DEMON STR ATIE : TRAN SA PRIN TERA PIE SI TERAPIA NOR MAL A

Subiecte posibile pentru o demonstatie de hipnoza

E – Bine , sa vedem ! Ce sa aleg ca subiect ? Am vazut cateva figure foarte interesante aici in aceasta seara. Am vazut figiurile, asa ca am facut turul salii cu mana ridicata si aveam in cap acest gand : “Ma intreb daca va merge “. Acum de ce sa nu o mai fac?” Am vazut figuri agreabile avand aceste ganduri in cap.

Rossi (R)- Chiar daca Erikson pare foarte preocupat de selectia subiectilor in acel moment, el a stabilit deja un raport hipnotic cu publicul in general si cu anumite persoane in particular . Tot vorbind el a observat persoane din public care se evidentiaza printr-o buna disponibilitate de a raspunde ; adica el priveste persoanele care raspund cu atentie la discursul sau si la persoana sa .Un grad ridicat de disponibilitate in a raspunde este manifestat in momentul in care persoanele sunt absorbite de faptul ca primesc tot ceea ce spune conferentiarul , corpurile lor devin calme si immobile , il fixeaza pe cel care vorbeste cu pupilele dilatate si cu o expresie neutra a fetei , cu tendinta sa miste usor vertical din cap pentru a le arata ca sunt de accord cu ei .Erikson povestea mai multe despre aceste subiecte cu mult timp in urma.

Pentru el sunt acolo aceste “figuri interesante “.Observatiile sale sunt impartite dupa expresia fetei

publicului.”Ma intreb daca va merge “ .Bineinteles publicul ii raspunde prin ras pentru ca el nu se insala asupra limbajului corpului.

Cu ajutorul a toate acestea el degajeaza o atmosfera placuta de asteptare pozitiva pe care o dezvolta in timpul expunerii sale asupra rezultatelor fantastice , indirecte, rapide si terapeutice care pot surveni datorita inconstientului unei persoane in timpul hipnozei. Cine nu ar spera sa experimenteze un proces asa surprinzator? De aceea putem considera intreaga sa expunere ca o apropiere hipnotica indirecta care faciliteaza

potentialitatile inconstiente ale transei fiecaruia pentru demonstratia hipnotica care se va derula acum.

SUS TINEREA GR UPUL UI IN HI PNOZA

E – Stiti, eu sunt daltonist si nu stiu daca este vorba despre o sanda verde sau o camasa bleu, dar este un guler deosebit! ( Ras) . Acest lucru va incomodeaza pentru a veni la mine? Puteti sa va apropiati de partea mea stanga ? Puteti sa va apropiati? Ati fost deja in transa ? Subiectul ( S) – Nu , nu cred.E – Dar lucrati pentru doctoral Reed , acesta ce zice ?Nu ati vorbit niciodata despre acest lucru, dup ace iesiti din transa ?Nu l-ati vazut niciodata in timpul unei hipnoze?S – Ba da E – Sunteti interesat sa intrati in transa ?S – Pauza .Da .( anuntat cu ezitare si cu un ras nervos)E – Ati putea sa fiti mai vesel. Dar acum daca va uitati in partea stanga a vostra veti vedea o tanara imbracata in bleu.Cred ca aceasta va trebui sa apara la fel in ambele parti ( si in stanga si in dreapta ) nu credeti ?S – Ba da E – Veniti, Mary. Acum trebuie sa discut motivul pentru care procedez in felul acesta .( Raspuns afirmativ din public) R- Erikson foloseste acum intamplator faptul ca este daltonist pentru a-I indupleca si cu mult umor isi calmeaza subiectul timid.Alegandu-si o alta femeie, Mary fiind dela al doilea subiect, o calmeaza pe aceasta si o da drept model pe Mary pentru a-I explica cum sa se comporte in tinpul hipnozei.

Erikson foloseste adesea propriile sale infirmitati si povestioare in legatura cu dezvoltarea si procesele de vindecare in familia sa sau pentru alti pacienti.Chiar daca aceste povestioare pot fi considerate niste metafore, este important de observat ca Erikson nu le inventa – povestile si exemplele sale erau adevarate. Acest fapt vine in contradictie cu ceilalti ganditori care pretend ca folosesc idei ericsoniene deoarece ei inventeaza ceea ce spera sa fie metafore terapeutice.

In expunerea precedenta Erikson manifesta un deosebit respect pentru incosntientul personal al pacientului si al potentialitatilor sale pentru a efectua procesul terapeutic. Cred ca marea forta a istoriilor de vindecare ale lui Erikson se datoreaza convingerii absolute cu care erau prezentate fiind intr-adevar traite intr-un mod profound si miscator pentru insusi Erokson.

Multe cercetari recente despre felul in care nelinistea ( anxietatea, angoasa ) se manifesta atat in voce cat si in limbajul trupului demonstreaza capacitatea inconstienta de a separa adevarul de fals, chiar daca spiritul constient apparent accepta falsul. O data ce acestea se produc conflicte interioare se produc in individ care variaza intre a crede si a nu crede . In cazul terapiei pacientii vin deja cu suficiente indoieli . Daca un terapeut construieste astfel metafore in care nici el nu crede , o anumita angoasa se va infiltra ( resimti) in felul sau de vorbire si in gesturi. Aceste manifestari ale angoasei vor fi primite de pacient ca niste mesaje ambigue care ar putea doar sa reduca credibilitatea asupra careia cuvintele terapeutului ar putea sa conteze la un nivel incosntient la pacient.De fapt, adevarul uman atinge un astfel de punct incat metafora inventata nu poate fi decta o parodie.

INTREB ARI , DUBIU , CONFUZI E, SI I NDICI V OC ALI IN INDUCTIA HIPNO TICA

E – Mary, ati fost deja in transa ?Mary ( M) – Nu cred. E – Nu credeti . Si nici nu v-ati gandit.( Vocea s-a indulcit simtitor ) . Bine ,si acum ( Pauza ).R – Erikson a introdus aici deliberat un anumit numar din remarcile sale hipnotice.Mai intai, sa puna intrebari in legatura cu experienta precedenta a transei in scopul de a-i aduce aminte de experienta sa si in acest fel sa faciliteze o alta stare asemanatoare.

