EsqRo - Rodion G.A.

4
96 ESQUIRE PRIMĂVARĂ 2014 97 De Vlad Ursulean Fotografii de George Popescu În anii ’70, Rodion Ladislau Roșca era în avangarda muzicii electroni- ce. Acum, folosește gândirea hiper-structurată care l-a ajutat să com- pună melodii psihedelice ca să își organizeze animalele din ogradă și să pună ordine în lucrurile care încep să îi scape de sub control. 1. BERLIN Un unchiaș de 61 de ani urcă pe scena unuia dintre cele mai șmechere cluburi din Berlin. E încurcat, și-a pierdut ochelarii, îi tot caută printr-o geacă. Are o cămașă bej cu un buzunar plin de pixuri, pescuiește de acolo un carnețel, îl cercetează câteva secunde și îl așază pe o măsuță, lângă o cutie de lemn cu multe butonașe și două benzi care se învârt – un magnetofon Tesla din anii ’70. Merge la microfon și anunță auditoriul: „This song is called Bau-bau.” Play. Sala e plină de hipsteri rafinați. Sunt cuceriți de magnetofon. „Tapes forever!”, urlă unul. Alții vin aproape de scenă și se în- ghesuie să pozeze cu mobilul, ca la un exponat de muzeu: tipul scoate din buzunarul cămășii o șurubelniță și meșterește din mers la magnetofon, strânge o piesă, se ascute puțin sunetul. Vin pe scenă patru tinerei din trupa bucureșteană Steaua de Mare, spun că vor cânta piesele pe care le-a compus uncheașul acum 30 de ani, când era tânăr într-o Românie comunistă nepre- gătită pentru ele. Bum djjjt, bubuială psihedelică. Lumea începe să danseze. Miroase a hașiș. A doua zi după concert, Rodion e într-o cafenea, le explică unor ochelariști de la o revistă nemțească de muzică indie cum muzica lui oscilează între baroc și satanic: „Julieta e bătută cu lanțul de la vapor și îngerii plâng”. La final, oftează și zice: „Câ- teodată stau singur și mă întreb cum e posibil să fac muzică și lumea să spună că-i cea mai bună muzică? Câteodată mi-e frică să nu mă trezesc și toate astea să fie un vis.” ȘI

description

Rodio G.A. interview

Transcript of EsqRo - Rodion G.A.

  • 96 E S Q U I R E P R I M VA R 2 0 1 4 97

    De Vlad UrsuleanFotografii de George Popescu

    n anii 70, Rodion Ladislau Roca era n avangarda muzicii electroni-

    ce. Acum, folosete gndirea hiper-structurat care l-a ajutat s com-

    pun melodii psihedelice ca s i organizeze animalele din ograd

    i s pun ordine n lucrurile care ncep s i scape de sub control.

    1. BERLINUn unchia de 61 de ani urc pe scena unuia dintre cele mai mechere cluburi din Berlin. E ncurcat, i-a pierdut ochelarii, i tot caut printr-o geac. Are o cma bej cu un buzunar plin de pixuri, pescuiete de acolo un carneel, l cerceteaz cteva secunde i l aaz pe o msu, lng o cutie de lemn cu multe butonae i dou benzi care se nvrt un magnetofon Tesla din anii 70. Merge la microfon i anun auditoriul: This song is called Bau-bau. Play.Sala e plin de hipsteri rafinai. Sunt cucerii de magnetofon.

    Tapes forever!, url unul. Alii vin aproape de scen i se n-ghesuie s pozeze cu mobilul, ca la un exponat de muzeu: tipul scoate din buzunarul cmii o urubelni i meterete din

    mers la magnetofon, strnge o pies, se ascute puin sunetul.Vin pe scen patru tinerei din trupa bucuretean Steaua de

    Mare, spun c vor cnta piesele pe care le-a compus uncheaul acum 30 de ani, cnd era tnr ntr-o Romnie comunist nepre-gtit pentru ele. Bum djjjt, bubuial psihedelic. Lumea ncepe s danseze. Miroase a hai.A doua zi dup concert, Rodion e ntr-o cafenea, le explic

    unor ochelariti de la o revist nemeasc de muzic indie cum muzica lui oscileaz ntre baroc i satanic: Julieta e btut cu lanul de la vapor i ngerii plng. La final, ofteaz i zice: C-teodat stau singur i m ntreb cum e posibil s fac muzic i lumea s spun c-i cea mai bun muzic? Cteodat mi-e fric s nu m trezesc i toate astea s fie un vis.

