Nicolae ESINENCU (13 ianuarie 1940, Chiqcanii Vechi, Orhei _

25 aprilie 2016, Chiginiu), poet, prozator, dramaturg, scenarist romAn.Dupi absolvirea $colii Republicane de Culturi Fizicir (1959),se inscriela universitatea de stat din chiqindu, fdri a-gi finaliza studiile. in 1973,a absolvit Cursurile Superioare de Literaturi la Institutul ,,M. Gorki,'din Moscova. Este redactor la Editura Lumina, iar din 1989 _ secretar,apoi consilier la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.

Debuteazh cu placheta de versuri Antene (196g), urmati de cirlilede poezie Sens (1969), Dealuri (t97a), Copilut teribil (1979), Stai sd_limai spun (1983), Cuvinte de chemat fetele (19g6), Borcane cu aer (1991),Cu mortul in spate (1994), Disciplina mondiald (1995) q.a. Dintre nu_meroasele volume d.e prozd. - Sada (196g), portocala (1970), Toi (1972),Era vremea sd iubim (1977), Copacul care ne une;te (1985), Tunul delemn, (1988), [Jn moldoveanla tnchisoare,roman (1990), S uisoare mare_galului (2003) g.a. - se remarci in mod special romanul Doc (premiul de.Stat al Republicii Moldova). Semneazi piesele: Grand prix, Tabachera,Fumoarul, Oameni de paie; scenariile de film: Tunul de lemn, VhI_toarea. Cirli pentru copii: Harbuzul lui Fdnel (1972), Bund ilimineala(1977) 9.a. A fost distins, in 2010, cu Ordinul Republicii.

,,. . .tn prozd, Esinencu este un prestidigitator, cu o abilitate de a facegesturi multe, unele evident fdrd vreo semnfficalie, prin care ,ouid ,ddemonstreze un adetdr;i, totodatd, sd vrdjeascd cititorul. line in m6ndun adevdrat currente calami, un condei ce zboard, fxhnd situa[ia princdteva trdsdturi sau chiar numai prin exclamalii elementare, nominali-zdri fugare ale momentelor suJlete;ti."

Mihai CIMPOI

CARTIER POPULAR

Nicolae ESINENCU

Doc

Roman

Edilia a V-a

EARTIER

Cuprins

I

Am cincisprezece ani,lumea imi spune Doc 9i,

trebuie s[ recunosc, nu-s acoperit lncl de glorie.

Ziarele nu-mi publicl numele cu litere de-o

gchioapl; televiziunea nu-mi inghesuie mutra pe

micul ecran; de slrbltori, directorul gcolii imi totscapl numele; la competiliile sportive, florile i se

oferi celui de allturi, gi tot aga. Pot fi zhtit adesea

gtergind tabla, mereu pocit in gazeta de perete a

gcolii ,,Ariciul" gi zilnic dus pe gAnduri la colplstr[zii: oare incotro s-o mai aPuc?

Cam atAt despre mine.Mai pot spune c5, azi,13 octombrie, la 6.57, res-

pir gi mai am speranla ci mama milcar peste treiminute o s[-gi aminteascl de existenla mea: ,,Da'tu nu eqti incd la gcoali?!!"

Deocamdati, stau in pat, lin ochii inchigi, ca sinu-mi vid atdt de bine viitorul, qi las in voie urechi-

le si urmireasci dialogul vie{ii conjugale a iubili-lor mei pirinli.

- Am si iau odati fierul [sta de cilcat si-am si

1i-l trAntesc in cap.

Asta-i mama.

- Da'ce, md rog, s-a mai lntAmplat?Asta-i tata.

- Vino incoace gi-am si-!i arit!

- Ia si mi" mai rIregti..., di. a lehamite tata dinmdnd.

Dialog de-o secundi.Imediat lnsI se schimbi direclia atacului gi, de

obicei, mama o schimbl:

- Laptele! strigi gi zboard spre bucitirie. Lap_tele dI in foc!

Calmul cu care tata intAmpini disperarea ma_mei e mare.

Cu calmul tatei po{i scoate pe oricine din bala_male.

- Arunci ceaunul afard., o sfituie printre alteletata, gi rezultatul sfatului, se poate spune, e pe loc.

- Sfinte, ce-am f5cut..., se zbate mama prinbucdtirie, tot ciutdnd prin geam si descoper" lo_cul unde, acum o clipi, o fi aterizat ceaunul! N_amopirit pe cineva?!