Dupa aceea replica lui Erikson : “Nu va ganditi”? la raspunsul lui Mary. “Nu ma gandesc”. Exista adesea o mare prapastie intre modul in care ne vedem propriile experiente subiective si modul in care le vad altii. Marea majoritate dintre noi suntem in continuare in stari de inconstienta sau constienta .Marea majoritate dintre noi suntem in continuu in stari de incosntienta sau constienta, de indoiala, de confuzie, si conflict cu ceilalti vis a vis de aceste puncte de vedere.Cu acest raspuns neinsemnat :”Nu va ganditi” Erikson evoca si foloseste acesasta mare rezerva de dubii interne, inainte de a exprima cadrele de referinta ale lui Mary, in modul in care o stare alterata ar putea reveni la normal.

Fraza urmatoare a lui Erikson “ Si nici nu va veti gandi” este insa ambigua. Chiar daca pare a fi in concordanta cu punctul de vedere al lui Mary ea contine in acelasi timp o implicatie confuza care nu poate fi respinsa.Poate Erikson creeaza un dublu sens pe care il va folosi mai tarziu fara a demonstra experienta transei sale. Daca, spre exepmlu,Mary va nega ulterior faptul ca a experimentat transa, Erikson poate crea o dubla legatura constient / incosntient doar punandu-I intrebarea “Si dumneavoastra chiar nu v-ati gandit ca ati fost in transa ?” Intr-o atmosfera in care dubiul si confuzia sunt deja amestecate, acesata intrebare pune pe ganduri increderea spiritului constient in evaluarea propriei sale experiente.

De remarcat vocea scazuta a lui Erikson in momentul in care pronunta aceasta fraza.Faptul ca Erikson scadea vocea reprezinta pentru el un indice familiar legat de copilaria noastra,cand mama isi scadea vocea pentru a ne legana sau a ne adormi. Vocile par de asemenea scazute in viata de zi cu zi deoarece suntem preocupati de noi insine.

MISC AREA DE RIDIC ARE A MAINII CARE FACILIT EAZA INDUCTIA HIPNO TICA

M – Nu stiu daca tremurati voi sau tremor eu .Rasete.E – Va referiti la acest tremur ?M- Da , ma gandesc.( Restul frazei s-a pierdut in neant)

E- Dar nu trebuie sa va preocupe asa ceva.M – Nu E- Si cand credeti ca vi se vor inchide ochii?M- Nu stiu .E – Inainte sau dupa ce mana dumneavoastra va atinge fata ?M- Nu stiu.R – Erikson incearca o ridicare a mainii atingandu-i usor degetele si bratele lui Mary.Aceasta interactioneza cu spiritual ei incosntient dar indreapta spiritul ei copnstient spre ridicarea mainii. O data ce mana si bratul sunt ridicate intr-un mod aproape automatic, urmatoarea etapa este inchiderea ochilor.Erikson se foloseste aici de o intrebare cu sens dublu:” Cand credeti ca vi se vor inchide ochii …inainte sau dupa ce mana va atinge fata ?” El da astfel puternice sugestii directe intr-o maniera indirecta care se intensifica tacut: 1) ochii dumneavoastra se vor inchide (este vorba doar despre o chestiune de timp, inainte sau dupa) ; 2)mana dumneavoastra va atinge fata . Caracterul puternic direct al acestei sugestii este ascuns prin modul in care Erikson ii permite lui Mary sa aleaga in legatura cu acest subiect. ( Un coleg de-al lui Erikson, psihanalistul Lawrence Kublic, a numit acesata “ alegerea intamplatoare “)

Deja, in aceasta parte ego-ul constient al lui Mary este depasit in momentul in care ea zice , de trei ori la rand ;” Nu stiu”. Acest “a nu stii “ faciliteaza teama si determina o anumita receptivitate vis a vis de Erikson .

SUGE STI I DIRECTE P ENTR U A INCHIDE OCHII S I APR OFUND AREA TRANSE I

E – Si aceasta clipire a ochilor ( Pauza ). Inchideti ochii acum.Asta este. ( Pauza lunga ). Si inchideti ochii. ( Pauza).Ceea ce vreau sa faceti este sa intrati din ce in ce mai profound in transa si ( adresandu-va altui subiect) dumneavoastra sa faceti la fel.

SEL ECTIA SUBIECT ELOR PENTR U H IPNOZA PRIN OBSER VARE

“ O PRIVIRE CARE FACE TUR UL SALII.”

Acum, desigur, acesta le pune pe cele doua femei in picioare, la perete.Lucrurile devin din ce in ce mai grele pentru ele. Exista cazuri in care dvs aveti pacienti anxiosi, speriati, nesiguri si indecisi care intra in cabinetul dvs. si trebuie sa discutati cu ei. Scopul meu, conducand demonstratia in acest fel este de a va demonstra ca puteti sa le dati pacientilor ocazia de a raspunde doar dandu-le putina atentie. Si fixandu-le privirea si atentia veti putea sa le descoperiti anxietatile sin u trebuie sa va speriati daca mana dvs.tremura din cauza oboselii si ati putea sa le permiteti pacientilor sa interpreteze aceasta ca o parte a propriului lor comportament.

Si acum Mary intra din ce in ce mai profound in transa . Am vazut-o in timpul orei de cocktail si am fost foarte impresionat de ea . Si am fost de asemenea impresionat si de Joan( celalalt subiect). Stiti imi place adesea sa arunc o privire care face turul salii pentru ca daca o veti face veti vedea persoane care ii asculta pe altii, care inceraca sa inteleaga , care vor sa sesizeze o noua idée. Sunt persoanele care va lasa sa completati ceea ce sunteti pe cale de a spune , care isi prezinta propriile idei si apoi, din nou, le asculta pe ale voastre. Si am observat-o pe Mary, care era acolo, in cealalta camera si am fost impresionat de acesata reactivitate atenta vis a vis de persoanele cu care vorbea si apoi le asculta.Si privind-o pe Joan acolo, la masa, vorbind cu altii si ascultandu-I pe altii , m-am gandit ca ea avea o personalitate absolut incantatoare in capacitatea sa de a asculta, a privi, de a vedea si de a asculta.

Si in public se gaseste cineva care m-a impresionat in acelasi fel acum ceva timp si era absolute senzational sa vezi acea persoana din cauza capacitatii sale de a reactiona.Si anii care au trecut de cand am intalnit acea persoana mi-au lasat impresia de respect si admiratie.

CONSTR UIND P AS CU P AS UN F ENOMEN HI PNO TIC

Acum, daca ati obtinut un element de fenomen hipnotic , chiar daca e mic, trebuie sa il respectati serios deoarece constituie fundatia fenomenului hipnotic. Si o vedeti pe Mary care sta acolo si care manifesta un anumit grad de catalepsie si arata o mare parte de constiinta a ei. Ea n-a pierdut tot fiorul din ochi si nu stiu daca il va pierde pentru ca nu o cunosc destul de bine. Tot ce stiu este ca are un anumit grad de relaxare resimtit in picioare, in corpul sau, dar exista aici un anumit echilibru al corpului care este remarcabil.

