I. Elaborati un eseu despre autonomiile locale romanesti avand in

vedere:

1. Precizarea secolului in care au fost atestate autonomiile locale romanesti. (sec VII-XIII);

2. Mentionarea a 2 autonomii locale romanesti din spatiul intracarpatic (voievodatele lui Menumorut, Glad, Gelu, Gyla, Ahtum);

3. Mentionarea a 2 conducatori ai autonomiilor locale romanesti din spatiul extracarpatic (Litovoi, Seneslau...T.R. ,Balica Dobrotici in Dobrogea);

4. Prezentarea unui tip de raport pe care l-au avut autonomiile locale romanesti cu centrele de putere vecine (Menumorut, Glad, Gelu in conflict cu regele maghiar Arpad; Gyla, Ahtum in conflict cu regele Stefan I cel Sfant al Ungariei; scrisoarea trimisa Cavalerilor Ioaniti de catre Bella al IV-lea regele maghiar);

5. Formulati un punct de vedere referitor la semnificatia/importanta autonomiilor locale romanesti.

Inaintea formarii statelor medievale au existat mai multe autonomii locale romanesti si anume: obstea sateasca sau satul medieval, cnezate si voievodate. Satul medieval se presupune ca a aparut in secolul VII si era condus de un jude. Incepand cu secolul VIII au aparut cnezatele prin unirea a mai multor sate medievale cu scop de aparare, conduse de un cneaz. Prin unirea a mai multor cnezate s-au format voievodatele conduse de catre un voievod.

In secolul IX in Transilvania sunt mentionate 3 voievodata, in lucrarea "Gesta Hungarorum" elaborata de catre notarul anonim al regelui Bella al III-lea al Ungariei : voievodatul lui Menumorut localizat in Crisana cu capitala la Biharea, voievodatul lui Glad localizat in Banat cu capitala la Cuvea si voievodatul lui Gelu localizat in Transilvania cu capitala la Dabaca. In lucrarea sa, Anonimus descrie confruntarile dintre generalii trimisi de catre ducele maghiar Arpad in Terra Ultrasilvana si acesti 3 voievozi pe care ii intalnesc. In urma confruntarilor, Glad si Menumorut vor fi invinsi militar de catre maghiari si vor accepta de buna voie autoritatea maghiara, concretizata in plata unor sume de bani. Blakul Gelu va fi invins militar de generalul Tuhutum la portile Mesesului , isi va pierde viata in drum spre capitala voievodatului, Dabaca, a carei locuitori vor accepta dominatia regatului maghiar. In secolul XI sunt mentionate alte 2 voievodate in izvorul religios "Legenda Sfantului Gerard" si anume voievodatele lui Gyla si Ahtum, ambii aflati in conflict cu regele Stefan I cel Sfant al Ungariei. Gyla refuza sa se crestineze iar ca si consecinta este invins de catre maghiari si luat prizonier. Ahtum intra in conflict cu maghiarii din cauza comertului cu sare prin urmare este invins militar si ucis. Dupa inlaturarea celor doi voievozi, Regatul Maghiar incepe cucerirea militara a Transilvaniei.

Alte autonomii locale sunt mentionate si in spatiul extracarpatic. La sud de Carpati sunt mentionate intr-un document maghiar numit "Diploma Cavalerilor Ioaniti" elaborata in anul 1247 de catre regele Ungariei Bella al IV-lea, 5 autonomii locale si anume: Tara Severinului sau Banatul de Severin, Voievodatul lui Litovoi pe Jiu, Cnezatul lui Ioan in sudul Oltului, Cnezatul lui Farcas in nordul Oltului si voievodatul lui Seneslau, singurul care nu era dependent de regatul Ungariei. La est de Carpati sunt mentionate intre secolele XII si XIII alte autonomii locale sub numele de Tari, Codri, Ocoale si Campuri. In Dobrogea autonomiile locale erau numite jupanate si tari. Pe teritoriul dintre Dunare si Mare sunt mentionati jupanii Gheorghe si Dimitrie in secolul al X-lea, Tatos, Seta si Seslav in secolul al XI-lea. Sub numele de Tara Cavarnei, o alta autonomie locala este mentionata in secolul al XIII-lea, condusa initial de Balica, apoi fiul acestuia Dobrotici, urmat de Ivancu.