    I

  • 98 E S Q U I R E P R I M VA R 2 0 1 4 99

    2. ACHILEU Ct timp a fost plecat la Berlin, lui Rodion i-au murit dou gini i doi cocoi i pisica a disprut fr urm. S-a ntors acas la Achileu Mare, lng Cluj, la patru zile dup concert, i a mai constatat c puii i-au umplut patul de gina. Ca s nu nghee, i lsase s stea n camera lui, ntr-un cote improvizat n centrul ncperii, care oricum arat i ea ca un cote steampunk.n loc de pre, la intrare e o cutie de scule. Patul de o persoa-

    n e nconjurat de rafturi pn n tavan, pline de cutiue cu eti-chete scrise ntr-un alfabet secret, hrtii, cabluri, CD-uri porno originale, legitimaii de artist. Pe un raft are benzile pe care le-a nregistrat n tineree, cu eticheta GOLD!. Pe dulap e trofeul Ancora de aur 1987 de la Mangalia, cu pnze de pianjen n toate prile, ca un vas fantom. Calculatorul vechi rie ca o viespe murdar, sub el e plin de cepe la uscat. Camera e nclzit de o sob pe care i-a construit-o singur dintr-o crmid special, cu mare atenie la detalii, dar care scap fum. Trebuie s deschid ua cu un cocean, s lase fumul s ias i frigul s intre n locul cldurii pentru care a construit soba. Totul pornete cu logic, dar sfrete ntr-un cerc vicios.Casa e mare, are o mulime de camere, cmrue i dou po-

    duri, dar toate-s ocupate cu obiectele pe care le-a strns de-a lungul timpului boxe, calculatoare, mixere, main de fcut crnai, elefant imens de plu, mormane de haine pe post de co-voare. E un haos unsuros, acoperit de praf. Dac te uii mai de aproape, ns, ncepi s vezi o organizare

    draconic. Inscripii i etichete. Sute de sertare i sertrae cu scopuri precise. PET-ul de pe verand nu e gunoi, e RUMEGU 2013 09 25. Fiecare obiect are o istorie i un rol clar n planul hiper-detaliat al lui Rodion. E totul pe calculator. Sute de foldere cu fiiere text n care in-

    troduce fiecare detaliu al vieii lui, n tabele fcute manual n Notepad. De la sensul vieii la ziua n care cinele a ros zgarda, a scpat i a compostat o gin. Are liste cu hoi i oameni care urmeaz s-i fac ru, liste cu ce are de fcut, toat viaa e plani-ficat la milimetru. Singura problem e c, pentru a duce la bun sfrit treburile

    ncepute, ar avea nevoie de cteva sute de ani. El are 61 de ani i cancer la ficat.

    apucat de chitar toat lumea spunea c nu-s normal.n clasa a asea, un coleg de clas avea o trup care zdrng-

    nea ntr-un beci la o tob de pionier, o chitar i un magnetofon. Vrjit, a convins-o pe maic-sa s-i cumpere chitar, a mpru-mutat magnetofonul i s-a nchis n camer cu ele.Banda de magnetofon are dou piste pe care le poi nregistra

    separat i asculta mpreun. Rodion nregistra chitara pe o pist i vocea pe cealalt, se chinuia pn se sincronizau bine. Apoi a fcut rost de al doilea magnetofon i a copiat ambele piste pe una nou. Pe pista rmas liber a nregistrat tobele, a combinat din nou pistele i tot aa. Eu din suflet cnt. Simt anumite sunete, parc vin din cer.