IES IREA DIN TRANSA DUP A SUGE STIA FENOMENE LOR HIPNO TICE UL TERIO ARE

E- Stiu ca Joan se simte foarte confortabil aici. Si ma voi folosi de acest lucru pentru a stabili si alte stari. Dar de ce sa nu-I cer voie lui Mary sa respire profund? Puteti sa respirati profund Mary. Si astfel as vrea sa va treziti si sa va simtiti confortabil. ( Pauza).Si luati-va tot timpul de care aveti nevoie. Respirati profund si treziti-va simtindu-va confortabil, Mary.( Pauza lunga de aproape 20 de secunde ). Din ce in ce mai treaza, Mary.

RATIFI EREA TRANS EI SI APOI REIN TR AREA INTR-O TRANSA RELAXA TA

E- Asa este. Este o adevarata munca trezirea , nu?Va amintiti, mi-ati spus, cand am iesit din sala de cocktail ca nu ati fost niciodata in transa ?M- Da.E- Ce credeti despre capacitatea dvs.?M- Nu stiu .( Rasete)

E – Nu stiti?

M – Stiu ca sunt relaxata, dar nu pot sa va raspund.E – Nu puteti sa-mi raspundeti?M- Nu, dvs. m-ati intrebat , daca am fost in transa si am crezut ca nu am fost .E – Credeti ca ati fost in aceasta seara?M- Daca cred !E – Credeti ca sunteti in transa in acest moment?M – Este posibil …da …sunt relaxata. Ma simt mai usoara aici in fata lumii, si nu stiu din ce cauza.E – Si aceasta nu e un lucru bun? ( Rasete) Nu este publicul dezagreabil de privit?M- Nu , sunt adorabili.R – Cu remarca sa initiala “ Asta este” , urmata de intrebarea : “Totul este o munca pentru a reusi sa se trezeasca “, nu-I asa ? Erikson demonstreaza importanta fenomenului de ratificare al transei . Trezindu-se din transa , pacientii nu stiu exact daca au experimentat o stare diferita sau nu.Intrebarea lui Erikson focalizeaza atentia subiectului asupra sa si implica faptul ca va gasi evidente care ii vor permite sa recunoasca starea sa transformata .

Este dificil pentru studentii debutanti in hipnoza sa realizeze o corelatie intre spiritual constient care nu recunoaste propria sa experienta traita si transformata .Cultura nostra cotidiana nu ne intreaba nimic despre starile noastre interioare : in mod normal trebuie sa ne lasam deoparte toate gandurile daca suntem adormiti.Suntem intr-adevar ignorati de noi insine incat nu recunoastem tensiunile evidente si raporturile corporale prin care ne cream propriile boli psihosomatice.

Chiar si modul in care ne relaxam, ceea ce corepunde unei functii psihologice normale, si care se dezvolta natural este pierdut pentru multi dintre noi.

O transformare ulterioara a transei lasa locul unui val de ras al publicului pentru ca Mary a spus din nou ca “ nu stie “! Ea marturiseste faptul ca nu stie cele trei raspunsuri la cele trei intrebari successive ale lui Erikson, admitand in cele din urma ca e relaxata si toate acestea se intampla foarte lent cand reintra in transa. Erikson foloseste imediat faptul ca a recazut in transa prin remarca sa simpla si indirecta :”Nu este agreabil?” .Acum

Mary este in transa , cu ochii deschisi, acceptand sugestia lui Erikson ca “ publicul nu este dezagreabil de privit “.

CATALEPS IA.DISTINCT IA INTRE TRANSA A DEV AR ATA S I CEA FALSA

PRIN INDICI T ACTILI

E – Acum de ce credeti ca Joan sta in picioare altfel?M- (Raspuns pierdut in sala )E- Bine.(Erikson o atinge acum direct pe Joan), ea raspunde miscandu-si bratul urmand instructiunile date de indicii tactili.

Acum, fenomenul particular pe care Joan il arata este urmatorul: Joan accepta imediat sa coopereze cu mine.Ea isi va ridica mana excat cum ii spun eu. Ea arata miscarea cand ii spun eu, intrerupnad contactul , ea se lasa in jos atat cat ii spun eu. Dar sa luam o persoana care este treaza sau sa luam un student care este la medicina care este determinat sa mimeze o transa si sa-I cerem acestuia sa arate catalepsia:el o va face, dupa cum ne asteptam,atingandu-I usor mana , ea va continua sa coboare pana in dreptul coapsei, inca si inca.

Dar un moment dupa, ea va remarca ca va urmeaza indicatiile si altfel ii veti ridica cealalta mana si ea va ramane unde ati pus-o si acum are loc intr-adevar o catalepsie , pentru ca fenomenele hipnotice sunt fondate unele pe altele.R- Un rapsuns care mimeaza transa va interpreta contactul lui Erikson ca un indice pentru a lasa sa cada mana pana la copasa dintr-o singura miscare, rapida si regulate- cum facem noi in mod obisnuit zi de zi. Persoana care experimenteaza o transa adevarata, din contra , va considera contactul lui Erikson ca un indice al miscarii valabil atata timp cat exista contactul – nici mai mult , nici mai putin. Persoana in transa raspunde intr-o maniera exacta indicilor tactili ai lui Erikson. Falsifiactorul inceraca sa interpreteze modul in care ar trebui sa se miste dupa miscarile cotidiene mai mult decat dupa miscarile relative din transa.

RECUNO AST EREA TRANS EI – DIS PONONILI TATEA DE A RASPUNDE : O S UGES TIE P OST – H IPNO TIC A GEN ER ALA

PENTR U MAXIMIZAREA POTEN TIALIT ATIL OR IN VIA TA COTIDIAN A

E- Si daca o priviti pe Mary foarte atent veti observa pe fata ei o anumita rigiditate, un anumit reflex de clipire, o reactivitate imensa si un anumit interes pentru ceea ce zic eu.Apropo, eu vorbesc cu pubicul, stii , Mary? Si tu stii, nu-I asa ?M- DaE- Si asculti ce spun?M- Da E- Asta este. Si e bine ca asculti. Sis per ca puteti sa ma intelegeti si sper ca veti putua aplica ceea ce ati invatat in viata dumneavoastra de zi cu zi intr-o maniera utila.R- Erikson trece acum in revista indicii comportamentali folositi pentru a demonstra ca Mary a intrat in transa din nou, chiar daca acesta i-a cerut sa se trtezzeasca. Demonstrand ca ea se afla intr-o stare de receptivitate terapeutica, ii da o sugetie post – hipnotica generala , nu una specifica, pentru a invata “filozofia” si “psihologia” in viata sa proprie.Chiar daca o face direct , cu fraze introductive ca “Este bine sa acsculti” , Erikson da acelui moment , in felul acesta, o puternica sugestie post – hipnotica.

