cà-albã dzuùã nu-a s-ved altã.

“Maghistre scumpu, tsi-agiutor ãnji vinishi

Di-ahãti ori la ori greali shi cari

Di-arali shi piricljiuri mi-afirishi,

Nu mi-alasã, zghilii cu pãrmurari,

Sh-fu cà-n calea-nù va s-easã shi stihii,

S-nã-agunjisim pit veacljea-nã cãrari”.

Ma domnul a meù ninfricuit ãshi gri:

“S-nu ti-aspari, cà di Domnul hiù cãndãsit

Sh-canã nu poa` s-nã li tsãnã jgljioatili.

Ashteaptã-aoa shi suflitlu pidipsit

S-tsã hibã daima un izvur di nãdii;

Nu-ari s-ti-alas io pustu shi prãmãsit”.

Ashi-nchisi pribunlu-a meù pãrinti

Sh-mini nji-armash a shubeiljei pradã,

Cu-“a s-yinã i nu” tsi-nji si-alumta-n minti.

Nu shtiù sã spun desi s-loarã cu cavgã

Itsi s-lã spusi maghistrul aleptu,

Ma dupã stiznji tuts s-trapsirã gãrmadã.

Cu cljeai poarta-i lustursitã-n cheptu

Shi el ãnchisi tãcut sh-ca-ncãsurat

Ti iu shtea el cà shed io ta s-lu-ashteptu.

Imna ãnvirnat, tu pãltàri aplicat

Shi “Cari more, lu-avdzam cà spuni,

Nu mi strãxeashti-n jealnica tsitati?”

Sh-deapoa-a njeia: “Di yin cu-amãrãciuni,

Nu-ai fricã,-a u frãngu-aestã mileti,

Cari tsi s-hibã-atsel tsi-n calea-nji dipuni.

Cutidzarea-a lor ãi dit anjlji veclji,

Spusã pi prag di poarta ma cu-anami,

Cari-armasi di-atumtsea fãrã frenchi.

Pi ea li cãntashi a frixiljei grami:

Sh-traptã tu nãpoi, cãt la noi s-abati,

Din bãrnu-n bãrnu sh-tora vãr di straji,

Atsel prin cari-a s-intràm tu tsitati”.

CÃNTAREA IX

Tsercljiul al sheasilea. Eretitslji. Ningã poarta-a

tsitatiljei Dite. Treili Furii. Pitricutlu din tser.

Doilji poets strãbat tu tsitati. Eretitslji-ngrupats

tu grochi di foc.

Bãeauùa-alghitã tsi fatsa nji-u arsi

Cãndu-l vidzui cum yini nãpoi tãcut,

Ma-agonjea di pi-a lui virinlu-ashtearsi.

Ca-atsel tsi-ascultã shi-n cali shi-u shidzut,

Cà oclji-n dzàri, pit noaptea-n plumbu umtã

Nu-agiundzea di shinjeaclu sh-fumlu cãdzut.

Iara noi va s-anãchisim tu-alumtã,

Zbrã, cara s-nu... Dip sãmtã-i tu-arigeai:

“O, cum u-ahteptu-a tserlui gritã-ascumtã!”

Vidzui atumtsea cà fatsi-mbunari-a

Protlui zbor cu-atsel alantul cari

Altã soi naetea lj-fatsi spuneari.

Ma iara frixea tu unglji ãnji mi-ari

Cà io dideam a zboarãlor tãljeati

Ma lai tulmãceari di el, s-pari.

Tu-aest` fund` di burlidã de strãbati

Vãrnu duh dit Limblu, cari Dumnidzàù

Mash cu laea chirdãciuni sh-lu bati?”

Ashitsi-ntribai. Shi el: “Ara shi greù

`Nchiseashti vãrnul dit a noastã cetã

S-u batã calea-apucatã di ioù.

Sh-tu di prota; cà fui nãoarã, shcretã,

Di Eritrona cãndãsit, di ehtrea

Tsi-nyeadzã mortsãlji tu trup di-altã etã.

Cãt aveam moartã sh-mi-agiumsi zahmetea

S-u xitãsescu tsitatea pãn pi per

Sh-sã scot un duh dit bãrnul iu-i Iuda-azmetea.

Nu-i loc pri-aoatsi ma-ahãndos shi ma xen

Di tserlu cari s-shutsã tut sum soari

Ma nu ti-aspari; shtiù io cum su-l tritsem.

Laspea-aspartã tsi da-avigra-amputsari

Tsitatea-ù tsindzi sh-nu-i cãbili la-arài

S-agiundzem fãr di cãvgà shi turbari”.

Zburã ma multu; ma io pit alti càlji

Imnam ca chirut, shi oclji ãnji mãtrea

La cula-atsea-analta tsimtã-n piri lài,

Iu vidzui cà tu videalã sh-si ivea

Trei Furii sh-sãndzãna tuti treili

Hidri verdzã tu loc di bãrnuri avea

Sh-tu prosup cu vidzutã ca muljerli;

Sherchi groshi cusitsã, grei ca-arapani

Shi tu loc di perci, njitslji sherchi-atseilji,

Verghil, shtea cà-s huzmicheari-ali-amiroanji

Tsi-n cãtrànji domneshts` pristi mortsã, gri:

“Mãtrea-ts tora Eriniili-inãtcioanji.

Meghera-i atsea di nastãnga-ts, sã shtii;

Alecto-ndreapta-ts plãndzi-amar shi-ndreptlu

Tu mesi-i Tesitona”.-Ahãnti sh-gri.

Ma eali carnea shi-arupea pi cheptlu

Shi s-agudea cu-aurlari-ashitsi, di ioù

Mi-aprucheai aspãreat di psitlu, shcretlu.

Cu oclji-ncãrfãsits cãt la loclu-a meù

Sh-si jilea: “Meduzà, fà-l di cheatrã,

Cà nu-l freadzim la chiro atsel Teseù!”

“Fatsa-ascundi-ts cãnd` li-avdzã cum alatrã,

Cà fu cà Gorgona tsã si spubi-n trei

Nã etã-ntreagã nu-a tsã nedz la vatrã”.

Ashitsi zburã Verghil, shi oclji-a mei

Cu mãna-lji caldã lji-anvãli, dininti,

Cà nu bãga pi-a meali mãnji fimei.

O, voi, cari vã featsit shenji tu minti,

‘Ntrits cu seati tsi-anoimã-ascundi di iurdii,

Sum poshi-ascumti, ciudoasili cuvendi.

Apreasã-n dzari, pi dalga-lãvãshilji,

Di frixi-mplinã, yinea-azvarna boatsi,

Di apa-n mealuri s-agudea-n zvulii,

Ca vintul tsi tut adunã iu treatsi

Tsi sh-lu mutã ãncucutatili dãgori

Sh-pãdurli zmuldzi sh-tut bãgat s-aleadzi,

Sh-lumàchi frãndzi, sh-pulbirea-ù mutã-n niori,

Shi frãmtea-nsus shi-u tsãni-n fãduleatsã,

Sh-fatsi s-fugã sh-turmi sh-ciubanji sh-cãlãtori.

Masturlu-atumtsea, dizvãlinda-nji fatsã,

Nji zburã: “Mãtrea-nsus, pristi apã,

Aclo iu shinjeaclu-ndisat s-acatsã”.

Ca broshtsãlji cãndu-alagã ta s-ascapã

Sh-tu làschi s-hig, tu-apili-ahãndoasi

Nãpãrtica cãt sh-duchescu pi-aproapi,

Ashi nj-vidzui shi-aumbrili fricoasi

Din fatsa-a unlui om tsi-lji trãdzea-ntruna

Cà-l tritsea Stixul cu tsãruhi scoasi.

Cu-astãnga mãnã-avina-n ceamauna

Greauùa voahã tsi-l zãbunusea,-agnusit,

Fãr di-altã cripari dicãt atsea una.

Sh-cara-acãchisii cà di tserlu-i ivit,

Mãtrii la poet sh-cu-unã-ascãpirari

Cu-oclji mi pimsi sh-mi-ncljin tãpinusit.

Eh, tsi-atimuseari lj-lutsea-n mãtreari!

Di frencul di poarta cu vearga sh-deadi,

Vecljiul, shi-u pimsi-nclo fãrã-ncustari.

“O, voi, nihits, avinats din tser, s-veadi,

Cari nigljitari nã featsi, tsi puteri?

Zburã din praglu-a portsãlor di heari.

Cãtse vã-ncustats ahtàrlor di vreri

Tsi-n scupolu-a lor nu shtiù di pirazmadz,

Sh-vã li mãreashti scãnjiseri shi dureri?

Sã-lji tsãnits cheptu-a vã-agiutã la caimadz?

Agãrshit cà pi Cherber sh-si cãnoashti

Arehavlu per ãn creashtic sh-pi gurmadz?”

Sh-si shtsã deapoa, shi-nchisi cãt la mlashtinji

Shi has ca di-atsel cari da tu nãpoi

Altului gaile cãndu-a lui ãl pashti,

Ashitsi sh-el, nu zburã cãtã la noi;

Ma zborlu-lji sãmtu nã-nvãrtushe-n puteari

Sh-cãtã la portsã-nchisim noi amishdoi.

Praglu nã-l tricum fãrã di-ncustari,

Sh-io di seati sã shtiù, troarã, cum imnam

Tu jealnitsli stiznji tsi ghizài ari,

Cãt intràm avigra oclji nj-lji turnam

Sh-nã padi vidzui iu ghiderli-adastã,

Sh-caimo nispus, shi jeali cum zbor nu am.

Has ca di la Arles iu Rona cascã,

Has ca Pola iu-i bãrnu Carnarlu

Sh-Shi iu-aspealã-a Italiiljei coastã,

Njilji di mirmintsã-l chindisesc` pãrnarlu,

Ashi shi-aoa s-analtsã ca unjidã,

Ma multu ma jilos sh-lu spun amarlu;

Ca-anamisa piri ca di luschidã

Li tsingu tuti-n dãgoarã ca ahtàri,

Cum nu fu sh-herlu arsu ca cearnidã.

Ni unlu nu-shi purta sh-ploacea pi pãltàri

Shi-ahtari suschirari silighea tu vintu,

Cum mash durearea scoati sh-laili uhtàri.

Sh-dzãsh atumtsea: “Maghistre, cari suntu

Tuts atselji tsi dzac tu chivuri sh-fac zghileri

Di-a lor ponuri ãndreptu dit murmintu?”

“S-shutsã tu mirmintsã, dzãsi, tu ghideri

Eretitslji cu-a lor, shi pãnã-nsus

Di elji su-mplini; ni un loc nu-i fãr di elji.

Cu isnafea-a lui cafi unlu-i dipus

Ta s-dzacã-n chivurea-altã soi arsã”.

Shi-ashi cãt dzãsi nandreapta tut nã-am dus,

Pi calea-ntri stiznji shi grochli-armasã.

CÃNTAREA X

Tsercljiul al sheasilea: Eretitslji. Farinata degli

Umberti shi Cavalconte dei Cavalconti.

Hãbãrsearea-a surghiuniseariljei al Dante.

Pi calea-ascumtã, strimtã, ca shearpi tsi-i

Di-andreapta misu stiznji shi mirminti,

Verghil u lo, sh-io dupã el ãnchisii.

“Maghistre bun sh-dip mintimen pãrinti,

Tsi cioarli nj-ports` pi-aesti vàljiuri, ts-grescu,

Zbra shi moalji-nji chefea tsi-nji hearbi-n minti.

Atselji tsi dzacã-n grochi shi s-pidipsescu

Nu-lji vor sã-lji veadã? Cà-n stiznji stràji nu bat

Sh-pi cafi groapã ploacea-i frãmtã, mãtrescu”.

“Va sã-ncljidã, featsi, din Iosafat

Cãndu va s-toarnã mortsãlji, cama multsãlji,

Tu truplu-a lor uscat pi loc alãsat.

`Tselji cu Epicur, aoa lã-s mirmintsãlji

`Tselji cari lã-s pãrea cà cu tut s-murits -

Cãt moari truplu, sh-geanlu moari-n dintsãlji.

Shi bash aoa tu bãrnul iu-nghios ti hidz

Shi-apandasi-a s-aflji-a-ntribàrlor dit minti

Shi-a miràchlor di io tsi-ascundzã,-ashitsi”.

Lj-dzãsh: “Putes nu tsã-ascumshu, bre pãrinti,

Tsi-nji doarmi-n cheptu, ma calea di njijloc

Tini mi-nvitsashi s-u tsãn, sh-nu ti ninti”.

“Toscane, tini, cari inshishi dit foc,

Di yiù s-caltsã tu-aestu loc ãnvirnat,

Sh-cu minti zbràshtsã, ia shedz niheam la loc:

Nj-ti deadi tu padi grailu ãnvitsat

A Patridãljei pri iu-n lumi ãnji bãnai

Shi-ù pãngãnii, shi-lji fui sh-dushman mutat”.

Ashi bucni fãr di hãbari un grai

Dit nã groapã, nj-pãru cà nj-lu disicã

Shi-aspãreat, ningã poet mi-apridunai.

“Tsi-adari, dzãsi Verghil, di tsi tsã-i fricã?

Mãtrea-l, Farinata, cãt nã schinari

Di bãrnu ãnsus ãntreg cum s-ardicã”.

Io=lji feci sitos tu frãmti nã mãtreari,

Shi el cu cheptul tu ninti sh-li pindzea

Shi-ntredz cãtrànjli canda-nfruntã s-pari”.

Atumtsea Verghil pi la grochi mi hidzea

La el, shi-nji dzãsi: “Vedz, s-nu ti ljeai tu-ngrãnji

Sh-tu multi zboarã s-ti cheri, ts-fac arigeai!”

Shi-agiumtu la groapa-aroshi ca tucinji,

El mi yixi din cap la cicioari

Sh-mi-ntribà: “Cari tsã furã-a tàlji pãpãnji?”

Sh-cum earam multu chifli ti-ascultari,

Lj-li spush tuti tsi-aveam sã spun, sã shtii,

Shi-anà sufrãntsealili di njirari,

Sh-dzãsi deapoa: “Tu ehtrã dushmãnilji

Cu-a melji ãshi furã sh-cu dichi ti-atsea noi

Di dauùã ori lj-dusim tu surghiunilji”.

“Sh-cà furã-avinats, elji s-turna nãpoi,

Lj-dzãsh atumtsea, sh-prota sh-deftura oarã;

Ma-aestã ustãlji nu u-nvitsat sh-voi”.

Nj-ved deapoa cum easi dit guvã nafoarã

Pãn di barbã nã-aumbrã di-atseali-a lor,

Canda-nzãnucljeatã-n foc shi dãgoarã.

Mãtrea di-avigra-nji, va s-dzãts cà pashti tor,

Sh-pãrea cà altul sh-caftã ningã mini,

Sh-cara vidzu cà nu-ari, frãmtu di dor

Zbrã cu plãndzeari: “Di-aoa, pit suschiri

S-tsã yinji pãtushi cu pràxili-ali minti,

Ficiorlu-nji iu shi-u? Cum di nu-i cu tini?

“Nu yin singur, ãlji dzãsh, ma dus nãinti

Di domnu-nju, cari-nsus, tu eta-atsea,

Poati cà Gvido-a tàù lu scoasi dit minti”.

Zburarea-a lui sh-ghizaea tsi-ù strãxea

Nji spusirã moùbeti cu cari hiù

Sh-ti-atsea zate ashi lj-ded apandasea.

Shi el cu-ansãreari gri: “Cum, nu shi-u yiù?

Di-avigra dzãseshi: <lu scoasi dit minti>?

Di dultsea lunjinã-nsus hãidipsit nu shi-u?”

Sh-cãt vidzu cà-lji staù minduit dininti

Sh-nu-lji apãndãsii troarã la-a lui vreari,

Cãdzu la loc. Un zbor nu-adapsi ninti.

Ma-alantu duh fãdul, tsi-a mea imnari

N-cali nji-u tsãnu, cãndu nji-avea gritã,

Ni cà sh-deadi, dit mesi nã-aplicari.

Ma cum s-minduea, dzãsi-n nãrãitã:

“Sã shtiù cà-a melji nu shtiurã sh-si toarnã

Ma-aretchi di patlu-aestu-a nj-mi-aibã friptã.

Ma tsãni minti: aràdz nu-a sã-ntsearnã

Di tsindzàts di ori luna-n tser stopanã

Shi-a s-vedz tsi greù shi-u s-ti-alinji ãn dzeanã.

Spuni-nji, pri vrearea-ts tsi ti-anganã,

Cãtse prin nom sh-giudicatã-agunjisitã

Daima pi-a melji miletea s-arãzgãnã?”

“Sãndza, dzãsh, tsi-Arbiea u-ari-arushitã,

Ashi cà shi-az` cu sãndzã-l nãpãeashti,

Miletea contra và-ari hiumãsitã”.

Deadi caplu sh-boatsea lji-avãrgãseashti:

“Nu mi bãtui singu, nãrãit dzùsi,

Sh-fãrã fimelj nu-nchisii tu-alumtã, shtits.

Mash mini fui, cãndu-alantsã-n migilisi

Florentsa s-u spãstreascã cãndãsirã,

`Tsel tsi-ashichere tsitatea-ngãsãii”.

S-aibã-a tàlji totna irinji-n molitfã,

Zburãi, ma fà ti-aesti spãstreari,

Shubeili cari mintea nji-u dinjicã:

“Voi, atselji di-aoa, cãt loai di hãbari,

Videts tsi-adutsi yinitorlu-n bratsã,

Ma nu-ù videts putes atsea tsi vã-ari”.

“Videm noi, dealihea-i, ma ca pit njeatsã,

Apãndãsi el, tut tsi nã-i diparti;

Cu-ahãt nã hãrsi dumnidzeasca fatsã.

Ma cãti s-fac i nã-s aproapea baighi

Nu duchim, cà nu u-avem vluisearea,

Ma s-nu yinã-altsã hãbari s-poartã lailji.

Ti-atsea-a s-ljeai di ureaclji cà videarea

Loc va s-facã-n noi cãnd` chirolu-a s-chearã

Shi pristi tut va s-domneascã tãtsearea”.

Mãshcat atumtsea di gaileadz shi heavrã,

Zbrãi agonjea: “S=lji spunji a tsilui cãdzut

Cà ficiorlu-a lui sum soari-i tu avrã.

Shi cara s-fui la-ntribarea-a lui amut,

S-lji spunji cà has ca-n prici nj-feci zbãteari

Tu tut tsi-n minti prin tini-am cãnãscut`”.

Maghistrul ãnji grea di pi cãrari

Shi-atumtsea-l plãcãrsii chefea sã-nji facã

Sh-pi shcurtu s-nji spunã tsi sots el ari.

“Cà pristi nã njilji deadun ãshi dzacã,

Shi Frederic cu mini-n fundu s-hidzea

Sh-Cardinalu: ti-alantsã-ahãntu s-facã”.

Chiru deapoa, sh-io cãt la lãmbada-a mea

Nji shtsãi cicioarli, sh-tu minti ãnji frimtam

Prufitsãljea-amarã-a mea tsi nji spunea.

`Nchisi Verghil sh-cum tut nãinti imna:

“Tsi gaileadz ti mãcã?”, fronim ãnji dzãtsea.

Shi-apandasea-n zboarã cãndu lji-u spuneam,

Ãnji dimãndà: “Ghini bagã-ts cu mintea

Tut tsi-ts gri dushmãneashti prufitsarea.

Sh-tora-ascultã: - sh-cu unlu dzeaitu fuvirsea -

Cãndu-a s-agiundzã tu lutsearea-a

Dultsiljei mãtritã,-afundã sh-sirinã,

Va sã shtii tsi tsã urdzã dumnidzarea”.

Deapoa-alãsàm stizma cà-ascumtish s-nã yinã

Sh-cara-acãtsàm nastãnga nã cãrari,

Shenji tu-afundã-aripidinã,

Tsi pãnã-nsus `ndihnea cu-a ljei pãtoari.

CÃNTAREA XI

Tsercljiul al sheasilea: Eretitslji. Groapa-al papa

Anastasiù. Topografiea-a Cãtrànjlor.

Pi mardzina di-unã-ahãndoasã hauùã

Cosar ãndrupãt ãn shcãmbi, pit grimari,

Nã featsim loc di ghizai sh-ma greauùã;

Shi ta s-ascãpàm di greauùa-amputsari

Tsi din himã sh-pãnã-nsus sã-ngãrlimã,

Nã trapsim dupã unã ploaci, cari

Veaglji nã groapã iu sheadi-ngrãpsitã:

“Papa-Anastasiù ãi ti njilueari,

Cà-a-l Fotin strãmbi càlji lji-ari chiuluitã!”

“Preagalea s-cãlcàm noi tu dipuneari,

S-ca nã-nvitsàm cu anusta-anjiurdzeari

Pãnã-ahãntu tsi shi s-nu u duchearim”.

Ashi zbrã, la cari io, ti siiri,

Lj-ded indati: “Aflã nã cali, tatà,

Shi-a chirolui sã-lji videm nã hãiri”.

Aclo nji-u mintea. Mash sã shtii cà,-aroatã

Pit shcãmbi-aoa, trei bãrni-aspindzurati

Sh-tut ma njits s-ahundusesc’ ca-n cuvatã.

Shi treili-adunã duhuri giudicati;

Sh-duri s-tsã hibã s-li mãtreshtsã,-ascultã

S-tsã spun cum sta sh-pi-aradã cum s-bãgati.

Tut tsi-i aràù shi-urghii-n tser tsi mutã

Scoplu lji-u strãmbu sh-ca-ahtari shi lumea

Cu minciunji sh-ehtsrãlji u-agudeashti tutã.

I, zãrtsinji cum acatsã-n om zãvuljea,

Di-atselji cu minciunji ma multu-i agnusit

Hristos, sh-lji strindzi ma vãrtos chivurea.

Sãlnoshlji sta tu protlu bãrnu-anvãrtit;

Ma zurbãlãchea-n trei cutsari sh-si tsãni

Sh-ti-atsea shi bãrnul pi trei-i chindisit.

Cu Dumnidzà, cu-un altu i cu tini

Pots s-fats zurbãlãchi, cu tut tsi easti-a lor

I bash cu elji, cum va s-vedz cà shi-u ghini:

Cà pots prin silã s-dai moarti-a altsãlor,

Pi-atsel di-aproapea; icà picunjlu-a tàù

Prin pradã su-l cheri i foc duguritor.

Ti-atsea shi-atselji zurbadzlji cu scoplu-aràù,

Furi, cudari, shi chisigeadz, va sã sta

Cetã di cetã dip protlu bãrnu dit hàù.

Ma omlu poati sh-dushmãneashti ta s-da

Pi el insushi, zurbãlãchi ti ciudã.

Shi defturlu bãrnu-adunã, ia mãtrea,

Pi-atselji tsi-avearea shi-u hãrgeascã-asudã

I bana sh-curmã sh-la plãngu lã-i mintea,

Cãndu-nsus tu lumi ma ghini-i arudã.

Shi-a tserlui pots s-lji-u fats zurbãlãchea,

Fu cà-l blastinji i-ncheari lu-acats glãreashti

Fu cà va-l crechi shi-l dai tu sodomlãchea.

Shi-al treilea bãrnu, scljeamã, vuluseashti

Sodoma shi Caorsa cu tuti-a lor

Shi ceta-atsea tsi tserlu-l cleveteashti.

Di sinidisea-aros, omlu-arãditor

Da pi-atselji tsi pistusinea nu-shi curmã

I din contra pi-atsel tsi-i ‘nfricuitor.

Angãnarea cãtã la-atselji dut urmã

Vrearea u calcã, cu zãconea nior,

Shi-al doilea bãrnu measticã-n nã turmã

Mãryealnits, fãtsarnits, mãyipsitori,

Codoshi, sãrahi, simoniats sh-tu bitimi

Altsã-amãrtioshi shi-arài di soea-a lor.

Ma-anda lu-arãdz atsel tsi creadi-n tini,

Nu-ù pãngãneshtsã mash vrearea tsi leagã,

Ea insashi cremasea tsi ti tsãni

Di-uspitsãljea ca-n alsidz tsi-ncãrleagã;

Zàri bãrnul dit soni, iu-i brica-a loclui,

Atselji pridotslji lji-ardi eta-ntreagã”.

“Maghistre, dzãsh, tsi tsã-ai lunjinã-n zborlu-ts

Tsi ghini-aparti-nghios grenda-ahãndoasã

Shi ceturli tsi-shi aflã-n ea groblu.

Ma cum di-atselji dit bãtãchea nigljioasã,

Loats di vintu,-n pãltàri ploaea tsi-lji bati,

Atselji ‘nucutats sum vãrii tsi-ndeasã,

Nu-s cu ghizaea cà s-dzacã-n tsitati,

Ma lji-ari hasmã giudicata sãmtã?

Sh-cara si nu,-atumtsea ti tsi-lji ma bati?”

“Tsi ti tradz di calea putes nifrãmtã,

Gri Verghil, a limbidljei giudicari?

I altsã gaileadz, poati, ti-aù frãmtã?

Nu tsã ticnescu vàhi zboarãli cari

Cu-uxii-n Eticã tsi-s ardãpsiti

Apãrnjerli tsi-s a tserlui amari?

‘Nvetslu di-agrã prici, arauùa pisti

Sh-tu soni-a treia, ma putsãn amarã

Cu globa ti-n cãtrànji, cicnita minti.

Shi ma s-ducheshtsã tsi-anoimã s-dizbarã

Di tuti spusili shi-a s-ljeai aminti

Cari su-atselji tsi-nsus vãriea-ù loarã,

Nu-a-ts fats ciudii cãtse-s bãgats ninti

Di-atselji di-aoatsi sh-di castenea vrearea

Ma moali lj-bati sh-hasmã lji-ari-n minti!”

“O, soare, tsi-nji limbidzàshtsã videarea

Shi-nji lu molji dorlu-ashi cà-n slãbiciuni

Nji-u chefi sã staù s-tsã duchesc’ putearea,

Shutsã-ts minduerli nãpoi shi spuni-nji

Cum lu-arshuneadzã-n tser cãmãtãriea

Dumnidzàlu. Ai njilã, pri buni-nji!”

“Di ma multili ori Filosofiea

Lã spuni-a tsilor tsi ghini-ù cãnoscu

Cum cà Natura shi-u tradzi fisiea

Dit mintea shi dit lucrul dumnidzescu,

A Fizitslji, ma s-lji strãbats scupolu,

Dit ahurhitã-a s-aflji cà-shi undzescu

Shi tamam ca dascalu dischipolu,

Shi-aclo-a voastã,-nsus, u imitã hirea

Sh-vãr turlii-i nipoatã cu-uranolu.

Dit cali ma, urmãnda-lã uminirea,

Ashi cum Ghenesa-n cartea-lji dicteadzã,

S-cadi cà-shi tradzi bana nãintirea.

Ma cum sãrahlji altã cali shi-urmeadzã,

Elji hirea shi arta li-aù hasmã nispus,

Cà mash la pradz mintsãli sh-cuibãreadzã.

Ma oarã-i sã-nchisim, cà Peshtsãlji, ãnsus,

‘Nsus stri dzarea scãntiljeadzã tu noapti

Shi Lãtrãpodzlji-archiushurarã, s-aù dus,

Shi calea cãt la hauùã-i dip diparti”.

CÃNTAREA XII

Tsercljiul al sheaptilea: Protlu bãrnu. Zurbadzlji.

Minotaurlu. Chentaurlji. Zurbadzlji contra-a

aproapilii.

Loclu-anifur greù nã-ù mãca putearea

Sh-videala frãmtã, sh-mãtream cu tãhminã

Ma cafi om vrea shi-u-afirea mãtrearea.

Ca mealu-a gremlui di din Trent, di himã,

Ori prin cutreambur icã-ndoapir nu-ari,

Cu-Adigãljei spidã sh-si lu stihimã.

Ahãntu di sarpu tsi, pit grimari

Dit munti-nsus, di iu shi-u-aflà-nchisearea

Nu-ai cum ãn vali s-tsã-adari nã cãrari,

Ashi eara shi-al grem larga-ntindeari

Sh-pi-a lui ciucã, cata-nsus, pi uhtoacã,

Mastrul sta tes, Creta ti-arshini tsi-ari,

Chiuluitlu di fãndãxita vacã.

Sh-cara vidzu cà u tritsem strimtoarea,

Tut truplu-aranã-ahurhi sh-lu facã.

Maghistrul meù lji-u-apuitui turbarea:

Shi “Ts-pari, gri, cà-i ducilu-Atenãljei,

Atsel tsi-n lumi ts-ù curmà-adiljearea?

Tradzi-ti-nclo, price, cà-a shiretãljei

Tsi sor tsã fu el nu-lji cãnoashti gura,

Ma va s-veadã ghizàili-a Gheenãljei”.

Ca tavrul tsi u-arupi ligãtura

Cãndu-l curãeshtsã-n creashtic cu-un tãpor

Ma-n cioari-analtã shi-shi cheari fãptura,

Ashitsi sh-el; ma bunlu-a meù senior:

“Tini trets, gri, s-nu-ashteptsã plãcãrseari.

Pãnã-i turbatã, tradzi-ts ti-nghios cicior”.

Ti-n vali-ashi nã featsim ãnchiseari,

Pi tu ceacãli shi-a truplui vãrii

Bãga sum mini chetsarli tu vdzeari.

Sh-cum imnam domnul sh-deadi urnimii:

“Naca rsã-i mintea la mealu blãstimat,

Vigljeat di pricea, faptã mãchilii?

Voi sã shtii cà-n brãnlu-alantu cãndu dat

Nj-fu cà s-li-agiungu-ahãndinjli amari

Nu eara nica mealu-n hauùã surpat.