In concluzie, autonomiile locale au fost foarte importante deoarece au ajutat la intemeierea statelor medievale romanesti astfel: in Transilvania maghiarii au inceput cucerirea militara intre secolele XI-XIII si apoi formarea voievodatului Transilvania, in urma infrangerii voievozilor; la sud de Carpati Basarab uneste, posibil, formatiunile prestatale mentionate in Diploma Cavalerilor Ioaniti; in Moldova marca de aparare creata de Dragos cuprinde autonomiile locale din nordul si centru Moldovei iar statul medieval independent creat de Bogdan cuprinde acelasi teritoriu extins pana in Tara de Jos in timpul domniei lui Roman I; iar in Dobrogea nucleul statului a fost Tara Cavarnei in jurul careia Balica initial, apoi Dobrotici vor uni formatiunile prestatale dintre Dunare si mare.

II.Realizati un eseu despre autonomiile locale si statele medievale avand in vedere:

1. Mentionarea unui factor care a contribuit la evolutia autonomiilor locale spre formele statului independent;

2. Mentionarea unui izvor istoric si precizarea formatiunilor prestatale la care acesta face referire;3. Prezentarea unui fapt istoric ce a marcat intemeierea unui stat medieval romanesc;4. Mentionarea unei institutii care a contribuit la consolidarea statului medieval constituit;5. Formularea unui punct de vedere referitor la rolul factorului extern in evolutia unei institutii

pana la inceputul modernitatii si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

Datorita cresterii demografice substantiale si o viata economica prospera rezultata din drumurile comerciale, au aparut formatiunile prestatale romanesti. Autonomiile locale constituie principalul factor care a dus la formarea statelor medievale romanesti si mai apoi la forma independenta a acestora. In Transilvania, in urma infrangerilor celor 2 autonomii locale si anume voievodatele lui Gyla si Ahtum, in secolul XI, s-a declansat cucerirea militara de catre maghiari a Transilvaniei si respectiv formarea statului medieval Transilvania. In estul Carpatilor, prin formare marcii de aparare a lui Dragos ce cuprindea autonomiile locale din nordul si centrul Moldovei, se constituie statul medieval Moldova, care mai tarziu devine stat independent prin victoria lui Bogdan asupra armatei lui Balc si armatei maghiare. Mai tarziu la sfarsitul secolului XIV,Roman I, un urmas al lui Bogdan, extinde teritoriul ce va cuprinde si partea de sud a Moldovei si se intituleaza voievod a toata tara Moldovei de la munti pana la tarmul marii. In Dobrogea, autonomia locala numita Tara Cavarnei a constituit nucleul central in jurul careia conducatorul Balica, iar mai apoi fiul acestuia,Dobrotici, uneste toate formatiunile prestatale dintre Dunare si mare, fomandu-se statul medieval Dobrogea. Formarea statului medieval Tara Romaneasca incepe cu mentionarea in documentul maghiar "Diploma Cavalerilor Ioaniti", a celor 5 formatiuni prestatale la sud de carpati si anume: Tara Severinului, voievodatul lui Litovoi, cnezatul lui Farcas, cnezatul lui Ioan si voievodatul lui Seneslau. Acest document constituie o scrisoare trimisa de catre regele Bella al IV-lea, in anul 1247, prin care le cerea cavalerilor Ioaniti sa apere teritoriul regatului de invaziile tatarilor. Regele descrie teritoriul si ,implicit,respectivii cneji si voievozi , astfel "Diploma Cavalerilor Ioaniti" este un important izvor pentru istoria romanilor. Din secolul XIII, un alt document maghiar ne vorbeste despre un anume Litovoi, cel mentionat in diploma sau un urmas de al lui, care refuza sa mai recunoasca autoritatea maghiara. Ca urmare este ucis iar fratele sau, Barbat, este luat prizonier iar mai apoi eliberat prin rascumparare. Fapt ce dovedește că românii vor să se elibereze de suzeranitatea străină, să rupă relațiile de vasalitate,se aflau într-un stadiu evoluat al organizării politice și militare si ,prin faptul ca Barbat a fost rascumparat, aveau un potențial economic, ce depășea cadrele unui simplu cnezat.Inceputul procesului de unificare incepe odata cu venirea legendarului Negru Voda din Fagarasi care descaleca in Campulung si pune bazele Tarii Romanesti, dar este un descalecat neconfirmat istoric.