CATALE PSIA , SEM NAL AND PERS IST ENT A TRANSEI

Acum, am coborat mana lui Joan, dar nu am facut-o in acelasi fel.( Erikson face un gest rapid si brutal cu cealalta mana, aratand spre public) . Deci, ea este inca in catalepsa. Judecati dvs.persistenta unei stari de transa prin continuarea anumitor fenomene hipnotice , dar faceti-o cu usurinta. Si Joan, statea acolo, cu picioarele indoite si bratul sau este in catalepsa.

IES IREA DIN TRANSA SI RA TIFICAREA (CONFIRMA REA )

AMNEZ IA H IPNO TICA INAINTE DE A DEP ASI LIMIT ELE INV ATATE

E- Si acum , Joan , ati vrea sa respirati profound si sa va treziti lent.(Pauza). Este bine asa , buna ziua. Cum va simtiti in fata publicului ?J- Bine E- Nu tremurati?J- NuE- Ati fost in transa?J- Asta va spuneam E- Asta mi-ati spus.Ce s-a intamplat cat ati fost in transa ?J- Ati vorbit.E- Am vorbit .Despre ce ?J- Nu stiu.E- Ati fost atenta la mine , Joan?J-MmhE- Va amintiti de ceea vroiam sa va spun?J- DaE- Este dificil sa va amintiti?J- Nu stiu. Ascultam si in acelasi timp imi aminteam de tot ceea ce spuneati dar acum nu mai pot.E – Foarte bine spus, Joan si asta speram sa-mi spuneti.Si am pus intrebarile in asa fel incat sa vi se para ca raspunsurile dvs.sunt corecte si un pic nepoliticoase. Dar ele sunt pline de adevar si dau informatii. Da, m-ati ascultat si am inteles exact ce ati spus. Dar dupa cev-ati trezit pare sa existe un fel de distanta psihologica . Nu este asa? J- Mmh. Da R- A fost foarte bines pus, intr-adevar. Exista aici, in remarca lui Joandoua aspecte foarte importante: 1)”Ascultam si in acelasi timp imi aminteam de tot ceea ce spuneati” indica faptul ca primea tot ceea ce Erikson ii spunea cand era in transa ;2) totusi, ea il urma zicand:”Dar acum nu pot”. Ceea ce simnifica faptul ca

are acum o amnezie hipnotica; acestea sunt pastrate la un nivel inconstient, dar nu sunt diponibile pentru spiritual sau constient.

Este de fapt ceea ce face ca sugestia hipnotica sa fie eficace. Pacientii sunt jenati de limitele pe care le ating; ei si-au dezvoltat anumite categorii de gandire care ii inhiba in eforturile lor constiente de rezolvare a problemei. Depozitand sugestiile la un nivel inconstient, acesta are sansa de a rezolva problema fara sa fie folosite limitele spiritului constient. Amnezia hipnotica isi pune amprenta asupra sugestiei hipnotice in matricea creativitatii inconstiente.

Publicul, asemenea cititorului recunoaste modul in care intrebarile lui Erikson faciliteaza amnezia:”Va amintiti foarte bine ce aveam de spus?”, anuntat cu un ton subtil, de indoiala, corespondent al unei sugestii indirecte de a nu-si aminti si, “Este dificil sa mai reveniti”, demonstreaza faptul ca va fi o sarcina dificila. Astfel, majoritatea pacientilor experimenteaza o amnezie hipnotica, ratificand in acest fel propria lor experienta hipnotica, deoarece le este atrasa atentia si Erikson intareste amnezia cu intrebari indirecte si intentia sa nu este recunoscuta de subiect sau in acest caz de cea mai mare parte a profesionistilor prezenti in public.

APR OFUND AREA TRANSEI PR IN INTREB ARI:FOCALIZAREA S I DIMINU AREA DURERII

E- V-ar placea sa o priviti pe Mary in acest moment? Observati-I acum fata lui Mary, Joan. Este bine, Mary. Si cum stiti cand veti intra in transa, Mary?M- Ascult ce spuneti. Respir profound, asa cum mi-ati sugerat.E- Respirati profun. Altceva mai faceti?M- Inchid ochiiE- Inchideti ochii.M- Ma destindE- Dar acum, daca vorbesc si daca ma priviti si ascultati ce spun, veti vedea ca intrati in transafara sa respirati profound ( vocea scazuta) . Si poate ne puteti spune ce faceti.Nu stiu daca puteti, dar eu ma voi adresa publicului. Si asccultandu-ma veti putea intelege si mai tarziu imi veti spune daca am sau nu dreptate.

In timp ce statea acolo ascultandu-ma cu ochii decshisi si fara sa respire profound putem observa o anumita imobilitate pe fata sa; exista acea miscare preliminara a ochilor care face turul salii si se opreste asupra mea. Si in timp ce aceasta ma priveste fix, se poate observa pierderea reactivitatii pentru toata sala si pare ca acesata a uitat de mana, de picioare, de umerii ei.R- Cand am lasat-o pe Mary, cu cateva paragrafe mai sus, aceasta era intr-o transa usoara , primind sugestia post- hipnotica a lui Erikson. Erikson aprofundeaza acum aceasta transa usoara care faciliteaza indirect inductia transei: “Si acum stiti in ce moment intrati in transa, Mary?”Ea poate sa raspunda la aceasta intrebare permitandu-le amintirilor senzoriale din transele precedente sa fie reactive. Atata timp cat acestea sunt reactive, transa se aprofundeaza. Erikson trece astfel in revista , pentru public, observatiile care pot fi facute inainte de a recunoaste comportamentul transei si focalizarea atentiei.

TIMPUL S I I ESIREA DIN TRANSATONUS MU SCUL AR SI ORI ENT ARE CORPOR ALA:DIMINU AREA A TEN TIE I IN TIM PUL SOMNUL UI

E- Si acum inchideti ochii si respirati profound si apoi treziti-va si incercati sa va aduceti aminte ce am spus.