Ma nu sh-multu ninti cà s-da cicioari

Atsel tsã-adusi-ahãtslor morts’ ljirtarea,

Dit cãtrànji tsi-lji lo s-lji scoatã tu soari,

Ahãntu-agru s-cutrimburà ãrarea,

Tsi shi-a njeia nj-pãru cà-a s-cadã-n pachi

Universlu-ntreg sh-cà-ahtarea-mbunari

Shi-u-n stari lumea-n haos di-ù prifatsi;

Shi tu oara-atsea mealu di shcãmbi-adrat,

Shi cãtã-nclo s-azvãrnui, sh-tu-ncoatsi.

Mãtrea cãtã-nghios sh-va sã-ndzãnedz spumat

Arãù di sãndzã-n cari herb’ sh-nã njilji

Di-atselji tsi zorlea-arãets aù provocat”.

Oh, oraxi corbã shi mari mãrilji,

Cum di nã giots sh-nã cuptiseshtsã-n lumi

Sh-cum nã-avultuseshtsã-n lãvãshilji!

Vidzui vadã di-avigra, cum nu sã spuni,

Ashitsi cum sh-Verghil shi spusi-n dzari,

Tut arãdzãmlu, shi hirbea tu spumi.

Shi-ntri ea shi-a mealui làrdz’ cicioari

Cu sãyits pi pãltàri chentavri fudzea,

Ashi cum yii s-dutsea la avinari.

Cãt nã vidzurã stãturã sh-di-ayiea

Sh-trei di elji shi-alãsarã nãpoi ceata,

Arcul etim pi noi s-tragã sh-lu yixea

Sh: “-n cari bãrnu-a nã loats arãsplata?

Mutà ciorlu nã prici shi zghileashti.

Zburãts din ohtu; ma s-nu,-ù trag sãyeata!”

Shi maghistrul: “Geaba-agunjiea ts-easti:

Va vã spunem prin Chiron, sh-nu prin tini;

Di-anda ti shtiù, yiea slab ti urnipseashti.

Aestu-i Nes, zburã deapoa la mini,

Murit di dorlu-a msheatài Deianiri,

Prin cari el s-arãzgãnsi ca ghini.

Cu cap pi chept’ sta Chiron tsi tu vdziri

Lu-avu Ahil shi-al treilea, oarã cum bag,

Shi-u Fal afligur sh-tut gean tsi-lji es piri.

Pi meal s-anvãrtescu sh-fãrã-alatus trag

Pi-atselji tsi ma vãrtos shi-alincesc; fatsa

Di-arãùlu tu cari di cãbati sh-dzac”.

Shi-nchisim noi, ti la-a tavrilor ceata

Sh-Chiron ‘tumtsea,-asãltãnda-shi greù fãptura,

Sh-pimsi grunjlu-aljiurea cu-unã sãyeatã,

Sh-deapoa, deadi ta sh-dishcljidã gura:

“Videts, gri, cà-n calea-lji agunjisitã

Li shutsã tuti cudacilu-n imnatã, o, bura?!

Sh-nu-i zãconea ti moartea cãidisitã”.

Cãndu lu-avdzã, Verghil, tsi sta trunduit

La cheptlu-a lui di pravda-lji alichitã:

“Shi-u yiù, ãlji dzãsi, sh-cu geanlu ni inshit

Shi-l duc sã-lji veadã mortsãlji di tu himã;

Nu di chefea-lji, di nivoljea-i ‘ngãsãit.

Din tser s-arupsi-atsel tsi vini stihimã

‘n Vetea-nji sã-nji lu-alasã, sh-s-acãchiseashti,

Ni el, ni io nu fum cudari sh-ni-a s-hibã.

Cu vrearea-ts zàri tsi cioarli-azãptãseashti

Pi-ahtàri càlji di zori shi-nfricueari,

Di-atselji a tàlji ti sots s-nã dai lipseashti,

Cà pristi-arãù prin por s-nã dipuneari

Sh-sotslu-nji ‘ngrãshca su-l treacã di-atsea parti,

Cà nu-i duh sh-era cu-azboir s-tritseari”.

Chiron sh-si shtsã cãtã la Nes shi: “Frati,

Dzãsi, sã-lji duts shi cara s-dai ãn cali,

Di-alti tsiva ceti, s-li-avinji toati”.

Sh-piningã dalga-arosh clucutitoari

Sh-lom ashi sh-tut arãdzãmlu-ali Luni

Sã-mpirushea di-a hertsãlor zghileri.

Pãn di oclji shidea tu sãndzã unjlji

Shi Nes dzãsi: “Aeshtsã sun tiranjlji

Tsi vãtãmarã sh-furarã ca Hunjlji

Shi-a lor ehtsrãlji sh-plãngu curbishanjlji.

Cu Alexandru-i Dionis vitsin,

Cari Sitsiliea-ù tirinsi cu-anjlji

Sh-ningã el, ma oacljish, i-Azolin,

Shi bealbishlu Obizo-i dupã numi,

Obizo d`Esti, cari dip dushmanlin

Di hilji-su vãtãmat muri-n lumi”.

Mãtrii la duci cãt vidzui cà tatsi,

Ma el zburã: “Nes s-lu-ascultsã tsi spuni”.

Chentavrul cum mãtrea pi tu pãtoatsi

Shi-agonjea deapoa deadi di-unã ceatã

Tsi pãn di gushi s-nica tu bãroatsi.

Nã-aumbrã nji spusi, ãnsinguratã,

Shi: -“Atsel, dzãsi, nã inimã spitrumsi

Tsi shi-azã pi Tamiso-i veneratã”.

Nj-vidzui deapoa pãn di brãn cum s-ascumsi

Altã cetã tsi-n sãndzã sh-pãltea purniljea

Shi-di elji nã mãnã cãnãscut nj-si spusi.

Ashi scãdea preagalea-agalea-arãcãea

Shi cãndu-agiumsim aclo iu-n tabànji ardea

Shi-aflàm porlu-a bãrnului tsi-l pãshteam.

“Ashi cum pots, ãnji dzãsi Nes, mãtrea,

Cà-n cheatra-aestã apa-n por discreashti,

Tacugherea voi sã-nji dai pistipsearea

Cà la-atsea-alantã tut ma multu creashti,

Pãnã tsi-agiundzi la loclu iu ceata-a

Tiranjlor s-neacã sh-dintsãlji cãrtsãneashti.

Aclo tu sãndzã shi-u ljea-arãsplata

Atila, cãmshiclu pristi dunjeai,

Cu Pir shi Sext, shi bãtãchea, asparta,

Di làcrãnji greali lj-muldzi la cãrari

Rin Corneto shi cu Rin furcudarlu

Tsi dispuljearã yiro-n calea-mari”.

Sh-chiru deapoa, sh-s-arcà didindi-a mealui.

CÃNTAREA XIII

Tsercljiul al sheaptilea: Bãrnul al doilea. Zurbadzlji.

Pãdurea-a tsilor tsi sh-si vãtãmarã singuri. Pier della

Vigna. Hãrgitorlji.

Nu-apucà Neslu ta sh-si chearã-n dzari

Cãndu strãbãtum (sh-tora mi-mpirushedz)

Tu-mpiltiturli tsi nu-avea cãrari.

Nu-s frãndzã verdzã, ma uscati mash vedz,

Nu-ndreapti lumàchi, ma cu noadi toati,

Nu-s iamishi-n ponji, ma schinji fãrmatsi-ntredz.

Di-ahtàrli mãrunji pit pãduri nu-aù parti

‘Ntri Cornet shi Cecina, cuibãriti,

Ni priciurli tsi fug di om diparti.

Pit ponji s-avinã Harpiili pãngãniti

Tsi lji-avinarã Troianjlji fãrã somn’

Sh-faptili-amar li spusirã di ninti.

Aù àrchi teasi, gushi sh-fàltsã di om,

Urãti unglji, pãntic largu, sh-peani,

Sh-ca ti ciudii jilescu pi tu ponji.

“Mash cãt intràm, ma iara-acãchisea-mi

Cà bãrnul al doilea dininti-ts sheadi

Dzãsi Verghil, shi va-l avdzã cum dzeami

Pãn s-agiundzã-n zala-aroshi tsi hearbi;

Mãtrea tini mash, cà va s-vedz, imnãnda,

Ciudiili-ashi cum tu pirmifi s-veadi”.

Multili bots ãnji li-ascultam uhtãnda,

Sh-dit tsi gãrgãlan es nu pot s-duchescu

Shi-n loc shidzui, cu puvrii,-ashtiptãnda.

Nj-pãrea cà-a lã parã cà pot s-pistipsescu

Cà plãngu pãduri cu jileri spirlundzã

Oaminji multsã tsi pit dedz s-ardãpsescu.

Ma el zburã: “Duri-a s-hibã ta s-frãndzã

Cu mãna-a ta fidanã fãr iamishi

Sh-minduerli-ts va s-easã fãr di-arãndzã”.

Sh-fregi mini dit un nod nã lumãchici

Di-agru purnu tsi tãfos crishtea tu-nsus,

Shi: “Cãtse mi-alashi sãcat”?, cãciublu nj-gri.

Shi-mplin di sãndzã, un sãndzu cãrãmuz,

Sh-iara nj-gri: “Cãtse nji-adari strãmbãtati?

Nu-ai chicã di njilã, nisãturat fushi?

Oaminji fum shi-azã cãciubi uscati,

Sherchi s-earam sh-di noi cãt tsi s-ti-aspãreai,

Iara-a s-cãdea s-tsã hibã njilã, frati”.

Cà dit cãciub tsi-i di-unã parti-n ‘ncãneari

Sh-shuirã cu moscu, a di partea-alantã

Acãtsat di piri,-ardea di nu-l tsãneai,

Ashi sh-dit cãciub cura ca dit baltã

Zboarã-ardãrichi shi cu sãndzu mãryit,

Di-nji cãdzu di tu mãnji lumachea-analtã.

Shi-atumtsea Verghil: “O, suflit urghisit,

S-u videa shi-aestã, tu mintea-lji, aràù,

Tavedyea cãti-n carti nj-li-ari citit’,

Nu vrea s-cuteadzã s-da di cãciublu-a tàù;

Ma fapta cara lj-pãrea dip ciudatã,

Udi io lj-ded indati, shi-nji pari-aràù.

Ma spuni-nji cari fushi, cà, bash ‘rãsplatã

S-duc a lumiljei ti tini hãbàrli,

Cà sh-nica nà oarã s-u veadã lji-u datã”.

Ahãt di dultsi-n grai tsã sun zburàrli,

Sh-nu daù tu fãrnu gura-nji sã-nji si tsãnã;

Va s-intsrã-n pirmif, s-mi ljertsã ti-amãnàrli.

Mini escu-atsel tsi li-avui tu mãnã

Di tu inima-al Frederico cljei

Shi li-anvãrteam ashi cà tu s-armãnã

Diparti tuts di-ascumtishurli-a ljei:

Lj-lucrai tronlui ‘n sãnãdii urgheascã

Shi cãpãii di lucru tu-anjlji-atselji grei.

Ma curva tsi daima sta s-pãndãxeascã

La palàts di riganji, sh-celnits, sh-huzmicheari,

Ea, mãrshi-amputsãtã sh-znjii obshteascã,

Lji-ntsãpà pi mini tuts oaminjlji mari

Sh-Domnu-nju, ca tuts alantsã, vedz ghini,

Ti globã+n cãtrànji nj-featsi surghiunseari.

Sh-cum vrui s-ascap prin moartea di arshini,

Di-ndrept’ tsi fui, di-agnos, cu buna-nji vreari,

Ti strãmbu mi spush io insunji prin mini.

Sh-mi giur pi cãciub tsi ca suflit mi-ari,

Cà-n lumi-nsus putes nu nji-am pridatã

Domnu-nju tsi hãrzeashti tinjiseari.

Sh-dit groapa-aestã ma s-ai nã-ascãpatã,

Aspitats-nji-u-amintirea tsi-ntri yii,

Di-nchizma frãmtã, tu loc aoa dzacã”.

tãcu Verghil nã iami sh-deapoaea gri:

“Spuni-agonjea cu zboarã tsi-ai tu minti,

Cara s-vrei ma multi cà ti el sã shtii”.

“Ãntreabã-l tsi-ts pari cà-a s-va, pãrinti,

Cà nu-nji da geanlu, lj-dzãsh. Cari s-lji-u-aravdã

Ghizaea-a lui sh-njila nj-mi-ardi dininti”.

La cari nj-turnà: “S-da Domnul cà s-ts-u-avdã,

Aestu di-aoa, vrearea-ts lãcãrmatã,

Ma spuni-nji, lài suflit ligat ca pravdã,

Cum di-intrà duhlu-n cãciub la giudicatã

Sh-desi s-poati di ehtra-atsea minteari

S-ascapã shen vãr, tu-unã etã altã?”

Atumtsea suflà cãciublu-n puteari

Sh-preagalea tu gros suflarea s-prifeatsi,

Shi dzãsi: “Va s-fac tut tsi vã-i tu vreari.

Cãnd’ bana sh-curmà-n gean apres tsi easti

Shi-azboairã el dit trup shi mãdãlari,

Tu-a sheaptea groapã fãr di-altu ãshi treatsi.

Arcat tu pãduri, cadi fãr hari

Shi iu-agiundzi, sh-mira cum lji-ngrãpseashti,

Sh-ca cheantsa tu-agãri sh-fatsi tindeari.

Vlãstar fiturseashti, sh-di el pom creashti

Shi Harpiili lji-alasã cãciughlji goi

Sh-tu-arànji tsi dor un pon sh-si uidiseashti.

Sh-ca tuts alantsã va nã cãftàm shi noi

Chirutlu trup, sh-nu cà s-hibã-n stranji-adrat,

Cà tsi ts-ai loatã nu pots ta s-ai nãpoi.

Ma shi-aoatsi va-l tradzim shi-aspindzurat

Va s-aspindzurã ca preplu-a lui di om,

Di cãciublu tsi-n grochi sh-lu-ari-aruficat”.

Shideam noi cu oclji-ncãrfãsits la pom

Shi zborlu-a lui lu-ashtiptam cu mari zilj,

Sh-na, cà fãr di hãbãri nã-acãtsà un trom,

Has ca-atselji cari duchescu cum ãshi yin

Porcu-agrul tsi fudzi sh-zãgarlji ca-aroi

Sh-lji-avdu cã-alatrã sh-lumãchli cum s-dirin’.

Shi iatu nastãnga deadirã cap doi,

(Shi-avinarea-lã pãdurea-ù trunduea)

Cu limba scoasã, sãndzãnats shi goi.

Protlu tu-aradã ti moarti s-plãcãrsea,

Shi-alantu s-alãmãsea sã-lji tsãnã jgljioatea:

“Cãtse la Toppo tu-alumtã, ãlji grea,

Nu ti-agunjisishi, cãnd’ vrea-ts batã satea?”

Sh-mizi cum sh-loa cãpãit adiljearea

Cu mãruna isa s-featsi, shi boatsea

Tãcu; ma deapoa, murginda cãrarea,

Vidzum cãtsàlji tu-avrapù s-ardãpsirã,

Ca zãgarlji cãndu sh-cher arãvdarea.

Pi-atsel cãdzutlu ti-agnos s-hiumãsirã,

Shi-lji arupea cumàts sh-plãshii di cheali

Shi, cara lj-loarã mãrshea-aruptã, fudzirã.

Sh-doilji cãndu-ascãparã di cãtsali,

Ta s-imnu dupã el Verghil mi trãdzea,

Cãt la mãrunã tsi plãndzea cu jeali.

“O, Giacomo, tsi hãiri, tut ma grea,

Di mini shtit cà-ts chiuluishi nãinti?

Tsi hiù strãmbu, di-ts fu-amarã bana-atsea?”

“Am cari fushi, ãlji dzãsi-a meù pãrinti,

Tini, cari-n grai cu sãndzã misticat

Aruts pit lumàchi jiloasi pirmifi?”

Shi-atumtsea el: “O, voi, cari-apucat

S-hits aclo la dushmãniljea di cari

Mãratlu-nji cãciub di frãndzã dispuljeat,

Ãnji li-adunats grãmadã la cicioari.

Mini fui dit tsitatea cari-l cljimà

Sãmtul Iani ta sã-lji sheadã ti-apurari.

Sh-di-atsea ispeti Marte nã cãlcà:

Cà urma-a lui tu-arãù ma sh-si chirea,

Cãndu-apuntea di pi Arno sh-si surpà,

Urmashlji cari tsitatea deftur u-adra

Pi-a ljei cinushi, di la Hunji armasã,

Geaba cà s-u-adarã vrea s-pidipsea.

Cathio di caimadz nj-si featsi-atsea casã”.

CÃNTAREA XIV

Tsercljiul al sheaptilea: Al treile bãrnu. Zurbadzlji

contra-al Dumnidzà. Capaneù. Soea-a arãurlor dit

Cãtrànji.

Shi dus di jealea-a patridãljei vrutã,

La poala-a tufãljei tsi tãtsea-armasã

Di-ahãti frãndzã-anai cãti-am pãtutã.

Shi-agiumtu-n mardzina tsi-i soi hasã

Cu-al treilea brãn, vidzui alt’ prep prin cari

Shi-u spuni tserlu vrearea-a lui nihasã.

Shi spun, s-acãchiseascã tuts cãts lji-ari,

Sh-cum tut imnam agiumshu tu irnjii

Pi-a curi parti ni schinlu nu-l ari.

Pãdurea-avigra lj-fãtsea nã flãnghii,

Ca-a pãdurlor vada sãndzãnatã

Shi-aclo shidzui la màrdzinji di irnjii.

Bãtutã-i padea di-arma uscatã

Ca-atsea tsi Cato, ti-n oaza-n cari,

Cum vdzea cu-a lui, sum cioari u-aù cãlcatã.

O, sãmta ahti, cãtã trumuxeari

Va s-caftã s-facã-anda-a s-hibã cititi

Tuti tsi mãtrita-nji pãtu s-li videari!

Unjidz di duhuri goali, duguriti,

Pi teasa padi plãndzea-amar dip toati,

Tsi cà s-pãrea cà nu-s isa cãzniti.

Altsã durnjea pi trup, cu fàts mutati,

Niscãntsã gljem pi-arinãljei dãgoari,

Sh-niscãntsã-avigra-alagã pãn di moarti.

Sh-ma mults’ eara-atselji tsi vdzea di cãroari

Sh-mult’ ma ptsãnji atselji tsi tu-arinã sh-si coc,

Sh-nai vãrtos s-avdza din gurã-ncãneari.

Sh-di-nsus cãdea peani di neauùã ca foc

Isih shi-avash pi-aumbrili bãgati

Cum da-n muntsã cãndu vintul sheadi-n loc.

Shi-ashi cum la Ind, pit pàrtsã uscati

Vidzu Alexandru, ca dit talpã,

Cum cad dit piri nivãtãmati

Shi-ashcheriljei ãlji dimãndà s-asaltã

Sum cior s-calcã loclu-a vecljilor milets,

Cà s-nu tsiva di s-tindi-a foclui baltã,

Shi-aoa cum cad piri caldi puteai s-vedz,

Shi tut arãdzãmlu-l tsindzea la loc

Sh-crishtea scãrcicàri di dintsã sh-dureri-ntredz.

Shi-acãtsati canda tu un agru gioc

Corbili di mãnji s-li-avinã nu-agiungu

Di-aoa, di-aclo scãmanghili di foc.

Shi dzãsh: “Maghistre,-a curi vreari lj-frãngu

Tut tsi-n cali-lji sta, dicãt mash di ceata

Tsi-n praglu di poartã mi featsi s-plãngu,

Sh-cari-i aumbra tsi-ncusteadzã gloata

Tsi dzacã-n coati-ngernã-n fãduleatsã,

Sh-canda plaea truplu s-lji-ardã nu-a s-poatã?”

Sh-duhlu-atsel, cãt vidzu cà-lji staù ãn fatsã

Shi-ntreb ti el, cà vrui s-lji shtiù amarlu,

“Shi mortu, gri, ãnji hiù cum fui ca iatsã.

S-lu-asudã sh-Zeus cãt tsi s-va hirarlu

Di-a curi mãnã-ù zmulsi-arãzgãnsitor

Sãyita cu cari-l surpà ciolaclu,

S-da zori s-lji-asudã shi-alantsã, ma s-vor,

La Manghibello-n laea hirãrii

Cãndu gri: <Vulcane, yina-nji agiutor>,

Ashi cum featsi la Flegro-n bãtii

Shi s-tragã el, cum shi-altã oarã sh-trapsi

Tu cheptlu-a meù, sh-nu-a-lji hibã ti hãiri”.

Verghil aclo rofhi la el cu boatsi

Cum putes di-atumtsea nu-lji ‘scãpà din gurã:

“O, Capaneù, alavdã-n tut tsi-armasi

Shi ea ts-u mãreashti-a foclui arsurã:

Insashi turbarea tsi tsã curã-n vini

Ts-da canonji cu huliea-ts pi misurã”.

Shi-apuituit, gri deapoa cãt la mini:

“Vru el Teba s-u-adarã scrum sh-cinushi

Sh-ca-atumtsea, shi-azã la-arãeatsa lj-tsãni

Zeus shi tuts a lui; ma, cum vidzushi,

Lji spush shi-a lui, ziliùlu tsi-l urgheashti

Tora lji-u tamam stulii di gushi,

Ma aidi s-neam. ‘N-torlu-nji s-caltsã mãtreashti-ts,

Sh-fudz di-arma di pirã tsãgãrsitã,

Piningã pãdurea tsi-avigra lj-creashti”.

Shi-agiumsim la un loc, fãr canã gritã,

Iu s-curmã-arãùlu tsi-l treatsi tut bãrnul,

‘Mpirusheat di frixea tu sãndza-nji hiptã.

Cum curã-n trap din Bulicame-arãùlu

Tu-a curi api putanili s-aspealã,

Ashi shi-aoa cura-n zalã-arãcãùlu.

Ploshtina-a mea-ahãnda, pãtunji goalã,

Sh-tut mealu plichisit tu cheatrã sh-lu-ari,

Sh-puteai su-l trets cu udã, talpa goalã.

“Di tut tsi-ts spush tu-aestã cali mari,

Di-anda-l tricum praglu-atsel di dureari,

Tsi eti-ntredz pi el nã cljeai nu-ari,

Nu-avum tsiva s-hãrseascã nã videari

Dicãt arãcãea tsi-ù vedz sh-tu cari

S-astindzi foclu sh-tutã pira cheari”.

Maghistrul ãnji gri tu-ahtari minari

Sh-ti-atsea, ti hranã,-l plãcãrsii ca duri,

Sã-nji da tsi-armasi, cà-ù vream cu dor mari.

“Ca shcãmbã pustã tu-api, fãr pãduri,

Un loc tsi-lji dzãc Creta,-a curi mileti

Dit nã zãmani sh-bãna fãr cãsuri.

Shi-un munti, Ida, cari lj-fu mivleti

Cu verdz’ pãduri sh-bàlts’ iaryir, s-nu lãeascã,

Pustu-i azã shi dzacã tu sicleti.

Aclo-aflà Rea leagãn s-chiulueascã

A fciorlui, sh-cãndu plãndzea, nã dimãndã

Didea la mãmots tsimbàlji s-agudeascã.

Sh-pi munti-nsus, ca bradlu hiptu-n shcãmbã,

Sheadi-aushlu cu pãltàtli tu-Apirit

Shi cãt la Roma oclji-a lui sh-lji strãmbã.

Di malmã hasã caplu lji-u plichisit

Shi cheptu sh-bratsã di-asimi, cu ucadz,

Shi pãnticlu di halcumã lji-u tuchit.

Ciorlu-astãngu-i di cilechi-n ciuricadz,

Ciciorlu-ndreptu lji-u di loc shi-ndrupãt

Sta el pi shcãmbã, zghilinda tu caimadz.

Dicãt caplu, tut truplu lj-easti cripat

Di cãrpituri dit cari curã-agali

Chicuti-lãcrãnji shi muntili-i strãmbat,

Pãnã tsi-agiungu-n Cãtrànji s-vearsã eali,

Shi-aoa sun Flegheton shi Stix, ashi cum

Shi-Aheronlu; shi curã deapoa-n vali,

Di iu ti-nghios nu-ari cum sã-shi facã drum;

Cocito lj-dzãc arãùlu jilos dit loc

Sh-iara va-l vedz; scljeamã alti nu-ts ma spun”.

Shi-atumtsea lj-dzãsh: “Ma dzãts cà-aestu pãtoc

Din lumi-agiundzi-aoa dighios tu zali,

Cum di-l videm tãsh tu-al treilea brãn chi-prot?”

“Tini shtii cà cãtrànjli, zbrã,-s ovali

Shi cãt di multu dipusim aroatã,

Tut cãt nastãnga, dipunãnda-n vali,

Tut nu-agiumseshi s-u-avigredz grenda toatã;

Sh-ma s-vedz lucri cum imnàm deadun

Nu-ts da s-ti njiri sh-dip la prota jgljioatã”.

Am Flegheton shi Leta iu nã sun?

Cà tuts ti defturlu, a ti protlu shtii

Cà s-featsi di làcrãnji sh-cu Stixul deadun”.

“Cu chefi ti-ascultu tut tsi mi-ntreghi, gri:

Ma-arãùlu tsi-arina-n fugã-ù disicã

Sh-singur poa’ s-tsã spunã la-ntribari, cum grishi.

Cãndu-i zbor ti Leta va-ù vedz, s-nu-ai fricã,

Aclotsi iu apa-a ljei distsindzi

Alatusea di duh shi-n tser u-ardicã.

Shi-i oarã tora s-tradzim din loc: tindi

Dupã io jgljioata-ts, piningã shulinar,

Sh-calcã-l mealu tsi putes nu s-aprindi,

Cà cheatra li-astindzi limbili di jear”.

CÃNTAREA XV

Tsercljiul al sheaptilea: Zurbadzlji contra-a fisiljei.

Sodomitslji. Brunetto Latini. Nauùa pruvideari-a

surghiuniljei al Dante.

Pi un di-atseali mealuri tora cãlcam

Sh-pi-arãùlu-atsel anuta mash aburi

Sh-meal shi dàldz’ di foc cà-ascapã li videam.

Ashi cum agiunjlji pit a lor sinuri

Di frica-amariljei lj-curmã elanlu,

Sh-s-apurã di nicàri cu hãndàchi sh-benturi,

Shi-a noshtsã cum ‘l vãrtusheadzã limanlu

Shi-apurã di Brenta casi shi palati,

Cãndu ljea di s-aprindi Carentanlu,

Ashi shi-aoa, ma nu shi-ahãt bãgati,

Dauùã mealuri apa-n puteari-ù curmã,

Cari tsi s-hibã-atsel di cari su-adrati.

Di multu-ù chirum pãduriljei urmã

Sh-nãpoi geaba pãndza groasã-a-ndarãljei

Vrea u cãftàm, cãndu vidzui nã turmã

Iu da pi noi sh-tu-apreasa-a dimneatsãljei

Vidzui cà tuts, cu ocljilji ca tãciuni,

Nã zgrãma, cum fac oaminji di-a caliljei

Cãndu s-ved sum slaba-aradzã-ali luni

I cum mãtresc’ slaghlji cu-ascãpirari

Cãndu trec, corghilji, hirlu tu-ac aushlji.

Shi-ashi mãtrit, vidzui un duh a cari

Bãgà mãna pi io,-agonjea sh-ca furlji,

Sh-njirat zghili: “O, Doamne, semnu mari!”

La cari io, cãt glas lji-avdzãi fãpturli,

Pi fatsa-a lui apreasã di cãroari

Mãtrii sitos, shi vedz, ti-inatea-arsurii,

Ãl cãnã scui shi mãna cu-nvirnari

U tesh la el shi lu-antribai njirat:

“O, ser Brunetto, am tini hii, barim?”

“S-nu tsã hibã, dzãsi, frate, cu bãnat,

Fu cà Brunetto caftã sã sta cu tini,

Shi ceta shi-u-alasã-n drumlu tsi-lji fu dat”.

Shi-lji dzãsh atumtsea: “Tsã mi pricad ghini,

Sh-va sã staù shi io cãt va-lji dai murmii,

Ma s-nu-ù calcu-a cãlãuzlui vrearea mini”.

“’Tsel tsi sheadi-n loc, di-a noastã cupii,

Mash dichitã pi-aestu meal ãngernu

Cheari nã etã, dzãsi, tu zvulii.

Shi, fudz nãinti, sh-nãpoi va-ts mi-ashternu

Shi zori-a s-daù s-lji-agiung’ din coadi-n cali

Atselji tsi-shi cãntã caimolu eternu”.

Io nu cutidzam ta s-dipun ãn vali

Sà-lji imnu-aradã; ma cãlcam tãpinsit,

Cu caplu-nghios shi jgljioata nj-eara moali.

Cum s-featsi sh-tsi vreari ti-adrà curdisit,

Zbrã, dininti-a moartiljei tu nigljinã

Sh-cari-i atsel tsi calea ts-u dishcljisi?”

Pi dzeanã-nsus, tu bana-atsea sirinã,

Mi chirui tu-atsea-a-amãrtiilor vali,

Ninti di lichiea, lj-dzãsh, tsi sã-ncljinã.

Aieri tãsh lumea-armasi-n pãltàrli-a meali

Sh-mi shutsam cãndu-aumbra-a lui mãrita,

Vini-nsus s-nji spunã cãràrli-atseali”.

Sh-el atumtsea: “Ma s-ti tsãnji di ursita-ts,

Tini putes nu va s-mori di-atsel aver,

Ashi cãt dit bana-nji ‘nvitsai, lj-fu grita.