La inceputul secolului XIV un document maghiar il mentioneaza pe Basarab, un mare voievod ce a unit cnezatele si voievodatele de la sud de Carpati, recunoscut ca fiind primul domn al Tarii Romanesti si intemeiatorul Dinastiei Basarabilor.Tara Romaneasca isi dobandeste independenta prin victoria lui Basarab in Batalia de la Posada care a avut loc intre 9-12 Noiembrie 1330, batalie descrisa in documentul numit "Cronica pictata de la Viena". Cauza bataliei a fost faptul ca Basarab refuza in anul 1330 sa mai recunoasca dependenta de Regatul Maghiar. Astfel, regele maghiar Carol Robert de Anjou, porneste o campanie militara impotriva Tarii Romanesti. Armata maghiara ocupa Tara Severinului apoi patrunde in Tara Romaneasca si se indreapta spre capitala acesteia Campulung. Impresionat de forta maghiara, Basarab ajunge la negocieri cu regele maghiar si ii promite ca ii va da inapoi suma de bani datorata precum si zona Severinului. La intoarcere armata maghiara este asteptata de romani intr-o trecatoare numita ulterior Posada unde v-a fi invinsa in zilele 9-12 Noiembrie a acelui an. Batalia este descrisa in documentul "Cronica pictata de la Viena".Consolidarea Tarii Romanesti s-a facut in timpul domniilor urmasilor lui Basarab, fiul Nicolae Alexandru Basarab si nepotul Vladislav Vlaicu. In timpul domniei acestora Tara Romaneasca se dezvolta economic si sunt intemeiate 2 mitropolii. Domnia in acest timp este acordata pe viata, iar domnii sunt alesi de marii boieri pe criteriul competentei din randul familiilor Basarabilor, in Tara Romaneasca si Musatinilor, in Moldova, dar si fii nelegitimi cu conditia sa fie "os domnesc". Domnii aveau numeroase functii, fiind: proprietarul intregului pamant al tarii, comandant suprem al armatei, conducatorul politicii externe si cel care stabilea taxele tarii; precum si numeroase drepturi: executive, legislative, judecatoresti, bisericesti si de a bate moneda cu efigia sa. In secolul XV Tara Romaneasca si Moldova, devin state autonome sub suzeranitate turceasca timp de aproximativ 400 de ani. Intre romani si turci se incheiau tratate care prevedeau drepturi si obligatii reciproce precum si plata tributului fata de turci, pentru a pastra pacea. Primul tribut in Tara Romaneasca a fost platit de catre Mircea cel Batran in anul 1415 iar in Moldova de catre Petru Aron in anul 1451.Modul de alegere al domnului era acelasi precum si functiile acestuia iar romanii aveau dreptul de a-si pastra institutiile, limba si religia. In secolul XVI domnia se degradeaza, domnii nu mai sunt alesi de catre marii boieri si apar obiceiurile cumpararii domniei de la sultan. Tributul se mareste si apar alte obligatii in bani precum peschesurile si darurile de mucharer. In secolul XVII domnia este la fel ca si in secolul precedent iar domnii romani promoveaza Politica de Echilibru prin care se apropiau diplomatic de Austria si Rusia pentru a incheia tratate antiotomane. Din aceasta cauza, in secolul XVIII turcii instaureaza regimul fanariot iar domnii fanarioti elaboreaza reforme si coduri de legi prin care tot mai multi romani trebuiau sa plateasca tot mai multi bani sultanului. Prin urmare, turcii au avut un rol principal degradant in evolutia domniei, involuand defapt.

In concluzie, autonomiile locale mentionate in documentele maghiare si celei din zona Dobrogei care a fost mentionata in document bizantin, au ajutat la intemeierea statelor medievale romanesti, astfel: in Transilvania maghiarii au inceput cucerirea militara intre secolele XI-XIII; la sud de Carpati Basarab uneste, posibil, formatiunile prestatale mentionate in Diploma Cavalerilor Ioaniti; in Moldova marca de aparare creata de Dragos cuprinde autonomiile locale din nordul si centru Moldovei iar statul medieval independent creat de Bogdan cuprinde acelasi teritoriu care se extinde spre Tara de Jos pana in timpul domniei lui Roman I; iar in Dobrogea nucleul statului a fost Tara Cavarnei in jurul careia Balica initial, apoi Dobrotici vor uni formatiunile prestatale dintre Dunare si mare. Pentru buna functionare a acestor state, au aparut institutiile in secolul XIV. Domnia, in spatiul extracarpatic, a inceput sa se degradeze din secolul XV, o data cu venirea turcilor si pierderea independentei in fata acestora si prin instaurarea regimului fanariot din secolul XIII care a cauzat romanilor cresterea platilor catre sultan, iar prin faptul ca Razboaiele Orientale se desfasurau si pe teritoriul tarilor romanesti, au cauzat acestora ocupatii militare si pierderi teritoriale.