- Bandajeazd.-L..., i-arunci, tata printre altele,iar cum mama e mereu cu gAndul aiurea, strigi:

- Ce-ai spus?

- Stropegtel cu api rece, zic..., rimAne indi_ferent tata.

Explozia mamei nu are insl margini:

- Tu gi numai tu mi-nnebuneqti! se line ea,

prin camere, din urma tatei. Tir ai spus s[ arunc

ceaunul afari!

- Eu?!

- Da'cine?!

- Mai arunc5 atunci gi mimiliga.

- Care mlmiligi?

- Cea din cui.

- Aaa... tu gi-acum ili bali joc de mine!

Oare chiar a aruncat mama ceaunul peste bal-

con?!

Si fiu nu qtiu cine - cinti cineva afatd'. Mi-arplacea, zdu, s|-i fi clzut tipului ceaunul cu lapte

fierbinte in cap, iar el acum si cdnte!

- Aoleu, mi-a ars rochia! a 9i s[rit mama la altiteml. A uitat de lapte, de ceaun... $i-a amintit de

fierul de cllcat.Pot sta linigtit incl doui minute 9i cincizeci 9i

opt de secunde. Acum tata o sl iasl pe balcon si-gi

trag|\igara, iar mama o sl riscoleasci dulapul.

- Asta-i rochie?! Asta-i bluzl3!... Toate femeile

au o hainl, numai eu, proasta. '. Ilarion!Ilarion e numele tatllui meu. $i cind mama

strigl,,Ilarion", e ca gi cum ar striga,,Foooc!"

- Ilarion!Foooc.

- Ia si. mi mai riregti! vine de la balcon glasullinigtit al tatei.

- Ce-o s5-mbrac?

- Scafandru'.

- Iar incepi?

- Daci mi ntrebi... Cojocul!

- A nins?! se aruncd mama buimlcitd la geam.A uitat de tata, de rochii.

S-a proptit prostiti-n geam.Afard-i mijlocul verii, desigur.Se dezmeticegte:

- Sfinte! Sfinte! Sfinte!Tata rimdne pe culmile sale.Mama insl s-a si aruncat in vale:

- Of, iar o s5.-ntdrziilaserviciu!in vocea ei e spaimi, ingrijorare, amenintare,

dezamilgire, durere.

- La naiba..., aruncd deodati tata tigara si,daci. n-o sd intre in baie, o si intre la veceu.

Bineinleles, daci acolo n-o sd fie frd{iorul meumai mic.

- Iegi! smuceste tata uga de la veceu.Aha, e acolo? l-au scdpat,vasdzici..

- Iegi, ci te scot cu ugi cu tot!Fri{iorul meu are o sllbiciune, dar poate asta

nici nu e slibiciune, ci fericire. Unde se agazi, aco_

t0

Iu adoarme. $i face tot ce vede ci fac al1ii. Vede ciIumea merge - merge gi el. S-a oprit lumea - se

opregte gi el. $i tot aga. Vede un copil jucindu-se

la poartl - se lasi pe vine lingl copil 9i rlmAne

sir se joace. Vede, si zicem, la televizor pe cineva

cintAnd - se aEazi in fala televizorului 9i hai sic:inte Ei el. $i cAntl. Sau defileazd'.Dac|' la televizor

tlefileazi careva. E foarte ugor sl-l pierzi pe stra-

d[. Mereu trebuie sl-l lii de minl. il1a9i pentru o

secundi - nul mai gisegti. Odatl am iegit cu dAn-

sul in oraE Ei-apoi l-am clutat tustrei doui zile. El

rici azi nu qtie unde a fost. Mult mai tirziu m-am

clumirit cum de s-a-ntdmplat si-l pierd. intAlnisem

run coleg, m-am oprit sl mai fleciresc cu acela 9i,

cAnd mi uit, nu-i. Dau incolo, dau incoace - nu-ir;i gata. Cineva imi spune ci a trecut o gridinill de

copii pe alituri. S-a luat cu copiii, imi spune! Calclin pas cu copiii pe undeva! Sau daci aceia cAntl, se

cluce Ei el cAntAnd aiurea.