Sh-fu cà-a mi-afirea unã iami-atsel tser,

Ma s-vidzu cà cãt ti vru, sh-ma vãrtos

La vreri sh-zilii-n scris vrea ti pingã el.

Ama fara-atsea cãneascã shi ti-agnos

Tsi-i Fiesoleanã di soi, sh-nihitã,

Lao di picurari, agru shi sitos,

Va-ts pãlteascã vrearea-ts prin scãnjisitã;

Shi-ashi-i tamam, cà pit schinji, bunãoarã,

Putes un hic nu scoasi nã hicã.

Nã-arauùã-anami “orghi” lã dzãtsi-n zboarã;

Shi-s fãdulji, ‘nchizmarits, soi fureascã;

Di huili-a lor s-ti veglji cafi oarã.

Mira-a tsàia didip va tsã slujeascã

Shi ti-atsea elji va ti-avinã di zor,

Ma nu-a s-agiungã di iarbã s-cãrteascã.

Sh-facã hranã di elji inshishi cara s-vor,

Ma-afirea-ù deaga-n cari,-n ets cãntatã,

(Cara s-creascã vãrã tu cupriea-a lor)

Creashti vitsa di Romanji siminatã,

Di elji tsi-adrarã mas cãndu angusa

Scop shi cuibu sh-featsi nicãltinatã”.

“Fu cà-arigeaea-a mea-a s-hibã, nj-fu spusã,

Arisitã-n tser, sh-tora vrea tsã bãnai

T-eta-nsus, la-azaptea ti banã-adusa;

Cu fatsa-ts cãlãuz ãn calea-nji nj-earai

Shi-ù portu-n minti, icoanã fãr moarti,

Sh-ti cari mini nã iami nji-nvitsai:

Cum s-trec ca om tu bana fãr di moarti;

Shi cùt lai fimelj la zborlu-ts am adus’,

Sh-pãnã s-bãnedz cum nu-a sã-nvets io alti.

Simnedz cu-ngãtan tu minti tsi nji-ai spus’.

Shi-n tseruri a toamnãljei tsi nji-u sãmtã

Tuti va-lji li spun, cara s-agiungu-nsus.

Ma cãtã iami-a-nji duchescu nigrãmtã

Sinidisea-n gean, hiù etim sh-nji-u vrearea

Cu insashi soarta s-mi-acats io tu-alumtã.

Di multu shtiù cari-a-nji hibã pãltearea:

Zate sh-ti-atsea dzãc: sh-tsãnã huea-mbratsã

Sh-Soarta s-u shutsã-aroatã cãt lji-u vrearea”.

Verghil atumtsea, mãtrinda-mi-n fatsã

Shidzu-mprostu, sã shtsã shi zbrã arari;

“’Nchirdãseashti-atsel tsi-ascultãnda-nveatsã!”

Nu shidzui, ma-aumbrãljei lãlãtoari

Ma-lji cãftai s-nji spunã anda mi-agiumsi

Di tuts alantsã tsi sots ma bunji shi-ari.

Ti-ndoi di elji ghini-i sã shtii, nji spusi,

Ma ti-altsãlji casten va s-trec cu tãtsearea,

Cà s-u-ardãrichi ãntredz shi oara s-dusi.

Tuts furã-nvitsats sh-cu-anami di marea,

Shi-avdzãts tu carti, sh-tuts un pristi-alantã,

Di idyiul stepsu-n lumi lã-i mãryearea.

Prischian ‘n-iurdii cu-alantsã-asaltã,

Shi Franc d’Accors; ma cara s-vrei dip laspea

Sh-merda-a lumiljei s-li-ai tu-un loc anatã,

Vrea s-puteai s-li vedz la-atsel cari papa

Pi-arãù Bacchiglione-l dusi surghiuni,

Iu lji-u-ascundi-n strãmba oraxi groapa.

Shi-altili vrea tsã spuneam, ama duri-i,

Cljeai pi gura-nji va s-bag io, cà-i tãrdzãù

Shi-umflatã-arina-ù ved cà duri-i.

Cu-atselji tsi yin aproapea nu-am ‘ndreptu s-hiù:

Ma-ts leg di suflit, shi cu-atsea voi s-bag cljei,

“Yishtearea”-a mea, prin cari hiù yiù”.

Sh-sã shtsã deapoa shi s-pãrea cà shi-u di-atselji

Tsi s-pidipsea dupã hlambura veardi

Tu cãmpul di Verona, shi pit elji

Sh-canda-azvindzi, sh-di can turlii nu cheardi.

CÃNTAREA XVI

Tsercljiul al sheaptilea: Zurbadzlji contra-a fisiljei.

Moùbetea-al Dante cu trei Florentinji giudicats.

Coruptsiea-a Florentsãljei. Gherionlu.

Earam pi-un loc di iu, ca dit shulinar,

Tu-alantu bãrnu,-apa calcã-n zghileari,

Cu-un vrondu surdu, ca-aroilu tu-alghinar;

Sh-dinãoarã cãt la noi cu-alãgari

Ved trei-aumbri dit cetã inshirã

Sh-trimbura sum foc cu-unã-n marsh imnari.

Yinea-nyii sh-treili deadun zghilirã:

“Stài, tini, tsi dupã stranjlu-ts s-pari

Yinji dit tsitatea-a noastã tsi-ù bilirã”.

O, Doamne,-ahãti-arànji pi mãdãlari

Avea ti-arderi, nã nauùã i tãmpãrii,

Cà shi-azã-n suflit tsi vidzui mi doari.

La boatsea-a lor maghistrul meù dãnãsi

Sh-“Ashteaptã, nj-da indati, plãcãrsitor

Aestã-aradã lipseashti sh-tini s-hii.

Sh-ma s-nu pliguea foclu-azbuirãtor

Pot s-dzãc pãnã sh-cà yiea, cãtã-atselji trei

Ma ghini-a tsàia-a-ts undzeascã di tsi-a lor”.

Cãt vidzurã cà stàm, loarã s-plãngã ei

Shi-agiumtsã la noi, pi mardzina shtsãtã

Adrarã di-avigra cosar amishtrei,

Ca-alumtãtorlji golji shi umts’, tsi-ahãtã

Fricã-n ehtrul bagã cu-oclji, shi-ashteaptã

Ucazi bunã, s-acatsã s-alumtã,

Sh-yinea-avigra, purtats di viro di-apã,

Tut mi mãtrea sh-cicioarli tu nigljinã

Altã cali ftsea sh-gushea altã-ashteaptã.

“Fu cà irnjiea bagã-n tini silã,

Un duh zburã, shi-a noasti fàltsã murni

Shi fripti-n foc nã hãrzescu-unã njilã

S-ti frãngã barim fala-a noastã sh-spuni

Tini cari hii sh-cum di ciorlu-ts sheadi

Vãrtos hiptu pi-a mortsãlor budrumi?

Duhlu-aestu tsi gol dininti-nji s-veadi

Shi nu-ari per, cum nu-ari frãndzã dzada,

Fu mult ma mari-n rang di tsi s-creadi.

Nipot el fu-a tsitatiljei Gvaldrada:

Shi-u Gvido Guera sh-s-aleapsi di-alantsã

Cu-atsea tsi-adrà cu caplu-lji shi cu coarda.

‘Tsel tsi-n coadã-aroatã zala lji-u-acatsã

I-Aldobrandi-a curi zbor tu cãrfeta-a

Florentsãljei nu-ncãpu di-i fãr fatsã.

Sh-mini tsi-ù pat cu el ghiderea shcretã

Hiù Rusticuci sh-cara s-fui astimtu

La-arali-nveasta-nji mi pimsi-unã etã”.

Ma s-nu eara-arina ca foclu-aprimtu,

Pi elji vrea mi-arcam io, fãr di s-ashteptu,

Cà sh-di Verghil ashi vrea s-escu pimtu.

Ma ti-atsea cà scrum vrea mi fac, cu-ndreptu

U-azvimsi frica tinjisita-nji vreari

Tsi mi pindzea sã-lji ljeaù cu dor la cheptu.

Sh-lã-apãndãsii: “Nu silã, ma dureari

Ghizàili-a voasti nj-mutarã tu minti

(Sh-tãsh ma-amãnat s-asparsirã-n puteari)

Cãt tsi Verghil nji-umplu caplu di ninti

Shi-a vosti-aumbri nj-li scoasi tu padi;

S-ti tinjiseascã shi s-ti tsãnã-aminti.

Cu voi io mi trag di-unã soi s-veadi

Shi fapta daima-n noptsã fãr durnjeari

U-adush aminti shi u-ascultai tagmã caldã,

Ma pãn dighios s-caftã prota s-cãdearim”.

“Multsã-anji s-da Domnul duhlu-n trup s-tsã sheadã,

Duhlu zburã, sh-cum vdzea u-arcà urarea,

Sh-di-anamea daima iamishi s-tsã cadã,

Sh-dzã-nji, frate,-n tsitatea iu-i dizghirdarea,

Harea cu zbor shi faptã nica s-aflã,

Ma dip shi-u loatã-azvarna di-agãrshearea?

Cà-atsel tsi-aoa tu-aradã cu noi calcã

Shi-i nàù vinit, Guglielmo Borsiere,

Tsi spuni ghigor tu suflit nã bagã”.

Nuvatslji shi-alãgarea dupã-aveari,

Fãduleatsã shi nisat ãnji ti-nveatsã,

Florentsa-a mea, ti-atsea shi tora ts-cheari!”

Ashi-aurlai, cu frãmtea-nsus, ‘n-mãreatsã,

‘Clo iu elji, mãtreri alãxea-amutsàshtsã,

Ca-atselji tsi s-aflã cu averlu-n fatsã.

“Cahara-ts tsi dupã chefi zburàshtsã,

Di pots cu noima s-lji spunji cafi unlui,

Zboarã deapoa, tut tsi-n cap mindueshtsã!

Ma s-dai vroarã tu-azaptea-apanghiului

Di negurea, sum tserlu-mplin di steali,

Shi-a ti ljea chefea s-dzãts di-nsus: <Mini fui>,

Sã spunji ti noi sh-ti tuti-a noasti-arali”.

Shi tu-nclo-azbuirarã ca niori di fum

Sh-din cor amishtrei s-trapsirã eali;

Shi-ahãntu di-agonjea s-chirurã, cum

Shi-un “amin” nu-a s-pots sã-lji dzãts minduinda.

Shi-ashi sh-cu maghistrul s-imnàm nã-ashtirnum

Io nãpoi-lji,-agiumsim agunjisinda.

Aclo tãsh iu apa s-vearsã ca-n zali,

Ashi cà dip greã vrea nã-avdzãm shi grinda.

Ashi cum traplu cari sh-sapã cali

Cãt tu Datã di Monte Veso,-n frunti

Di cãti curã di-Apeninji ãn vali,

Shi Aquacheta sh-dzãtsi-nsus tu munti

Pãnã s-agiungã tu mireauùa arsã

Sh-tãsh la Forli iu numã nauùã-nfrunti,

Tsi-agru zghileashti-n grem aclo iu s-vearsã

Di Benedict ta sh-si-adunã tu pat

Cu njilji di-api cari tu el s-vearsã,

Ashi shi-aclotsi, dit un meal surpat

Agru zghilea apa sãndzãnatã,

Cà-n shcurtã iami surdz’ vrea nã-aveam aleapt’,

Aveam la bãrnu nã funi-nfãsheatã

Cu cari,-n minti nji-u-aveam uidisitã,

S-u-acats sh-s-u vatãm pantera bãltsatã.

Nji-u dizvãrtii shi lo dimãnda-nji gritã,

Sh-cara-adrai ca cosar s-hibã-adunatã,

Ligatã vãrtos, tu mãnã lji-u-am hiptã.

La tsi el, cara shi-u-avu apucatã

Funea sh-shidzu largu di-apa-agno spumã,

Sã shtsã nandreapta sh-tu grem shi-u-avu-arcatã.

“Hãbarea nauùã sh-caftã, dip ca bunã,

S-nã si spunã, nj-mi mindueam, canai,

De-n gol veaglji-arcatã funi s-nã-adunã”.

Ah, cãt lai gaile vrea s-lipsea ta s-ai

Cu-atselji tsi pãnã shi-un yis cãt di tãljeat,

Shi numash fapta-ts u tulmãcesc’ cu grai.

Zburã Verghil: “Agonjea-atsel ashtiptat

Shi tu mintsãli-ts chiuluit di tini

Va s-easã dit hauùã ashichere dat”.

Scljeamã s-tats, ma s-pots, shi-u multu ma ghini

Cãndu averlu s-pari-i nanãparti

Minciunã mash, ta s-nu patã arshini,

Io tut nu tac; sh-mi giur pi-aestã carti,

Pi-a ljei ucasi-n cari-am umuti mari

Cà s-aibã ti daima di vrearea parti,

Cà nj-si furnjisi nã-aspartã furnjiseari

Tsi di-nghios s-pãrea cà-nsus sã-ngãrlimã,

(Aharã-ahãt tsi fatsi nã-agnuseari)

Has ca-atsel tsi pi funi s-alinã,

Dupã tsi-n apã fu pimtu sã-ngrãnji,

Cãndu-angura s-minteashti pit arinã,

Shi s-avreadzã-ndrupãnda-si-n cãlcãnji.

CÃNTAREA XVII

Tsercljiul al sheaptilea: Bãrnul al treilea. Zurbadzlji

contra-a artãljei. Cãmãtarlji. Mostrul Gherion.

“Mostrul i-aestu-a curi coadã-ntsapã,

Sh-disicã muntsã, sh-mur shi shtit ancunji

Pushcljea-i di cari-amputi lumea toatã!”

Ashi-ahurhi maghistrul meù, sh-ma spuni,

Fãcãnda-lji semn’ dit mardzina-a hauùãljei

Ta s-trag piningã mealurli murni.

Shi-agnoasa furnjiseari-a minciunãljei

Nafoarã cu cheptul sh-cu caplu inshi,

Sh-coada-aspindzura mardzina-a funiljei.

Dobru la prep, giurai cà-i om, nu prici;

Ma-nghios di mesi sh-cãpuljli mushcljioasi

Nafoarã, s-pãrea cà-i shearpi cu sprici.

Sh-nanãparti-avea dauùã mãnji piroasi

Sh-pãn di bãrnu eara-mbupsit pri sini

Cu ljeari tãrnãcoaci sh-noadi groasi.

Nu-shi uidisirã-ahtàri bãei ma ghini

Ni Turtsãlji ni Tatarlji, chindisiti,

Shi-Arache nu shtiù sã-ndreagã hiri.

Cum sta la meal cãràili-avultusiti

Nã parti nafoarã shi-alantã tu-apã,

Cum caftã la-agiunjlji Ghirmanji, ashitsi,

S-acatsã pescu castorlu dit groapã

Shi Gherion pi meal ashi shidea,

Pi mealu di-apã tsi-arina u-adapã.

Didea cu coada pi grem shi vãisea

Shi-shi muta mash coada-nfãrmãcatã,

Ca di shcrac aclu-nfãrmãcat tsi-avea.

Sh-dzãsi maghistrul: “Calea canda caftã

Nã iami-avigralui adusã, casten,

S-agiundzem la pricea blãstimatã”.

Nandreapta-atumtsea lom cà s-dipunem

Vãr dzaz’ di jgljioati,-archiushurats pi schinari;

Di-aroshea-arinã shi-arsã vream s-nu didem.

Shi-agiumtsã la pricea vidzui ceturi mari,

Shi-aestu barim, cãt la-aubri du-ti

Shi vedz ma s-pots, s-ducheshtsã-a lor ‘nvirnari.

S-ti tornji-agonjea sh-cu zboarã shcurti,

A mini va-l plãcãrsescu puljeaclu

Vãrtoasa coardã-nyii vàhi u-adutsi”.

Scljeamã-nchisii singur su-l trec migheaclu

Tsi-a sheaptiljei vali lji-u-aprindi yearea,

Cãt la unjida tsi-shi plãndzea fãrmaclu.

Di-a lor oclji bucnea-arãcãi durearea

Shi-aclo iu scãntealji-arca elji cu mãnjli,

Di-arsa-arinã tsi lã shcurta videarea,

Ashi cum fac cãndu-i zãduh cãnjlji

Cu nats, cu coada, cãndu-lji mãshcã ca zuri

Puritslji, i mujdzãli, i mãshconjlji.

Vidzui multsã shi-am xitãsitã duri

Di-atselji cu grama piri s-lji-mbutsari,

Fãr s-lji shtibã; sh-di gushi vidzui, sum guri,

Ligatã pungã cà cafi un shi-ari,

Cu-altu semnu shi cu-altã luyimi

La ea mãtrea cu seati tsi sat nu-ari.

Shi cum mãtream, shi mini, cu-arãtsimi,

Vidzui nã pungã cu galbinã-astari

Sh-giugi vinit ca-aslan sh-cu mãnji di-agrimi.

Sh-cama deapoa, cu ma bunã mãtreari

Ded di-unã-altã aroshi purpurii,

Cu-unã patã cu seù ca baia tsi-ari.

Shi-un duh ca nã poarcã grasã, njirlii,

Tsãsutã-n hir pi-unã pungã nauùã:

“Tsi caftsã, gri, tu laea vãsilii?

Fudz di-aoa; ma pãnã s-ti tornji di-aùa,

Ti-atsea cà hii yiù, sã shtii cà Vitalean,

Vitsinlu-a meù, va sta nastãnga-a meauùã.

Aoa-ntri Florentinji escu Padovan

Sh-surdu s-mi ved cãndu-aurlã pristi tot

<La s-yinã cavalerlu suveran

Cu tsachlji tu cãmpu>. Sh-cum dzãsi di-un cot

Shi scoasi limba shi-ù strãmbà shi gura,

Ca boùlu cãndu s-alindzi la gof.

Ma io, di fricã cà s-nu-ù trec misura

Cãlcãnd’ emrea tsi dzãtsea: “-“Agunjisea-ti!”,

Sãrahlji-alasã-lji shi-alingã-adunãtura

Shi shtsãt pi pricea tsi-altsã drãxeashti

Domnul a meù mini-l vidzui ‘ncãlari

Sh-mi-ncurajea: “Hii vãrtos shi-arishea-ti,

Cà truplu-a ljei va-l avem scarã-n cali;

Alin-ti-nji dininti; mini-a s-hiù nãpoi

S-ti-apur di fãrmaclu dit coada-lji tsi-ansari”.

Ca-atsel di heavrã loat, tsi-ansari, la noi,

Shi sã-mpirusheadzã shi-nvinitsashti

Mash cãt s-mindueashti la vintul (cu ploi).

Ashi sh-io ti pricea-anda nji zburashti;

Ma ca mãmoclu cu domnu bunacicu,

Multa-arshini di vreavã nj-mi-afireashti.

Pi largul trup ãncãlicai babacicu

Shi: “Ljea-mbratsã, vrea s-grescu, cà-ansari!”

Ma ni zbor nu-aflai ta s-dzãc (ca glãrecicu).

Ma domnu-nju, tsi-afiritã nj-mi-ari

Cu-altã nã ucazi shi di-alti zulàchi,

Mi lo-mbratsã sh-mi streasi ca-ncljishtari.

Deapoa dzãsi: “Gherioane, sã-nji ti-aràchi!

Vãrii nauùã portsã ti-n grem: mãtrea!

Yin-tsã tu làrdzã shi-isihi miràchi”.

Ashi cum di la meal cãravea s-trãdzea

Ashi shi pricea sh-lo preagalea-avrapã,

Sh-cà-anoatã leftirã cãt lo di s-duchea,

Sã shtsã sh-di loc ãnclo lãrdzi pi apã

Cu goadã sh-teasi coada, ca uhealjea,

Sh-cu ungljea sum pãntic vintul vru s-lu-arapã.

Ma mari frixi, cu-amaxea-anda fudzea

Feton prin tser cãnd’ fãrnurli silighi,

Nu pistipsea cà-a s-pãtu s-duchea

Shi-Icar amãxarlu-arãs cãndu s-duchi,

Corbul, cu-arpa frãmtã sh-cãndu fen-su-a lui

Cu plãngu lj-grea: “Strãmbã cali tsã-nchisishi!”.

Dicãt a mea, tu-azbuirari, cãt vidzui

Cà-n gol anutam pi xeani-anumiri

Sh-mash pricea-atsea dininti-a mea cãnãscui.

Ea-agalea sh-dipunea,-n isihi tsercljiuri,

Ma nu-lji li ducheam isihili-anvãrteri,

Ma tu oclji sh-pi sum mini mash vinturi.

Sum noi nandreapta tãsh s-avdza vãzeri

Ãn vali iu hirbea-apili-n vãltoari

Sh-mi-aplicai ta s-li-am ma bunili videri.

Ma foc cãt ãndzãnai shi-avdzãi zghileari,

Sh-pi trup mi-ncljishtai ma vãrtos cãt s-poati,

Cà trimburam din cap pãn la cicioari.

Shi-avigra cãt vidzui alti shi-alti oasti

Tsi s-apruchea pi-aradã, nj-feci ducheari,

Mizi-atumtsea, cà dipuneam tu-aroati.

Ca pitritlu-anda, sãtul di-azbuirari,

Fãrã ta s-veadã ni mãrshi, ni batã,

Nu-ashteaptã dzãcã, ma, di-iu tu-apireari

‘Nyii-azbuirà, sh-cu inima-nvirnatã

Sh-ma-nclo di domnu-su s-curdiseashti,

‘Mbufunat, ca-n spiralã yini-aroatã,

Sh-pricea-ashi-ndrupãturã nã urdzashti

Di poala-a valiljei, sh-deapoa, pãltàrli

Cãt sh-lishurà di-amishdoilji, bucneashti

Ca sfurlã din loc, ca dit arcu-arcàrli.

CÃNTAREA XVIII

Tsercljiul al optulea: Prota shi deftura

bolgi. Cudoshlji-atselji tsi-arshuneadzã

muljeri shi zãvgheadzlji. Colatslji.

Un loc pi numã-i Malebolgi-n cãtrànji,

Pristi tut agno cheatrã, lai psari,

Ca tsercljiul tsi-avigra-adarã hãndachi.

Sh-ca la fundu, tu mesi, tu-unã padi

Cascã un aputs mari shi-ahãndos,

Ti-a curi fatsã-a sã scriù tu-altã parti.

Di-avigra-armãni un loc anvãrligos

Stres ãntri-aputslu sh-mealui poljli bãgati,

Tsi-n dzatsi vàlji s-curmã pãn la fund’ dighios.

Ashi cum sã spar grochli tsi-s sãpati

Daima ma multi sh-casten uidisiti

Ta sh-li veaglji stiznjili di tsitati,

Ashi s-pãrea shi vàljli amintiti;

Shi-ashi cum ãi di la stizmã pristi zalã

Ti la-alantu meal su-apuntsã-ndrupati.

Ashi shi-aoa trag di-a shcãmbãljei poalã

Màri-apunts’ di cheatrã pristi vàlji, din ea

Pãn la-aputslu tsi li-adunã-n teaca goalã.

Cãnd’ Gherion din steauùã s-nã surpã ljea,

Aoatsi nà-aflàm shi nastãnga-n cali

La Verghil shi io dupã el pi calea-atsea.

Cideam tora nandreapta altã zali

Shi drats urãts shi-altili ghizài, moi,

Di cari shi-u-mplinã-atsea prota vali.

Dit fundul a ljei, tu dauùã ceti, golji,

Yinea cudari, sh-di-nghios asãlta ciorlu,

Shi-altsãlji pi-aradã, din fatsã cãt la noi,

Ashitsi cum la Roma curmà sãborlu

Tu-anlu sãmtu nã njilji shi trei suti

Cearei s-treacã pi-apunti poporlu,

Sh-featsi cà casa s-ghiunueascã, tuti

Nã cetã-n imnari shi-alta pi schinari

S-tsãnã jgljioata sh-tãbànjli-nsus tsãnuti.

Vãisea era-anvãrliga ca cusheari

Di tuts cu cãmshits shi cu coarni-analti

Tsi pi burets shi splinã lã ftsea cuireari.

Ah, sh-cãt di-agonjea ma-lji bãga tu-asalti

Cu cãlcãnjili cu prota-agudeari;

Canã di elji nu li-ashtipta alanti.

Sh-cum eara pit sucachi pi imnari

“Aestu-aoa canda-l vidzui ãnji pari

Zbrã ti-un duh tsi deadi cap pi cãrari.

Sh-ta su-l ved mi sturusii ãn cicioari

Sh-domnu-nju-ashi, fãrã ta s-nji-arãspundã,

Mi-alãsà s-nji-acats ti nãpoi cãrari.

Sh-cum didea cu svicilu, sh-vru sã-nji si-ascundã,

Shi-u-aplicà fatsa, ama io lji zburãi:

“Geaba oclji-n nigljinã tsã si-afundã,

Cà, ma s-nu mi-arãd, ti cãnoscu, sã shtii:

Caccianemico nãoarã tsã dzãtsea:

Cum di-agiumseshi cu-aràilji ta s-ti tsãnji?”

“Nu mi vatãm, dzãsi, s-tsã spun, ma mãtrea

Cà zborlu-a tàù ti dip dultsi nj-lu shtiui

Shi dip mi toarnã tu veacljea etã-atsea.

A marchizlui de Este mini lj-vindui

Nã sor di-a mea, miràchli sã-lji li facã,

Ma ai spuni-l agnoslu pirmif a lui.

Aoa-ntri mortsã, pi limba-ausheascã

Shi-altsãlji plãngu; shi-ahãts sun, pi-aradã, vedz

Cãts nu-s izoti sipa s-u grãeascã

‘Namisa di Saverna sh-Ren pãn s-bãnedz.

Shi cara s-vrei un ashichere fimelj

Scljinceamea-a noastã prit minti s-ts-u trets”.

Aclo iu zbra, un drac di-anapudzlji-atselji

Lj-trapsi un cãmshic sh-lji zghili: “Ai, tsi stai,

Cà nu-ari mljeri cu eali s-tsã scots mãrdzelji!”

Mini di cãlãuzlu-a meù mi-aprucheai

Sh-tu-ndauùã jgljioati-agiumsim amishdoi

Nã soi di shcãmbã tsi dit meal inshea.

Nandreapta shtsãts, nã-alinam lishor apoi

Pi-apunti-nsus, imnãndalui pit bãrtsiri,

Pãnã tsi bãrnul sh-si chiru dinãpoi.

Shi-agiumtsã iu-apuntea fatsi-ncucushiri

Ta s-treacã-aràilji pi sum cubeùlu-a ljei,

“Dãnãsea shi strãmbã-ti, maghistrul gri,

Cà-n fatsã s-tsã mãtreascã-anapudzlji-atselji,

Fatsa s-lã-ù vedz a curi nu-avushi puteari

Tutã iamea cãt alãgàm cu elji”.

Shidzut pi-apunti lj-ved tu scãnjiseari

Di-atsea parti mortsãlji cum yin prit shinjeac,

Ca baighi cãmshiclu bãtuts tsi lji-ari.

“Fãdula-atsea-aumbrã tsi inshi mãtrea-ts,

Adratã canda, dzãsi, ta s-domneascã.

Nu-lji scoati ponlu pàcrãnji ni cãt un ac.

Tsãnuta-lji shi-aoa lji-u vãsilicheascã

Shi cu dichi, cà nu fu om di-aradã

Sh-Lãna di Malmã ta s-u-nchirdãseascã.

Tricãnda prin Lemnos nãoarã, anda

Mljerli dit nisii, di-inati-apreasi,

Sh-mãchilipsirã bãrbatslji cu-aradã,

Cu zboarã uidisiti shi njiroasi

Hipsifila u-arãsi, atsea bunã,

Tsi sh-ea-n minciunji la suratili-n cap scoasi,

Shi-u-alasã greauùã, ermã sh-nibunã;

Atselu-i ponlu tsi-lji pãlteashti fapta

Shi tut ashi sh-Medeia u-arãzgãnã.

Ca el featsirã shi-alantsã nandreapta;

Duri s-tsã hibã ti elji shi tsã-lji doari,

Ashi sh-ti valea tsi lã-ù neacã shoapta”.

Earam tora pi-un loc, misu grimari,

‘Clo iu meal cu calea sã-ndãmãsescu,

Sh-di el foc altãi apunti-ntsãpari.

Di-aclotsi avdzam io cum mirlusescu

Sum noi ehtsrãlji pi-alantu meal shcãmbos.

Cum suflã greù shi singuri s-agudescu.

Sh-di tu-amputsãtura tsi yinea di-nghios

Pi shcãmbi nã soi di laspi s-ashtirnea,

Pãngãnitã la videari shi ti-agnos.

Ahãt di-ahãndoasã-i valea, sh-cara s-vreai

S-u vedz cãt tsãni di pi-apunti ghini,

S-ti-alinji lipsea-n dzeana-lji ma s-vreai s-insheai.

Ashi nã featsim; shi vidzui multsinji

Tu nigljinji cum sta, tsi s-pãrea cãtrani

Sh-pãvoanjea din lumi-anatã-n cãcãrinji.

Sh-cum mãtream di-nsus ca tu-unã cãzani,

Vidzui un duh umtu pi cap ca-ahtari,

Cà nu shteai de-i mirean i clericami.

“Cãtse mãtreshtsã mash la mini bari

Sh-lji-agãrsheshtsã-alantsã?” di-nghios.

“Ti-atsea cà ti shtiù, lji spush la-ntribari,

Di-anda la percea-ts nu earai bãlos.

Interminei hii tini; nu ti-alãxishi;

Ti-atsea mãtrescu la tini ma vãrtos”.

“Zãnatea-a culãchiiljei mi-avultusi

Tsi-nji fu di daima pristi loc gustari”.

Dzãsi sh-caplu umtu-n bàlidz sh-lu-agudi.