    Dup un ir de sunete simt o anumit afinitate dup anumite note, c altele mi se par banale sau folosite de alte trupe. A nvat s fac efecte din sunete accidentale sau hrieli.

    Toat lumea credea c am sintetizatoare, dar n-am avut, am zis doar c am avut, a fost o dorin a mea.Nu tia s fac solo de chitar, aa c nregistra sunet cu sunet,

    din nou i din nou, ca i cum ar fi croetat o melodie. Ascultau prietenii i mi-am fcut un caiet de impresii. Unii ziceau c-s nebun, alii c-s geniu, dar mi amintesc c unul mi-a scris: Mi Rodi, tu ai fcut muzic cu 30 de ani nainte. Culmea e c acu-ma se mplinesc cei 30 de ani.De la 15 ani a nceput s compun muzic i s strng discuri

    3. CLUJRodion s-a nscut la Cluj dintr-o mam unguroaic i un tat pe care nu l-a cunoscut. Pe la cinci ani, maic-sa l-a luat la mare n vacan, la gar a vzut un tren i i-a venit n minte prima melodie. Un tren venea cu aburi i roi mari i se izbeau roile djj djj, era un sunet foarte impresionant. Apoi locomotiva frneaz i djjt tssss. Apoi a mers la o defilare de 1 mai i l-a vrjit ritmul monu-

    mental, puterea din toba mare. Simeam presiunea aerului i m simeam foarte bine voiam s fac i eu aa.A fcut coala de muzic n paralel cu cea normal. A mers mai

    nti la secia maghiar, apoi a trecut la romn i nu mai nelegea nimic. Visa. Se uita la tabl i n liniile de la burete vedea jungl, li-ane. Profesorii l opreau din visare i i ddeau 3. Sunt nite gunoaie.Nu avea stare. n timp ce mnca ddea din picioare, btea cu

    mna, cu linguri, cu farfurii. A ajuns la psiholog. Pn m-am

    de vinil cu formaii din strintate. La 24 de ani era cunoscut n Cluj ca regele discurilor de vinil i punea bazele unui nego nfloritor cu echipamente de sonorizare. A rmas o legend n Cluj, dac voiai s faci un concert sau o nunt mergeai la el i i aducea cele scule.n paralel lucra la Combinatul de Utilaj Greu, era specialist n

    defectoscopie radiologic industrial, i doi colegi i-au ascultat benzile i i-au propus s-i fac o trup. Voia s-i spun Fort, se potrivea cu viziunea lui monumental, dar a aprut alt trup cu acelai nume, aa c au mers pe Rodion GA. Muli s-au ntrebat de la ce vine acel GA misterios Galaxia Andromeda? Erau doar Gicu Frca i Adrian Cpraru, primii colegi de trup.Rodion era necrutor cu ei la repetiii, i se spunea Despot

    Vod. A schimbat vreo 16 toboari i 19 chitariti. Toat lu-mea venea s se distreze, veneau cu gagici s se mndreasc cu formaia, dar eu i-am pus la suplicii, nu-i bine, urlam la ei, eti idiot, oprire, nu, nimic Muzica-i plcere doar la urm, cnd cu-legi roadele i ai ce prezenta la public i te aplaud. Cntau melodiile compuse de Rodion de mic, dar n concert

    nu puteau s sune ca pe benzi, unele erau imposibil de complica-te, ai fi avut nevoie de o orchestr sau de instrumente sofisticate. n concert sunau ca un rock banal, cu o voce mit de anii 80. Dar succes au avut, au ctigat premii, au fcut bani.Latura psihedelic urma s strluceasc la radio. Formaia nu

    a nregistrat niciun album (n-aveau pile la Bucureti), dar Ro-dion i trimitea benzile la radio i rupeau, mai toate prindeau locul I. Ca s nu-i concureze propriile piese, atepta cu spt-mnile ca una s urce i s coboare n top nainte s o trimit pe urmtoarea. Aa s-a trezit c are la coad 17 piese. Am fcut un calcul i am zis: Rodioane, nu mai merge aa, i iei din mn A cumprat o main de ritm i, n zece zile, a tras apte piese noi, apoi s-a oprit din compus i s-a apucat de jucat ping-pong.Totul s-a terminat n 1989, cnd i-a murit mama de cancer.

