Memoriile boieresti. Proiecte de modernizare a statului; Tara Romaneasca si Moldova 

             La sfarsitul sec. XVIII-lea apare si in Tara Romaneasca si Moldova o miscare nationala puternica bazata pe emanciparea si dezvoltarea societatii romanesti, mai ales dupa 1774.                Romanii cauta acum argumente istorice pentru legitimarea aspiratiilor nationalein conditiile incalcarii lor de regimul fanariot.

           Proiectele de reformare  a societatii  din Tara Romaneasca si Moldova au fost intocmite de boierii romani ce aveau o noua orientare ( ei reprezentau - elita) .                Proiectele si memoriile boieresti ( „ Reformismul boieresc”- la Vlad Georgescu)

cereau:         -         respectarea drepturilor politice;

-   respectarea autonomiei / obtinerea independentei / unire;-         domni pamanteni in locul fanariotilor;-         un nou sistem de guvernamant;-         introducerea separarii puterilor in stat;

         Personalitatile   remarcate in aceste proiecte de reforma:            Mihail Cantacuzino,               Ienachita Vacarescu,

            Iordache Rosetti-Rosnovanu,            Eufrosin Poteca, etc.

           Memoriile si proiectele de reforma-   „Memoriul de la Focsani”-1772- cerea respectarea libertatii tarii;-   „ Memoriul de la Sistov” – 1791- unul dintre cele mai cuprinzatoare documente-

cerea autonomia totala  a statelor romanesti , puse sub garantia Austriei si Rusiei;-   proiectul lui D. Sturdza- 1802 – propune ca forma de guvernamant- republica si apare principiul

separarii puterilor in stat;-   „ Constitutia Carvunara” – 1822 - redactata de comisul Ionica Tautu, inspirata din ideile

revolutiei franceze. Cerea:-  domn pamantean;                                -   Adunare Obsteasca ;                                -   autonomie fata de Poarta;

                                -  organizarea administrativa, judecatoreasca, etc., conform principiului separarii                                    puterilor in stat;                                -  drepturi si libertati cetatenesti;

         Aceste memorii, trezesc o miscare de emancipare politica care cuprinde paturi largi ale societatii. Ridicate pe un alt nivel ( revolutia lui Tudor Vladimirescu- 1821 sau revolutia de la 1848), ele se vor transforma intr-un factor esential in formarea natiunii romane moderne.Constiinta nationala ( V. Georgescu- pag. 130-136)              Sec. XVII-lea marca definirea constiintei etnice romanesti afirmand unitatea de origine a

tuturor romanilor si caracterul latin al limbii lor.

1

             Sec. XVIII- a doua jumatate – apare treptat constiinta nationala :a)             o prima innoire fata de vechea interpretare a constituit-o

aparitia sentimentului dacic; scriitorii continuau sa creada in romanitatea romanilor dar sunt mandrii acum si de originea dacica,  si nu o mai resping precum D. Cantemir sau Scoala Ardeleana . S-a dezvoltat aproape numai la scriitorii moldo-vlahii: M. Cantacuzino- „ Istoria Tarii Romanesti” 1774- 1776; Enachita Vacarescu – „ Gramatica romaneasca”-1787; Dionisie Fotino- „ Istoria Daciei” –1818; Naum Ramniceanu-„ Despre originea romanilor”-1820;   I.Budai-Deleanu- 1791-este singurul din Transilvania care accepta teoria „ dublei origini” a romanilor.

b)            ideea de unitate politica  este urmarea fireasca a ideii de „unitate a originii”. A fost exprimata de oameni politici care au fost si istorici:

-   unirea Principatelor pentru prima data  pusa in 1772  de Mihail Cantacuzino, propunere inclusa in memoriile adresate marilor puteri la Focsani .

-   la inceputul sec. XIX-lea  conceptul nu se mai referea numai la Moldova si Tara Romaneasca , el includea acum si Transilvania- Naum Ramniceanu-1802 in   „ Cronica Tarii  Romanesti” ® refacerea Daciei , pentru prima data exprimata

-   I.Budai-Deleanu – unificare sub sceptrul Habsburgilor-1804-   Dupa 1821, ideea unitatii politice apare mai in toate proiectele de reforma. Unirea propusa

oficial de Regulamentele Organice care au recunoscut „ necesitatea” acesteia, justificand-o prin originea, limba , religia, obiceiul si  interesul comun al locutorilor ambelor Principate.

c)                         Patriotismul. La dezvoltarea constiintei nationale si a necesitatii unitatii politice a romanilor a contribuit si patriotismul ( sentimentul patriotic)

-   D. Cantemir-1716- vorbea de „ dragostea de patrie”-   Inochentie de Ramnic-1731- „ partile unde se afla patria romaneasca”. La autor conceptul de

patrie depasea granitele politice de atunci,  fiind aplicat tuturor teritoriilor locuite de romani. Opera sa s-a numit „ Triodul”.

-   Dupa 1774, patriotismul , iubirea de patrie” devin o preocupare des marturisita:                     - E. Vacarescu – 1787- ‚ iubirea patriei”

          Patria si patriotismul au acum doua coordonate fundamentale:                           -verticala= comunitatea si continuitatea istorica                           -orizontala= comunitatea de interese a membrelor unei societati*T. Vladimirescu – cea mai buna definitie: „ patria se cheama norodul, iar nu tagma

jefuitorilor” –  nu se mai confunda acum cu interesele boierilor.* Ionica Tautu-1829- scria: „ n-am alt interes decat al patriei mele, nici alta dorinta decat

fericirea ei, nici gonesc alta cinste decat a natiei”

2