Shi-aclo maghistrul: “Vedz, shi fà-ts tindeari-a

Gushiljei la soea di pravdã-agritã,

S-pots cu-unã mãtritã s-fats acãtsari

Fatsa-aspartã-a curvãljei dispiltitã

Tsi nu shi-aflà-n merdu loc sh-dipriunã

Sã scãrchinà cu ungljea amputsãtã.

Lj-dzãc tuts Tais shi-a ljei i-atsea minciunã,

Cãndu-ntribatã di-ibovniclu: <Spuni,

Mi vrei?> lji-u turnã: <Fãr di sat>, nibunã.

Sh-tora baighi cu-ahãtã spurcãciuni”.

CÃNTAREA XIX

Tsercljiul al optulea: Bolgea-a treia. Simoniatslji.

Papa Nicolo-al III-lea. Marea angiurari-al Dante

contra-a papanjlor simoniats.

Simone, tini, sh-voi cãrpolu-anapudz

Tsi pãngãnits cu malmã shi-asimati

Dipsãmti-averi tsi tu-atselji tsi-izoti-s tuts

Va s-caftã s-hibã izvur di chindimati

Vã bati-a vauùã trumbeta, cà voi

Pi-a treia vali stats tu patimati.

Nã-aflàm tora pit alti locãri, noi,

Agiumts’ pi-apunti-n partea ma fãlitã,

Tsi-mparti tu mesi groapa di sum noi.

O, sãmtà sufii, mãyistritã

‘N-lumi-n tser shi-ntri-amãrtii tsã-s faptili

Sh-daima-ndreaptã tsã-i ghizaea-mpãrtsãtã.

Vidzui pit màrdzinji, sh-la fund’ sãpatili

Nã tamã di grochi tu cheatrã, pãn tu njedz

Isa làrdzã sh-tuti-anvãrligushili.

Ca-aesti grochi shi dip ahtàri pots ta s-vedz

Sh-tu msheatlu-nji San-Giovani cãti unã,

Adrati ta sã slujeascã la pãtedz,

Shi di cari frãmshu nã iami unã,

Cà vrui tu nec un ficiuric s-nu cadã

(Shi casten u spun ta s-u-avin minciuna).

Dit gura-a lor, a grochlor, cu-aradã

Inshea cioari, ca dit salã tsipushi,

Di morts tsi sta cu caplu-nghios, ta s-veadã

Di jearlu-arosh cu tãbànji di cinushi,

Di tsi pãnã di bãrni sh-si cãltinã,

Di vrea s-frãngã sh-bràndzã sh-silivãrushi.

Cum fridzi dãgoara cãndu s-alinã

Pi-un ohtu partal, shi-apunã sh-fudzi,

Pãn la cãlcãnji-ashi lj-tritsea cãnjinã.

“Cari-i, maghistre,-atsel tsi-n zghic u dutsi

Ma-aràù di-alantsã tsi s-cãltinã-ashitsi

Di canda jearlu sh-ma vãrtos ãlji sudzi?”

“Cara s-vrei sã-nji ti duc, el nji-apãndãsi

Valea-nghios, tu fundul di talar, deadun,

Tut cum shi-u s-avdzã dit gura-lji, tsi s-fatsi?”

“La tut tsi ti-ariseashti, ts-dzãsh, mi supun,

Cà nj-eshtsã domnu shi-a tàù zbor, tãpinsit

Mini lu-ascultu cà shtii shi tsi nu spun”.

Pi-a patra dzeanã, ma, fum liftirsits

Sh-nastãnga-apoi, cum dipuneam, nã trapsim

Tu fundlu-a valiljei strimtu sh-cufchisit.

Ma domnu-nju nu vru sã-nji da sã-nchisim,

Ma iara-nchisi-mbratsã cu tut mini

La-atsel tsi cu cioarli plãndzem, cum duchim.

“O, tin’ tsi stai cu caplu-nghios, lj-dzãsh ghini,

Cu perlji tu loc, gura-ts tsi nu zbrashti,

Cari tsi s-hii, ma s-pots sã zbràshtsã tini”.

Ca preftul shideam, cãndu spuvideashti

Un vãtãmãtor tsi-lji dzãc, ipocrit

Sh-va s-u-amãnã moartea tsi lu-anvãrteashti,

Sh-na-lji cà-aurlã-n inati: “Fushi vinit,

Aush Bonifaciu, tu-ncãpistearea

‘Ndzeanã-aoatsi? I cartea mi-arãsi dip?

Agonjea-ahãt ti sãturashi di-avearea

Di-a curi vreari s-minciunedz avushi nas

Nã-nveastã-nchirdãsitã cu putearea?”

Cãndu nji-avdzãi tsi spuni, mini-armash has

Ca-atsel tsi nu-acãchisi shi arshunat

Nu shtii cum ta s-easã dit cãdzutlu ceash.

Ma domnul a meù zburã: “Nu shedz njirat!

Nu hiù io-atsel ta sã shtibã, spuni-lji”.

Sh-lji-u-ascultai dimãnda fãr canã-amãnat.

Sh-bãtu-atumtsea cu noadilin vãrtushilji

Atsel gritlu shi zburã cu jeali:

“La tsi-nji greashti zburarea-a ta, ai, spuni-nji?

Cara ts-bãtushi-ahãtã greauùã cali

S-mi vedz, sã shtii cà fui, xinite, tini,

Nãoarã-alept’ ti mantiili papali,

Di-a ursãljei soi shi-ursarlji-ahãt ghini

Shtiù sã-lji bag pi-aradã, ashi cà-n pungã,

‘Nus pradz anai shi-aoa mi-adun mini.

Sum caplu-a meù lã fu grama s-agiungã

Tuts papanji iftirsits ti simonii

Tsi dzacã-ahãnda sum cheatrã, tu strungã.

Va s-cad shi io-nghios cãndu-a s-yinã-nyii

Alant’ ehtru, tsi-nghios va-nji mi pitreacã

Sh-tu loclu-a lui tsã zbrãi io zboarã yii.

Shi el cu noadili-arushiti-a s-treacã

Chiro ma ptsãn di io sh-hiù pi-ndauùã, moi,

Sh-dãgoara sh-cãtsuti ciorli nj-li freacã:

Cà dit Ascãpitatã-a s-da pristi noi

Un papa fãr di pisti shi miletea

Va nã-arucã-ahãnda-nghios noi amishdoi.

Un nàù Iason va s-hibã shi, din vetea

Domnul cari-i slab cu el ashi featsi,

Sh-cu rigà frãntsescu si-lji lo duvletea”.

Poati fui cicnit sh-nu cu mintea-aratsi

Di-atumtsea pãtui sã-lji dzãc, cu zghic di-nsus:

“Ia spuni-nji: tsi yishteari ãlji cãftasi

Al Petru cà-lji li deadi cljeili Isus

Cãndu-arailu-l deadi di-el s-hibã vigljeat?

<Imnã dupã mini>, mash ahãt lji-a spus.

Sh-cãnd’ Matei ti-apostol fu-n scamnu bãgat

Tu loclu-al Iuda, malma icã-asimea

Ni Petru, nitsi-alantsã nu lji-aù furat’.

Zori s-shedz la loc cà-ndreaptã tsã-i ghizaea

Sh-ghini-ascundi-ù avearea amintatã

Sh-contra Frantsa ti-aràù bagã-ts giuneatsa.

Sh-fu cà limba nu vrea-nji hibã ligatã

Di tinjiea tsi u-am fatsã di-atseali

Sãmti cljei tsi di mult’ li-avushi purtatã,

Vrea-ts cãrtsãneam zboarã sh-nica ma greali,

Cà nu-i scljinciu ca papa shi papistul

Tsi calcã-ndreptu sh-mutã-aràilji-n steali.

Ti voi, ti papanji zbra evanghelistul

Pristi-api-anda nã curvã fu vidzutã

Cu vãsiljeadz, cum scrii-Apocalipsul;

Cu capiti vãr sheapti s-avu-avutã;

Dit dzatsi coarni sudzea pistaneù

Pãn cãnd’ bãrba-su chischinã-avu tsãnutã.

Voi vã mãstrãpsit di malmã Dumnidzàù

Sh-sutaca-ù tinjiseats fãrã di-arshini,

Cãndu sh-pãngãnjlji nu-avea ma multu di-un dzàù.

Ah, cãti-arali-adusi, Constandini,

Nu crãshtinearea-ts, ma mash paia cari

Protlu preftu u-nchirdãsi prin tini”.

Shi-aclo iu zburam ashi cu vãryeari,

Iu di-inati, iu di cripàri, dãngãnea

Spuslu duh trumuxit cu-a lui cicioari.

Lji-u feci chefea, nj-pari, cu zbrarea-a mea-a

Maghistrului, cà cu-arãslu pi fatsã

Cà-ndreapta-nji zbrari din gurã nji-u-arichea.

Mi-acãtsà deapoa shi mi-arcà pi bratsã,

Shi-anda fui ãnsus, cà nj-si-alinã duchi

Pit calea dipusã tu-atsea dimneatsã.

Cu mini-ngrãshca tu-nsus nu cãpãi

Ma mi purta pi-apuntea tsi di-nghios

Di-a patra vali, s-mutà tu-atsea tsintsi.

Shi-agiumtsã-aclo, mi curdisi hãrios

Pi mealu sarpu sh-cu-anifur ahtari

Tsi pãnã sh-ti càparli eara shcãmbos,

Shi-altã nã vali nji-inshi ãn dzari.

CÃNTAREA XX

Tsercljiul al optulea: Bolgea-a patra.

Mandishlji

Ghizai nauùã-n vers va s-asud s-ashternu

Tu-atsea di-aoatsi-a yinghitsa cãntari

Dit prota carti,-a caimolui eternu.

Cu elji-ncãrfãsit stam sh-cu-ashtiptari

Di-nsus stavridonjea-ù mãtream iu s-dutsea

Dit valea shcretã di pon shi-nvirnari.

Shi bair lungu shi-amut vidzui atumtsea

Tritsea-agalea, tãbãbii di tãbãbii,

Cum s-duc yiilji tu cãmpu cu crutsea.

Shi-aclo iu pi pãltàri mini nj-mãtrii,

Vidzui, ti semnu, cà tuts avea grunjlu

Shutsãt din barbã pãn di trup ligat iu-i,

Shi pi pãltàri lã-aspindzura prosuplu

Sh-calea-avigra tritsea pi tu nigljinã,

Cà sh-ti ninti nu-lji alãsa ucazlu.

Poati s-avu shi-n lumi, car’ sã shtibã,

S-tsã shtsa lãngoarea oasi, cap shi vini;

Ma nu vidzui sh-nu pistipsescu s-hibã.

S-da Domnul, crãshtine, s-trets di ghini,

Di sãdoarea-nji, ma ai spuni, sum dzeani

Puteam s-u-ascundu plãndzearea-nji dit mini,

Cãndu di-aproapea nj-vidzui sufrãntseali

Shtsãt ashi tsi dit oclji pi bratslu

Sh-pi fatsã lãcrãnjli cura mãrdzeali?

Plãndzeam, vedz ghini, pi shcãmba-ndrupatlu,

Plãndzeam ashitsi cu-ngerna-lã soartã,

Di Verghil: “Tsi-ts hii ca glarlji-nsutsatlu?

Aoa bãneadzã njila cãndu-i moartã:

Cà-i anapud omlu cari cãrleadzã

Cãndu-Atsel din tseruri vãryeari sh-poartã.

Mutã-ts-u frãmtea, aidi, shi-ndzãneadzã

Fãptura-a curi lj-fu di loclu suptã

Cãndu-atselji din Teba lj-grea: <Dãnãsea-tsã,

Anfiarale! Cãtse fudz di-alumtã?>

Ma el cãdea la Minos tsi-n tsitati

Giudicatslji lj-nãfãtea eta tutã.

Mãtrea-l cà pãltàrli cheptu lj-sun fapti:

Chifli cà s-veadã dip diparti-n dzari

Sh-veadi nãpoi sh-cali-anapudã sh-bati.

Ãl vedz shi Tiresias, atsel cari

S-prifeatsi tu muljeari di glãreatsã,

Shi s-alãxi tu trup shi mãdãlari

Sh-cari deapoa-agudi cu vãrtusheatsã

Tu doilji sherchi-mpriunats trupeashti

Ta shi-u toarnã chiruta-lji bãrbãteatsã.

Cu truplu-Aronte-n pãntic lj-si-ndrupashti,

Pit muntsãlji Luni, aclo iu di lutsernã

Agurlu Cararezlu sh-lu pliveashti.

Sh-cathiolu sh-lu-adrà di unã cavernã

Tu cheatrã sãpatã, sh-dichea cum easti,

Nicãrtit mãtrea-n cubeauùa eternã.

Sh-fatsa di muljeari tsi shi-u-afireashti

Sh-cu perlji sinlu sh-casten ãi shutsatã

Di nu lji-u vedz partea iu perlu lj-creashti,

I-ali Manti, cari,-n lumi-alãgatã,

La msheatlu loc tsi pi bratsã mi criscu

S-uidisi. Shi tora-ascultã-ts nã faptã:

Cãndu fen-su-a ljei dit bana-lji ãshi tricu

Shi sclavã s-featsi patrida al Bac,

Multsã-anji feata dip chirutã sh-si vidzu.

Tu msheata-nji Italii dzacã un loc -

‘Clo iu Alpili sh-dipun a lor cljini

Sh-sinur lj-fac Ghirmanlui - cu numa Benac.

Din Garda-n Val Camonica, Apenini

Cari njilji di-api li strãbat njirli,

Tsi tu loclu-atsel s-vearsã di-apã-mplini.

Pri iu din Varese, cum loclu yini,

Sh-ti-n Trent sh-Breschia pot sh-facã tritseari

Tuts dispotadz sh-su-l vluiseascã ghini.

Pi mealu-a lui un trup cà s-lã tsãneari

A Breshcheanjlor tsi-s dats pi fãduleatsã,

Pschera sta, tsitatea agno hari.

Di-apili tsi-andicra-lji tu-un brats s-acatsã

Sh-pi nanãparti tuti cad tu laclu,

S-fatsi-arãù tsi di-aclo pit cãmpu treatsi.

Sh-mizi-apucã sh-lu crueascã traplu

Cà nu Benac, ma Mencio ãlji si greashti

Pãn la Governo iu s-vearsã tu Padlu.

Nu curã mult’ shi-n cali-astãvãrseashti

Nã padi sh-tu bàltsã s-adunã chihtrã,

Di daima veara hevrili-asprãndeashti.

Cara tricu pri-aclo feata mãyistrã,

Vidzu pit bãtãchi loc uscat nã parti,

Ma nu-ari-agãri sh-tu eali oaminji s-intrã.

Shi-aclo, cara vdzi di oaminji diparti,

Cu huzmichearlji s-curdisi-n hãzuri

Sh-cu-adrari mãndii, bãnà pãn la moarti.

Sh-ma deapoa, oaminjlji di-avigra,-n pãduri

Pit locãrli-atseali horli sh-li-adrarã,

Cà mucerli-avigra lj-vigljea ca duri.

Shi-agãrshits s-tragã lahno, sh-pãtidzarã

Bash Mantova chiprotlu-a lor cathio,

Pi-a featãljei trup vãrii-l bãgarã.

Sh-tut arãdzãmlu-avea ma multu lao

Nãinti cà su-l scoatã cu minciuni

Dit el Pinemont atsel Casalod.

Ashitsi vini tsitatea-a mea-n lumi:

Cu trop ts-u spun, su-l frãndzã shi s-lu-azvindzã

Cu-aver atsel tsi-altã turlii spuni”.

Cu-ahtàri fimealji, ãlji dzãsh, mi tsindzã,

Cà-altu zbor nu putea caldu s-mi tsãnã,

Cum nu-ngãldzàsc’ tucinjlji-anda lji-astindzã.

Ma spuni-nji, fende, desi vedz cà s-yinã

Piningã-alantsã un duh ma tirsirit,

Cà mash la elji naetea va-nji armãnã:.

“Atsel tsi pi trup, dzãsi, shi-u glubãit

Shi-u poartã barba,-atumtsea cãnd’ la impas

Fu Gãrtsiea shi tu-alumtã lji-aù murit’

Bãrbatslji tuts, di mash fciuritslji-aù-armas’,

Fu hãbãrgi shi-lji deadi sã-nchiseascã

Cu prota varcã semnul cu tut Calhas.

Eùrifil fu shi cà iara ta s-creascã

Mini nj-lu feci, sh-cãntai shi ti el cu zbor

‘N cartea tsi u shtii shi-altsã tsi-a-ù cãnoascã.

Shi-alantu cari tu mesi-i slãbãshor

Michele Scot fu, mandis tsi-n multi hori

Adrà mãndii di multili soi a lor.

Bonatti lj-calcã-n urmã pit cãràri

Shi-Asdent tsi geaba vearsã làcrãnji greali

Cà nu-armasi la ciorli sh-la-ncãltsari.

Mãtrea=ù ceta cari fudzi di-andreali

Sh-di suvàlnits sh-s-arcarã-a cheardiriljei,

Cà hearsirã ierghi shi-anvãrtirã cali.

Ma s-tradzim: pi-ntreglu loc a dzariljei

Tsi-mparti lumea Cain cu schinjlji-ncljinã

Sh-sum Seviljea cadi-n unda-amariljei.

Asarnoaptea, cum shtii, fu lunã-mplinã

Sh-nu ti-agãrshea cà-aradza-a ljei nãoarã

Dit codru-ahãndos ti scoasi-n lunjinã”.

Sh-cãt dzãsi-ashi,-nchisim calea tãroarã.

CÃNTAREA XXI

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a tsintsea. Atselji

cari-arichescu di-averli obshteshtsã. Fuvirserli-a

dratslor. Hazea danteascã.

Shi-ashi di pi-apunti-apunti cu pirmif

Cãti s-featsirã geaba-i cà-a li spun,

Agiumshu pi-unã-apunti; shi curdisit,

Ca ghini u mãtrii casa di surghiun

Sh-surda boatsi di plãngu sh-di dureari;

Lai ca fundul di bãrgaci di fum.

Venetsiea-n portu cum shi-u-n hirbeari

Njeadzã-iarnã cãtranea pi cãrbunji

Ti-a cãitslor i-a cãràilor alicheari

Pi lundzã càljiuri cripati di fãrtunji,

Sh-cari-ntreg, astupã icã s-ashteargã

Cãravea armasã di para-pãpãnji,

Sh-cari la pupã, i la prorã-alagã,

Pãndza-mpeaticã, lupàts nauùã scoati

Icà funjli li shutsã la catargã,

Shi-aoa-ashi hearbi, prin hàri din tser dati,

Cãtranea cu bishits ca ti-alicheari,

Tsi li undzi para-ahãndinjli toati.

Videam tu ea bishitsli yinea, sh-cari

Nu-avea altu tsiva dicãt cãtrani

Tsi s-umfla shi scãdea cu plãscãneari.

Sh-pãnã mãtream ashi fãrã mirami,

Verghil zghili: “Tradzi-ti sum arcadã!”

Sh-mi trapsi piningã el cu micami.

Ca-atsel tsi va taha casten ta s-veadã

Un lucru nàù, ma-nfricuit apoi

Nu para cuteadzã la un loc s-sheadã,

Ashi sh-mini, cum mãtream shi-imnam nãpoi,

Vidzui un drac iu yinea-n fugã mari

Shi ma zghilea pi-apunti dupã noi.

Urãt eara la prep shi la videari

Cum s-apruchea cà s-poatã ta s-nã-agiungã,

Cu teasi àrchi sh-vuvã tu cicioari.

Tes pi-anumir tsi pãrea cà-a-l strãpungã,

Dutsea un duh shi-l strindzea tu unglji, moi,

Di vrea s-dzãts cã eara etim su-l frãngã.

“Ascultats, frats, zghili di ningã noi,

Celniclu-aestu-adus dit sãmta Zitã

S-lu-arcats dighios, cà io mi tornu nãpoi

‘N sãmta tsitati, di furi pljiotãsitã:

Mash Bonturo shi-u tinjisit, cà, elbet,

Tuts fac da ti nu cãnd’ zbrarea lã-i pãltitã”.

Sh-lu-arcà-n cãtrani-agonjea-atsel geanabet

Sh-deapoa fudzi cum nu pãtui vãrnoarã

Cãnli dupã tarlu s-hiumãseascã s-ved.

Duhlu chiru sh-iara s-toarnã tãroarã

Cu pãltàrli tu-nsus, sh-demunjlji: “Sã shtii,

Zghilea, cà-aoa iconji nu-a s-vedz nafoarã

Sh-nu ca-n Serchio va s-anots aoatsi: Shtii.

Ma s-vrei s-ascachi di ungljea-ncãrligatã

Pristi-apã s-nu tsã mãtreshtsã cà s-yinji.

Cu dzatsi unglji-apoi sh-lu-aù zmurticatã,

Shi-lji dzãc: “Gioclu, ma s-pots, sum smolã goalã

Fà-l shi-ascundi-ti-afoarã ma s-vrei s-ti scoatã!”

Tut ashitsi sh-mãyirgeadzlji shi scoalã

Mãmotslji cà s-pingã cu lingurica

Usãndza tu dzama tsi hearbi-n oalã.

“Cà s-nu tsiva di-ts da di torlu, nica,

Zbrã Verghil, ascundi-ti dupã shcãmbi,

Shi-armãni-ascumt’, pãn nã string’ cu-ushica.

S-nu ti-aspari ma s-easã zbotseanji strãnghi

Cu-a mea fãpturã; lã u shtiù io soea

Cà shi-altã oarã-avui lucru cu nãshlji”.

Tricu di-apunti-apoi sh-cãndu-arãcãea

Di-alantã vali lj-si spusi shi-aràilji,

Lipsea cà el shi-u-nvãrtusheadzã boea.

Cum ansar shi-alatrã turbats dulàilji

Pi-un dicunjear cãndu poarta ljea s-dishcljidã,

Ashi lj-vidzui urnjits di-nghios dit vàljli

Unjidz di drats shi tuts didea sh-li tindã

Pãricilji cãt la el, ma ca-arãspuns’

Verghil lã dzãsi: “Di io can s-nu-alingã!

Nu vã hidzets, ma s-yinã prota un uns’

Tsi-am ti spuneari sã-lji li spun a lui

Sh-deapoa zbrãts-vã de hãrzescu s-hiù strãpuns’”.

Sh-dratslji grirã: “S-ducã Coada-a-draclui!”

Sh-dit elji sã zmulsi glarumarã

Un drac shi gri: “Tsi vrei di noi a draclui?”

Sh-Verghil: “Ts-pari vàhi, minti hazumarã,

Cà-agiumsim tricãnd’ di praglu-a poartãljei,

Tu-apanghiul di-ehtsrãljea-a voastã-amarã,

Fãr di-agiutorlu-a tserlui shi-a soartãljei?

Fà cali cà-atsel di-nsus cãidiseashti

S-duc un yiù pit ascumtishli-a moartiljei”.

Sh-frãmtã lj-fu mãreatsa s-acãchiseashti

Shi, arcãnda-l pãricilu-nghios, cu picã:

“’Lãsats-lu!” avdzãi cà dimãndã sh-greashti.

Zburã maghistrul atumtsea: “Ti-ardicã

Di-aclo iu stai alichit cu loclu

Ascumtu-mpadi sh-yinã fãr di fricã”.

Irushi-nchisii cãndu lji-avdzãi zborlu,

Ma dracu-celnitslji sh-teasirã jgljioata,

Shi-nji pãru nu s-tsãn di giuratlu-a lorlu.

Cà-a njeia shi-arcashlor lã-i trimburata

‘Clo iu vrurã s-easã dit Caprona-a lor

Sh-vidzurã-avigra dushmãniljea-anata.

Truplu dip ãnji lu-alichii di-nvitsãtor,

Sh-nu puteam oclji sã-nji si dizlicheascã

Di fatsa-atsea aràù tsi hãbãrsea,-a lor.

Trãdzea-n io furtsãli, shi-a s-arujeascã,

Shi “Su-l cuirescu!” greashti un drac turbat,

Shi-alantsã: “Dà-lji-u!” sh-mãtrea s-zilipseascã.

Sh-dracu-celniclu tsi-avu mushaferat

Cu domnul a meù sã shtsã agunjisit

Shi: “Froninji stats!” lã dzãsi di-inati loat.

Shi-a nauùã deapoa: “Calea tsi vã-nchisit

Nu dutsi ti-nghios; geaba lj-dats tãrcoali,

Cà-a sheasea-apunti caplu lji-u-azvãrnuit.

Ma iara, cara s-vrets s-imnats pi cali,

Pi mealu-a gremlui cum tsi s-hibã-nchisits,

Cà-altã nã-apunti va vã scoatã-n vali.

Udi-aeri, tsintsi sãhàts di-azã cum hits,

Nã njilji daù suti sheaidzàtsãsheasi

Di-anji suntu di-anda s-freadzi-apuntea, sã shtits.

Va s-pitrec cu voi ãndoi drats cu coasi

Sã-lji cuireascã niheam anapudzlji-atselji

Ma nu-a s-avets di-atsea voi ghideri scoasi.

Ei, Bati-Archi eshi cu Farfareli,

Zghili, sh-tini, Cãtsãlac, eshi tu padi,

Và-anganã Barbã-ascurã la mãchelj.

Libicoane, dà-ti, Forforoatà, aidi

Trets, Nats-di-Porcu, Drãchits, Unglji-teasi,

Sh-tini-Aroshlu, ãnchisits dit ceti, sadi.

Vigljeats dit vali-arãdzãmuri-apreasi

Sh-dutsets-lji shenji aeshtsã doi pristi schelji,

Pi-apuntea tsi-i stri-ahãndinjli teasi.

“Tsi ved maghistre? Sã-nchisim, cara s-vrei,

Ma ghini singuri, dzãsh tu loc di-arãspuns’,

Cu chefi cà voi ta s-ascap di elji.

Tini, cari daima tuti li-ai spitruns’,

Nu vedz cà mi veaglji, ti mari tamã,

Sh-cà pi noi ‘ngrãnjescu cu scop ascuns’?”

“Sã-ngrãnjeascã, ma s-vor, s-nu-ai fricã heamã,

Zbrã Verghil, cãtã la noi nu mãtrescu,

Ma cãtã la-atselji tsi herbu tu dzamã”.

Shi-atumtsea dratslji nastãnga-anvãrtescu

Sh-cãt la celnic vidzui sh-ljea calea shcretã

Shi-un cip di limbã pit dints’ ‘l dãngãnescu,

La tsi el featsi di curlu-lji trumbetã.

CÃNTAREA XXI

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a sheasea. Ciampolo

di Navarro shi fratili Gomita. Pãyida teasã-a dratslor

di Ciampolo. Cãvgàlu.

Vidzui io cum ljea vantsu, sh-nu nã oarã,

Vãinits ‘ncãlar i cum trec bairu-arcashlji

Sh-cum asudã-anda moartea da pãmoarã,

Lji-am vidzutã pi la voi shi xitãsashlji,

Aretinji, shi-ashcheri tsi-lji ved mãhãnadzlji

Turniuri i-agioacãri pit cãsãbadzlji,

‘Nchisiti-n bots di trumbets i tãmbãradzlji,

La seamni dit tsitàts i la simnali

Di pi la noi sh-di pit xenji mãhãladzlji,

Ama sã-nchiseascã cu-ahtàri chimvali

Putes nu vidzui, ni-arcashi cu palascã,

Ni cãrãvyeari, ni cãvãlari cu zali.

Nirdzeam ca dratslji-n ghelã cãndu-a s-minteascã,

Ma tsi s-fats: tu hramuri stai cu sãmtàili

Sh-tu hànji cu-mbitats, dzãtsi nã-ausheascã.

Mãtream la cãtrànji, sh-spuneam la miràchli

Tsi mi pindzea cà s-u-arad io cãldarea,

Ti-atselji dit ea sh-cum lã eara cripàrli.

Ca delfinjlji cãndu shi-u scot schinarea

Sh-li hãbãrsescu-a naftsãlor ãnfrãndziri

Shi-alumti-n hãryii cu vintul sh-cu-amarea,

Shi-amãrtioshlji pi-atsel loc ti plãndziri

Inshea dit cãtrànji cãti niheam, cu scop,

Sh-chirea-agonjea ca lutsearea di-un sfuldziri.

Shi cum sta iurdii pi mealu di-un pãtoc

Cu gushea teasã bruschits tu cãldurã

Sh-pãntica shi-u tsãn tu bãtãchea dit loc,

Sh-nihitslji-ardãpsits dininti nj-shidzurã:

Shi-agonjea s-trãdzea sum hearta cãtrani,

Cãt videa cà-a-lji ducheascã Barba-ascurã.

(Vidzui aclo sh-tu minti-am trãmãndani)

Un duh shidea nanãparti,-n limani,

Cum sta broasca tsi vru s-bãneadzã-aimani,

Sh-dininti-a lui, azbuirà, nã schipoanji,

Unglji-teasi cà nj-lu-arichi di chicã

Shi-l trapsi ca nã vidrã dit cãtrani.

Tuts dzatsilji drats ãlji cãnushteam dit clicã

Shi numili-a lor lã li shteam io toati

Cà bãgai oarã cum sh-grea elji, tu fricã.

“Ãntruyisea-ts ungljea, Arosh furtati,

Zghilea-n pãduri, di-ts pãrea bãbunã,

Fà-l ca cãciubi, chealea lji-u scoati!”

Sh-dzãsh atumtsea: “Maghistre, fà s-tsã spunã,

Ma s-pots sh-cara s-vrei, cari-i mãratlu-atsel

Cari s-deadi-a ehtsãrlor tu mãnã:\”.

