ăErori logice informaleErorile logice informale sunt argumente invalide datorita altor ratiuni decât cele legate de formalismul logic.•             Apelul la repetitie (argumentum ad nauseam): repetarea unui argument invalid în speranta ca în final va fi acceptat.•             Argumentul circular, (circulus in probando, petitio principii, cercul vicios): unde concluzia unui argument este implicit sau explicit asumata în unul din premise.•             Argumentul ignorantei (argumentum ad ignorantiam, argumentul din lipsa de imaginatie): se afirma ca premisa este adevarata doar pentru ca nu a fost demonstrata falsa sau ca pemisa este falsa doar pentru ca nu a fost demonstrata adevarata.•             Cauza si consecinta circulara: o consecinta a unui fenomen este considerata ca fiind cauza fenomenului.•             Cauza singulara: se considera ca doar o singura cauza simpla este responsabila pentru o situatie, când de fapt sunt mai multe cauze.•             Comparatia incompleta: compoaratia nu ia in considerare alte aspecte importante pentru similitudinea obiectelor sau fenomenelor.

•             Comparatia inconsistenta: se compara caracteristici necomparabile ale unor obiecte sau fenomene.•             Distributia ilogica: se considera ca nu exita diferente între un termen în sens distributiv (referitor la toti membri clasei) si colectiv (referitor la clasa ca întreg).o             Compozitia ilogica: asumptia ca întregul are o proprietate doar pentru faptul ca diferite componente au acea proprietate.o             Diviziunea ilogica: asumptia ca diferite parti ale întregului au o proprietate doar pentru ca întregul are acea proprietate.•             Dovada prin prolixitate (argumentum verbosium) (proof by intimidation): supunerea altora la un argument prea complex si prolix pentru a putea fi tratat în detaliu la modul rezonabil.•             Echivocarea: folosirea incorecta a cuvintelor care au mai multe întelesuri.•             Ecologia ilogica•             Eroarea jucatorului: incorecta opinie cum ca probabilitatea unui eveniment aleator poate fi influentata de (sau dedusa din) alte evenimente independente.•             Falsa atribuire: apelul la surse irelevante, necalificate, nedefinite, partinitoare sau chiar fabricate pentru a sutine un argument.

o             Citatul scos din context: un pasaj este estras din context cu intentia de a distorsiona întelesul intentionat.•             Falsul compromis: în cazul unor alternative opuse se considera ca o cale de mijloc e mai buna.•             Istoricul ilogic•             Întrebarea complexa (presupozitia ilogica, întrebarea încarcata, plurium interrogationum)•             Mutarea stachetei: respingere a unor contra-argumente prin ridicarea arbitrara a criteriilor de acceptare a unor evidente.•             Niciun scotian adevarat: refutarea generalizarii prin particularizare defectuoasa.•             Pledoaria speciala: evidentierea unei exceptii de la o regula fara a se justifica exceptia.•             Reificarea: o abstractie este tratata ca si cum ar reprezenta ceva concret.•             Transferul sarcinii dovezii: se plaseaza îndatorirea de a dovedi ceva de partea oponentului.•             Eroarea solutiei perfecte: argument prin care se insista ca exista o solutie perfecta si/sau solutia propusa ar trebui respinsa deoarece parti ale problemei vor continua sa existe dupa ce a fost implementata.

•             Stil în loc de substanta: se critica modul în care a fost expus un argument nu validitatea sa.Cauze îndoielnice•             Corelarea implica legatura cauzala (Cum hoc ergo propter hoc)•             Succesiunea implica legatura cauzala (Post hoc ergo propter hoc): se afirma ca deoarece un eveniment s-a produs dupa un altul, rezulta ca primul a fost cauza celui de-al doilea.Erori de relevanta•             Ipoteza Ad hoc•             Ad hominem: atacul la persoana mai degraba decât la argument.•             Apelul la autoritate: o asertiune e considerata adevarata datorita pozitiei sau autoritatii persoanei care face asertiunea.•             Apelul la emotie: se manipuleze emotiile celor din audienta, în loc sa se foloseasca rationamente valide.o             Apelul la ridicol: este un specific apel la emotie în care se ridiculizeaza opinia oponentului.o             Apelul la frica: un specific apel la emotie în care se induce frica fata de partea opusa.o             Apelul la magulire: un specific apel la emotie în care se face uz de magulire pentru a câstiga suport.