,,$titi, ne explica educatoarea de la gridinila lacare l-am gisit, e foarte cuminte, ca 9i ai nogtri, de

aceea nici n-am observat cum s-a aliturat la grupul

nostru. Am fost, spunea ea, cu copiii la lac,la circ gi

niciieri n-am blgat de seaml cl avem un copil inplus. L-am fi putut descoperi seara, mai zicea ea, la

culcare, c[ n-avem paturi in plus, dar de unde' e un

11

copil foarte-foarte cuminte, ca gi ai nostri. Cum amspus ,,la culcare", s-a culcat gi el ldngi primul copilgi a adormit. E foarte educat.,'

,,Bine, dar ceilalli copii cum de n_au ficut gdli_gie?"samiratmama.

,,Da' cum sd facl? s-a mirat foarte mult gi edu_catoarea, copiii nostri sunt foarte_foarte educa{i.Daci n-avefi cumva unde-l da, aducefi_l la noi,,, neoferi ea cu multi sinceritate un loc la gridinifa loanumai ci noi n-am putut accepta, motivdnd cdtfrir_{iorul meu o incheiase deja cu gridinifa, avea gapteani, peste o siptimAni se ducea la scoali

,,E de g.oule?" exclami atunci educatoarea.,,D-apoi cum!",,Nici n-o si spui!" incheie parci" supdrati edu_

catoarea.

Istorioara s-a intdmplat, de altfel, in vara asta,acum o luni gi ceva. Ultima ispravl, cum s_ar spu_ne, a fritiorului meu. Deci, face el ce face toati lu_mea 9i unde se agazi - adoarme. Toate i se trag,cred eu, de la gridini{a de copii, la care a umblatpdnd la gapte ani gi la care pirin{ii l_au {inut cu sip_timdnile. M-am si certat din cauzaasta cu pirin_{ii. Eu am fost dat la gridinild ct ziua,pe frlliorulmeu insi, nu gtiu de ce, pirinfii au hotirAt siJ deacu siptdmAna. il duceau lunea gi il aduceau sdmbi_

L2 13

lil seara. Ba cdteodatl il lineau cu lunile la gridi-rri(i. Se intimpla ca pirinlii duminicile s[ aibl, sizicem, o viziti, un spectacol, un film gi atunci la ce

sir-l mai aduci simbetele acasi si le faci probleme?

Il lisau la gr5dinili. O duminici gi-apoi alti dumi-nic[, 9i apoi inci una.

,,Vinde!i-l!" le-am propus eu odati, vdzind cd,

propriul lor fiu le-a devenit povarl.Tata poate nu a auzit, dar mama, cate mereu e

c:u gindul la serviciul ei, nici nu a inleles despre ce

era vorba.

,,Ctezi, zice, cL rl€=4r da cineva ceva pe e1?!"

,,Da[i-l mai ieftin", zic eu atunci.

,,Cu cdt mai ieftin? zice mama gi parci pe loc se

Iumineazl: tu despre ce vorbegti?!"

,,Despre fr[lior vorbesc."

,,Cum despre fr[!ior?!",,Aga, despre frlfior. Zic sd-Ivindeli, daci nu vi

Irebuie."

$i cdnd s-a pornit mama!

$i cdnd s-a pornit tata!

,,Cum de-ndriznegti?" lipi mama.

,,Tu gtii cl el e fratele t[u?!" trAntegte cu talpa inpodele tata.

$i cind s a pornit friliorul meu!

,,Nu vreau si fiu vAndut, nu vreau! urld frifio_rul, rage, zbiar|,, se apucd de poala mamei, de pi_cioarele tatei, pldnge. Nu mi vindeti!',

N-ag zice c5. m-am speriat. Ba, dimpotrivi,mi-am dus linigtit gindul mai departe, cu glas taremi l-am dus gi firl de ocolisuri, apoi trdntesc:

,,Dacd nu vreti s[-l vindeli, atunci dafi_l la or_felinat!"

Am m6ncat o palmd de la tata gi mai multe dela mama. Dar din ziua aceea, fie ci" li s-a tdcut gilor mil5. de frilioa fie ci mi-au vd,zut mahna, nul-au mai lSsat duminicile la gridinifi. Sdptimdnaintreagi - da, il tineau la gridinili, dar sdmbdta,neapdrat era adus acasi. Deprinderile insi, cu re_gret, i s-au pistrat.