Verghil ãnchisi shi-shi zburã cu el,

Shi duhlu, corbul, frica cara sh-freadzi,

Apãndãsi: “Navara nji-u loclu-a mel.

Tu lucru la domnu dada mi deadi,

Cà ãnji mi featsi ca un nuvac cari,

Cãt sh-chiru tsi-avea, deapoa tuti li veadi.

Deapoa feci mãmoc la Tebald ‘tsel Mari

Shi-l furai ca furlji cãndu ti calcã;

Ti-atsea daima cãtranea nj-da dãgoari”.

Sh-Nats-di-porcu tsi-avea doi dintsã-n falcã

Ca porcu-agrul shi-ntsãpa tu nafoarã

Cu-unlu-arupsi di el, has ca di balcã.

Shoaric lai, macearots arài ti-aflarã!

Ma Barbã-ascurã lu streasi ca un sac:

“Trãdzets-vã, pãnã-l tsãn tu unglji!”, zghearã.

Sh-deapoa, cara shi shtsã ahar trup di drac

Cãtã Verghil: “Ãntreabã-l tsi ma-l doari

Tora, dzãsi, nã zefcã pãnã sã-lji trag”.

Sh-ma-l vedz maghistrul: “Spuni, taha nu-ari

Sh-dit Italia un nihit sum cãtrànji?”

“Mi dispãrtsã deaneavra,-ù lo cu zbrari

Di-un duh vitsin, dit statlu spus dit zãmànji;

Sh-ma s-shideam, dinãpoi, hiptu tu-ascumtish,

Nu-a s-trimburam ca ungljili ca cãlànji”.

Sh-Libicon gri: “S-ti-aflã nãoarã, ghibi!”

Sh-lji-acatsã nã mãnã-n ungljea ca cinghel,

Shi lji-u-adrà tutã cumàts, plãshii-plãshii.

Shi Drãchits atumtsea s-hiumãseashti sh-el

S-lji-u da pi noadi; ma, fãrmac cà-ascuchea,

Ma-marlu-a lor nu-avu nã njilã pi el.

Sh-halatlu-a dratslor cãt lo di mãnjisea,

Verghil la duhlu tsi-shi plãndzea caimolu

Sã shtsã sh-lu-ntribà, di oarã s-nu chirea:

“Ti cari dzãts cà ti lo pirazmolu

S-ti dispartsã, la meal cãndu inshishi?”

“Fratili Gomita, gri pusãràlu,

‘Tsel di Galura, un fur avdzãt inshishi,

Tsi-n loc sã-lji tragã ehtsãrlji pi-aroatã,

Cà lji-avu tu mãnã, el lo bãhcishi

Shi-nji lo dit izbã fatsã curatã,

Ashi cum li spuni; furà di zor,

Nu ca chisigeadzlji: ca cap di ceatã.

Cu Zanche sheadi, vicar ãn Logodor

Sh-cãtã shi-u noaptea bãndurã glãreashti

Tut ma zburàscu ti Sardiniea-a lor.

Vrea tsã zbrãm shi-alti, ma vedz cum zghileashti

Cà-l freadzi toaca di-aclo sh-nica zghearã;

Mi-aspar io cà-aljiurea mi uidiseashti!”

Ma shtsãt la Farfarel, tsi sta s-ansarã

Sh-zgãrleashti cu naetea s-lu-agudeascã,

Ma-marlu gri: “Tradzi-mi, pãtoarã!”

Sh-corbul duh ãnfricuit lo ta s-greascã:

“Ma s-vrets Toscanji sã-lji xitãsits ãn moarti,

I Longobardz’, va-lji fac ma s-uidiseascã;

Ma s-sheadã dracu-celnitslji nanãparti,

Si nu s-asparã urtatslji di dushmanji

Sh-mini mi giur, di-aoa iu shed, diparti,

S-grescu tãroarã sheapti tu limani,

Ma s-ashuiru cum nã-nvitsàm noi ashi

Cãndu easi vãrã dit cãtrani”.

La-atseali zboarã Cãtsãlac s-nãrãi

Shi: “Duculeachi-i, sh-lu vearsã zãduhlu,

Ta s-ascapã di yila tsi-ù chiului”.

Ma, mastur mari,-n duculechi, duhlu,

“Halali-lji duculeachea, gri cãtã-alants’,

Tsi-a-lji glubãea ma s-sãndzãna vozduhlu”.

Ma Bati-Archi, has ca shi tuts anats,

Zghili: “Mash s-dai tsiva s-lji-ascachi dit mãnã,

Nu-a ti zgrum cu imnarea, ma va ti-analts’

Sh-tu-azbuirari-a ti-acats di cãpitsãnã.

Sum meal, furtats, shi-alasã cà sh-si videa

Cum shtii draclu sã scarminã shi lãnã!”

Altu-agioc, crãshtine,-ascultã mash; sh-vigljea

Dratslji-atselji pãn di un mealu tu cu dedz

Sh-ma multu udi-atsel tsi taha zghilea.

Sh-cãt aflà harlu nã ucazi, mash s-vedz,

S-hipsi pit cicioari shi s-arcà castenea,

‘Scãpãnd’ di drac, tu cãtrànji, sh-du-ti s-lu-aledz.

Sh-tutã ceta-ashi cum sh-si ciudusea,

Shi ma multu cãbãtlilu, cari

Zvãcni din loc shi gri: “Stài, cà ti-acãtsai!”

Ma frica, cara sã spusi ma mari,

Lu-avultusi duhlu sh-lu-ascãpà di drac,

Ma el nãrãit sh-si mutà ca-ahtari

Cum s-mutã pitritlu-nsus, ãmbufunac,

Cãndu pata tsi-ù viglje, ma shireatã,

Fãr di hãbari s-avultusi tu lac.

Cripat di duculeachea, Forforoatã

Lji-ansãri-a lui, cà vru s-lu-ascapã furlu

Cà-avu shi-ucazi ti-ncãceari, s-batã.

Sh-cãndu chiru sum cãtrànji paljiu-furlu,

Di-ndzeanã, pit erã, pristi grupami,

Sh-lu-arichi sotslu tu unglji, ca zurlu.

Ma shi-aest’ sã spusi gioni cu-anami,

Cà sh-ca urghisitslji tu erã s-alumta,

Sh-di iu deapoa cãdzurã tu cãtrani.

Dãgoara lj-dispãrtsã, cà nu u-arãvda,

Ma ti insheari nu-avea cum dit balta,

Di umtsã shi di-agnos elji tsi eara.

Fratslji sh-lji jileascã, ghio vru ta s-caftã,

Ma-marlu-a lor, dit ceta asprãnditã

Sh-pitricu patru di partea-atsea-alantã.

Shi-agiumtsã pi meal, ‘n cãtranea mãryitã

Cu-unglji-asudarã sh-lji-ascapã urtatslji,

Friptsã sh-tsãgãrsits tu chealea-argãsitã;

Sh-noi cara vdzim, lji-alãsàm ashi dratslji.

CÃNTAREA XXIII

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a sheasea. Ipocritslji.

Fãrã sots di cali, tãcuts shi singuri,

Nãinti unlu, shi dinãpoi alant’

Ninti vdzeam ca frantsiscanjlji cãlugãri.

Tu minti-l videam dimunescul halat

Shi Esop pit minti nj-tricu, crãshtine,

Sh-pirmiflu ti broscul shi shoariclu-adrat.

Un cu-alantu nu shi-u-aduc cama ghini,

Ma s-ledz coada di caplu, shtii di ninti

Dicãt ca-aesti, nj-mindueam tu mini.

Sh-maca-i scrisã dit minti s-easã minti,

Inshi dit el altul, fãr di zahmeti,

Sh-mi trumsi ma-aràù di-arada di ninti.

<<Dupã-atsea, nj-dzãtseam cu mintea, dip shcreti

Arshunàri pãtsãrã elji; ca jearlu

Lji-ardu tora tora sh-vàhi creapã di sicleti.

Sh-cara-s nãrãits, cãndu-a sh-vearsã-amarlu,

Cum sun shi-arài, va nã mãshcã di bucã

Ma-aràù di-un ljepur mãshcat di zãgarlu>>.

Perlu din cap nj-si featsi ca topuscã

Sh-tu nãpoi ma-arcam cãti nã mãtreari.

Shi-l plãcãrsii: “Maghistre vrut, apucã

Shi-ascapã-nã di drats, cà-nji creapã yeari

Di fricã, sh-canda-lji duchescu-n urma-a mea,

Di yii tsi-nji lji trec pit mindueari”.

Cutii di videalã s-earam sh-nu-a s-puteam

S-tsã-acats, dzãsi, pustavea-n circiveali,

Shi-acà shtiù cà-altsã tsi s-ascundi-n ea.

Minduerli-a tali strãbat tu-a meali

Isa shi tu tut, scljeamã, voi-nu-voi,

Mash nã urnimii-a s-adun dit eali.

Ma s-vedz nandreapta ma bunã himã ti noi,

Tsi-a s-poatã tu-altã nã vali s-nã ducã,

Di-ndreapta-ts avinari-a s-ascãpàm noi”.

Sh-nu-agiumsi, zbrarea la soni s-u-aducã,

Mini shi-lji vidzui cu àrchili teasi

Cu scop, vedz tini, tu unglji s-nã-apucã.

Verghil atumtsea ãn bratsã mi streasi

Cum di halat nã dadã-i dishtiptatã,

Cãnd’ veadi-avigra di ea piri-apreasi,

Ãl ljea fciorlu shi-alagã shirpitatã

Shi-agãrsheashti-n frixea tsi-lji da dãgoarea

Sh-ljea tsiva, cà la fcior tutã-i arcatã,

Shi-nghios pi mealu tsi-astupã-avigrarea-a

Valiljei ahãndoasã di-unã parti

Din ohtu pi trup sh-fatsi-arcutunearea.

Sh-nu-ari tricutã ma-agonjea-n hãndachi

Nã dalgã-anda ta s-cadã-n cearcu-nyii

Moara s-u shutsã pi mealu-ciurdachi,

Dicãt Verghil pi bãrnul cu himi;

Sh-mi purta cu vrearea-lji pãrinteascã,

Nu ca un sots, ma ca un hilj vrut ghini.

Mizi-agiumsi-n cãlcãnji sh-si-ndrupascã,

Shi-lji shi vidzui dracu-celnitslji-n vali;

Ma nu mi-aspãreai, cà sila tsireascã

Tsi-lji bagã shi lã curmã sã sta-n cali

Pi-a tsintsea bolgi-n bãrnul al dzatsilea,

Lã-ù zmulsi vetea s-ascapã di zali.

‘Mpadi dàm pi oaminji umtsã-n cãtranea

Tsi s-trãdzea-azvarna ca yiilji dupã morts’,

Cu fatsa-armasã nicatã-n plãndzearea.

Arasi hrisusiti sh-purta tots

Cu zãrcula traptã pi-oclji, cruiti,

Cum i-adetea-n Cliny shi-aclo s-vedz cum pots.

Ca malma lutsea, ma mulidisiti

Eara sh-greali cum sh-di putes nu sã shtii

Atseali-n lumi-al rigà chiuluiti.

O, daima greali sh-tsi-avursescu stulii!

Tu-aradã cu elji nastãnga sh-io imnam

Shi-a lor plãngu daima tu-a noastã minti-i.

Sh-sum vãrii, fara daima-armasã u-aveam

Sh-cà putes, agalea lji-u-a ljei imnatã

Cu-atsea cetã-n cali barabar nu neam.

“Aflã, dzãsh, ma s-pots vãrã, tini tatã,

Prin numã i prin fapti un huryeat,

Shi cum imnã sh-lji shutsã oclji-aroatã”.

Sh-cara-acãchisi tsi dzãsh ‘n grai toscanjeat,

Aurlã un duh di nãpoi: “Stats niheam,

Voi tsi vdzits pit scutidi-n padea ca pheat.

Apandasi naca da bash gura-a mea”.

Shi-atumtsea Verghil: “Tsi nu-lji dai putearea

S-ti-agiungã? Ashteaptã sh-nu ti-agunjisea”.

Sh-vidzui zate doi tsi shi-u spunea vrearea

Sã-nji si facã sots shi-agonjea-nchisirã,

Ma vãriea lã-ù tsãnea-agunjisearea.

Cara-agiumsirã-amãnat, mi yixirã,

Tuts pi sum peani di-oclji, sh-cu tãtseari

Shi deapoaea-ashi un cu-alantu sh-grirã:

“Aestu canda-i yiù dupã-adiljeari;

Sh-ma si nu, tsi-ndreptu lu-ari-ascãpatã,

Shi-lji ljirtà di greatsa di pi schinari?”

Sh-deapoaea-a njeia: “Toscane tsi-ai cãlcatã

Tu-aradã cu noi, fãtsarnitslji, spuni

Sh-cari eshtsã, di-ahãt tsã- bana-arcatã?”

“Pi Arno, tu tsitatea cu renumi

Faptu fui, lj-dzãsh ‘umbra tsi mi mãtreashti,

Shi hiù nica-n truplu tsi mi poartã-n lumi.

Sh-cari voi, curi crutsi sarpã easti

Di-oclji vã-ntsearni làcrãnji ca dit sitã

Sh-di-ahtari ghizai tu voi lutseashti?”

Sum zãrculji di mulidz cu hrisusitã

Fatsã nã pidipsim sh-scãrcicã, cum vedz,

Sum vãriea-a lor palandza-artisitã.

Frats gaudentsã noi fum shi Balonedz

Io Catalan, el Lodering: sh-di multu

Fum aleptsã di pãzarea-n cari shedz

(Cãndu-alidzea celnic, adets cum suntu,

Dit oaminji), s-lji-u facã bana-arãhati;

Shi-azã Gvardingo nu-i alãxit multu”.

“Cãlugãri, lã spush, a voastrã cãbati...”

Shi-ahãntu dzãsh, cà un anapud vidzui

Tu nigljinã cu trei suli-ntsãpati.

Cãndu mi vidzu, sh-lu shtsã tut truplu-a lui

Sh-lo tu barba-lji s-siligheascã suschiri;

Ma Catalan, cãt ãl mãtri cu-oclji-a lui,

“Aestu, gri, ti bun ftsea urnipsiri

Fariseilor ta s-bagã-n pirazmari

Mash un om ti-a dunjeaùlor ghizãseari.

Sta gol di-amplatea pristi cãrari

Shi-i pimtu s-ducheascã eta-a etilor

Pi chealea-a lui ti tuts cãt aù trãdzeari.

Shi cu el sots, tu loclu-a hãndàchilor,

Sh-socur-su s-pidipseashti cu-urnimiea

Tsi-ù urghisi fara-atsea-a Iudeilor”.

Di teslu di-amplatea sh-fãtsea ciudiea

Verghil shi sarpu lj-featsi nã shideari

Njirat di globa tsi-lji pãltea-amãrtiea.

Shi shtsãt deapoa,-a frati-sui lj-da nã greari

Sh-dzãsi: “Ma s-vrei shi shtii s-nã dai nã minti,

Nu s-aflã nandreapta iuva cãrari

Pit cari-a s-putem doilji s-inshim ninti

Dit groapã s-nã-ascapã s-nu ftsem plãcãrii

La-anghilji dimuneshtsã tsi-lji vedz dininti?”

Shi dzãsi el: “Cãt di-aproapea ni nu shtii

Ljea nã-apunti di pi mealu blãstimat

Shi ca-arcatã pristi groapili-aesti-i.

Ma-n valea-a noastã-un cap di-apunti-i surpat

Shi scljeamã-i lishor s-ti-alinji plailu tu-nsus

Cà tuti cupriili-nghios s-aù adunat’”.

Sh-ti-atsea domnu-nju di mindueri fu dus

Shi: “Nã-arãsi, dzãsi, ti-aestã oarã

‘Tsel tsi-lji loa-amãrtioshlji ti furtsã-nsus”.

“Vedz tini! Tu Bolonjea nu nã oarã

‘Nvitsai cà draclu, tora-alantu greashti,

Slabili sh-minciunjli ti tatã-l loarã”.

Ashitsi dzãsi, sh-domnu-nju-nchiseashti

Nãirit tu fatsã,-nyii, dupã cari

Nj-mi trag, di-atselji tsi vãriea lji-urgheashti,

Sh-nji-nchisii dupã vrutili cicioari.

CÃNTAREA XXIV

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a sheaptea.

Furlji.

Tu-atsea iami di-ahurhita-a anlui,

Cãndu soarli sum Urnã sã-ngãldzashti,

Sh-noptsãli-agiungu la ziga-a limanlui

Shi-anda pit cãmpuri bruma-ù zugrãfseashti

Msheata icoanã di-albãljei suratã,

Ti ptsãn chiro, cà peana lj-si tucheashti,

Corbul ciuban tu hãryii, ni gustatã,

Mãtreashti-afoarã shi, ca di gãlbeadzã

Loat, cãt veadi-albeatsa pit cãmpu-arcatã

Sh-si toarnã-n casã, plãndzi shi uhteadzã

Shi-nvirnat alagã pit udà, chirut,

Sh-cãndu deapoa fatsa lj-si lunjineadzã

Cãt sh-lu veadi cãmpul iara prifãcut;

Sh-ljea cãrliglu, shi-avinã dit pãeatã

Shi-oi shi càpari, la pãshuni dutsi tut.

Ahtari frixi shi-a njeia nj-fu datã

Di niorlu-adunat pi-al Verghil frunti,

Ma shi mihlemea-agonjea fu aflatã;

Cà mash tsi-agiumsim pi cãdzuta-apunti

Sã shtsã cãt la mini shi, cu harauùã,

Nji-arãsi ca prota oarã sum munti.

Prota chi-prota shi-arcà oclji-n hauùã,

Sh-dicara-n minti tuti sh-li yixeashti,

Cu mãnji mi pimsi dit pãltarea-a meauùã.

Shi, ca-atsel tsi-adarã shi lugurseashti

Di ninti tsi-a s-yinã minduinda,

Ashi sh-el, dit pãltàri mi cuptiseashti

S-mi-alin pi shcãmba - sh-deapoa mãtrinda

Alt’ birbilj hiptu-n mealurli-ahãndoasi -

“Pi el, dzãtsea, ma-alin-ti ahulinda”.

Nu vrea s-ports’ vãrii pi mealuri shcãmboasi,

Cà el lishor sh-mini di el purtatlu

Greù nã-alinam pi bizbilji ‘ntsãpãtãljoasi.

Ma s-nu-avea pi mealu-atsel anifurat

Ma shcurtã dzeanã-aoatsi sh-ma bãgatã,

Nu shtiù Verghil, ma io earam ca-aspãreat.

I, cum vãlica Malebolge toatã

S-adunã-nghios tu-aputs ca tu cãldari,

Cum lã-i fisea, tu cafi vali caftã

S-treacã nã dzeanã, shi-altã s-dipuneari;

Shi iara-agiumsim noi pi mealu grimos

Dit cari cheatrã, dit soni, ansari.

Pit nari-ahãnda-adiljeam shi fãrtunos

Shi nu puteam cà s-nergu ma diparti,

Ma, ca ti inati, shidzui ‘mpadi,-nghios.

Sh-dzãsi Verghil: “Di leani nj-ti disparti,

Cà stãnda-n puh, sum strozma groasã sh-caldã,

Di-anami-n lumi canã nu-ari parti,

Sh-di bana pi loc hãiri nu-a s-aibã,

Cà tsã si-astindzi urma dit tricut

Ca spuma tu-apã sh-fumlu-n era albã.

Scljeamã-nsus su-l frãndzã greùlu nividzut

Cu suflit sarp’ tsi daima-anãchiseashti,

Di nu s-da ca-azvimt’ di loc s-hibã vidzut.

Di-aoa nu-ai cum s-tsã fudz; pi cali ljea-nj-ti:

Plai ma largu nã-ashteaptã di tsi-ts pari

Shi, ma s-badz tu cap, di zborlu-nji slujea-ti”.

Sh-trapshu-atumtsea, s-lji spun cà-n mini ari

Puteri ma màri di cãt ducheam tu mini

Sh-dzãsh: “Du-ti, hiù vãrtos shi-n cutidzari”.

S-nã-alinàm pi-apuntea-n shcãmbi, crãshtine,

Greauùã shi strimtã, piningã cari

‘Puntea-alantã s-pãrea cà-agalea-n cljini.

Imnam cu zbor s-mi spun cu cutidzari,

Sh-na cà tãroarã nã-ù talji cãrarea

Un glas mintit inshit di tu grimari.

Nu, lji-u-acãchisii di pi-apunti grearea,

Sh-tsi cà ca cubeù s-shutsã pristi cljei,

Ma s-pãrea cà-l dugureashti turbarea.

Mãtrii tãroarã-nghios, ma oclji-a mei

Nu s-hidzea-n grem pit chisã dinãshunã

Ti-atsea shi dzãsh: “Maghistre, trets, cara s-vrei,

Pi-alantu meal shi-a s-dipunem ‘mpriunã;

Cum avdu sh-nu lji-u ljeaù di cap cãftarea,

Ma mãtrescu, ma nu-nji fudzi di mãnã”.

“Ca bunã-apandasi, gri, ts-u fac vrearea;

Cà-ndreapta-arigeai shi-atsel tsi s-roagã

Cu fapta caftã s-lji-u toarnã-n tãtsearea”.

Shi-ashi-nchisim di partea cari leagã

Cu mealu optu-apuntea tu-ahãndimi

Shi groapa dighios ãnji si spusi-ntreagã.

Vidzui tu ea di sherchi nã multsimi

Sh-di-ahãtili turlii, io, cu oclji-a mei,

Di shi-azã nji-ngljeatsã sãndza tu mini.

Shi nu sh-si-alavdã Libiea cu-a ljei,

Cà di-arinã lj-chiulueashti cu suti

Groshi, lundzã, cu-ac, ma màri i ma minutsei.

Ahãti soi nu-ari vidzuti sluti

Putes irnjiùlu etiopic insushi,

Shi-Aroshea-Amari cu-apili shidzuti.

Shi pit sherchilji tsi-aspindzurã gãirushi

Oaminji di trom multsã-alagã, dispuljeats,

Fãr di umuti ti ghini-apãnghiushi,

Sh-cu sherchi eara di mãnji sh-la trup ligats,

Di sherchilji tsi s-hidzea pi tu cicioari,

Di la mesi-nghios, sum coati-aspindzurats.

Sh-dinãoarã un shearpi dit strinsoari

Spãnticà un duh vitsin cu noi pi drum,

Anamisa di zvercã shi pãltari.

Nu pots ma-agonjea sã scrii un “o” di cum

S-apreasi duhlu, sh-cara s-dãplãseashti,

Cãdzu gãrmadã prifaptu agno scrum;

Shi-ashi murit, scrumlu tsi dugureashti

Pãnã s-ti shuts s-prifeatsi tu stihii,

Shi-atsel idyiu duh tu stranji sh-si-nveashti,

Shi cum da mintimenjlji marturii

Ca-atumtsea di cãndu-anji tsintsi suti-ari

S-ardi Phenix, pulj, ma cinushea-i yii,

Cà iarbã-ari sh-gãrnuri nu-lji suntu mãcari,

Ma smirna shi fimnjeama mash, shi sheadi

Ãnviscut tu nard shi mir, cãndu moari.

Has ca di-atsel tsi tu nishteari cadi

Mãcat di demunji i stres ca tu cljeashti

Di-unã catmeri tsi-ascumta lu-aroadi,

Ma s-apucã sã scoalã, s-ciuduseashti

S-dishteaptã sh-tu ceash di tsi lj-fu-ngrãpsitã

S-patã,-uhteadzã greù shi-avigra mãtreashti,

Sh-duhlu-ashi sh-ducheashti bana-lji hãrzitã:

Oh, agrã-i, Doamne, vrearea-ts tsi castenea

Fatsa-arãzgãnseariljei lji-u-alincitã!

Sh-maghistrul deapoa s-lji-u shtibã nu ma vrea,

Sh-el: “Tu groapã, nj-ciuciurà s-nu-avdã shi-altsã,

Shicai ti Toscana shi tu lumea-atsea

Mi tãvãlii ca pràvdzã-n làschi-n baltã;

Mlari sh-prici, Vanni Fucci fui mini

Sh-Pistoia nj-fu limeri cum nu-ari-altã”.

“Tsãni-l, maghistre, mi plãcãrsii ghini,

Shi-ntreabã-l cà tsi-amãrtii el pãlteashti,

Cà-l shtiù di yiù cu sãndza heartã-n vini”.

Nu nj-si-ascumsi duhlu-atsel; bãrbãteashti

Mi ca mãtri ghini sh-tu fatsã-arushit

Arshinea, duchii, cà-l citãseashti.

Sh-deapoa gri: “Sã shtii cà fui astãvãrsit

Ashi cum mi vedz, sh-ma multu mi doari

Dicãt cà fui din lumi diftusit.

Nu pot a s-nu tsã spun la-a ta-ntribari:

Ahãntu-nghios mi-aflu cà fui hãrãmit

Fur ti sãmti stranji sh-ti yishteari

Shi-alts’ furã giudicats, fãr cãbati dip;

Ma cà s-nu-agiundzã di io arãs s-tsã fats,

Cara s-agiundzã cà s-eshtsã-apãnghisit,

Truxea-ts ureacljea sh-tuti-n minti s-li badz:

Pistoia prota Lailji va sh-lji batã

Sh-deapoa Florentsa va s-bagã-altsã sudadz.

Din Vali di Mogra, Marte va sã scoatã

Sfulgu-arosh dit cubeauùa-mulidi

Sh-tu-ncljishtari di fãrtunã-a s-caftã

Tu cãmpul Picen s-aprindã bãtii,

Sh-ceta cara-a u frãngã el s-ansarã

Ashi cà Alghilji sã-shi easã pi znjii.

Sh-casten tsã spun cà zborlu sã-nji ti doarã”.

C Ã N T A R E A XXV

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a sheaptea. Furlji.

Sh-cãt bitisi furlu, s-freadzi pi mesi

Shi-un gurgulj di dzeaitu spusi cu urã,

Shi zghili cãtã-n tser: “Ti-inatea-a ta crechi!”

Di-atumtsea-nclo sherchilji tu chefi nj-furã,

Cà unlu cosar di gushi nj-lu tsimsi,

Sh-canda dzãtsea: “Duri tsã-i! ‘Ncljidi gurã!”

Shi-un altu pristi bratsã nj-lu tsimsi,

Sh-ghini nj-lu streasi pi cheptu, ca tu funji,

Sh-cafi-unã puteari cà s-da lji-u frãmsi.

Pisoe, tsi nu tsã-lji badz a tàlji tribunji

Sã-nji ti-ardã, aumbra s-tsã si-ashteargã

Tu-anãpãdzãlji tsã-lji tricushi shi-aushlji bunji?

Tu-amirãljea-a moartiljei halã-ntreagã,

Nitsi bash sh-Tebanlu sfuldzirat di-nsus

Ma fãdul di-aumbra-ts vàhi nu-a s-leagã.

Fudzi sh-nitsi-un zbor nu-avdzãi cà-i di el spus,

Cãndu-un chentavru nj-inshi la stavridonji,

Zghili nãrãit: “Nihite, ãnji ti-ai dus’?”

Nu shteam s-aibã-ahãts sherchi-n bãtãchi-pãvonji

Maremma, cãts eara pi-a lui fãpturã

Pãnã pri iu omlu-i om dupã zãconji.

Sh-bãgat pi creashtic, hiptu-n curmãturã,

Cu àrchi teasi nã lamnji-ncãlari

Piri di foc ascuchea pit nàri sh-gurã.

Zburã Verghil: “Aestu-i mostrul cari

Sum Aventin, cà sh-vigljea-ascumti vàljiuri,

Di sãndzã-adrà daima baltã shi-amari.

Cu fratslji-a lui nu bati idyi càljiuri,

Cà sh-furã cu itsrãlji tu zãconi

Cupiili cari pãshtea pi tu vàljiuri.

Sh-cu tuti ciumàdz lu-alãsà tu soni

Hercul, sh-fapta lj-pãlti cu-atsea tsi-l moari,

Sh-tsi cà ni dzatsi nu duchi-atsel ponir”.

Aclo iu zbra, shi-alantu duh ãshi cheari,

Trei inshi sã stricurarã pi sum noi,

Cari ni io, ni el nu-lji vidzu-n dzari.

Ma cãndu-aurlarã: “Cari hits voi?”

Nã-ù curmàm noi moùbetea pãnã s-dzãts “brea”

Sh-nã si dusirã oclji la elji deapoi.

Nu-lji cãnushteam noi, ma s-fatsi castenea

(Cum mash tihea shtii s-li uidiseascã)

Cà unlu cu-alantu pi numã sh-grea

Shi “Gianfa, iu eshtsã?” loarã sh-greascã;

Ãlji feci semnu-al Verghil su-l tsãnã ghini

La loc sã sta, tãcut shi mash s-mãtreascã.

Ma s-tsã yinã greù s-pistipseshts’, crãshtine,

Cãti-am ti spuneari, io nu mi njir icu,

Cãnd’ sh-io mizi nj-mi pistipsescu mini.

Cum ãl mãtream shi shideam chirut ashi,

Un shearpi gros cu sheasi cioari s-timsi

Sh-vidzui pi-un duh di ningã el cà-ansãri.

Cu dzãli cioari bratsãli lj-li strimsi

Sh-cum lj-li zmurtica fàltsãli bãrboasi,

Cu-altili dauùã pãntica lji-u tsimsi.

Deapoa, dicara-l streasi pristi coapsi,

Cu-atseali di nãpoi, coada shi-u hipsi

Tamam pit eali, sh-la pãltàri u scoasi.

Nu-i iadira fidanlu-ashi tsi-l strimsi

Ca diaclotsi pricea-atsea blãstimatã

Pristi corbul duh funea shi-u-anvãrtisi.

