Eşecul academic ca trigger al unui prim episod de boală psihică

Lect. Univ. dr. Costel Chiteş, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Dimitrie Cantemir”

Sef lucrari dr. Simona Trifu, UMF „Carol Davila”, Spitalul Clinic de Psihiatrie

„Prof dr. Alex. Obregia”, Bucureşti

Psiholog Petruţa Gheorghe, psihanalist, candidat IPA, Bucureşti

Motivaţia alegerii temei de cercetare: La nivel empiric, ne întâlnim cu cazuri de prime episoade de boală, de coloratură

depresivă, psihotică sau maniacală, ce au drept trigger incriminat un eşec în aria profesională.

Mulţi adolescenţi şi tineri sunt supuşi presiunii de a face faţă la standarde academice înalte,

fapt ce în corelaţie cu o vulnerabilitate structurală, poate determina o tulburare clinic manifestă.

Ipoteză: Există o corelaţie între o structură vulnerabilă de personalitate, semnificaţia targetului academic înalt ales şi

investit şi survenirea unui episod de boală psihică.

Material, metode şi instrumente utilizate

•alcătuirea unui lot de 30 de pacienţi, prezentând prime episoade de tulburare psihică având drept trigger un insucces academic / profesional

S-a avut în vedere:

•reliefarea structurii de personalitate de grup

•inventarierea triggerelor şi targetelor la care cei în cauză sunt supuşi

• prezenţa sau absenţa unor semne din aria unei anxietăţii generalizate premonitorii

S-a dorit:

•inventarul multifazic de personalitate CAQ,

•testul Szondi,

•Chestionarul DSQ

S-au utilizat:

Analiza rezultatelor obţinute la CAQ – Paired Sample T - Test

în timp ce factorul stabilitate emoţională are valori sub media generală a

populaţiei, confirmând resursele reduse uneori ale

acestor subiecţi în a face faţă încercărilor

performanţiale în condiţii de stress

Se pot remarca scorurile sub media generală a populaţiei la factorii CAQ dominanţă şi CAQ autosuficienţă, în

contrapoziţie cu factorii CAQ perspicacitate, CAQ radicalism, CAQ

plictiseală şi retragere şi CAQ depresie anxioasă care au obţinut scoruri medii şi

superioare mediei.

Mediile a cinci dintre factorii CAQ: căldură

afectivă, sensitivitate, insecuritate, radicalism şi tensiune depăşesc uşor

spre moderat media populaţiei generale,

ultimul factor depăşind semnificativ media

generală a populaţiei

Factori Szondi Media pe factori individual - Mi

Media factori global- Mg

DiferenţaMg- Mi

Szondi S h M= 2,37

2,64

-0,27

Szondi S s M= 2,90 +0,26

Szondi P e M= 2,68 +0,04

Szondi P hy M= 2,49 -0,15

Szondi SCH k M= 2,62 -0,02

Szondi SCH p M= 2,81 +0,17

Szondi C d M= 2,93 +0,29

Szondi C m M= 2,19 -0,45

CAQ

Factori CAQ Media pe factori individual - Mi

Media factori global- Mg

DiferenţaMg- Mi

CAQ căldură afectivă M= 6,14

5,33

+0,81

CAQ stabilitate emoţională M= 3,94 -1,39

CAQ dominanţă M= 4,14 -1,19

CAQ impulsivitate M= 5,20 -0,13

CAQ conformism M= 4,51 -0,82

CAQ sensitivitate M= 6,13 +0,80

CAQ perspicacitate M= 5,81 -0,48

CAQ insecuritate M= 6,63 +1,30

CAQ radicalism M= 6,13 +0,80

CAQ autosuficienţă M= 4,25 -1,08

CAQ tensiune M= 6,81 +1,48

CAQ depresie anxioasă M= 4,82 -0,51

CAQ depresie cu energie scăzută

M= 5,43 +0,10

CAQ vină şi resentiment M= 4,56 -0,77

CAQ plictiseală şi retragere

M= 5,49 +0,16

Defensive Style Questionnaire

Mecanisme defensive/ Stiluri defensive

Media

DSQ activism M= 28,37

DSQ afiliere M= 10,16

DSQ anulare retroactivă M= 17,45

DSQ consum compulsiv M= 19,58

DSQ clivaj M= 18,10

DSQ denegare M= 23,16

DSQ formaţiune reacţională M= 26,62

DSQ omnipotenţă M= 14,18

DSQ orientare spre sarcină M= 10,44

DSQ refugiu în reverie M= 5,02

DSQ refulare M= 11,80

DSQ regresie M= 10,78

DSQ retragere apatică M= 19,65

DSQ somatizare M= 11,56

DSQ umor M= 14,57

DSQ comportament maladaptativ M= 211,05

DSQ imagine de sine distorsionată M= 107,09

DSQ autosacrificiu M= 24,69

DSQ adaptare la realitate M= 41,73

Medii factori CAQ

CAQ caldura afectiva

CAQ stabilitate emotionala

CAQ dominanta

CAQ impulsivitate

CAQ conformism

CAQ sensitivitateCAQ perspicacitate

CAQ insecuritate

CAQ radicalism

CAQ autosuficienta

CAQ tensiune

CAQ depresie anxioasa

CAQ depresie cu energie scazuta

CAQ vina si resentiment

CAQ plictiseala si retragere

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Factori CAQ

Med

ii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Rezultate CAQ• Deşi factorii CAQ tensiune şi CAQ insecuritate nu diferă

semnificativ între ei, ei diferă semnificativ de toţi ceilalţi factori CAQ, ceea ce îi plasează drept factori caracteristici ai profilulului pacientul ce a prezentat o decompensare psihotică după un eșec academic.