Poftim, eu ged intins, mi frimAnt in agteptareastrigitului mamei, iar el doarme la veceu fdri niciogrijn. $i-apoi cine gtie daci doarme? S_ar putea siciteasci. Are gi slibiciunea asta. $tie a buchisi gi,cum ii cade o cdrlulie in mini, se v6rI la veceu ginu iese pdnl nu sparge cineva uga. CAnd silabisegtefriliorul, si tragi cu tunul - nu aude. Din cavzalui s-au scris pe uga de la veceu dou6lozinci: ,,Lasicartea!" si ,,Iegi!" ,,Lasi cartea!" e scris pe parteadin faln a ugii. ,,Iesi!" - pe partea din dos a ugii.Material didactic. Adici, lasi cartea, apoi intrd la

t4 t5

vcceu gi iegi indatl, c[ n-ai de ce sta atdta acolo.

[)at cum vedeli, lozincile nu prea ajuti - iar l-auscipat si, cred, iar e cu cartea, deoarece tata tot maistrigl, iar el nici cdr nu zice.

Ce-o fi silabisind el acolo? ii plac istoriile cupartizani, spioni... Daci a pus mdna pe volumulAl Treilea Rdzboi Mondial, mult timp n-o sI intrenimeni la veceu.

- Numir pAn[ la trei: daci nu iegi pdni la trei,tc scot cu tot cu uEi, cu carte gi cu oall cu tot!... se

nrobilizeazi tata.

- Tu la cine strigi?Mama.

- La tine!Tata.

- $i-apoi de ce m[ cauli la veceu?

Mama.

- Ca s[-!i strdng mAna.'I ata.

- $tii ce...

- Ia si mi mai riregti..., i-arunci tata qi apucirrrinerul de la veceu. Iegi!

Mda, mai departe n-o si fie chip si urm[rescIupta dintre tata gi friliorul meu, dar nici mie nurrri-a mai r[mas si ged intins in pat decAt o secun-

tlii. Acuqi trebuie s5 apari in camera mea mama.

Poftim - iat-o, in sfdrsit, m-a si zd"rit.

- Tu incl nu egti la gcoali?! strigi gi pe loc mduit5.

Se rotegte prin camerl, se invArte.Oare ce cauti?

- Se vezi c-o si-ntArzii!... Si vezi c-o sd-nt6r_zlil... Si vezi c-o si-nt1rziIl...

Si vedeli c-o sl-ntirzie. Sd vede{i c-o si-ntArzie.Asta-i - c-o s5.-ntArzie! problema ei de bazi. Nu-gi

bate capul ci eu ag putea si-ntdrzii, la scoali, ci ea!Unde te gribegti, mam[?!Te scoli - ,,sd vezi c-o si-ntdrzii!"Te aqezi la masi - ,,si vezi c-o si-ntdrzii!"Urci in troleibuz - ,,si vezi c-o si-ntirzii!',$i tot aga. Cind ajunge la serviciul cela al ei - e

frizerilitla o frizerie in care clientul e o raritate -,se agazi pe scaun, gade gi se uiti pe fereastri cAnd osi se abat[ un nespilat gi spre frizerialor.

$i daci nu se abate?

Nu m-a pus parc5. si-i aduc blielii din clasi si.-itund5., numai ca s6-gi faci planul?!

,,Mami, dar astea-s fete!",,Si-apoi ce dacS-s fete?"

,,Cum s[ le tunzi chilug?",,Da?! Lasi, n-o si le fie nimic, mai ugor au si

se spele."

l6 17

Numai ca sd tundi, numai ca s5-i ias[ planul.Vai de capul meu cdnd se-ntAmpll si nu-i iasi pla-rrrrl gi e sfArgit de luni. intr-o zi am fost tuns de treiori. M-a tuns, apoi m-a spilat pe cap gi, ca si-i iasibanul, m-a gi ras pe cap. $i totul - ca gefa s[ vaddt:ir ea nu e o oarecare, ci o frizefild, care mereu face

lrlanul, luptl pentru onoarea frizeiei.Mam[, cu prelul lsta vrei sl indeplinegti tu

lrlanul?! Daci aga-i moda azi - lumea si umble cuplcte - nu !i-e rugine si te cerfi cu lumea in stradieii nu se tunde?!

Asta !i-i graba, mami?Mami, m-ai observat tu oare vreodati cu ade-

vir rat?!

$tii tu, mami, cum tr[iesc eu?!'f i-amintegti ce te-am rugat aseari?!

Nu, n-am s[ ml ridic...Mama se rotegte prin casl - nu aude, nu vede.

- Eu mai mult nu strig la voi - vi pun masa gi

lrrg!... Ilarion!Ilop - Ilarion!

$i-a amintit iar de Ilarion, adici de tata.

$i ce zice Ilarion?- La naiba!... Nu vezi cd stau la masi... ce

slrigi?!llarion.