Alichits deapoa ca tseara frimtatã,

S-apreasirã sh-bãei misticarã

Di nu s-pãrea tsi furã prota datã,

Tut ashi cum s-measticã-n dãgoarã,

Cãndu-ardi-n foc di-arnjico nã frãndzã,

Cãnutlu calesh cu-albul cari-a s-moarã.

Shi-alantsã doi, cari-l mãtrea, ma lji-avdzã

Pi-un glas lj-grea-a lui: “Cum ti-alãxishi, Agnelle!

Ni doi nu eshtsã, ni un nu-aravdzã”.

Di dauùã nã caftã-ansãrea di eali

Di dauùã fatsã tu-unã s-uidisirã,

Didip unã-altã tu misidz shi cheali.

Di patru cioari dzuùã ãshi inshirã,

Shi coapsã, pãntic, cheptu shi trup apoi

Mash un trup cum nu-i vidzut chiuluirã.

Nu-avea tsiva di-atsea tsi-avu tu-atselji doi:

Shi-unã shi-alantã canda-a lui lj-pricadi,

Shi-agru-ashi-nchisi cu jgljioati ti nãpoi.

Ca gushturitsa, veara tu padi,

Cãndu sh-caftã ma tu-aumbrã un chiushe,

Alagã tes ca sfulgul cãndu cadi,

Ashi, cãt la duhuri, ca chicat din tser,

Multu-apres ansãri un shearpi njic

Shi sumulai ca gãrnãtslu di chiper;

Spãnticà un duh cu caplu pit buric,

Sh-deapoaea cãdzu dininti-a lui ashi

Cum cadi frãmtu di seatsirã un schic.

Spãnticatlu-l mãtri ma nu-ncãni,

Ma hiptu-n noadi, sh-cum nu putea s-calcã,

Cum cascã-atsel di hevri-acãtsatlu tsi-i.

Mãtreri agri shi strãmbi loarã sh-facã,

Shi-arca pit guvi di tu nàri shi-arànji

Groshi niori di fum tsi ca trãmbi-a s-treacã.

Ma s-tacã-aoa Lucan pri iu spuni, fà-nji,

Cum muri chirut di sherchi iu-shi imna

Nassid cu-a lui, shi s-ascultã-aoa nishànji.

La s-facã shi-Ovid cãndu-n vers scria

Cum di Aretusa sh-si featsi izvor

Shi shearpi Cadm; sh-nu lji-u spun io-nchizma-a mea,

Cà nu-alãxi putes un azvãrnitor

Sh-ni vrun om, ashi cà cafi un ari

Sh-si prifacã tu-atsel alantu lishor.

Cu jgljioata faptã va sh-facã-alãxeari:

Coada-a nãpãrticãljei creapã-n dauùã,

Shi duhlu unã s-featsi-n cicioari.

Shi tãbànjli shi coapsãli-amishdauùã

Tu unã sh-si-alichirã-ashi cà s-pãrea

Fãrã-mbodyiu, nã furnjiseari nauùã.

Sh-di-altã parti coada-n trup sh-si prifãtsea,

Shi chealea strãmbã tutã di hiori,

Ascurã-aoatsi, didindi sh-si muljea.

Deapoaea intrarã sh-bratsãli-n sumsori,

Sh-cicioarli-a nãpãrticãljei s-lundzirã

Di shcurti tsi eara ca di dauùã ori.

‘Tseali di-nghios, ‘lichiti, sã-mpiltirã

Tu mãdãlarlu-ascumtu pi sum stulii,

A di-a-aumbrãljei dzuùã mãnji inshirã.

Shi-aclo iu lji-anvãlea fumlu hertu tsi-i,

Sh-da provã cà unlu cu peri lu-nveashti,

Sh-dininti cà lu zmuldzi, alantu tsi-i

Duhlu cãdzu sh-shearpili s-anãltsashti

Pi bratsã fãr di sh-cãltinã mãtrearea,

Sum cari doilji tu fatsã lji-alãxeashti.

A lui, al doilea, cum cãfta-angrãpsearea,

Shi-u trapsi-ahoryea shi di tut tsi trapsi

Zilji inshirã, di fisea chiuluearea;

Di multul deapoa, ptsãnlu tsi armasi

Pi suptili fatsã sh-tãmbla mãzii

La gurã sh-pisuprã la nas s-anasi.

Frãmtul, deapoaea, sh-trapsi-n putilii

Urecljili, sh-minghiushearlu, dinãoarã,

Cum sh-si tradzi zmelciul tu culivii.

Shi limba-a lui dizligatã la zboarã

Cripà; atsea-alantã s-featsi ca tsutsul

Shi-atumtsea shi fumlu tricu tãroarã.

Prifaptu tu shearpi, suflitlu-atsel tul

U lo ti-n vali, shuirãnda-a cljimari

Shi-ascuchea hristii, shi-alant’ trapsi-n fundul.

Deapoa, cara shtsã proaspita schinari,

Zburã ti-al doilea: “Nji-u chefi sã-ntsapã

Sh-Buoso pi mãnji s-alinã pi cãrari”.

Shi-ashi-ù vidzui atsea di-a sheaptea groapã

Alãxeri sh-prealãxeri; sh-ma-s tuti nauùã,

S-am ljirtari fu cà peana nji-u shcljioapã.

Sh-canai cà mintea nji-u ducheam ca greauùã

Shi-oclji mintits nj-eara sum sufrãntseali,

Sh-doilji nu vdzirã dit videarea-a meauùã,

Sh-sciancato nu vdzi di mãtrerli-a meali;

Cà mash un el nu shi-u-alãxi fatsa

Di tuts treilji cãts ãnji inshirã-n cali.

Gaville-ù freadzi tu-al treilea iatsa.

CÃNTAREA XXVI

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a opta. Aràilji consultsã.

Cãvgàlu-al Dante contra-a Florentsãljei. Aràilji

consultsã-nfãsheats tu piri. Ulise shi Diomede.

Dutsearea pi cali-al Ulise.

Hãrsea-ti, Florentsa-a mea, cà din lumi

Mari-agiumseshi siminãnd’ tãfãtami

Di pãn sh-tu cãtrànji ts-amintashi rinumi!

Aflai tsintsi tu pleva di furami,

Tsintsi Florentinji! Mi pãleashti-arshinea,

Cà faptili-a lor nu tsã-aduc anami.

Sh-ma s-hibã-ashi cà sh-yis s-fatsi dealihea

Cãnd’ hãryiea-l curmà, va s-ducheshts’ prin tini,

Nu dzãc alants’, ma Prato tsi-ts da tihea.

Sh-ma s-u duchishi di tora,-i ghini;

S-tsã hibã ma s-tsã-i scris’,cà, pi misurã

Cum anjlji sh-trec, durearea creashti-n mini.

‘Nchisi Verghil pi-ohtu, prin surpãturã

Sh-mi trãdzea dit valea dangã shi-arauùã,

Pi chetsarli tsi scàri calea nã furã.

Greù nã-alinãm pi shcãmba-n grimãreauùã,

Pustã sh-greauùã, cã pit strimta cãrari

Nu s-didea ciorlu sh-fãr di mãna-a meauùã.

Ca-atumtsea, ashitsi shi-azã mi doari

Tut tsi vidzui imnãnd’ prin cãtrànji nãoar’

Sh-tu fãrn’ vetea-a mintei u-am cu puteari,

Cà daima-aretiiljei tsi-i a ljei sã-lji da;

Cà maca-a njeia tserlu i-atsea mirã

Nji-aù datã hari, nu voi s-nji-arãd di ea.

Pi cãts licurici tu cãmpu sh-si njirã

(Cãndu-aroilu di mãshconji tut ma creashti)

Tu-avraguri sh-prit ayinji shi bat din lirã,

Di pi-ohtu huryeatlu tsi s-dizvurseashti,

Msheatlu soari di-analtu-anda s-cadã ljea

Sh-baia oarã cu foclu-lji nã-ngãldzashti,

Di-ahãti piri pi-aradã-ù scãntiljea

A opta groapã, cum vidzui ãn dzari,

Agiumtsã la loclu tsi-ahãnda-ù spunea.

Sh-cãt vidzu-arãzgãnsitlu di prici-agri

Cà-a Iljelui amaxea-n tseruri chirea

Diotslji-anda s-anãltsarã pi soari

Shi cu mãtrita-lji s-u tsãnã nu strãxea

Dicãt pira tsi s-anãltsa pripsitã,

Ca niorlu ti-nsus avrapã-anda ljea,

Ashi shi-aclo-nghios s-avea-aputursitã,

Piri cari-n cali harami-ascundea

Shi-avea shi-un amãrtios duguritã.

Shideam io pi-apunti shi-aplicat mãtream,

Di dupã-un bizbilj fãr di cari,-aljiumtrea,

Sh-ninzãnucljeat ta s-cad tu grem puteam.

Sh-cãt vidzu cà cu-ngãtan staù atumtsea

“Mortsã-s tu loc, shi cafi unlu s-fridzi

Tu fashea-lji arsã”, Verghil gri-atumtsea.

“Maghistre, dzãsh, sh-io nj-mindueam ashitsi,

Ma zborlu-a tàù shi ma vãrtos nji spuni

Cà nu-alutusii; ma spuni, nu shtii tsi

Duh s-da tu pirã tsi-n citalji-ancunji,

Ca foclu-n cari-aù arsã-n zurbãlãchli

Doilji fciori-al Edip deadun, sã spuni?”

“Sã zbat, gri, di-eternitatea bãtutslji

Ulise sh-Diomede,-n ‘rãzgãnseari

Unitslji di daima-atselji urghisitslji.

Pãltescu-n foc shireata chiulueari

Cu calu-atsel tsi-al Enea poartã

Ãlji mãstrãpsi shi-lji hãrzi ascãpari,

Ma shi jealea-a Deamiiljei moartã,

Tsi nica sh-lu plãndzi Ahil, pustii,

Sh-nitsi Palade di furtul nu-lji ljeartã”.

“Maca pot sh-tu foc ti zbor deadun s-hii,

Maghistre, dzùsh, cu-arigeai-ts zburàscu

(S-tragã-n zigã cãt pot s-tragã njii),

Pi-apunti-alasã-mi s-mi curdisescu

Pãnã nu-agiumsi pira disicatã,

Cà vidzushi cu cãt lai dor u mãtrescu”.

Gri Verghil: “Sh-tora nji-u-ureacljea disfaptã

Cà-arigeaia-ts nã-alãvdari lj-pricadi;

Ama s-tsã-armãnã gura ãncljishtatã

Shi zbrarea pi mini s-u-alashi, cà sadi

Io shtiù tsi vrei; elji nu sun Grets di-aradã

Sh-poati cà-a tsàia s-nu-ts da glas tu padi”.

Cãndu pira-agiumsi cutrimburatã

La loclu cà iu u-ashtipta s-agiungã

Maghistrul meù, lu-avdzãi cu suschiratã:

“O, voi, cari idyiul foc vã-ngiugã,

Fu cà-n bana di-un chiro am hãrzitã

Vrearea-a voastã, cu saclu i cu pungã,

Cãnd’ pi loc tu cãntits vã-am tinjisitã,

S-nji spunã unlu-amàrli tsi-shi triirà

‘N-tsi locãri shi-u-ari moartea-astãvãrsitã?”

Lo di sã zbãtea-atumtsea shi shuptirà

Pira tsi-artisea di foclu mari,

Ca pira bãtutã-n vintul tsi-ashuirã;

Sh-deapoa cãt deadi creasta ti cljimari,

Cum s-da limba-n gurã, cãndu zburashti,

“Cãndu-ascãpai, dzãsi, di Chirche, cari,

Ma multu di-an mi tsãnu ca tu cljeashti

Piningã loclu di fisea hãrzit tsi-i,

Di la Eneù, Gaetta lj-si greashti,

Ni njilã di pãrinti, nitsi di hilji

Shi di-nveastã sivdaea icã borgea

Ucazea-a haruùãljei di daima s-hiù,

Nu pãturã s-mi da di vrearea-ahoryea

Loclu, tu-nsus shi-nghios, su-l xitãsescu

Shi-a omlui nicãdãrlãchea shi erghea.

Sh-pi-amarea fãr sinur vrui sã-nchisescu

Mash cu-unã varcã, sh-canda nj-cãftam moarti,

Shi ptsãnji sots tsi tu zori ma lã grescu.

Mãrdzinjli-amàrlor tãsh aclo diparti

Li priimnai, shi Spaniea, sh-Maroclu,

La Sardzãlji fui sh-pit nisiili asparti.

Aushi earam sh-tu noi ca chirut foclu

Shi-indatea-a banãljei ma-agiumsim iundi

Hercul nã etã-avea simnatã loclu

Sh-di-aclo ma-nclo canã nu sh-si-ascundi;

Seviljea nandreapta nã vigljea cu farlu

Shi Setta nastãnga sh-si mãtrea-n undi.

<<O, frats, lã dzãsh, tsi lu-agiumsit sumarlu

Ascapitlui shi trapsit greù, ca mini,

Grãpniea-aestã va-lji curmats amarlu;

Scljeamã iamea shcurtã tsi va s-armãnã

Nu-lji loats putearea-aestã lumi mari,

Pit calea-vã, s-u xitãseascã ghini.

Minduits-vã voi shi la-a voastri fari:

Nu-i pravdã omlu ma-i faptu s-li ducã

Shtiintsa shi-aretiili la mãreari>>.

Sh-dishtiptai la-a melji mirachea cà ti ducã

Cu zborlu-nji, tsi, s-aveam un dor bãgatã

Sã-lji tsãn la loc, vrea nji-u mãcam ca turtã.

Sh-calea-astãnga cum lom, tu-Ascãpitatã,

Cu varca sh-lupàtsli, vrearea cãt putea,

Lj-deadim àrchi-azbuirarea shirpitatã.

Pi-alantu pol ca unjidzli ma sh-lutsea

Di steali-n tser, ma nu shi-a noastã cari,

Tu-amari-ascãldatã, di noi s-ascundea.

Di tsintsi ori fatsa shi-u-ngrupà-n dzàri

Sh-iara di-ahãtili ori ma sh-didea luna.

Di-anda ca chirutslji-alãgam pi-amari,

Sh-ba-l dinãoarã shi-u spusi cãruna

Cum nu vidzui un munti-analt’, la prorã,

Shi, di diparti, griv cum shi-u fãrtuna,

Harauùa nã si featsi cu jealea sor,

Cà di cãt’ la el s-hiumãsi-n cãdeari

Un vintu agru shi nã-acãtsà tu cor.

Di trei ori varca nã u shtsã-n puteari

Sh-tu-a patra oarã pupa-nsus nã-ù pimsi

Shi prora-nghios, shi-ù featsi-altului vreari,

Pãnã tsi-amarea pristi noi sh-si timsi”.

CÃNTAREA XXVII

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a opta. Consultsãlji

ti-arali. Guido da Montefeltro. Ti situatsiea politicã-ali

Romanja.

Sh-mutà creasta tu-nsus sh-cu-agãliseari

Lãmbada-amutã-n dipãrtàrli chirea

Cu-a dultsilii poet ãmplina vreari,

Cãndu-altã-n cali, tsi dupã ea yinea,

Nã trapsi oclji cãt la ea-n cãrari

Pit surda boatsi tsi strãbãtea dit ea.

Cum zghira boùlu di Sitsiliea, cari

Protlu scãrcicà cu plãngu-ndriptãtsit

A cãlfàlui tsi lu-adrà ahtari,

Ashi cum zghira cu plãngul canonit

A bãgatlui tu briclu-lji s-facã firã,

Tsi cà di trumciu eara-ntreg plichisit,

Ahtàri-s prota sh-zboarãli dit pirã

Tsi nu-aflarã loc pit vãr surpãturã,

Tu insashi boatsea-a ljei s-prealãxirã.

Sh-cama deapoa cãndu cali sh-fãcurã

Ti-nsus, sh-lu ftsea sã zvãcneascã ca-ahtari,

Zburãnda cum zvãcnea limba-n gurã,

Grirã-ashi: “O, tini, deaneavra cari

Pi limba-a mea ti-acãtsashi la zbor-agioc

Sh-dzãseshi: <<Du-ti, nu-a-ts ma fac plùcùrseari>>,

S-nu-ts parã-aràù sã stai niheam la loc,

Fu cà-n zbor shi tãroarã nu mi-am loatã,

Ma s-pot sã staù io cari mi zbat tu foc.

Fu cà-ts vinishi tu valea blãstimatã

Di-agonjea dit dultsili stat ãncoatsi,

Di iu shi cãbatea nj-si tradzi toatã,

Spuni-n Romagna-i polim icà pachi?

Cà mi-am faptã mini-ntri Urbin, tu vàlji

Di cari Tibrul spumos arãù s-fatsi”.

Shideam io aplicat shi mãtream la-arài

Sh-domnul a meù, cà bag ergu mi vidzu,

“Zbura-lji tini, dzãsi, cà-i Latin di-a tàlji”.

Sh-io, tsi giueapea tu minti ãnji cãdzu

Sh-sã zburàscu fãr di-amãnari-ahurhii:

“O, duh tsi tu fashea-ts arsã tsã shidzushi,

Tsi putes stratlu-a tàù ti tirànji nu shtii

Si nu-ù urdzascã-n suflit zurbãlãchea;

Sh-polim dishcljis nu-alãsai cãndu-nchisii.

Ravena cum u shtii shi dãmãzlãchea

Ornjea di Polenta lji-u-afireashti,

Tsi àrchili-lji sh-ti Cherviea-s dãeachea.

Tsitatea streasã anji di dzãli-n cljeashti,

Tsi-lji mãchilipsi Frãntsãlji cu tãporlu,

Sum veardea unglji-aslanlui scãnjiseashti.

Shi-atselji doi cãnji, aushlu shi ficiorlu,

Tsi Montagna-l glubãirã cãt dzatsi,

La idyiul loc s-mãshcã shi-azã poporlu.

Un njic di-aslan s-tsãnã-n fãrnu s-nãstreatsi

Imola shi Faentsa cum i-aflatã

Sh-de di-unã parti, de di-alantã treatsi.

Sh-tsitatea, mea, di Savio ‘scãldatã

Daima shi-u sclãvsitã i liftirsitã,

Ashi cum tu vàljiuri sh-munti-i adratã.

Zbura sh-tini tora ts-pricad; scljincitã

S-nu-ts hibã zbrarea; sh-vãrãoarã ma s-vrei

S-ai hãiri pi loc sh-hãristusitã”.

Dicara pira shi-u scoasi boatsea-a ljei,

Pi limba-lji, din creasta-nchimãtatã

Lo sã zburascã cu zboarãli-a ljei:

“Cu-un cãlãtor moùbeti ma s-ai statã

Tsi-a s-cãlca pi-a lumiljei dultsi zàljiuri,

Nu vrea s-cutidza pira-nji ta sh-si zbatã.

Sh-cara shtiù cà dit aesti-ahãndinjiuri

Di cãti-avdu, nu-i om s-aibã inshitã,

Di vreavã nu nji-u fricã s-daù ‘rãspunsuri.

Fui prota-ashchirlà sh-mi-am cãlugãrsitã

Cà-n tser njiluearea cu mini s-hibã;

Sh-vrea s-hibã-ashi; ma ca-arazghilisitã

Vini-un papa (afurisit la s-hibã!)

Tsi mi featsi iara s-cad tu-alatusi

Sh-cãndu sh-cum vream cà duhlu-a tàù sã shtibã.

Cãt chiro fui di pulpi shi di oasi,

Cum dada nj-mi featsi, a meali fapti

Nu furã ca di-aslan, ma vulpoasi.

Tsã fui ti verdzã shi coapti

Shi-ts bãgai pi cali di duculechli

Di-nji si-avdzã numa tãsh aclo diparti;

Sh-cãt duchii cà nji-ashuirã tu ureclji

Iaramatli-n cari tuts caftã, vedz tini,

Sh-si-adunã iuva shi-shi facã isàchli,

Sh-di tut tsi-avui tu vreari nj-vini-arshini

Shi pucãit ãnchisii dip cu fimei

Domnul s-lji slujescu, sh-vrea s-hibã ghini.

Ma printslu dit clica di Farisei

Tsã-nchisi polim cu-atselji di Lateran,

Shi nu cu Saratsenji i cu Iudei,

Cà mash crãshtinjlji lj-furã daima dushmanji,

Tsi cà nu furã-n Acre s-pidipseascã,

Nu deadirã sh-tugireti la sultanji,

Sh-deadi-nclo sh-zãconea crãshtineascã,

Shi-analtul rang, sh-cu tut stranjlu terestru,

Cari lj-fãtsea ca fratslji s-ma slãgheascã,

Ca-atsel tsi tu muntsã lj-cãftà-al Silvestru

Su-l vindicã di leprã,-ashi sh-di mini

Vini sã-nji caftã, cà mi shtea maestru,

Su-l vindic io di multa-lji fãdulilji,

Sh-minti cãftà, ma zborlu-lji ca di xinit

Inshea dit el, ghio zbra-n ãmbitãtsãlji.

<<Ma s-vrei, di tora-a ti fac nicãbãtli;

Ma-nveatsã-mi tini, sh-dà-nji curajlu-a tàù,

Cum s-u calcu tsitatea Penestrin.

Cà pot io s-lu-ncljid tserlu shi nu nji-u greù

Ni cà su-l dishcljid cu cljeili dip sãmti

Lucri tsi nu li vru nãintashlu-a meù>>.

Cãndãsit di-ahtàrli zboarã shi-ahãnti

Sh-cara vrui casten s-u-avin ãncãcearea,

Mini lji spush: <<Cara s-mi-aspelji, pãrinti,

Di stepsul cà s-nu-lji duchescu-ngricarea,

Va s-azvindzã shi-altu-a s-hibã-azvimtul,

Tãxeshtsã sh-deapoa-a s-agãrsheshts’ tãxearea>>.

Shi-anda murii, vini Francescu, sãmtul,

Ta sã-nji mi ljea; ma un heruvim di-atselji

Cu àrchi lai, gri: “Veaglji! Mirmintul.

Va-lji lu sap tu cãtrànji, cu sclailji-a melji;

Strãmbã-urnimii sh-deadi sh-tu mintea-a mea

Di-atumtsea-ù tsãn, s-lu-aruc tu-anapudzlji-atselji.

Nipucãitlu ljirtari nu poa’ s-ljea:

Nu s-leagã pucãintsa sh-cu-amãrtiea,

Cà nu-ari puteari ti daima s-li-mbuneas’.”

Cum mi trumuxii cãndu nj-dzãsi-a njiea,

Sh-mi-nciupà: <<Nu u-aveai shubeia, s-pari,

Cà-i mastur draclu sh-tu filosofiea!>>

Mi dusi-apoi la Minos, mostrul cari

Mãshcãnda-shi coada a lui ãlji dimãndã

Pi coapsã di optu-ori s-lu-anvãrligari,

Shi scãrcicà: <<S-lu-ardã pira lj-si curmà!>>

Sh-tamam aoa fãrmaclu nji-ardu mini

Shi, cara vdzii, stranji di foc mi zgrumã”.

Sh-cãt bitisi shi-lji es cãnjinjli ghini,

Pira-nchisi shi-u-agiungã ardãrichea,

Sh-din cip zvãcni cum lji zvãcnea suschiri.

Sh-noi pit shcãmbi, cum nã imnam cãlicea,

Deadim shenji di-apuntea tsi-anvãrligheadzã

Shi-astupã groapa-n cari sh-vearsã xichea

‘Tselji tsi cu-ngrãnji vãriea-nchirdãseadzã.

CÃNTAREA XXVIII

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a nauùa. Atselji tsi fac

dispãrtsàri.

Sh-cari-a sã shtibã, cara s-va sh-s-u spunã

Di dzatsi ori shi nu tu puizii

Tsi-arànji vidzui shi cãtã sãndzã-n spumã?

Fãr di-altu cà nu-i lishor sã si scrii,

Cà-a zborlui shi-a mintiljei nu lã-i datã

Cu-a lor vets ahtàri nishenji s-li facã yii.

Sã stai s-u-adunji tutã fara-aspulbiratã

Dit statlu-a Puljei, serti duchimãseri,

Tsi di Romanjljin sãndzã fu nicatã

Shi tu-altã-alumtã deapoa, tu-anji cu dicàri

Dit cari-anà njilji di neali suriea,

Cum Tit Liviù spuni fãr di-alutuseri,

Cu fara frãmtã tsi sh-lo xaguriea

Ti-atsea cà sh-featsi di Guiscard dushman,

Sh-cu-alantu tsi-alãsà mãrshi cu njiljea

Cãndu Puljea-ù prideadi, la Caperan

I Togliascozzo, iu mutã turbari

Alard aushlu, ti-atsea cà fu cu-aplan,

Sh-fu cà va s-da tuts tu padi cicioari

Tãljeati i-arànji, nu-a s-putea gãrmadã

Cu-a nauùa groapã s-misurã-n dureari.

Di-anda hiù io nu-am vidzutã cripatã

Ceamberi la talar i la meturã,

Ca duhlu cu mãrshea-lji pi dauùã-adratã,

Tsi matsãli sh-mãtrea cum lji-aspindzurã

Shi sh-li spuni hicatili sh-tisaga

Iu pita sh-si fatsi pãngãniturã.

Shi-aclo iu fatsa lji-u mãtream shi plaga,

Sh-lu dizvãli cheptul shi-ashi zburashti:

“Mãtrea cum crep, di cãndu-ù chirui doaga.

Mãtrea-l Muhamed cum s-pidipseashti!

Dininti-nji plãndzi un alt’, di-atselji nihits:

Ali, cripat din barbã pãnã-n creashtic.

Tuts atselji, ca mini sh-ca el, cãrlisits

Urdzam mash schizmi shi-ncãceari-adratã

Sh-ti-atsea su-ashitsi mãchilipsits.

Un drac pi coasti s-ari-ngãrlimatã

Sh-fãr di njilã u hidzi coarda tu noi

Di cãti ori un duh di tagma-nã faptã

Pit idyea cali sh-si toarnã tu nãpoi;

Ma cafi-aranã shi-u-adunã-a ljei budzã

Pãn tsi yini-avigra-aumbrilor convoi.

Ma cari hii, tini, tsi mãtreshts’ la sãndzã

Shi nu-aladz di-aclotsi iu stai, pi cheatrã,

S-ts-u ljeai globa shi s-ahurheshtsã s-plãndzã?”

“Ni praglu-a moartiljei nu-l vedz su-l treacã,

Gri Verghil, ni ghizai nu-l pãndãxescu;

Ma-ahãndoasã-nvitsãturã sã-nveatsã

Io, mortul di multu, mi pidipsescu

Din bãrnu-n bãrnu tsi-ascundi, s-lji spun,

Aharlu loc; sh-tsi-i dealihea vã grescu”.

Ma mult’ di sutã dit loc ãshi es deadun

Sh-io mi mãtrea, shi-agãrshirã elji ãmplin

Di-a lor caimadz, cãt sh-lu-avdu, di-aclo iu sun.

Shi duhlu-atumtsea: “S-lji spunji al Fra Dolcin,

De-a s-va s-tsã-ascap calea sh-vãriea-a tauùã,

Sh-cara s-nu va la s-imnã dupã-a meù cin,

S-adunã tu sats mãcàri, cà nauùã

S-nu sh-lu prida tu mãnjli-a ehtsãrlor,

Sh-cà-aljiumtrea nu-a-l frãngã cu coarda greauùã”.

Shi-ashi cãt dzãsi, sh-lu mutà unlu cior

Dit ilji Muhamed shi-apuituit,

Sh-pi loc sh-lu-ndrupã, cãt bitisi di zbor.

Un altu-atumtsea cu gurmadz gushuit

Sh-cu unã ureaclji, mash una bunã,

Sh-cu natslu pãn di ocljiu mãchilipsit.

Cara mi mãtri cu-alantsã-mpriunã

Pit gãrgãlan sh-siligheashti cljimari

Cu hãrcheari s-apucã ta s-nji spunã:

“Xinite, ljirtatlu di caimadz, cari

Ti vidzui tu-a mea vãtani, latina

(Ma s-nu mi-arãdã nã undzeari mari),

Cãndu-a s-agiundzã-n Marcabo golina

Tsi din Verchel ti-n cãmpu ca tu himã,

Aminti-aduts ti Pier da Medicina.

Shi-n Fano fà hãbari ta sã shtibã

Messere Guido shi-Angiolel, cà-n stari

De him noi ta sã shtim tsi-ari ta s-hibã,

Va s-hibã-arcats di pi varcã tu-amari

Aclo tãsh aproapea di Cattolica,

Pri iu-un satrap agru-a s-facã pridari

Iuva di la Chiprul la Maiolica,

Ni Gretslji, ni corsarlji-n stavridonji

Pi-amàri agru nu s-aù tãljeatã nica.

Cà pridotlu chior tsi-lji dutsi, ponir,

Pi tsitatea tsi dip shi-u-ari-n hasmai

Ãi duh tsi globa-arada-ù dutsim doilji,

Consultsã-a lã greascã sh-facã-ashlamai

Sh-deapoa dip ca la Focara va s-treacã

S-nu lã hibã shcurtã-n vintu-arigeai”.

“Ma s-vrei, lj-dzãsh, vãriea cama s-tsã-ngreacã,

Shpristi loc s-tsã-arãeascã zborlu, spuni-nji

Tsi duh dzãtseai cà semtea va sã-lji seacã?”

Dit cetã-apoi un duh di fàltsã-l zgrunji,

Gura lji-u cãscà sh-gri: “Alutuserli

Tsi li featsi lj-bãgarã cljei pi grunji.