Ea a facut acest lucru intr-o maniera remarcabila: este un lucru pe care trebuie sa-l studiati in laborator. Cat timp ii trebuie unui individ sa se trezeasca din transa ? Acum Mary poseda propriul sau sens asupra timpului. Trebuie considerat ca ea are sensul timpului in raport cu iesirea din transa. Si daca priviti cu atentie veti putea observa alterarea tonusului muscular si daca nu as fi in fata publicului, as fi tentat sa-l exploatez. Dar daca o persoana isi ia un anumit timp pentru a se trezi, atunci trebuie sa realizati ca anumite persoane isi iau un anumit timp pentru a dezvolta o transa.E- Inca putin Mary, si va veti trezi. Este bine.

Acum , isi misca usor corpul, avand o usoara tendinta sa se onduleze in raport cu peretele. Si ea se reorienteaza in raport cu umerii.E- Si acum incet, decshideti-va ochii trezindu-va de tot.Este bine, este bine. Acum spuneti-mi daca am avut o atitudine potrivita cand v-am descris comportamentul.M- Cred ca ati facut-o bine, pentru ca am fost atenta .E- Credeti ca a fost bine.M- Da si nu tin cont de lumea din jurul meu.E- Nu tineti cont de lumea din jurul dvs. dar totusi sunteti constienta de faptul ca erati cu spatele la perete.M-Da, da.E- De ce ?M- De ce ? Ei bine, mi-ati atras atentia , dar cu aceasta coafura pe care o am nu simt simt si cea mai mica miscare .( Rasete)E- Dar spuneti-mi.M- Nu mi-am dat seama de aceasta decat in momentul in care ati mentinat-o si atunci am realizat.E – Bine, dar de ce v-ati dat seama prima oara, de pozitia umerilor sau a parului in raport cu peretele?M- A parului.E- Si apoi umerii dvs.M- Si apoi umerii mei.E- Si apoi figura dvs.M- Si apoi figura mea.E- Si figura dvs. Ceea ce vrea sa zica ca sunteti mai mult sau mai putin relaxata.M- Da.E- Si cu care picior ati venit prima oara in contact?M- Cred ca a fost piciorul drept.E- Credeti ca a fost dreptul deoarece nu ati fost in contact cu ele pe rand, nu? M- Nu stiu. Nu m-am gandit la asta .E- Nu v-ati gandit. Bine, ganditi-va un pic. Aveti picioare, da ?M- (Pauza). Da , am picioare. (Rasete )E. Da, asta este. Aveti picioare. Doua. (Inca se aud rasete). Acum, cum ati invatat dvs.sa intrati in transa ?

M- Ei bine, este dificil, pentru ca in transa ma asteptam sa dorm. Dar nu sunt adormita, stiu ce spuneti si sunt pe cale de a ma trezi.E- Dar nu tineti cont de public.M- Pentru ca sunt atenta la ce spuneti dvs.E- Cu alte cuvinte, v-am captat atentia.R- Timpul alocat inductiei transei si trezitului din transa este bine ilustrat in aceasta parte .Erikson crede ca studentii la hipnoza ar trebui sa-si mareasca sensibilitatea inter-personala observand particularitatile pacientilor si ale subiectilor aflati in hipnoza, la intrarea si la iesirea din transa.Observarea caracterelor personale ar putea sa faciliteze intelegerea psiho- dinamica a comportamentelor pacientilor si astfel sa faciliteze munca ulterioara a transei.

Chiar intr-o intalnire non-hipnotica sau in evenimentele din viata cotidiana, terapeutul va invata sa observe semnele de comportament la o persoana care intra intr-o transa normala.

In aceste momente marea majoritate dintre noi primim mult din conditia noastra inconstienta in timp ce noi suntem in contact cu lumea inconjuratoare raspunzandu-I intr-o maniera semi-automatica. Ni se intampla adesea sa avem amnezii in legatura cu perioadele transei o zi intreaga si de aceea nu putem intelege cum am facut sau am zis acel lucru. Acest factor apare ca unul important pentru intelegerea relatiilor inter-personale. Pacientii, profesorii si studentii, barbatii si femeile ar putea sa-si dezvolte spiritul interactionist cu ajutorul unei atentii mai mari unul pentru altul. Deoarece invatam sa ne folosim de transa comuna in scopuri convenabile, din aceasta poate rezulta o intelegere mutuala.

FOCALIZAREA A TENT IEI I N VEDEREA TRANS EI

E- Spuneti-mi Jean, sunteti treaza sau sunteti in transa ?J- Ei bine, cred ca sunt treaza, ma simt treaza.E – Credeti ca sunteti treaza, va simtiti ca si cum ati fi treaza.Spuneti-mi credeti ca Mary este treaza?J- Da.

E- De ce credeti ca este treaza ?J- Ei bine, are aerul de a fi treaza.E- Ohh! Acum priviti-o si spuneti-mi in ce moment va adormi Mary. O faceti. (Rasete). Acum o veti privi pe Mary si imi veti spune in ce moment va adormi pentru ca o va face. (Pauza).Puteti sa faceti clipind din ochiul drept. Sau puteti sa ma anuntati dand din cap in sus si in jos. Acum continuati sa o observati pana cand va dati seama ca doarme.

Ii dau aici lui Joan o sarcina foarte dificila. Joan a fost totusi in transa si mai devreme sau mai tarziu va sti sa aprecieze momentul in care Mary va intra in transa. Si in mod deliberat am facut ceva – va voi povesti mai tarziu.E- Mary este in transa , Joan?J- Nu cred ca este complet.E- Nu credeti ca este in totalitate. Dar dvs?J- Eu sunt in transa ?E- Da. Sunteti in transa ? (Pauza)J- Nu stiu.E- Nu stiti.

Acum ceea ce am creat este o situatie in care Joan era fortata sa foloseasca invataturile dobandite la un nivel inconstient. Ce facea ea? Ea incerca sa restabileasca situatia in care a desprins aceste invataturi ; deci ea avea tendinta sa intre in transa fara sa-si dea seama. Ea nu are obiectii, nu refuza, este perfect de accord cu aceasta situatie. Si cine este persoana importanta in acesta situatie? Pentru Mary, este Mary. Pentru Joan, este Joan. Si Joan o poate privi pe Mary, dar Joan va experimenta propriile sale senzatii si Mary isi va experimenta senzatiile. Si ambele vor stabili un raport cu mine si vor reactiona.