    Pentru ea cnta, se bucura cnd l auzea la radio. Fr ea, nu mai avea niciun sens. A rmas la reparat difuzoare. Cnd lucrez la ele am timp s

    m gndesc la microcosmos, macrocosmos, c universul nostru poate fi o celul din alt univers A mers cpunar prin ri str-ine i pn la urm i-a luat o cas la ar. Crete gini, dar nu le

  • 100 E S Q U I R E P R I M VA R 2 0 1 4 101

    taie, c nu vrea s omoare nimic. De la ar nu putea s mai fac bini cu boxe i nici difuzoare n-avea cine s-i aduc la reparat, aa c a fcut foamea civa ani.Prin 2012 avea datorii de 30 de milioane i se pregtea s plece

    n Ungaria, la Gyr, la montat de telefoane, cnd l-a sunat cineva de la Bucureti. I-a zis: Domnu Rodion, nu v ducei, v dau eu banii tia, haidei la Bucureti s cntm mpreun. I-a pltit datoria, drumul i cazarea, aa c s-a dus.Omul de la telefon era Ion Dumitrescu, un tip care fcea per-

    formance pe la Centrul Naional al Dansului Bucureti i cnta ntr-o trup de fusion psihedelic, Steaua de Mare. Ion e digger, cuttor de muzic. A aflat de Rodion prin anii 2000 i a nce-put s strng indicii. n 2008, casa de producie Roadrunner Music a ncercat s-l relanseze, dar a dat faliment. Prin 2011 au aprut pe bloguri mai multe track-uri fr nume, digitalizate, i i-au plcut aa tare c i-a gsit numrul i s-a hotrt s-l sune.Aa c, din Achileu Mare, Rodion s-a trezit ntr-un aparta-

    ment decorat dement din Centrul vechi al Bucuretiului, alturi de nite flci prjii. Avea un geamantan cu cteva haine, mag-netofonul, benzile i att. S-a simit ca acas.

    4. BUCURETIRodion e ntr-o sal de repetiii de la Piaa Gemeni, st pe un fo-toliu cu o chitar proptit pe un tricou alb la a treia zi de purtare, mulat pe burdihan. La 17 ani a fcut o pies cu refrenul This is the house of love i acum merge la Berlin, la templul house-ului, s-i ndeplineasc profeia.De mai bine de un an st cnd la Achileu, cnd la Bucureti.

    Face repetiii obsesive i a inut concerte n Control, la Moscova i la Berlin. Are contract cu casa de discuri Strut Records din Marea Britanie i piesele lui originale se pot cumpra pe iTunes.

    chitara pe dup gt. Vrem s fie de babe i moi sau de azi?! Poart prul lung i prin ora merge cu o blan de oaie n loc de geac l strig lumea pe strad Becali, se pozeaz cu el, i las locul de parcare. Cnd s-a ntlnit prima oar cu Rodion a aflat de fetiul cu fete

    care mnnc petiori aurii de vii. Ideea e c brbatul vrea s fie mncat de organul genital feminin i se substituie petiorului. Ca nu cumva s ne facem o prere greit despre el A fost su-per tare, am rs ca la 14 ani. A aprut nenea de 60 de ani ca s rdem iar ca n anii 90, cu slbticie, cu perversiune.ncruntat rmne i toboarul Piti (Eugen Imecs). Rodion l

    tot ceart, i se pare c e prea jazzy i nu bate destul de puter-nic, ca un ciocan. Eu l iubesc [pe Rodion] ca pe familia mea, da nu-l neleg i nu vreau s m pun n pielea lui. Cnd s-au ntlnit prima oar au bgat direct repetiii, au cntat o singur pies de 39 de ori. Unde era ceva imperfect, Rodion zicea STOP i trebuia s-o ia toi de la capt. R-rewind-reluare-rodion.La urm rmne Horaiu erbnescu, cel mai mic din trup

    (24 de ani). Se privete complice cu Rodion i zmbesc amndoi ca nite copii. Seamn binior cu el n tineree, parc de dragul lui i mai nmoaie Rodion orgoliul i trupa merge nainte.