Al Tsezar el lji-aspulbirà shubeili,

Cara-lji spusi cà-amãnarea, di la ea,

Sh-li creashti, cãnd’ hii etim, exuderli”.

O, corbul Curio, tsi trumsit shidea

Cu limba pidipsitã, shi-altãoarã

Cãt di curajli tu zbrari s-didea!

Alt’ duh s-trapsi dit cetã tu-atsea oarã

Sh-dauùã mãnji cum li teasi tu ninti,

Gri sh-fatsã sh-cheptu shi-umsi dinãoarã:

“S-nu-l agãrsheshtsã ni Mosco, ljea-aminti,

Atsel tsi dzãsi: <Nu-ari-aoa pãlteari>

Shi-aràù fitru tu-a toscanãljei ghimti”.

“Sh-ti-a lui soi, mini dzãsh, chireari”.

Sh-vidzui cà zbrarea-nji lo su-l scãnjiseascã

Shi-ù lo din cap cu greauùã tirinseari.

Ma io nu, cà mãtream; shi s-li-agãrsheascã

Mãna-nji tsi vidzui nji-u greù s-nu-nji da sh-geanlu,

Cà nu-am martur shi s-li marturiseascã.

Ma provã cà nu escu giur-ialanlu

Nji-u mintea tsi ti-nvãrtusheashti ma-ù shtii ti

Chischinã sh-tu cheptu u-ai ca mirgeanlu.

Vidzui un cutsar fãr di cap, sh-tu minti

Shi-azã canda-l ved cum nãoarã-l videam,

Shi-imna shi el cu tuts alantsã ninti.

Cu caplu-aspindzurat tu mãnã nidzea,

Ca nã fineri-l tsãnea cu strindzeari,

Shi caplu nã mãtrea sh-suschiràri didea.

El singur fãclii sh-si-adra-n cãrari

S-pãrea cà tu-unlu doi cà s-bat sã-ncapã,

Pi chefea-a tsilui tsi-urdzã lucru-ahtari.

Shi-agiumtu deapoa la-apuntea stri groapi,

Sh-lu teasi caplu tu mãna mutatã,

Ashi cà moùbetea s-nã hibã-aproapi.

Sh-dzãsi: “Vedz cà tsi loai tu loc di platã.

Xinite,-agiumt’ la-atselji tsi scãnjisescu,

Spuni, di-ahtari caimo-aljiurea-ai datã?

S-nji-u duts hãbarea ts-spun cà-n numa nj-grescu

Bertram de Born sh-tu cãtrànji mi-am glubãitã

Cà-aràù nji-urnipsii fcior vãsilichescu.

Tatãl shi hiljlu lji-am hiumãsitã

Ca consultul tsi vru s-arãzgãnseascã

Asalon sh-David lji-avu hãsmusitã.

Lji-arupshu-atselji cu grama sh-si uneascã

Sh-di trup tãljeat nji-u caplu fãr di minti;

Nã zãconi gri tu io tsi-a sã zbrascã:

<Ocljiu ti ocljiu shi dinti ti dinti>.”

CÃNTAREA XXIX

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a dzatsea. Calpuzanjlji.

Ducheam di-ahãti-arànji cum ãnji si pingu

Ma multi làcrãnji ‘ntr-oclji, sum arcadi,

Sh-hãrãcop vrea s-dãnãsescu ta s-plãngu.

“Tsi-ts mindueshtsã, gri Verghil, di-ts sheadi

Mãtrita-n loc shi-adunji sum peani-arauùã

Mãtrinda-n vali aumbrili shcljioapi?

Purtarea-a ta nj-si veadi canda nauùã;

Sã shtii cà bãrnul, su-l misuri tu minti,

Agiundzi leghi di yinghits shi dauùã.

Luna-i sum noi shi va s-ts-u ledz tu minti

Cà oara-i shcurtã sh-nã pindzi sãhatea,

Cà sh-multi-s nica ti videari ninti”.

“Sã shtii tini tsi nji-u-amãnã jgljioatea

Shi ocljilji a melji ãlji plãntã tu-ambisi,

Fãr di-altu cà vrea u-aprobai cunachea”.

Shi-nchisi maghistrul ashi cãt dzãsi

Sh-io cu el, ma zbrarea nibitisitã

Mini lj-dzùsh: “Tu groapa tsi nji-arichisi

Sh-nji-u-ncãrfãsea mãtrita ciushuitã

Nã soi-a mea, dit fara-a noastã scoasã,

Sh-plãndzi cãbatea-ahãt di scump’ pãltitã”.

Sh-gri Verghil: “Nã slabã minti ti-ndeasã;

Di-aoa-nclo mãtrea pit alti màrdzinji dip.

Sh-nihitlu-atsel pi mira-a lui alasã-l,

Cà-l vidzui io sum apunti scãnjisit

Cum ti spunea shi-a lãntor dit suriea

Shi Ger del Belo lu-avdzãi cà fu grit.

Ma tsã eara-acãtsatã tutã mintea

Di-atsel cu caplu-aspindzurat fineri,

Sh-pãnã su-l vedz, el shi fudzi di-ayiea”.

“Maghistre, dzãsh, ehtra soni, huneri

Tsi nu-lji fu-arãzgãnsitã nica-nsus

Di-atselji tsi-lji furã la-arshinea parteneri

Ãl nãrãescu-ashi; di tsi, ma shi-u dus

Fãr di zburari, di-a lui casi shuti

Shi ma multu la-a lui njilã hiù adus”.

Ashi-n moùbeti-agiumsim ‘nsus pi-apunti

Di-iu ocljiul ahãnda-n fundul pisusit

Pi dzuùa cu soari putea sã-nfrunti.

Shi cãndu-agiumsim la-atsel dit soni schit

Dit valea Malebolge shi-ahurhirã

Cãlugãrlji sã si-ndzãneascã-n sit.

Lj-vidzui cà tu-ahtàri caimadz scãnjisirã,

Sh-cà lji-avdzam cà-ahãntu-aurla cãneashti,

Di-nji astupai urecljili tu pirã.

S-eara s-lu-adunji ponlu tsi cãtrãnseashti

La Sardzã sh-la Val dde Chiano-n spitalji

I-n Maremma cãndu dãgoara creashti,

Tut ponlu-adunat nu-a-l nãstreacã-n jeali

Atsel di-aoa shi-agnusita-amputsari

Di mãrshi sh-pustuchei tsi-inshea din vali.

Di-astãnga-l dipuneam pi tu grimari

Pi-atsel dit soni meal cari-ngãrdeashti

Aduncul valiljei, sh-puteam arari

S-ved ahãndinjli iu-amar glubãeashti

Tatãl din tser tu-a-ndriptatiljei numi

Calpuzanjlji tuts tsi-lji astãvãrseashti.

Nu shtiù s-avu ma mari jeali-n lumi

Ni-anda chirurã-n caimadz Eghinetslji

Spãstrits di liva-a ehtrãljei pushclji,

Cari lji psusea pãnã shi iernjilji,

Ma deapoa atselji multsãlji tsi chirurã,

Di cãti spun ashichere poetslji,

Di-a furnidzlor oauùã banã vidzurã

Has ca-aoa iu-n cuculici-amputsãti

Sta mortsãlji anats ca iarba-n stog tu-ahurã.

Altsãlji pi bric, altsãlji cu pãltàri shtsãti

Amputsa-n gãrmàdz, shi-altsãlji, fãr di stari

S-trãdzem pi coati pit càljiurli tuti.

Sh-noi, tãcuts, urdinam cu jgljioati-arari

Lj-mãtream sãcatslji ãndrupãts ãn shali

Cà nu-aveam cum ta s-sheadã pi cicioari.

Sh-doi lj-videm ãndrupãts ca dauùã oali

Pi idyiul cirche, ãndrupãts pi bratslu,

Di-arànji ãmlinji pi trupurli goali;

Nu-am vidzutã mãmoc la zborlu datlu

Calui ma sertu s-lji-u da chiptinarea

I tu lucru su-l vedz cum i-anutatlu,

Cà-arànjlor atselji tsi-ù ftsea scãrchinarea

Cu ungljili cari-arupea urgheashti,

Cà fãr di-ileaci lj-pidipsea lãngoarea.

Cà-ahtari-i ponlu tsi-lji strindzea ca-n cljeashti,

Cà chelji shi coji sh-dizbilea din coasti,

Ca pescul di sprici tsi ãs surseashti.

“Tini, tsi truplu tsã-l dizgolji cu seati

Sh-tsã-adari di dzeadit clheashti shi cu-arnealã,

Lj-dzãsi maghistrul unlui duh shi-shi sheadi,

S-tsã hibã ungljea daima-apuituealã

Ti-amputsãtlu-ts pon, ma spuni, pi la voi

Nu-ari Latinji shi-u tragã-aoa-arshinea-lã?”

“Di Latinjlji him noi aeshtsã-amishdoi,

Dzãsi un duh cu làcãrnji ca spurni;

Ma cari hii tini shi-ntreghi ti noi?”

Zburã Verghil: “Hiù unlu tsi dipuni

Cu-un di yiilji, ta s-lji-u spun ti-ascãpari

Gheena-n fundu sh-miletea di-aumbri”.

Traptsã-atumtsea di dzeamina-ndrupari,

‘Tselji doi mãtrirã trimburats la mini

Shi cu-altsãlji tu-aradã, dats pi zburari.

Maghistrul atumtsea mi trapsi ghini

Sh-dzãsi: “Ãntreabã-lji tsi vrei casten spuni”.

Sh-cara lj-feci pi vreari ma cu tãhmini,

Sh-lã dzãsh a lor: “S-da Domnul ‘nsus tu lumi

Anamea-a voastã aleaptã la d-easã

Sh-cu-anji s-li-avdu-a voasti numi,

Ma spunets-nji voi cari fut, tsi casã?

Shi nu vã-aspãreats s-vã spunets cu zbor

Cara u pãtsãts ghizaea-arshinoasã”.

“Mini escu di-Arezzo, gri un di-a lor

Shi-Albert da Siena stepsul tut ashi lu-ari

Tsi-arsim pi-arug; ma tsi-ardim tu-a cãtrànjlor

Foc nu-i stepsu. Ca ti hazi nãoarã

U dzãsh: <Ma s-voi io pot s-amin sh-nã sãyitã>;

La tsi el cu mintea-a lui slãbãshoarã

Vru s-lu-nvets sh-cara di prota-aguditã

Nu ptui su-l fac Dedal, pi par tsi-ntsapã

Sh-ca-arug mi-arcà-atsel tsi tatã lji-avu gritã.

Ma tsi escu-aoatsi tu-a dzatsea groapã,

Ti-alchemii cãbatea ghio nj-si spuni

Shi Minos. ãndreptul, mi hipsi tu-apã”.

“Maghistre, dzãsh io, di Sienedzlji-n lumi

S-aibã taha milets ma strãbãtuti

Di-eali inshi shi-a Frãntsãlor rinumi

Su-l batã elji?” Shi-alantu duh la tuti:

“Suntu, ma s-lu scots Stricca dit gãrmadã

Tsi pradzlji lj-tsãnea tu chimeri cãsuti,

Icà Niccolo tsi provã-ari datã

Cà u tinjiseashti gastronimea

Maca culjitsã seaminã-n ugradã,

I ceta-n cari shi-u biu ayinjea

Sh-ciuflichea Caccio d’Ascion ãmpriunã,

Shi-atsel Orbul shi-u spusi glãrimea.

Sh-ta s-ducheshtsã cari ts-cãntã-n strunã

Shi Sienedzlji, cà lji-agiumsi diocljiu,

Ashitsi lj-lãeashti sh-lã si-arãzgãnã,

Mãtrea-mi sh-duchea cà hiù Cappocchiù

Tsi-n alchemii-aflai lumiljei noimã

Shi-adu-ts aminti, ma s-nu mi-arãdã-ocljiu

Di tsi soi maimuneascã fum noi-nã”.

CÃNTAREA XXX

Tsercljiul al optulea: Bolgia-a dzatsea. Calpuzanjlji.

Tu iamea-anda Iunona, trimburatã

Di ispetea-a Semelãljei, pi Tebanji

S-arãzgãnsi, shi nu di unã-aradã,

Zurlisitlu-atsel dupã ea, Atamani,

Cara sh-vidzu mljearea cu fciorlji-mbratsã,

S-hiumãsi shi grea cu mintea-lji babageani:

“Cu njic cu tut mash sã-nji easã-n fatsã

Va u-acats tu lats ljiundara-n cùrari”,

Sh-deapoa, cara-agãrshi cà su-a lui iatsã,

Ma tricutlu-l lo tu-unglji cu puteari

Shi-l chisà sã-shi curmã-n cheptu zvuliea

A ea cu tut alantu s-arcà tu-amari;

Shi cãndu mira-ù chisà fãduliea-a

Troianjlor ahãnda tu cheptu hiptã,

Di Priam chiru cu tut vãsiliea,

Hecuba plãmtã shi sclãvuitã,

Cãt sh-vidzu moartã feata-lji atsea bunã

Shi fciorlu iu dzacã pi meal, cãrtitã

Di njilji di caimadz, s-apucà nibunã

Sh-li plãngã cu zghic cãsmetea shi mira

Cãnjlji cum la mandrã-aurlã pi lunã.

Ma nu-avu urghii shi-u scoatã pira

Sh-ni cà tu prici i dushmanji sã-ncapã,

Ni la Troianji sh-la Tebanji bairea

Pri iu shideam sh-doi trumsits tu groapã

Vidzui cum mãshca di-aradã, tsi-acãtsa,

Turbats ca portsãlji cãnd’ dit cocinji ‘scapã.

Unlu-ansari shi-agiun cum eara-l mãshca

Di cafca-lji Cappocciù shi usãndza

Lji-u scãrchina, pi meal ãnghios ãngrãshca,

Shi-Aretinlu cum trimbura ca frãndza:

“Shi-u Gianni Schicchi, nj-dzùsi, vãrcolaclu

Tsi nã dizgoalji matsãli di-arãndza”.

“S-da Domnul, dzãsh io, cà putes gonaclu

Si nu ti-anvãrteascã-ashitsi-n ulmiri,

Ma cari-i alantu furtat cu draclu?”

“Duhlu-i a dip pãngãnitãljei Mirri

Tsi cara-ù pãngãni sivdaea giuratã,

Sh-featsi di fen-su-lji grambo, ti siri,

Amãrtisi ca altã mljeari-adratã,

Ashitsi cum shi-atsel alantu cudar

Tsi-alagã tes, la loc s-ari prifaptã

Tu mortul Buoso, ta s-aibã ca dar

Nai ma fãdula shi-irbapea iapã,

Shi notarlu cu itsrãlji-l featsi glar”.

Sh-tu nã guvã chiru nã dioatã,

Sãtul di elji sh-pi-n tor cãt fui purtat,

Mãtrii avigra ta s-ved shi-alts’ tu groapã.

Shi-un duh vidzui, tsi cara s-eara shcurtat

Din grendzã-nghios shi nu-a s-avea cicioari

Vrea ti giuri cà-i buzuchi cãt fu umflat.

Aharlu sãcat tsi din mãdãlari

Stricoarã-agalea dzamã-nfãrmãcatã,

Tu fatsã-i slab shi pãntica cãldari,

Ta s-sheadã-l leagã cu gura cãscatã

Ca ofticoshlji-n seatea di dãgoarã,

Nã budzã-nghios shi-alantã-nsus plãsatã.

“O, voi tsi adyi, lo sã spunã zboarã,

Dipusit la-atselji tsi-amutlu-l trag tu-avrag,

Shi nu shtiù cum, mãtrits shi bãgats oarã

Masturlu Adam tsi scãnjiseri ãl trag:

Tu bana-nji nu-avui neagiundziri i nivolji

Sh-ca mort’ nu-am nã chicã di-apã-n gurã s-bag.

Di Casentin arãcãili di pit ponji

Tsi tu Arno s-vearsã-atseali pi-atseali

Shi-adunã-n hãndàchi aumbri-aràts shi molji,

Daima idyi nj-trec pit mintsãli-a meali

Sh-nu di geaba, cà dorlu-a lor mi tsãni

Ma-aràù di hala, ma-avdu cum curã eali.

Ehtra-ndriptati s-agioacã cu mini

Sh-loclu-a itsrãljiljei ãnji lu spuni adz’,

Ta s-silighescu sh-ma vãrtos suschiri.

Romena lj-dzãc tsitatea tu cari pradz

Calpuzanji bãtui scãntiljoshi shi grei

Sh-di Florentinji fui arsu pi-arugadz.

O, s-putearim mini sã-lji ved amishtrei,

Guido shi tuts alantsã tu mirminti,

Aputs ãntreg va s-daù cu chefi ti ei.

Di elji unlu sh-cãdzu frãmtu, dininti,

Shi-alantsã vor s-aflã-acãchiseari;

Ma tsi s-fac cum nj-escu inshit dit minti?

S-aveam canai nã chicã di puteari

Ta sã strãbat nã etã cu-unã jgljioatã

Di multã iami-ntreg bãrnul vrea-l bãtearim,

S-lu-aflu cu-alantsã mortsã di-unã stroapã,

Scljeamã-n lundzimi unsprãdz leghi fac siri

Shi giumitati-n lãrdzimi cad tu groapã.

Di-a lor ispeti daù Gheenljei biri

Cà elji mi featsirã s-bat liri-asparti,

Cu-unã parti malmã sh-trei bãcãri:.

“Ma cari-s, lu-ntreb, ‘tselji doi nanãparti

Di-andreapta-a ta, tsi-ahãntu-aù aburatã,

Cu mãna udã-n njeadzã-iarna-aratsi?”

“Aoa lji-aflai, nji spusi el; dit gloatã

Putes di-atumtsea nu vdzirã nafoarã

Sh-ni-nji pari cà-a s-easã ti eta toatã.

Iosif ea Ãshi lu-adrà argo nafoarã,

Shi el ãi Sinon, Greclu-atsel minciunos;

Di hearti shi-amputsãti cãtrànji loarã”.

Shi-unlu-atumtsea, poati di inati-aros

Cà lu-arshunà, lu-acãtsà di-arobã

Sh-tu-umflatlu bric lj-trapsi un bush di pirghos,

Sh-featsi vrondu goada ca dit tobã;

Sh-nãrãit di partea-lji, masturlu Adam

Nu sã-ndirsi sã-lji da shi el nã probã,

Sh-cu-apres bãndur lj-trapsi nã palmã, tamam:

“Poa’ s-escu sãcat, nu dzãc, di cicioari,

Ma bratsã, s-veadã Dumnidzà, nica am”.

“Calea ti la-arug, gri-alantu, nu-nji pari

Cã-avushi hãiri di bratsã sh-di coati,

Ma-nchirdãsishi di-a pãradzlor adrari”.

Shi-atumtsea Adam: “Aoa ai ‘ndriptati;

Ma cu Troianjlji cãndu-l gulishi saclu

Nu-ts fu fricã ta s-giuri pi strãmbãtati”.

“Io pseftu, tini calpuzan, mãratlu;

Mini nã-amãrtii-adrai saglãmi,

Ma tini-adrashi ma multi dicãt draclu”.

“Lu-agãrshishi pirmiflu cu atlu, spuni?

Alantu gri, cu pãntica tamburã;

Nu-ts creapã lishlu cà ti shtii nã lumi?”

“S-tsã creapã-a tsàia limba arsã-n gurã

S-tsã si umflã briclu shi s-tsã fitari

Dzama-amputsãtã tsi pit sãndzã ts-curã”.

Shi gri-alantu: “Alatrã di zori, giuneali,

Cà-n iftirai di mult’ chirushi misurã,

Sh-cà mor sh-di seati-i a mea umflari,

Sh-tini di-altã parti nj-ti-ardi hirtura

Sh-s-alindzã nã chicã di pit liyini,

Nu-a s-hibã slab sã-nji bat dip multu gura”.

Tsi-a s-ardãpseascã shtsãi ureacljea ghini

Sh-na-l domnu-nju nãrãit: “Ljea-ù ninti!

Niheam lipseashti cà s-criparim mini!”

Cãt lai foc arcà pit zboarã dininti,

Ashi cà-arshinea nj-fitursi ca-n cljeashti

Di shi-azã-arushesc’ cãnd’ nji-aduc aminti.

Sh-has ca-atsel tsi tu somnu s-tãrculeashti

Sh-va tu somnu sã-lji hibã yis durearea

Shi-atsea tsi-i si nu eara zilipseashti,

Ashi sh-io, cara nj-fu shcurtã putearea

Ta sã-nji caftu ljirtari, ma vedz, cu ea,

Mi ftsea izoti, fãr sã shtiù, tãtsearea.

“Ma màri alatusi di-alutusearea-a ta,

Gri Verghil, cu làcrãnji li la arshinea;

Fãrmaclu-avinã-l ma tini nu-agãrshea

Cà-ts hiù vitsin shi zbrarea-a mea-i dealihea,

Cà-n cali iu tsi va-lji astãvãrseshtsã

Ahtàri nihits, sã shtii cà lji-ai di tihea;

Shi fu cà va-lji ascultsã-a ti-agnuseshtsã”.

CÃNTAREA XXXI

Aputslu-a ghigantsãlor.

Idyea-atsea limbã tsi-nji featsi mãshcarea

‘N fatsã sh-bãgà bãeauùã migidii,

Sh-mihlemea u-aflà s-u frãngã durearea.

Ca sulitsa-al Ahil tsi tu bãtii,

Cum avdu, bãga tu dushmanjlji jealea

Sh-deapoaea, shi-ucazi ti visilii.

Sh-fudzim tu-nsus, sh-nãpoi u-alãsàm valea,

Pi mealurli tsi u-anvãrliga-asparti

Shi-un glas nu scoasim pãnã-ù tricum calea.

Nu eara ni bash dzuùã, ni noapti

Shi-n dzarea-nji oclji nu-afla nã vãiseari,

Ma-avdzãi cà bãtu un cornu diparti

Sh-cà-asunà ma gros sh-di bumbunidzari,

Tsi nu s-uidisi cu calea-lji amarã,

Mãtrita-a mea sã shtsã cãt la vãzeari.

Shi s-tsã spun nu vãisi cu glas ma mari

Ni cornul al Orlando, cãndu s-bãtea

Shi chiru-amiràlu-a ashcheriljei floari.

Ptsãnã cali tricui ashi cum mãtream

Shi cuneadz ardãpsits vidzui ãn dzari,

Shi dzãsh: “Cãsãbà, i tsi altu putea?”

Shi maghistrul: “Ti-atsea cà-a ta mãtreari

Pit murgish ãn dzari s-veadã sã zbati,

Stipseshtsã, cà badz fãrnu-n mindueari.

Sh-cãt va s-agiundzã,-a s-ducheshtsã cum poati

S-arãdã dipãrtarea; treatsi-ts streaha

Sh-yina-ncoa, s-nu-armãnji cà sã-nji shedz tu coasti”.

Cu harauùã deapoa mi lo di-andreapta

Shi: “Pãnã s-ca dàm, dzãsi, di-atsea cali,

Shi s-nu-ts parã dip ti ciudii fapta,

Sã shtii cà-n dzàri nu-s cubeadz di pãzari,

Sh-pãn di bãrn’, tu-aputslu tsi-nvãrtusheashti

Mealu-a gremlui, sta ceturi di galjeamanji”.

Bash cum negurea-anda s-arehãveashti

Li ducheshtsã-agalea cãti-ascumti sta

Tu speslu shinjeac tsi era-aumbreashti,

Ashi shi-aoa, pi staneù, cum s-apruchea

Di-a gremlui mealuri tsi videam tsi-ascundu,

Ma ghini ducheam shi frixea ma-nji crishtea.

Cà-ashitsi cum fu tsercljiu-anvãrligushlu

Montereggion cu culi sã-ncãrunã,

Ashi shi-aoa, pi mealuri, dit strãfundul,

Pirifanji s-analtsã, shi fac cãrunã,

Ahari stihii cari di pit anãltsinji

Lji-ncaci iar Joe-anda da bãbunã.

Sh-di-aclo di iu-nji shideam canda nj-li duchii

Fatsã sh-cheptu, dit pãntic nã frãmturã

Sh-tut ashitsi sh-mãnji sh-pãltàri tungirii.

Ghini ftseshi cãndu tsã-agãrshishi, Naturã,

Sã-lji chiulueshtsã shi lu-alãsashi Marte

Fãr di-ahtàri gionji tsi nu shtiù ti misurã.

Shi cu-nchisita-ts cà s-adari aparti

Chituri pit amari shi sfildishi, pabeasã

Nu ti spuseshi, ma di itsrãlji-ai parti;

Cà mãnjlji-n cari s-leagã vrearea-apreasã

Cu giudicata, truxinda-lji tãporlu,

Nu-i om izoti tu-alumtã sã-lji easã.

Vidzui prosup lung’ sh-larg’ cãt gugusharlu

Pi chin tu Roma, tu casa sãmtã tsi-i,

Sh-pi-unã misurã oasi, trup shi ciorlu,

Ashi cà dit mealu tsi-lji cruea stulii

Di bãrnu-nghios, spunea-ahãtã leshii

Di trei Friseanji bãgats cap pi cap, stãvãnii,

Vrea s-alavdã sh-vrea s-dzãcã lj-tsãni harbii;

Di truplu-a lui vidzui vãr dzaz di palmi

Di-mpadi di-iu tsã-acatsã-a ta mantii

“Raphel may arrech zabi! almi!”,

Gri dzãndzãvos cu glaslu-avãrgãsit

Tsi putes nu sã spusi ma dultsi-n psalmi.

Shi-atumtsea poetlu lj-dzãsi: “Duh glãrit,

Vedz-tsã di cornul shi suflã-n el turbat,

Hasmi sh-ghideri pi gãrgãlan ti-aù pãlit.

Mãtrea-ts-lu gãrgãlanlu tu cioalji bãgat

Pi cari cornul ‘spindzurã, sã spuni,

Sh-vedz pi cheptu tsi vãrdzã shi-ari-alãsat’”.

Shi-a njeia deapoa: “El singur sh-da numi:

Nemrod shi-u el sh-dupã chiulueala-a lui

Nu sã zburashti mash nã limbã-n lumi.

Ma s-lu-alãsam; shi-u di primansus sã spunji;

Cà neacãchisitã zbrarea-a ta lj-pari

Sh-tut ashitsi sh-grailu-a cafi unlui”.

Shi-nchisim noi di-astãnga pi grimari

Shi-imnàm, cãt treatsi sãyita pãn pi shtit

Sh-deadim sh-di-altu, ma fãdul, pi cùrari.

Nu pot sã spun cà tsi mastur tãhminsit

Lji-ncãrfãsi ãndreptu pi pãltari

Shi bratslu-astãngu dininti inshit

Cu-un ahar singir tsi lji ftsea-anvãrteari,

Cà din gurmadz pãn la cur, tu-a largului

Di tsintsi ori cheptul lji-adra strindzeari.

‘Estu-i ‘tsel tsi-n ‘lumtã-ù spuni vrearea-a lui

Shi-al Zeus sã-lji si-ncusteadzã, bre frati!

Dzãsi Verghil; ti-atsea-i ligat truplu-a lui.

Fialte fu-atsel shi spusi tsi poati

Dzadzlji-anda furã cãtãpãsits din greù:

Sh-di daima lj-suntu bratsãli ligati”.

“S-avea nã cãbili, vrea s-vream, dzãsh ioù,

Cu oclji-a melji sã-lji yixescu pãstura-a

Guljeamanlui cu numa di Briareù”.

“Anteù, apãndãsi, va-l vedz shi gura

Va lji-u-avdzã-a lui; el nu-i ligat di bratsã

Sh-dighios va nã ducã, iu-i speasã zgura.

Largu-i alantu,-avultusit tu njeatsã,

Ligat shi di-anjlji-ncãrfãsit cu penuri;

Mash ahãntu cà-i sh-ma ahar tu fatsã”.

Putes nu s-featsi s-cãltinã cutremuri

Nã culã cu-apreslu zãduh ahtari,

Di-anda Fialte fu-acãtsat di hevruri.

‘Nsus pit erã-ù duchii moartei tritseari

Shi frixea-a ljei, nj-pari, vrea mi vãtãma

Ma s-nu-nji shteam di-a foalilii ligari.

Sh-iara nã-nchisim pi cali sh-tut nã imnam

Pãn la Anteù tsi-artisea-ntri-aràilji

Sh-fãr di cap, ‘nsus vãr tsisprãdz di cots eara.

“Tini, tsi-n catiha vali,-n poljli,

Iu Schipio sh-tinjisi prapãpãnjlji,

Cãndu Hanibal fudzi cu tuts gionjlji,

Pleashcã-aduseshi njilji di ljiundari tu funjli

Sh-cari-n ‘lumtã, cu elji ma s-ti loai tu brats,

Cu Tratslji-a tàlji, cum nica-ashteaptã unjlji,

Fciorlji-ali Terra vrea lji-azvingã-atselji dzadz,

Bagã-nã-mpadi, ts-pricad, s-nu-ts hibã greù,

Iu Cocito lji-ngljeatsã-atselji chirãtadz.

Nu nã du cãt la Tizi icà Tifeù;

Aestu-aoa sã spunã nu s-aspari;

‘Ncljinã-ti maca, s-nu hii pi-ndauùã,-Anteù!

Va el pristi ets s-ts-u treacã-anamea mari,

Cà-a s-bãneadzã iernuri lundzã sh-veri arsi,

Cu dzãli-n tser ‘Tsel sãmtul s-nu-l cljimari”.

Ashi zbrã maghistrul, sh-lu-ncurpiljeasi

Anteù cu bratslu tsi hevrili sh-bãgà

Tu Hercule-anda coapsãli lji streasi

Duchi Verghil cà-n sumsori lu-ncãrligà:

“Aidi, yina, dzãsi, s-ti-acats”. Shi-ahtari

Un trup featsim sh-salami nã ligàm.