Acum care e importanta acestui tip de tehnica? Aveti intr-adevar nevoie de o tehnica de inductie logica , lunga si prelungita. Unul dintre studentii mei in medicina este present in public, el poate sa-si aduca aminte de vremea in care foloseau mult timp in tehnicile “prelungite”.

Dar cu ajutorul experientei si al curiozitatii pentru functionarea spiritului, am inteles ca este necesara putina tehnica, daca sunteti gata sa utilizati atentia pacientului dvs.

Aveti nevoie sa o focalizati si sa o mentineti exact cum face o fetita de 2 ani care primeste o jucarie si se intreaba:” Cum poate sa ajunga la mama aceata jucarie?” – aceasta idée simpla, foarte simpla. Si dvs.aveti o idée simpla vis a vis de un scop, incercand sa munciti pentru binele pacientilor dvs.,stiind ca nu sunteti judecatorul suprem, stiind ca nu sunteti constient de potentialitatile pacientilor dvs., dar stiind ca acestia trebuie sa faca toate eforturile posibile pentru a-si atinge anumite scopuri si a fi satisfacuti de realizarile lor in limita posibilitatilor.E- Si asa este, nu-I asa Mary? Eu vorbesc cu publicul ,Joan?J- Da.E- Asta este. Si ai uitat de public,nu?J- Da.E- Da, este foarte usor, nu?M- Da este cazul.E- Mi-ar placea sa deveniti interesata de toate lucrurile pe care dvs, atat ca persoana, le puteti face cand va veti folosi de invataturile psihologice desprinse. As vrea sa va respectati ca fiinta umana, cu anumite calitati si defecte , ca noi toti de altfel. Si acelasi lucru e valabil si pentru dvs. Joan. As vrea ca amandoua sa inchideti ochii. Mary, inchideti ochii si respirati profund. Inchideti ochii, Joan si respirati profund. Si veti simti un mare confort. Si acum respirati profund si treziti-va complet, odihnita si revigorata.(Pauza) . Buna ziua!R- In aceasta parte, Erikson ilustreaza psihodinamica intrarii intr-o stare de constienta alterata fara sa-si dea seama. Nu este important ca tehnica de inductie a transei intr-un scop terapeutic, ci ca forta psihodinamica profunda a vietii cotidiene, o forta de care doar noi suntem constienti.

Atitudinile si asteptarile unui terapeut sunt rezumate cu precizie in partea “italica” si suntem avertizati de necesitatea de a recunoaste limitele nostre in intelegerea potentialitatilor pacientului. Individualitatea si defectele fiecarui pacient trtebuie sa fie recunoscute. Nu este posibil pentru sa obtina acelasi nivel de abilitate hipnotica, dar posedam fiecare un set de potentialitati pe care avem nevoie sa le descoperim prin exploatarea continua a firii nostre. Inconstientul este insa un mai mare rezervor de intelepciune in comparatie cu spiritul constient

si daca inconstientul pune restrictii in realizarea hipnozei, trebuie sa le respectam chiar daca incercam sa intelegem mai bine motivele.

A DOU A CONFERINT AMODIFICA REA PRIN HI PNOZA A ORI ENT ARII LA

REALI TATE:UTIL IZAREA TERAPEUT ICA

In masura in care este vorba de un grup de practicanti cu multa experienta, ar fi oportun sa ne axam exact asupra hipnozei si asupra a ceea ce fac practicantii cu pacientii lor. Hipnoza se deruleaza in interiorul pacientului. Pacientul da raspunsuri numai la stimuli provocati de dumneavoastra. Ii puteti spune unui pacient sa ramana treaz sau sa intre intr-o stare profunda. Puteti sa-I spuneti sa adoarma, sa doarma profund sau sis a intre in acelais gen de transa. Cu alte cuvinte, transa hipnotica este ceva care se deruleaza in interiorul pacientului. Este vorna de un proces de comportament in care pacientii isi modifica relatiile cu mediul inconjurator ; ei isi modifica relatiile cu dvs. si cu tot ceea ce ii inconjoara.

Pacientul asezat intr-un fotoliu la un dentist modifica relatia sa cu realitatea exterioara – cu fereastra, cu fotoliul, cu mobila . Toate aceste elemente isi pierd din importanta. Nu este decat un lucru important pentru acest pacient din fotoliu, si anume gura sa . Pacientul este atent la gura sa si la ceea ce face dentistul. Dar pacientul poarta aceasta atentie intr-o maniera limitata. Acesta nu simte lucrurile nepertinente pentru o situatie imediata.

Pacientul raspunde timid, dar el poate sa invete sa-si modifice obiceiurile; dar in orice caz el uita pentru moment lucrurile care ii guverneaza viata cotidiana.Spre exemplu, fiecare dintre noi este acum pe deplin constient ; nici unul dintre voi nu este in transa ; si fiecare dintre voi este constient de faptul ca eu stau la aceasta masa. Sunteti constient de faptul ca Dr.Steigart este aici, ca este o persoana care vorbeste aici , ca sunt lampi in camera.

Nu aveti nevoie de aceste orientari generale asupra realitatii pentru a ma asculta sau pentru a va forma propriul modde gandire . Dvs. ati fost formati si conditionati biologic sa verificati mediul inconjurator de langa dvs. , sa priviti in jurul dvs, sa descoperiti unde sunteti, ce faceti, cine altcineva e prezent , sa reafirmati ca sunteti prezenti la o conferinta. Asta e important in viata nostra de zi cu zi.

In hipnoza, pacientul se orienteaza in mod diferit asupra realitatii. El poate sa aib ao perceptie globala si comprehensiva a situatiei, o poate recunoaste si intelege atat cat este necesar. Si orientandu-se asupra acestei realitati inconjuratoare, el o poate uita in intregime pana ce intervine o modificare majora a realitatii inconjuratoare. Subiectul hypnotic nu recunoaste decat modificarile majore.

ORI ENT AREA HIPNO TICA S I ORIEN TAREA LA REALIT ATE IN OBSTRET IC A

Din acest motiv este important ca atentia sa indreptata asupra a ceea ce pacientul considera ca fiind pertinent. Pentru un pacient care se afla la ginecologie, este putin important numarul infirmierilor prezenti in sala, numarul medicilor prezenti. Pentru el nu este importanta decat situatia in care se afla si sensul acesteia.

Acum , aceasta orientare a subiectului hipnotic este foarte importanta daca veti utiliza hipnoza cu succes. Care este orientarea unei femei insarcinate aflata pe masa de nastere ? Ei bine, tot ceea ce are nevoie sa stie este ca va avea un copil. Dar ce se intampla cand pacientul aflat in sala de ginecologie se gandeste ca nasterea se va derula de la talie in jos? Daca nasterea se va derula de la talie in jos, aceasta inseamna ca membrele picioarelor sale pana la talpa piciorului sunt indoite.Daca ginecologul bate din greseala pe genunchi sau pe picioare, pacientul va fi perturbat.