III.Realizati un eseu despre institutiile centrale in spatiul romanesc extracarpatic in secolele XIV-XVIII avand in vedere:

1. Precizarea secolului in care au fost infiintate principalele institutii in spatiul romanesc medieval2. Mentionarea a doua institutii centrale infiintate in spatiul romanesc si precizarea raportului

existent intre ele3. Prezentarea unei actiuni diplomatice dintre secolele XIV-XVIII in care este implicat un

reprezentant al institutiei centrale.4. Formularea unui punct de vedere referitor la evolutia institutiei centrale in perioada secolelor

XIV-XVIII si sustinerea acestuia printr-un argument istoric

Institutiile medievale romanesti au fost necesare pentru buna functionare interna a statelor medievale romanesti dar si pentru afirmarea externa a acestora.

Institutiile centrale au fost Biserica si Domnia, iar alaturi de domn lua deciziile si institutia numita Sfatul Domnesc. Aceasta institutie avea atributii executive si era alcatuita din boieri cu dregatorii: Banul Craiovei (in Tara Romaneasca), Portarul Sucevei (in Moldova), Spatarul, Vistierul, Vornicul, Logofatul, Stolnicul, Paharnicul, Pitarul, Comisul si Postelnicul. Adunarea Tarii era o institutie cu rol legislativ si era convocata doar in cazuri speciale, neavand un caracter permanent. Armata , instituția care asigura apărarea țării, era subordonată direct domnului prin titlul său de “mare voievod”. Era formată din oastea cea mică sau permanenta și oastea cea mare, convocata in caz de pericol. Justitia era reprezentata de Justitia Boiereasca, Bisericeasca si Domneasca.

In secolul XIV, domnia era acordata pe viata iar sistemul de succesiune la tron era electivo-ereditar. Domul era ales pe criteriul competentei din randul familiei Basarabilor sau Musatinilor, dar si fii nelegitimi dacă erau „os domnesc”. Destul de frecvent s-a practicat asocierea la tron a fiului cel mare in timpul vieții domnitorului. Domnii aveau numeroase functii, fiind: proprietarul intregului pamant al tarii, comandant suprem al armatei, conducatorul politicii externe si cel care stabilea taxele tarii; precum si numeroase drepturi: executive, legislative, judecatoresti, bisericesti si de a bate moneda cu efigia sa. Domnia avea o legatura stransa cu Biserica. Domnul hotara infiintarea mitropoliilor, episcopiilor, manastirilor si tot domnul numea sau revoca episcopii. La alegerea domnului de catre boieri acesta era sfintit de catre mitropolitul tarii in cadrul unei ceremonii religioase, fapt ce-i oferea har divin si autoritate spirituala asupra supusilor. La randul lui mitropolitul, care era adus de catre episcopi si marii boieri, trebuia sa fie acceptat de catre domn de la care primea carja ca simbol al acceptarii. In titulatura domneasca apar cuvinte de origine religioasa precum "Io" care inseamna "cel ales de Dumnezeu" ,sau "cu mila lui Dumnezeu" care reprezinta legatura dintre Domnie si Biserica. In secolul XV Tara Romaneasca si Moldova, devin state autonome sub suzeranitate turceasca . Apare plata tributului pentru a mentine pacea. Primul tribut in Tara Romaneasca a fost platit de catre Mircea cel Batran in anul 1415 iar in Moldova de catre Petru Aron in anul 1451.Modul de alegere al domnului era acelasi precum si functiile acestuia iar romanii aveau dreptul de asi pastra institutiile,limba si religia. In secolul XVI domnia se degradeaza, domnii nu mai sunt alesi de catre marii boieri si apar obiceiurile cumpararii domniei de la sultan. Tributul se mareste si apar alte obligatii in bani precum peschesurile si darurile de mucharer.

