“FORTA AFLATĂ ÎN SPATELE ORGANIZAȚIILOR DE SUCCES, ESTE

CAPACITATEA DE A CONDUCE”

Orice persoana care ocupa o funcție de conducere intr-o organizație socio-economică

reprezintă un manager (cadru de conducere), indiferent de treapta ierarhică pe care se află.

Se consideră că managerul unei intreprinderi este persoana care actionează pentru transformarea

sarcinilor în acțiuni concrete, pentru folosirea eficientă a resurselor intreprinderii și cresterea

profitului, pentru mobilizarea salariaților în procesul muncii și motivarea acestora.Experiența a

aratat ca cel mai bine vazute organizații din lume sunt cele în care personalul este motivat,

informat, poate să raspundă la critici și să explice dificultațile, să-și difuzeze succesul și să-și

vîndă meritele.Astfel constientizam faptul ca exista multiple argument care ne conving că anume

capacitatea de a conduce reprezintă factorul principal în procesul de operaționalizare și

eficientizare a activității unei organizații.

P. Drucker considera ca managerii sunt atat conducătorii propriu-ziși cît și specialiștii și alte

persoane care pot lua decizii cu influența asupra activitaății intreprinderii, exceptîndu-i însa pe

maiștri.

După cum este cunoscut faptul că managerul în cadrul firmei sale trebuie să-și asume niște

riscuri, roluri, cit și argumente ce ne demonstrează foarte clar, că odată ce managerul este

capabil să-și asume aceste roluri, atunci și firma/organizația în care activează va avea succes.

Argumente ce susțin ideea că în spatele unei organizații de scucces se află un

conducător eficient:

1.Managerii performanţi sunt percepuţi de subordonaţi ca fiind deschişi la nou; persoane cu

care se poate comunica liber; spre deosebire de managerii ce au obţinut rezultate slabe, ce sunt

percepuţi de subordonaţi ca fiind persoane închise, din punctul de vedere al relaţiilor

interpersonale;

2.Managerul, în cadrul domeniului în care activează face sa existe relații pozitive, aduce cu el

nu numai talentul și îndeminarea dar și efortul maxim facut prin munc.

3.Managerul iși realizeaza scopurile pentru a ridica valorile existente. Acesta trebuie astfel să

ajute omenirea să trăiească mai bine și să-ți atingă potențialul lor.

4.Managerii performanţi obişnuiesc să implice subordonaţii în procesul de luare a deciziilor;

spre deosebire de managerii cu rezultate scăzute, ce obişnuiesc să decidă singuri;

5.Managerul exercită în mod permanent, integral sau parțial funcția de previziune, dirijare,

organizare, coordonare și evaluare referitoare la procesele de muncă. Pentru aceasta managerul

trebuie să dețina calități deosebite, profesionalism desăvîrșit, cunoștințe, aptitudini necesare

domeniului în care activează și nu în ultimul rînd o calitate destul de importantă, dar rar

întîlnită-carismă.

6.Managerii performanţi sunt cotaţi de subordonaţi ca fiind persoane preocupate atît de sarcini

cît şi de personalul din subordine; spre deosebire de managerii care au obţinut rezultate slabe,

ce sunt percepuţi de subordonaţi ca fiind orientaţi doar pe una din cele două dimensiuni.

Studii științifice efectuate în domeniul dat:

J. Hall a realizat un studiu complex, prin care a încercat să găsească o legătură între

comportamentul managerial, aspectele situaţionale şi realizările (performanţele) managerilor.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 11.000 de manageri din organizaţii diferite, situaţi pe

nivele ierarhice diferite şi confruntaţi cu situaţii diferite (Cornescu). În urma analizării

rezultatelor obţinute au fost trase următoarele concluzii în ceea ce priveşte comportamentul

managerilor performanţi (în comparaţie cu cei care au avut performanţe scăzute):

Deşi acest studiu a luat în considerare aspectele situaţionale diferite în încercarea de a

identifica un comportament managerial specific liderilor performanţi, concluziile acestuia nu pot

fi generalizate pentru toate situaţiile care pot apărea în exercitarea actului de conducere.

Fireme de succes:

Firma Pepsi a folosit un truc de mare succes înca de la început, în anul 1936. La acea dată, era

deja lansata cu succes firma Coca-Cola, care își vindea produsul în flacoane de 170 ml. Firma

Pepsi și-a lansat propriul produs- foarte asemănător- la același preț, în flacoane de 340 ml.

Cosumatorii n-au ramas indiferenți la diferența de volum. Încă și astăzi, Pepsi iși vinde produsul

în flacoane de 0,66 l, în timp ce Coca-Cola îl ambalează în flacoane de 0,5 l. Este un mare atu, să

concurezi gigantul Coca-Cola.

În concluzie putem meționa faptul că procesul de conducere cere ca managerii să posede calităţi

şi aptitudini specifice acestui domeniu. Intre calităţi economiştii, psihologii şi sociologii includ

inteligenţa, memoria, spiritul de observaţie, voinţa, trăsături de caracter de nivel supramediu şi

superior de manifestări iar în sfera cunoştinţelor şi aptitudinilor specifice conducerii sunt incluse

cunoştinţe de psihosociologie a conducerii, abilităţi de influenţare a oamenilor, competenţe în

luarea deciziilor şi asumarea riscurilor.

Bibliografie

Avram E., Psohologia Managerială, organizațională, Tendințe actuale, Editura Polirom, Iași,

2008.

Olaru A., Cultura organizaţională, Editura Academică, Galaţi 2003.

Zlate M., Tratat de psihologie managerială, Editura Polirom, Iași, 2004.

http://www.referat.ro/seminarii/Psihologie_manageriala_8fa5b.html

Terentii Lacrimioara.gr.206