Cred ca trebuie sa cunoasteti ce tip de orientare are pacientul .Daca sunteti ginecolog, dati-I pacientului dvs.de inteles ca trebuie sa se concentreze numai asupra bazinului; ca

procesul de nastere este legat de cunoasterea si abilitatea , de interesul si dexteritatea ginecologului.

Adedsea, situatia hipnotica se deterioreaza pentru ca orientarea la realitatea pacientului nu este destul de clara. Trebuie sa-I spuneti pacientului, direct sau indirect ca tot ceea ce se intampla in sala de nastere constituie o parte legitima a procesului de nastere. Daca pacientul intelege asta, ginecologul are abilitatea de a face tot ceee ce gaseste oportun fara a perturba pacientul.

INDU CTIA TRANS EI PRIN U TILI ZA REA AMINTIRIL OR, IDEIL OR S I CONCEPTE LOR:

AMINT IRI SI E LIBERA REA DURERII

Am insistat asupra importantei intelegerii realitatii pentru a usura munca hipnotica. Daca doriti sa utilizati hipnoza in medicina sau intr-o experienta psihologica trebuie sa fiti constient de ceea ce doreste pacientul dvs. cu adevarat. O mare parte dintre experimentele facute in laboratoarele de psihologie au esuat deoarece experimentatorul nu stia exact orientarea pacientului sau. Chiar daca suntem in stare de trezire sau in transa, tindem sa definim realitatea dupa cum o intelegem.

Ca dentist, trebuie sa definiti aceasta situatie a realitatii pentru pacient raportat la modul in care pacientul se intereseaza si acorda o atentie importanta doar lucrurilor care sunt importante. Cum puteti sa faceti aceasta? Cateodata o faceti cerandu-i pacientului sa-si imagineze ca se duce la plaja si ca petrece o dupa-amiaza agreabila lasandu-si capul in urma in cabinet. Psihologic, ati orientat pacientul , ca si persoaan sa , spre plaja. Este ceva sigur, este la distanta de cabinet: tot ceea ce se intampla astfel in cabinet este in raport cu corpul sau lasat in urma. Ati limitat astfel orientarea corporala a pacientului si v-ati indeplinit si sarcina de serviciu.

Acum, aceasta orientare este spontana din partea pacientului , ea este inconstienta in sensul in care nu este premeditata. Mai exact, trebuie sa descoperiti asteptarile si caracteristicile acesteia. Cu cat descoperiti mai repede aceasta

orientare specifica a realitatii cu atat veti reusi mai repede sa realizati o stare de transa; veti obtine mai usor de la pacient raspunsuri hipnotice si comportamentul care este essential in profesia dvs.

Invatam inca de cand suntem copii sa folosim realitatea intr-un anumit scop. Dar la nivel incosntient suntem constransi de realitatea concreta. Daca priviti un pahar de apa cand sunteti intr-o stare de veghe obsnuita, veti dori sa vedeti un pahar de apa real, veti dori sa-I vedeti pozitia, sa vedeti cantitatea de apa din pahar si asa mai departe. Intr-o stare de incosntienta obisnuita sunteti foarte dependent de realitatea concreta.

In transa, puteti sa priviti paharul cu apa intr-un loc précis ( Erikson desemneaza un spatiu gol unde sunt pahare cu apa adevarate) si sa-I substituiti paharului real o memorie vizuala sau un concept despre ceea ce este un pahar de apa. Dvs. faceti aceasta substituire de memorie a locului paharului de apa exact in acelasi fel in care va folositi de amintirile si conceptele din vise.

O data sesizata tendinta inconstientului de a amesteca memoriile si ideile asupra conceptelor cu realitatea concreta, este mai usor pentru dvs. sa le puneti intrebari subiectilor dvs. in timpul hipnozei. Ii veti cere pacientului sa substituie unei stari de durere memorarea unei senzati placute, pentru ca in incosntient se pastreaza amintirea unei senzatii placute . Tot ceea ce vreti sa faceti dvs. este sa-I distrageti atentia pacientului dvs. de la o stare de durere si sa –l dirijati spre una de confort care se gaseste in spiritul inconstient.

Veti vedea, pacientul insusi face toata munca. Dvs.puteti doar sa-I oferiti un stimul de plecare. Ca si in cazul curselor, startul este dat de impuscatura, dar cel care alearga castiga cursa. A trage un foc de arma semnifica debutul cursei; aceasta nu intra in procesul propriu-zis al cursei. Si cu hipnoza este acelasi lucru. Ceea ce zice terapeutul este ca si cum ai trage un foc de arma. Pacientul trebuie sa faca toata cursa singur si o poate face doar in acord cu propriul sau fel de a intelege situatia.

Cum se dezvolta in individ o stare de transa? Multi doctori vor ca un pacient sa se destinda. Este o idée buna, dar poate fi si o idée proasta pentru anumiti pacienti. Ma gandesc la un pacient

care sufera de dureri mari. Ii spuneti sa se destinda, dar sufera de durere mare si tot ceea ce il inconjoara ii sugereaza o tensiune externa , anxietate si sensibilitate la durere. Si ii spuneti sa se destinda. Acestea sunt absurditati, deoarece nu va ganditi la reprezinta hipnoza pentru acel pacient. Apropierea unui pacient care sufera de dureri extreme nu sugereaza ca ar putea sa se simta mai bine, mai confortabil. Ii spun pacientului ca intr-adevar acesta sufera de durere, ca asta ii face intr-adevar rau dar ca poate sa nu acorde atentie acestei dureri.

Daca este vorba de o durere la brat incerc sa-l fac pe acesta constient de starea sa si o data ce o fac ii focalizez atentia asupra bratului. Acolo vreau sa-I fie indrepatata si atentia.Vreau ca acest pacient care sufera sa uite de sala, de ornamentele din ea. Vreau ca acesta sa devina constient de bratul sau si o data ce va fi constient va fi in stare sa –si aminteasca ca aceasta durere este diferita de sentimentul precedent de confort referitor la bratul sau.Astfel, am acum un pacient care se gandeste si la confort si la durere. Stie ca nu ma indoiesc de durerea sa . Pun accent pe aceasta sis tie ca o respect.