    De relansarea internaional s-au ocupat colegii de trup Steaua de Mare, prin label-ul Future Nuggets, o gac de muzi-cieni cu o pasiune pentru cazuri pierdute i combinaii eclectice. Cnt cu maneliti, cu pucriai lutari, integreaz totul ntr-un fusion rock foarte cool. Am pornit cu ideea s inventm o scen psihedelic n Bucureti, zice basistul Ion Dumitrescu. Iar Ro-dion s-a potrivit perfect n schem, aveam n sfrit o genealogie.Trecerea de la psihedelicii vechi la cei noi nu e ntotdeauna

    mieroas. Bieii trag spre improvizaie funky, Rodion vrea s fie totul nemuritor i rece, not cu not ca-n benzile originale.Se ceart la microfon cu colegii de formaie, url n microfo-

    nul cu reverb, parc-i glceava zeilor. Singur cnt mai bine ca toi!, conchide i iese din camer dansnd ca un gnsac.Bossu trupei, Andrei Dinescu, rmne n urm pufind, cu

    5. BERLINPlanul cincinal al hipsterimii internaionale se stabilete la Kunst-quartier Bethanien din Kreutzberg, Berlin. E un fost spital care arat ca un castel imperialist, nnobilat de comuniti cu vruia-l din aia cu dung maro, peste care artitii poporului au fcut o ciorb de graff-uri. De 40 de ani gzduiete evenimente artistice. Rodion se plimb agitat pe culoarele castelului, cu blugii

    Pentru unii viaa-i cnd picioarele sunt pe pmnt,pentru mine viaa-i vis n care vreau doar ca s cnt.(POEZIE-MELODIE LA 16 ANI)

  • 102 E S Q U I R E P R I M VA R 2 0 1 4 103

    suflecai, cu baschei jegoi, geac angelo de bazar i o saco de rafie Kaufland. l abordeaz solemn jurnaliti, oameni de cul-tur, lumea bun... Hey, Rady-on! Un tip cu sacou elegant tras peste un tricou cu formaie i

    pune ntrebri conceptuale. Rodion rspunde c nu are bani de ciment i e ofticat pe colegi c au adus un manelist s cnte la vioar n deschidere.A venit aici pentru conferina de pres de dinaintea concer-

    tului i e agitat, tot scoate un carneel i-l freac ntre degete, bea ap, cerceteaz microfonul Un brainstorming rapid cu Ion: cum zic c-s cel mai nedreptit artist romn? I was treated un-fairly by the ignorant Romanian music industry.Sala e alb, cu boli nalte, ca un castel de cret. Pe un ecran

    imens se proiecteaz o sal comunist cu nite dubioi la costum care danseaz alb-negru, ca la Balul bobocilor, fr nicio legtur cu cei trei roacheri la cma de pe scena sclipitoare. E trupa lui Rodion ntr-o nregistrare de TVR pentru Revelionul din 1983.Lumea se uit ca la felu 14, adic fascinat, iar moderatorul

    (un jurnalist de la revista britanic The Wire) ia iniiativa i face o descriere pompoas a muzicii lui Rodion, care flutters with exhuberance i alte chestii.Dar jurnalistul nu trebuie s spun nimic, nu trebuie s ntrebe ni-