o             Apelul la mila (ad misericordiam): un specific apel la emotie în care se face uz de mila în argumentatie.o             Apelul la ranchiuna: un specific apel la emotie în care se face uz de ranchiuna si resentimente pentru câstigarea suportului.•             Apelul la forta (ad baculum): se argumenteaza prin folosirea amenintarii, constrângerii si a fortei fata de oponent.•             Apelul la majoritate (apelul la popularitate, ad populum): o afirmatie este sustinuta ca fiind adevarata deoarece multa lume crede ca este adevarata.•             Apelul la noutate: se considera ca ceva este superior sau mai bun doar pentru ca este mai nou sau modern.•             Apelul la traditie (ad antiquitatem): se considera ca ceva este corect doarece are o lunga traditie la baza.•             Argumentul irelevant (Ignoratio elenchi sau Heringul rosu): se prezinta un argument care sustine validitatea unei afirmatii diferite de cea care se presupunea sa fie sustinuta.•             Falsa analogie: compararea a doua lucruri care par similare dar au proprietati diferite.•             Gândirea deziderativa: formarea unor credinte în concordanta cu ceea ce este placut

a se imagina în loc sa se apeleze la evidente sau ratiune.•             Om de paie: argumentare prin denaturarea opiniei oponentului.Generalizari defectuoase•             Esantionul partinitor: formarea eronata a unui esantion statistic al unei populatii.•             Jumatati de adevar•             Generalizarea pripita: generalizare inductiva bazata pe evidente insuficiente.Erori logice formaleErorile logice formale sunt acele rationamentele care sunt invalide datorita unor erori în formalismul lor logic.•             Apelul la legislatie: un argument care implica faptul ca legislatia este un imperativ moral.•             Apelul la probabilitate: pentru ca ceva poate sa se întâmple, este inevitabil ca acel ceva se va întâmpla. Aceasta este premisa pe care se bazeaza Legea lui Murphy.•             Argument din eroare logica (ad logicam): daca într-un argument se extrage în mod eronat o concluzie, atunci concluzia trebuie sa fie falsa.•             Afirmatia goala: premisa unui argument este asumata ca fiind adevarata doar pentru ca spune ca este adevarata.•             Conjunctia ilogica

•             Corelative ilogiceo             Negarea corelativei: încearcarea introducerii unui alternative când de fapt nu exista vreuna.o             Suprimarea corelativei•             Necesitatea ilogica•             Falsa dilema: se afirma ca doar doua alternative exista, când de fapt sunt mai multe de doua.•             Problema este-trebuie: gresita inferenta în care ceva este într-un mod sau altul si deci trebuie sa fie în acel mod.•             Naturalism ilogic•             Dovada negativa: pentru ca premisa nu se poate arata ca fiind adevarata, rezulta ca trebuie sa fie falsa.•             Non sequitur: concluzia nu rezulta din premise.Erori logice propozitionale•             Apelul la disjunctie: se concluzioneaza ca o disjuntie logica e falsa doarece cealalta disjuntie logica e adevarata.•             Afirmarea consecventului: antecedentul într-un indicativ conditional se declara ca fiind adevarat deoarece consecventul este adevarat.•             Negarea antecedentului: consecventul într-un indicativ conditional e declarat ca fiind fals deoarece antecedentul e fals.

Erori logice de cuantificare•             Reprezentarea existentiala: un argument are doua premise universale si o concluzie particulara, dar din premise nu se poate stabili valoarea de adevar a concluziei.•             Conversia ilicita: daca o propozitie e adevarata se concluzioneaza ca si inversa este adevarata.•             Dovada prin exemplu: una sau mai multe exemple sunt date ca suport pentru o afirmatie generala.Erori logice silogisticeErorile logice silogistice sunt erori logice ce se comit în silogisme.•             Concluzia afirmativa din premisa negativa:•             Premisele exclusive: ambele premise sunt negative.•             Eroarea logica a celor patru termeni: un silogism categorial are patru termeni.•             Termenul major ilicit•             Termenul minor ilicit•             Temernul de mijloc ilicit•             Silogismul categorial