Domnia din secolul XII este asemanatoare cu cea din secolul XVI si vor avea loc foarte multe schimbari de domni datorita sumei foarte mari a mucharerurilor pe care domnii o plateau sultanului pentru a ramane in functie. Imperiul Otoman slabeste fiind cuprins de Criza orientala iar domnii romani, profita de acest lucru promovand o politica. Pentru a evita transformarea Tarilor Romane in Pasalac, promoveaza o politica numita Politica de Echilibru, dupa infrangerea turcilor in batalia de la Viena din anul 1683. Aceasta consta in apropierea diplomatica a domnilor romani de Rusia si Austria si incheierea cu acestea a mai multor tratate antiotomane. Majoritatea domnilor care au desfasurat aceasta politica au fost maziliti de turci iar unii dinte ei chiar ucisi. Dimitrie Cantemir a fost unul dintre domnii moldoveni care a desfasurat Politica de Echilibru. A locuit timp de 20 de ani in Istanbul, ca si garant al Moldovei in timpul domniei tatalui sau si apoi ca reprezentant diplomatic in timpul domniei fratelui sau. A fost numit domn in 1710 iar in 1711 incheie un tratat antiotoman cu Rusia, numit "Tratatul de la Lutk" prin care tarul Rusiei Petru I cel Mare recunoaste independenta Moldovei si garanta ereditatea familiei Cantemir la tron. Ca si consecinta, Dimitrie Cantemir a fost mazilit de catre turci, invins in batalia de la Stanilesti, dar scapa cu viata si se refugiaza in Rusia. El a fost ultimul domn pamantean in Moldova. Ultimii domni pamanteni in Tara Romaneasca au fost din familia Cantacuzinilor: Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino.Toti au avut legaturi cu Rusia si Austria iar pentru a nu trezi suspiciuni turcilor, erau in foarte bune relatii cu sultanul. Serban a incheiat un tratat antiotoman in anul 1688 pentru care a fost mazilit si inlocuit cu Constantin Brancoveanu. Acesta a fost recunoscut de turci ca fiind domn pe viata si a crescut sumele de bani pe care le datora Tara Romaneasca sultanului ,pentru a nu ii trezi suspiciuni. Brancoveanu a stabilit legaturi nu numai cu Rusia si Austria ci si cu Franta, Venetia, Polonia si Statul Papal. In anul 1701 a reusit sa obtina protectia imparatului Austriei pe nume Leopold I de Habsburg. In anul 1714 a fost acuzat de complot de catre turci, mazilit si ucis in 15 august la Istanbul, impreuna cu cei 4 fii si ginerele lui, la tron urmand astfel Stefan Cantacuzino. El a fost ultimul domn pamantean in Tara Romaneasca, acuzat si el de tradare a fost mazilit in 1716. Chiar daca ultimii domni pamanteni nu au fost buni strategi, ei au avut un bun simt diplomatic in incercarea de a se apropia de Rusia si Austria impotriva Imperiului Otoman si mult curaj prin promovarea Politicii de Echilibru. Din cauza ca turcii nu mai aveau incredere in domnii romani, au instaurat regimul fanariot. In aceasta perioada armata tarilor romane a fost desfiintata , Sfatul Domnesc a fost grecizat, si au existat ocupatii militare si pierderi teritoriale din cauza Razboaielor Orientale.Domnii erau alesi din cel mai bogat cartier din Istanbul, Fanar, care de asemenea au detinut functii in administratia Imperiului Otoman. Primul domn fanariot din ambele tari romanesti a fost Nicolae Mavrocordat, 1711 in Moldova, respectiv 1716 in Tara Romaneasca. Pana in anul 1775 domnii fanarioti erau din randul boierilor romani stabiliti in Fanar precum familiile Mavrocordat, Movila,Mavrogheni,Calimachi,Ghica si Racovita . Ei au elaborat atat reforme precum "darea in 4 sferturi" de Nicolae Mavrocordat, "capitatia" "ispravnicia" "reforma sociala" si "taranimea clacasa" de Constantin Mavrocordat, precum si coduri de legi : "codul Calimachi" "Legiuirea Caragea". Din 1775 domnii erau proveniti din randul grecilor precum familia Ipsilanti, Moruti, Caragea, Sutu. Domnii fanarioti isi cumparau domnia de la sultani cu sume foarte mari de bani, iar tributul, peschesurile si darurile de mucharer se mentin. Regimul fanariot s-a incheiat in urma revolutiei conduse de Tudor Vladimirescu in Tara Romaneasca de la 1821 care a avut un caracter antifanariot dar si antiotoman. Din 1822 se v-a reveni la domnii romani, numiti de sultan pe 7 ani.

Domnia dintre secolele XIV-XVIII a involuat din cauza autoritatii turcilor.Domnii romani au incheiat tratate antiotomane cu Rusia si Austria dar fara succes deoarece din cauza acestor tratate s-a instaurat regimul fanariot. Acest regim a cauzat romanilor plati si mai mari de sume sultanului, grecizarea armatei si desfasurarea Razboaielor Orientale pe teritoriul Tarilor Romane care au dus la ocupatii militare si pierderi teritoriale.

In concluzie, influentele turcilor au avut un rol negativ degradant asupra Tarilor Romanesti si institutiilor acestora.