    Apoi i pune el Citadela, asta da melodie adevrat, bate ritmul pe genunchi, dirijeaz orchestra din iPhone, i explic fiecare pasaj. Wow, zice Robotnik, this has something gipsyNoo, its monumental, like Roman Empire, zice Rodion, insul-

    tat c Citadela i-a fost comparat cu un cort

    6. ACHILEULa opt zile dup concertul de la Berlin, napoi la Achileu, cu un coco n brae, Rodion zice c n-a sunat destul de bine concertul, chit c publicul a fost supermulumit: Ei primesc bine orice, i dac le dai otrav. Benzile sun mai bine. Rsturnarea asta de soart pare c l-a fcut mai degrab n-

    grijorat dect bucuros. Are o mulime de proiecte ncepute i nu mai e timp, trebuie s se ocupe de muzic, nu mai e timp...Rodion are burt de la cancerul la ficat, pe care n-a nceput

    nc s-l trateze. E pe lista de ateptare pentru interferoane, abia a putut plti asigurarea medical. Povestete aproape cu mn-drie c asta l face obosit i uituc: Ficatul nu mai separ amoni-acul din organism, care ucide neuronii din creier.Surse din interiorul formaiei susin c-i obosit mai degrab

    de la faptul c se uit pn la ase dimineaa la filme porno i decapitri, accidente. Urmeaz vremuri grele. Interferonul d

    mic, Rodion tie exact ce trebuie s fie spus, i-a notat totul ntr-un carneel de jurnalist achiziionat din tren, de la un surdo-mut. S-a gndit ani de zile la povestea asta. Are aceleai formulri

    de fiecare dat. Trebuie doar s-o traduc n englez i s nu moa-r de emoie. i-a nregistrat visele, a creat singur o muzic uni-c i, n loc s fie susinut de societate, societatea l-a futut. This is my revenge, hahaha...Cteva ore mai trziu, Rodion ateapt s intre pe scen. E n

    backstage-ul Kantine am Berghain, una dintre slile celui mai faimos club din Berlin, la unde-i greu s intri i sunt niscaiva orgii nuntru. nfulec sandviuri i banane i d pe gt sticle de cola moka. Vizavi de el st un mo timid pe un scunel. Se pre-zint Alexander Robotnik, nimeni altul dect cel care a inventat muzica house n 83. Im not normal, se prezint Rodion. Nobody is normal in this place...Cineva pune la mobil o melodie de-a lui Robotnik. Rodion as-

    cult cu atenie vreo cinci secunde. It sounds ordinary. ?!? I heard many songs like this. Yeah, but I was the first!

    halucinaii i tendine suicidale, comportament deviant, de-scrie Rodion, ca un profet al unor timpuri ntunecate.Persoana care l-a cunoscut cel mai bine n ultimii ani e Sorin Luca,

    un documentarist care i-a luat lumea n cap i a locuit un an cu Ro-dion ca s fac un film. E o extrem a felului n care funcioneaz societatea noastr, l descrie. Adunm toate lucrurile, ne aruncm viaa pe nimicuri, ncercm s garantm sigurana zilei de mine cu obiecte de care nu avem nevoie E o oglind a fricilor noastre duse la extrem. Nu mai tii ncotro s fugi, pe cine s iubeti ai vrea s le faci pe toate, dar timpul tu e limitat.Rodion spune c i-ar dori ca i copiii: o mainu, o cas cu

    pivni i pod, o blond cu ochi albatri, prul lins, s rmn cu ea, s m ngrijeasc ca i mama.E nc departe s ajung la ele. A revenit pe scen, a cntat n

    capitala culturii, dar tot trebuie s fac focul cu coceni pe care-i primete pe degeaba de la un vecin. Casa-i e un haos, a ordonat toat viaa lucruri i tot la haos a

    ajuns. Nici boxe la calculator nu i-a pus. Are zeci de sisteme au-dio prin pod i ascult muzic albanez la nite pocnitori Genius.Exist o psihologie a meseriaului, spune el. Sunt ca i croi-

    torul care n-are timp s-i fac pantaloni ca lumea.Doar c Rodion e meseria n toate, deci nu mai are timp de nimic. e