Cum di pirghios Garisenda tsã pari,

Norlji-anda-n tserlu cãt la ea-l disicã,

Di tsã-aspindzurã urãtã shi mari,

Ashi shi-Anteù cãndu-ashtiptam cu fricã

Shi-apleacã bratslu, ma s-vrea (ma dyeafuran)

La-altã cali s-bag truplu-n ‘zapti njicã.

Ma frinim nã bãgà dighios, iu Satan

Cu Iuda doilji s-ascaldã tu fãrmac,

Shi-agonjea deapoa, pi tserlu di catran,

S-analtsã ea di cãravi un catarg.

CÃNTAREA XXXII

Tsercljiul al naulea: Pridotslji. Prota zonã: pridotslji

di soi. Deftura zonã. Antenora: pridotslji-a patridãljei

icà-a pãrtiiljei. Bocca degli Abati. Contelu Ugolino

della Gherardesca.

Iu-i cà s-aveam zboarã uidisiti

Cu-aduncul psar tsi poartã-n trup nã lumi,

Zboarã greali, ascuri sh-hãrvãlisiti.

Vrea-nji stricor mintea ghini cà s-ancunji

Tu versuri njedz; ma cara nu-am s-aleagã,

Cu fricã-ahurheashti sh-cu shubei spuni.

Cà nu-i lishor, shicai-aoa, sh-nu s-bagã

Tu fundul di drãshtealã, s-dzãts tsi-a s-cadã

Sh-ni di zbor cari cu mizi sã-ncljeagã.

Mi-agiutã-ama muzili tsi-n gãrmadã

Cheatrã-anarã, Antifon chefea cum lji-u,

Cum ãi fapta sh-versul s-hibã cu-aradã.

O, voi, nihits tsi bãnats tu strãfundlu

Tsi ti rimi, greù shi-u ti bãgatã,

Ma ghini oi s-nã-avea-adratã dip bunlu!

Cum shideam tu-aputs pi budza-aplicatã,

Ma-nghios di stihiùlu tsi-n pirmif ma-l vedz,

Shi-aclo iu mãtream cãt la stizma-analtã,

Troarã-un glas gri: “Mãtrea-ngãtan iu nedz,

S-nu-nji caltsã fratslji-n calea-ts cu mãreatsã

Sh-corba di cafcã-n imnatã s-lã-ù chisedz”.

Dupã-atseali mini mi shtsãi, shi-n fatsã

Vidzui sum mini sta un ghiol-biljurã,

Cà apa-a lui s-avea prifaptã-n gljeatsã

Di Donlu-nsus, tsi daima-n steali curã

Sh-ni Duna la-atsea-a Ghirmãnadzlor cohi

Gljeatsã ma groasi nu shtiù cã s-vidzurã

Ca-atseali-aoa; sh-tuti vrea s-hibã-n boshi

Sh-munti-ntreg s-cadã pi eali ca varã;

Nu vrea s-creapã ni-aclo la meal nã chioshi.

Cum sheadi-n lasc broscul cu caplu-afoarã

Shi cãcãreadzã,-anda gãrnurli sh-si coc

Sh-tu yis huryeata schicuri talji-n hoarã,

Ashi sh-tu gljeatsã sta nihitslji la loc,

Pãn di grunj hiptsã, sh-mãnji shi schiniratã,

Sh-ca-a lelilclui lã-asunã dintsãlji ca cioc.

Shi-u-avea tu-nghios tuts fatsa aplicatã,

Sh-mash gura da provã cà-i njeadzã-iarnã,

Shi-a caimadzlor prin peana lãcãrmatã.

Sh-cãt mãtrii prota-anvãrliga shi iarã

Tu-nghios, vidzui doi streshi-ahãt tu gljeatsã,

Sh-perlji-n cap sulindari lã si-adrarã,

“Am cari hits voi acãtsatslji-n bratsã?”

Grii; sh-elji, caplu tu-apã cara sh-bãgarã,

Ãnghios pi pãltàri, mi mãtrea tu fatsã;

Shi-oclji-a lor, prota-m làcrãnji s-ascãldarã,

Loarã di plãndzea-n làcrãnji caldi,-amari,

Di tseafea-aproapea cãndu sã-ncljishtarã.

Sh-cuca-ashi putes grendzã streasã nu-ari;

Dupã tsi elji, ca tsachlji, ca-n nãstreatsiri

Sh-si loarã-n coarni, murnits di turbari.

Shi-un duh aclo, cu-urecljili di dzeadziri

Cãdzuti-nghios sh-fatsa-mpadi, lã spunim,

“Cãtse, more, mãtrita ts-lo truxiri

Ca tu yilii? Doilji-aeshtsã-n lumi

Cu-a lor tatã furã domnji pi valea

Aclo iu Bisenzo s-vearsã tu spumi.

Sun frats; ma sh-cara s-u trets tutã calea

Dit brãnlu-aest’, putes nu-a s-ai aflatã

Duh tsi hãrzi shi-u-aravdã-n gljeatsã jealea:

Ni-atsel cu cheptul shi-aumbra tãljeatã

Coarda-atsea al Artur tsi sh-lu cufchisi,

Foccaccia nu, ni cafca anãltsatã

Tsi mãtrita nj-ljea shi cari printri yii

Fu Sassol Mascgeroni, blãstimatlu;

Ma s-eshtsã Toscan, fãr di-altu cà lu shtii.

Sh-tora s-ti-apuitueshtsã sh-cu-ntribatlu

Pazzi-s sã shtii sh-pit càlji alutusiti

Lu-ashtept’ Carlo s-nji-aumbreadzã picatlu”.

Vidzui deapoaea di-arcoari murniti

Unjidz di fatsã, trumuxit cum shideam,

Di shi-az’ mi-aspar bàltsãli cãrcusiti.

Shi-ashi cum doilji cu domnu-nju imnam

Iu-aspindzurã-a-ntreagãljei lumi cãdeari

Shi io, tu gljetslu-atsel di ets, trimburam,

Di fu-n gramã i-ashi s-featsi di vreari

Nu shtiù sã spun, ma-a unlui duh gurmadzlu

Sh-fatsa cum imna lj-li-arupsi-n puteari

Cãtse mi caltsã sh-lu virsà fãrmaclu.

Ma nu vinishi pitricut casten di-atselji

Di Montapert, cãtse nj-lu stulcinji caplu?”

“Ashteaptã, dzãsh mini, maghistre, pi gljets

S-nji-aspulbir nã shubei sh-dimãndari

Shi s-asud deapoa avinã-mi cãt vrei”.

Shidzu maghistrul shi grii atumtseari

Cãt la el tsi blãstima cu-nvirnari:

“Sh-cari eshtsã di-aruts hristii-ahtari?”

“Spuni tini, dzãsi, cari-n cicioari

Prin Antenor nã caltsã cu cãnilji,

Cà yiù ta s-eshtsã sh-nu ti ftseshi ma mari”.

“Yiù escu sh-lipseashti-n chefi s-tsã hii,

Sã shtii - cà-anamiea sh-tu cãtrànji tsã-i lipsitã -

Cà numa va ts-u cãntu-n puizii”.

“Vrea s-vream agãrshearea, dzãsi, s-mi-ngljitã;

Gura-ncljidi-ts sh-fudz la-a dracui fãntãna,

Cà nu-i ti noi tagma-a ta cihtãsitã”.

Di cusitsã-atumtsea-l loai cu-unã mãnã

Shi grii: “I-a sã spunji shi-a s-eshi dit tãtseari

I can per nu-a tsã-alas pi cãpitsãnã”.

La tsi el: “Shi s-lji zmuldz’ perlji cãts ari

Iara nu-a tsã spun - sh-trapsi-angiurãturã.

Chiseadzã-mi, ma tsiva nu mi-aspari”.

Shideam cu perlu-n palmã,-adunãturã,

(Shi mnàts di peri vrea lji zmuldzeam, vedz ghini)

Sh-cu fatsa-nghios, lji-avdzam nã-alãtrãturã.

Sh-nã-aumbrã lj-dzãsi: “Bocca, tsi-i cu tini?

Di darea-a dintsãlor nu ti nãfãtishi?

Sh-nica sh-blastinji? Ti fac dratslji-arucini?

“’Ngljiti-ts limba, tini statlu tsi-ts vindushi,

Lj-dzãsh. Di-aoa tsiva sh-ti ets tsiva nu s-alãxeashti

Shi-nsus va-nji ts-u trec arshinea di gushi”.

“Fà cum vrei, ma spingea-u, sh-de lipseashti

S-badz tãmbãràlu, sã-nji lu spunji shi-urtaclu

Tsi cu lunga-lji limbã s-pirifãnseashti.

Cà sh-di la Frãntsãlji furà pradz cudarlu

Shi <<-L vidzui, sã spunji, Buoso cari

Sh-plãndzi dubara shi s-neacã-n gljetsarlu>>.

Sh-ma s-aibã shi-altsãlji ãnsus ti cãftari,

Sã shtii cà-aoatsi-i Beccherin. Tãporlu

Florentsãljei gushea tãljeatã lji-u-ari.

Sh-Soldanier sh-Ganellon seniorlu

Cu Tebaldello di-a curi pridari

Chiru Florentsa-anda durnjea poporlu”.

‘Nchisim calea sh-tu-aputs nj-feci nã mãtreari

Sh-vidzui doi ligats, shi-unlu cap lu-arudea

Alantu, sh-canda lji-u cãciulã s-pari.

Sh-di-unã cumatã-agiunlu cum arupea,

Shi-ashi-l dinjica cu dintsãlji ãnyii,

Ningã zvercã, sh-pãnã di os lu zgrunjea,

Sh-ni Tideù nu ts-fu mari prucuchii

Cãndu-ngiuplica di cafca tãljeatã,

Di tsi-aestu-ngljita di luturyii.

Tini tsi hasma ts-u vershi pãngãnatã

Ca pricea, dzãsh, tu pãduri agiunã

S-nji spunji cãtse, sh-io mi-acats ca ti platã,

Ma s-pot cà s-ts-u-aflã jealea-atsea ma bunã

Shi hasma-ts cu cãbatea pi misurã

Sã-lji daù plata-n lumi tsi-lji cadi, unã,

Fu cà nu-ari sã-nji seacã limba-n gurã”.

CÃNTAREA XXXIII

Tsercljiul al naulea: Pridotslji. Deftura zonã.

Antenora. Contelu Ugolino. Angiurarea contra-a

Pisãljei.

Shi-u-ashtearsi duhlu gura sãndzãnatã,

Cãndu mi-avdzã cà cãt la el zburãscu

Di perlu-n cafca pãn di os mãcatã.

Sh-deapoa gri: “Tini nj-caftsã sã scãlsescu

Dureri greali sh-fãr di yitrii tsi-n mini,

Sh-nica nispusi, plãngul lu-nchisescu.

Ma fu cà moùbetea-a lji scoatã-arshini

Tu lumi-nsus a lushtui al Iuda fcior,

Va s-fac cà zbor shi làcrãnji s-leagã ghini.

Nu shtiù tsi caimo ti dipusi i dor

Aoatsi-ntri noi; ma dupã grai, vitsin

Cu-a mea tsitati nj-pari, sh-soi, dupã zbor.

Sh-va sã-nvets cà hiù contelu Ugolin

Shi-aestu-aoa cu cari mintea nji-u-adunji

Ruggieri fu, dispoti dip mari-n cin.

Cà prin minciunã, la dimãnda-a lui

Fui ãncljis, sh-tsi cà lj-eara besãlà,

Sh-deapoa murit, s-tsã spun nu-ari loc di-a diplui;

Ma cãt di-ehtrã-i moartea tu hãpsanã

Nu-ai cum sã shtii, sh-nu-ts fu pirmitusitã:

Shi-ascultã mash cãtse nji-u-ahãt tu hasmã.

Pit geanlu njic di cula pãryisitã

Cula-agiunjlor dupã moartea-a mea sh-iundi

Shi-altsãlji va s-plãngã, di trei ori lãitã

Luna u vidzui cum di noi s-ascundi,

Tu-unã noapti-anda un yis mintit ‘nyisam

Sh-cum ocljiul tu yinitor nji spitrundi.

Aestu-aoa nj-pãrea shain cà-l videam,

Pi-un munti un lup cu tut tsits cà-avinã,

Luchea tsi u-ascundi-a ocljiului pisean.

Ashitsi u-ndreapsi cà-n frãmti s-yinã

Gualand, Lanfranchi sh-Sismondi-n sireauùã

Cu tut cãtsalili cu-arauùã splinã.

Shi-agonjea lup sh-lãpopan tu mireauùã

Cãdzurã-mpadi sh-cãrintsã di cãni

Bluchea sh-plãntà-n truplu moali-neauùã.

Sh-tu hãryii, cãt mi sculai, ca mãni,

Vidzui fciori-avigra, alghi ca zvestrea,

Sh-lji-avdzãi tu somnu, cum ãnji cãfta pãni.

Hii chitrusit sh-nu-ù ducheshtsã-ncimerea

Sh-duchimsearea di cari mi-mpirusheam.

Sh-tora nu plãndzã, ma ts-u-mplinã chefea?

La oaza-anda cu prãndzul a lor yineam

Sh-elji nu durnjea ma idyea mindueari

Vigljea sh-tu elji arãiatsa tsi-ù spunea.

Shi-atumtsea dit culã-avdzãi ‘ncãrfãseari

Penuri dighios, pi portsãli ãncljisi

Sh-pi-aradã fciorlji-ntr-oclji lj-loai videari.

Io nu plãndzeam: durearea mi chitrisi;

Ma elji plãndzea shi Anselmuccio-a meù:

<<Cãtse tats, fende, shi mãtreshtsã?>> dzãsi.

Sh-iara nu-nji plãmshu, ma suschirãnda greù,

Pãn tsi luna di Hãryii fu frãmtã,

Nã dzuùã sh-nã noapti mash tãtseam ioù.

Sh-cãndu-ndzãnà pit firidicea strimtã

Videala-a dzuùãljei shi vidzui pit ea

Pi patru fatsã, fatsa-a mea-arisfrãmtã,

Loai cu sãrtsãlji mãnjli di-nji li trãdzeam

Sh-elji, cum lã s-pãru cà s-frãngu foamea voi

Grirã-ansãrinda: <<Fende vrea nã durea

Multu ma putsãn cara s-mãshcai di noi

Cà truplu nã-l dideshi tini sh-di nãslu

‘Ndreptul a tàù easti, ma s-vrei, s-nã dispolji>>.

Tãcui atumtsea ta s-lã-mbunedz plãnslu

Shi-ashitsi-armash. Loclu naca creapã

Cãftam dit suflit shi s-mi-ngljitã-n nãslu!

Sh-tu-a patra dzuùã, Gaddo, vru s-ascapã,

Gri sh-s-arcà dininti di ocljilji-a mei:

<<Agiutã-nji, fende, iara s-eshtsã-aproapea!>>

Sh-lu deadi suflitlu deapoa; shi-amishtrei

S-ardãpsirã, pãnã nj-chirui videarea,

Cum mi vedz, ashi lj-vidzui cum cãdea ei.

Di plãngu-urghit ‘nchisii sã-lji caftu sh-yearea

Ãnji cripa shi mortsãlji lã gream pi numi,

Pãnã tsi foamea u freadzi durearea

Sh-mi-ngãsãi s-mi fac defi din lumi”.

Shi-aoa cum bitsi, ti noi, xenjlji-agãrshi,

Sh-tu corba cafcã hipsi dints’ di cãni.

Ah, Pisà, Pisà, leagãnlu ti-arshinji

Pit msheata patridã iu si-arãsunã

Di nu cuteadzã s-ti spãstreascã vitsinji,

Caprara shi Gorgona ãmpriunã

Lu-astupã Arnul ta s-tsã hibã haznã

Ta s-chearã tu el ghingheri sh-mãtrãgunã.

Cà sh-cara s-teasi-a tsitàtslor nã hazmã,

Cà Ugolin vrea s-armãnji fãr di eali

Cãtse lji-arcà sh-ficiorlji pi caznã?

Crehta-lã vrãstã lji-ascapã di-arali

Amishpaturlji, Ugoccian, Brigati

Shi-alantsã doilji tsi lji spush cu jeali.

Ghini ma ‘nchisim, sh-tu gljeatsã-nfãsheati

Vidzum aumbri tsi-ù strãxea cãneashti

Ehtra di tseafi, pãltàri bãgati.

S-plãngã-aoa caimolu li dãnãseashti

Sh-cum ãntr-oclji nu-ncapi-a lor dureari,

S-toarnã tu trup sh-ghiderea lã-ù mãreashti.

Làcrãnji amàri s-pidipsea ti-ascãpari

Ma tu crustal dinãoarã s-trupusea

Sh-ca tu chelchi s-ana margaritari.

Shi-acà lj-ducheam ca pornic dit tsãruhea

Corba cheali-n ehtra tseafi, pi fatsã,

Cu-arànji cum nu nji-u shteam vroarã nj-si fãtsea,

Iara nj-pãru pit neguri un vintu-avreadzã

Shi “Cari-ù mutà? ãntribai. Shi ti iu?

Am s-poati taha livã-aoa tu gljeatsã?”

Agonjea, spuni, va s-agiundzã-aclo iu

Va s-vedz singur cari-l dutsi ti-ncoatsi

Shi-inshishi oclji-a tàlji va tsã da-arãspunsu”.

Shi-un duh deapoa, dit coajea-a lui aratsi,

“O, voi, gri, tsi-adrat dubàri nica-n iatsã,

Ahtàri tsi-ahãndimea loc vã fatsi,

Trãdzets-nji-u poshea tsi nji sta-n fatsã,

Ta s-pot pit làcãrnji jealea s-nji-u dizgljets,

Pãnã tsi plãngul tu-oclji nu-a nji-ngljeatsã”.

“Spuni-nji tsi fushi, dzãsh atumtsea, cara s-vrei

S-ts-u dizlichescu, sh-ma s-vrei s-hii minciunat,

La s-mi-ngljitã tseafea tu-ahãndinjli-a ljei”.

“Hiù Alberigo,-atsel tsi mãcàri lã-am dat’

Oaspitslor anats, poami-nfãrmãcati,

Shi tora, vedz, tseatsir tsi-avui siminat’”.

“Eshtsã mortu? Shi-aestã taha s-poati?”

Shi duhlu-atumtsea: “Nu-am canã hãbari

Truplu-a meù eta cum tu padi-l scoati;

Cà brãnlu-aest’ nã-ahtari-aradã shi-ari

Tsi poati mortul shi-amplatea s-lu-alagã,

Fãr di cà Atropos tu el sh-lu pindzeari.

Sh-ta s-poatã oclji-ts ma hãrãcochi s-veadã

Ehtra-atsea poshi-n yilii prifaptã,

Sh-dichita-i tsi tu suflit va tsã sheadã

Ashitsi shi-a njeia, mãrshea nji-u loatã

Di un demun cari u-azãptãseashti

Dzuùã-noapti pãn s-bãneadzã lji-u datã.

Nihitlu suflit aoa s-arcuteashti;

Shi poati duhlu cari nj-cãlcà toara

Nica pit yiilji truplu sh-ghizirseashti.

Nj-pari cà-l shtii cà-ts dipuseshi di troarã;

Shi-u Branc d’Oria el, shi-u tsingrimi

Pati-n brumã sh-gljets pãn tu-aestã oarã”.

“Nu s-poati-atsea, lji-apãndãsii, cu tini

La sã-shi dzacã-aoa pi sum gljeatsã-ascumtu,

Ma bea, mãcã, sh-sã-nveashti ghini”.

“Tu groapã-nsus, zboarli-apandasi nj-suntu,

Pri iu dratslji-ù tsingu cãntranea-a hàùlui,

Michele Zanche ni cà fu agiumtu

Cãndu-alãsà el un drac tu truplu-a lui

Shi-a unlui ver, tut ahtari un nihit,

Cu cari pi-aràù s-deadirã di-a diplui.

Agiutã-nji tora, cà nu ved tsiva dip!”

Aurlã; ma io-l feci defi-n cãrari

Sh-fui ‘ndreptu cà mi purtai cu el ca-agrit.

Ah, Ghenoveanji, cu-anamea-n cãvgà-ahtari

Di tu minti chiuluits mash arali,

Cum di vã-aravdã sãmtul tser sum soari,

Maca-aflai cà-ntri voi un duh sheadi

Cu nai ma-arauùa di-a Romanjiljei numi

Shi-aoa shi-u-ascaldã adiljearea-lji, sh-pali

S-pari cà-i nica yiù sh-cu trup din lumi?

CÃNTAREA XXXIV

Tsercljiul al naùlea. A patra zonã shi-atsea dit

soni:Giudecca. Pridotslji-a ghinifãcãtorlor.

“Mãtrea tora, dzãsi Verghil, dininti

Vexilla regis prodeunt interni,

Ma s-pots s-vedz pit negurea tsi nã-i ninti”.

Loclu cãndu shi-u murgu cum vedz serli

Shi neguri groasi sh-si dipun ãn dzari

Nã moarã cum lj-da vintul anvãrterli,

Vidzui tsiva ca pustucheauùã sh-mari

Sh-cum imnam Verghil nj-lu feci ascumtish

Cà vintul tu padi cripa-n suflari.

Sh-tu vers cãti vidzui aspãreat li scrish

Cà nihitslji tora mizi nj-lji videam,

Ca pit un geam, ashtersu shi mintit.

Teshi i-mproshtsã, mintits, sum gljeatsã shidea

Pi cãlcãnji i-n creashtic, shi-altsã-n frãndzeri

Ca arcul sta unjidz, shi scãnjisea.

Shi-ahãnda-agiumtsã-n calea-n ets di plãndzeri

Ta sã-nji lu spunã domnu-nju pit gljeatsã

Nai ma msheatlu di-anghiljlji la videri,

S-trapsi nanãparti sh-mi pimsi-n fatsã,

“Aestu-i Dis, dzãsi, shi bãrbãtsãlji

Sã spunji-aoatsi shi curaji-nveatsã”.

Nu mi-ntribats tsi frixi trapshu mini

Tsi-mpirusheri tu trup mi-aù trunduitã:

Ptsãni-s zboarãli ma s-tsã si caftã s-li scrii.

Ni mortu, ni cu yiilji mi-am duchitã;

Sh-minduea-ts, ma s-acãchiseshts’, crãshtine,

S-eshtsã yiù, a giumeti s-ai muritã.

Lailu vuivudà-a-nvirnatilor miri

Inshea dit gljets ca pãnã-nghios la matsã;

Sh-io nji-undzescu cu-un stihiù ma ghini

Dicãt stihiilji cu-atseali-a lui bratsã;

Lugursea-atumtsea mà-sa tsi trup lj-deadi

Tsi turlii di mãnji lji chiului ca soatsã!

S-eara musheat pi-ahãt ahar tsi s-veadi

Pãnã sh-fen-su sh-lu-ncustà cu nãireari,

Shi-arãeatsa di el numa lj-si deadi.

Armash ca-amut di frixi shi njirari

Cãndu vidzui cà cafca-lji ‘pãnghiseashti

Un prosup tu mesi, cãrmezic, nj-pari,

Shi-alti dauùã tsi-ngrãnjea dimuneashti

Di pristi-anumiri, ‘ndreptu-nsus, egali

Shi-ndziminati s-andãmãsea-n creashtic.

Andreptul agudea ca pi ghes la poali,

Shi-atsel di-astãnga sh-si pãrea ahtari,

Ca pilicanjlji di pi-a Nilui vali.

Sh-di-àrchi-ardãrichi purta sum cafi-sh-cari,

Cruiti casten ti el, galjeamani,

Cum nu vidzui pãndzã ma màri pi-amari.

Di peani zmulti, pãrmura galani

Ca di burbuljeats sh-cãnd’ s-didea dit zvoani

Trei vinturi bãtea pit hauùã dushmani,

Di-ntreg Cocitlu s-adra gljeatsã goali;

Di-ntr-oclji plãndzea sh-bali, spumi scutea,

Pi trei grunjiuri cura ca dit foali.

Ca lindurã didea dintsãlji shi-arupea

Cu cafi gurã cheptu, gurmadz, cioari,

Sh-trei dinãoarã mãshca sh-pidipsea.

Ma-atsel din fatsã, tu-a zgrãnjlor mãshcari,

Truxitslji dintsã pi trup ni cà-lji duchea,

Cà dzatsi chelji lj-bilirã din schinari.

“Aestu-aoa, caimo ma mari tsi-adutsea

Shi-u Iuda, dzãsi, domnu-nju, shi dzacã

Cu trup nafoarã, sh-caplu-n gurã lu-avea.

Sh-di-alantsã, atsel tsi-aspindzurã-ncoatsi

Dit laea gurã tsi-aspindzurã, shi-u Brut,

(Ahar s-pidipseashti, cum vedz, ma tatsi),

Shi-alantu-i Casiù, ma livendu criscut.

Sh-noaptea creashti; nu-i ti noi arupaslu.

Ai s-fudzim maca, cà tuti li-am vidzut’.”

Dupã vrearea-a lui lj-lu ligai gurmadzlu,

Sh-cara-aflà el loc sh-chiro cu uidimi,

Cãt àrchili sh-li-ascututã giunarlu,

S-aspindzurà di chealea-a lui, chilimi,

Sh-dipusi pi cusitsãli spirlundzã,

Chisat di stizmã sh-piroasa-lji bicimi.

Shi cãndu-agiumsi-aclo tu golfu-mbutsã

Shi chealea shi-acatsã tu el zãrtsinã,

Maghistrul meù, virsãnd’ sãdoari di sãndzã,

Crui cu caplu la cior vada s-yinã

Shi dusi-nsus ca la vãr dzatsi jgljioati,

Di-nji pãru cà iara-n cãtrànji mi-alinã.

“Tsãni-ti yiro, cà pi-oahtãri pãrmatsi

Gri di-armas, pi mãnã, shi-u-ngrãpsitura,

‘Tsel tsi va s-easã dit cãtrànji, di-aoatsi”.

Shi-inshi-apoi pi-a shcãmbãljei cãrpiturã,

Mi-ashtirnu-mpadi, sh-el nã jgljioatã featsi

Sh-cu-ngãtan u-ansari-a groapãljei gurã.

‘Nsus mãtrii la Dis, shi pit minti nj-treatsi

Sh-iara-a-l ved cum lu-alãsai, tu mãnjli-a lui;

Ma-l vidzui cu cãlcãnjlu-nsus cà s-featsi:

Sh-cãt di mari-atumtsea ciudii nji-avui

Sh-mindueascã oarfãnjlji tu duh, cari

Nu shtiù pi tu shcãmbi tsi loc strãbãtui.

Shi-atumtsea Verghil: “Mutã-ti-n cicioari,

Gri-nyii, cà calea-i lungã sh-fãr di gean,

Shi soarli di multu-ascãpirà-n dzari”.

Cà nu tu udadz di-a palàtslor shideam

Ma tu izba cu ploshtinã-ashtirnutã,

Tu cari-aradzã nu strãbãtea pit geam.

“Maghistre, dzãsh, pãn s-alas ‘n cãtrànji umtã

Gheena-ahãnda, tora ca shi-alti ori,

Adu-arãs ‘n mintea-nji di shubei bãtutã.

Cãtse sta pi cap sh-cu cicioarli-n niori?

Shi iu-i gljetslu cari groapa lji-u-nvishtea?

Sh-cum tricum dit murgiu tu-a gãryiilor ori?”

“Ti vedz ghio didindi, lu-avdzãi cum ãshi grea,

Di loclu tu cari, cu tut truplu-a meù

Mi-acãtsai di iermul loclu tsi-arupea.

Didindi tsã fushi pãnã dipuneam ioù;

Sh-ma ti turnashi, tricushi di punctul-teacã

Tsi nuntru tradzi tut tsi-aspindzurã greù.

Sh-ti-aflji-amu sum cubelu tsi s-apleacã

Isa cu-atsel tsi-anvãleashti uscatlu,

Sum a curi cimã lj-fu dzãsã s-dzacã

‘Ncãrfãsitlu tsi nu shtea ti picatlu;

Stai tini pi-unã palmã di loc tsi-ari

Bash la Giudecca uidii cu statlu.

Aoa-s hãryii cãnd’ dzuùa-aclotsi moari;

Shi-atsel tsi scàri nã chiului di bundi,

Sta ghini plãntat, sh-tora, iara-n cioari.

Cãdzu din tser pi-aest’ sinur, di iundi

Uscatlu tes la-amarea--veardi-albastrã,

Di frixea-a lui sh-si cuibãri sum undi

Shi sh-si trapsi pi sum cubeauùa-a noastã;

Trumuxit di-avigra-alasã irnjii,

Pi cãti li vedz, shi s-anãltsà-n creastã”.

I-nghios un loc, lungu ca cãt sã-nscrii

Guva-n shcãmbi, di Belzebut diparti,

Sh-nu prin ocljiu, ma pri-avdzari ts-da yii

Ma-agonjea s-lu-aflji, cà-arãùlu lu-mparti,

Scos dit gura-a shcãmbãljei tsi-aumbreadzã

Izvurlu-lji, sh-curã-agalea, nanãparti.

Sh-trapsim pit cãlicea tsi-mpãrmureadzã

La-alba lumi cu videlji, ‘n loc arinos,

Sh-nu mindueam sã stàm ‘n-‘umbra tsi-avreadzã

‘Nsus nã-alinàm sh-pit un ocljiu stronghilos

‘Ndzãnai la cap di càljiuri lundzã sh-greali

Mushuteatsa-a tserlui, sh-di-ahãnda di-nghios

Iara inshim cãt la videlji shi steali.