• Profilul acestui pacient are ca puncte centrale următorii factori: tensiune, insecuritate, căldură afectivă, sensitivitate şi radicalism.

• La polul opus, sub media populaţiei, se situează factorii CAQ stabilitate emoţională, CAQ dominanţă şi CAQ autosuficienţă, respectiv tocmai acei factori care se referă la capacitatea de coping, exprimarea sentimentelor, inclusiv a celor ostile şi lucrul individual.

Interpretarea rezultatelor• Subiecţii care fac un episod de boală psihică după un eşec academic,

tind să fie mai anxioşi şi mai frustraţi, cu o nevoie imperioasă de a fi aprobaţi de ceilalţi, preocupaţi şi cu sentimente de vinovăţie, nesiguri şi dependenţi şi care totuşi reuşesc să fie inovativi, le lipsesc tocmai acele elemente de contrabalans adaptativ, respectiv o mai bună capacitate de a face faţă situaţiilor stresante, o mai mare capacitate de a-şi exprima sentimentele ostile fără teama de a fi respinşi de ceilalţi şi fără să resimtă culpabilitate şi o doză de independenţă în ceea ce fac.

• Aceşti pacienţi par a avea mai multă nevoie de confirmarea celorlalţi decât media, au puţină încredere în ei şi tind să renunţe la propriile dorinţe pentru a face pe plac celorlalţi.

• Acest profil corespunde mai ales pacienţilor cu incapacitate de exteriorizare a tensiunilor, ceea ce are drept consecinţă producerea unuie episod de boală de intensitate psihotică.

Concluzii privind profilul de personalitate al pacienţilor la care episodul de boală psihică majoră

a fost determinat de un eşec academic

Putem ipoteza că pacienţii care ajung să dezvolte episoade de

boală psihică majoră (psihotice / depresive / maniacale) prezintă

o fragilitate bazală în sfera gestionării tensiunii şi

anxietăţii, capacităţii de exprimare emoţională, această fragilitate reprezentând terenul

propice pe care ulterior, prin asocierea altor factori, de tipul eşecului academic, se vor putea

manifesta tulburări.

Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte aria conceptului de Eşec academic prin raportare la nevoia de performanţă (I)Este important climatul academic şi interacţiunea motivaţională

Întotdeauna trebuie identificate elementele trigger cu rol în activarea dinamicii competiţionale

Raportul motivaţie / dorinţă / implicare ergică diferă între nivelele conştient şi inconştient

Dezvoltarea afectivă, dezvoltarea atitudinal – relaţională şi cea morală depind de dezvoltarea în palierul cognitiv funcţional

Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte aria conceptului de Eşec academic prin raportare la nevoia de

performanţă (II)Noţiunile de standard, target, limite dobândesc noi abordări

Se modifică raportul între intuitiv / simbolic / raţional

Dimensiunea izolării, ascetismului, introversiei este posibil regăsită în cazurile de eşuare din matricea performanţei

Adolescenţa poate fi vârsta de debut a patologiei psihotice / depresive severe / maniacale

La copii există depresia mascată ce este adesea asociată cu problematica iritabilităţii

Multe decompensări datorate eşecului academic survin pe o structură de tip Borderline

Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte aria conceptului de Eşec academic prin raportare la nevoia de

performanţă (III)În ceea ce priveşte patologia psihotică rămâne întrebarea referitoare la relaţia cu un înalt potenţial academic – adevăr sau capcană?

Pentru decompensările psihotice: este valabilă teoria hipersistematizării / hipoempatiei

Dinamica motivaţională de-a lungul vieţii este în continuă schimbare, deşi se păstreză impactul cheie al primei motivaţii în cazul unui eşec

Sunt importante conceptele de aferentaţie inversă / identificare proiectivă în rol

A pune totul în conceptul de „performanţă” presupune teoria investiţiei libidinale totale, cu trimitere la viziunea modernă asupra termenului de „addicţie”

Se constată diferenţe între: inteligenţa generală – inteligenţa specială – „antrenament” – gradul de cultură. Raportul între „inteligenţă” şi „muncă” este diferit în conceptul de „performanţă” de la un individ la altul

Există diferenţe semnificative între subiecţii pentru care performanţa este cerută din afară şi cei pentru care performanţa e o proprie provocare

Concluzii

• Când subiectul îşi proiectează o imagine perfectă şi ideală, variante posibile de elaborare a traumei produsă la contactul cu realitatea (elaborare a eşecului) ar fi: depresia / dezvoltarea laturii para- / dezvoltarea laturii agresive / structurarea normală.

• Nu este important triggerul, ci semnificaţia internă a acetuia, precum şi momentul de timp la care el acţionează.

• Vulnerabilitatea la decompensări de intensitate psihiatrică în cazul unui eşec academic / profesional corelează înalt cu trăsături de personalitate din sfera: nesiguranţă de sine, supraimplicare motivaţională, anxietate bazală, tensiune psihosomatică, iritabilitate, senzitivism.

Concluzii

Vulnerabilitatea structurală este un concept semnificativ.

Există decompensări de spectru psihotic / depresiv sever / maniacal, care au ca trigger presiuni externe.

Profilul de grup al subiecţilor cu targete academice înalte are drept trăsături

centrale: fragilitatea imaginii de sine, neîncrederea bazală, paradoxal sau nu

asociate cu optimism şi speranţă.Studiul de faţă impune o mai atentă analiză a structurii de personalitate a

subiecţilor cu targhete academice înalte și / sau mânuirea unui fin acordaj

între dorinţe şi limitele temperamental – caracteriale.