Astfel, cand ii aduc aminte de senzatia de confort in lovul in care el simte durerea , este tentat sa se gandeasca la ceea ce ii spun eu. Astfel, el va stabili in el-insusi aceasta realitate mentala si abstracta de confort din bratul sau.

Din momentul in care introduceti amintiri legate de confort si liniste intr-o situatie dureroasa, durerea incepe sa se diminueze pentru ca aveti doar o cantitate limitata. Puteti sa va indreptati toata atentia spre durere sau puteti sa va indreptati atentia spre amintirilie placute. Puteti astfel sa va indreptati progresiv atentia spre confort si mai putin spre durere.

UTILI ZA REA COMPOR TAMENTUL UI P ACIENTUL UICOPIL UL HI PERA CTIV

Trebuie sa va ganditi la modul in care pacientul simte, gandeste si-si traieste emotiile in relatiile cu realitatea corpului sau si cu relatia experintelor sale corporale din acel moment. In dimineata asta a intrat in cabinetul meu un copil care s-a aratat

necooperant. Primul lucru pe care l-am realizat la acest copil a fost tendinta sa de a fugi in toate sensurile; nu a vrut sa coopereze cu mine.

Cred ca este preferabil ca acest copil sa continue sa manifeste aceasta activitate. Cum ar trebui sa lucreze cu mine?

Ii spun :”Alearga spre aceasta usa ; alearga de colo-colo si aleraga spre usa aceea; spre aceasta usa si iar spre usa aceea.”

Fara sa inteleaga, copilul o face,asteptand sa-I spun in ce parte sa alerge. Daca acesta incepe sa se lupte cu mine (Erikson mimeaza miscarea de respingere) ii pot explica acum modul in care acum el impinge cu mana sa dreapta, iar apoi cu cea stanga. Cu alte cuvinte, terapeutul invata sa foloseasca orientarile personale ale pacientilor care le permit sa reactioneze astfel.

CE E STE CO MPOR TAMEN TUL HIPNO TIC?CEL E TREI S TARI DE FURIE ALE DOMNISO AREI “O”

HIPNOZA SP ONT ANA SI REGRE SIA IN V ARSTA

Hipnoza nu survine datorita unei metode traditionale si rituale. Unii pot sa induca in mod spontan o stare de hipnoza daca ii dati ocazia. Acest tip de hipnoza spontan s-a manifestat in timpul primului seminar tinut in S.U.A si consacrat hipnozei, seminar condus de Clark L.Huell la Universitatea Winsconsin in septembrie 1923. Dr. Huell care a devenit ulterior presedintele Asociatiei Psihologice Americane, mi-a spus ca daca imi petrec vara experimentand o munca de laborator despre hipnoza si daca fac un raport , el va conduce un seminar. Am acceptat.

Unul dintre membrii seminarului a fost domnisoara “O” .Ne-am intalnit si ea mi-a vorbit un pic de mediul sau familial. A fost singura la parinti si rasfatata. Ea avea un comportament diferit :trebuia sa aiba ultimul cuvant de spus. Modul sau de a spune intotdeauna ultinul cuvant era urmatorul: intra la ea in camera, dadea din picioare pana cand se intalnea cu mama sa,punea intrebari, isi facea numarul de furie , se trantea in pat si incepea sa planga. O experienta lunga si o practica indelungata i-au demontrat domnisoarei “O “ ca ea putea, in felul acesta, sa-si influenteze si sa-si dirijeze parintii.

Am intrebat-o pe d-soara O daca acccepta ca grupul seminarului sa afle toate acestea si ea nu a ezitat.

Acest seminat despre hipnoza urmarea tocmai comportamentul uman. Intrebarile puse erau urmatoarele: ce constituie comportamentul hipnotic? Care sunt regulile puse in joc? Cum intervine hipnoza ? Ce se intampla cand faceti aceasta? Pentru a obtine acste raspunsuri am propus urmatorul experiment.

Am remarcat ca sala unde se tinea seminarul era in fata scarii si ca aveam o masa frumoasa. I-am propus domnisoarei O sa coboare la parter, sa se indrepte spre usa laterala , sa o lase deschisa, sa iasa, sa o inchida si apoi sa o deschida.

Ea trebuia sa intre apoi, sa bata din picioare, sa urce scara fugind, sa intre in sala seminarului, sa tranteasca usa dupa ea si sa vina la masa unde ii era locul. Ceea ce ne interesa din toate acestea este ceea ce se petrecea cand d-soara O avea accesul de furie in copilarie.

Acum, aceasta era inteligenta si avea un spirit stiintific, ea accepta voluntar experienta. Ea a coborat, a iesit pe usa laterala, a reflectat la intrare a ras ea insesi, a intrat, a aruncat o privire pe culoar pentru a vedea daca ceilalti studenti erau prezenti, a batut din picioare, a inchis usa trantind-o, s-a aruncat in scaunul sau, si-a pus capul intre brate si a izbucnit in plans.

Dupa ce a plans cateva minute( in timpul carora grupul a ramas siderat pentru a mai face ceva ) d-soara O si-a revenit si, curios ea s-a intors spre mine pentru a critica sugestia pe care i-am dat-o . Ea s-a lansat astfel intr-o tirada, denuntand intreg grupul de seminar . A fost cea frumoasa manifestare de furie necontrolata pe care am putut s-o vad.

In sfarsit, ea s-a calmat si a spus: “Sunt furiosa” Si ea este la fel de surprinsa ca si noi.

Am discutat din nou despre aceasta si unul dintre noi a intrebat-o pe d-soara O “Cand ati inceput sa va enervati?”

Ea a raspuns:”Nu-mi amintesc”. Apoi i-am sugerat :”De ce nu incercati sa realizati cand ati inceput sa va enervati?”

Astfel, d-soara O a inceput sa rememoreze scena si a coborat.A doua oara cand a intrat in sala , ea a trantit usa,s-a

aruncat in scaun , a repetat intreaga scena , m-a injurta, a injurta tot grupul si in aceeasi stare a spus:”M-am enervat din nou”.

Am intrebat-o “Unde ati inceput sa va enervati”?Ea a rapsuns ;”Mi-am pus aceasta intrebare cand am

inceput sa cobor. Am inceput sa ma enervez cand am ajuns la jumatatea scarii, dar nu-mi aducaminte nimic dupa acest loc.”

I-am sugerat :”Sa presupunem ca ati coborat si incepeti toate acestea din nou.”

Spre marea nosatra surpriza a spus:”Ei bine, nu m-am gandit ca am coborat toata scara .”

Si s-a ridicat, s-a dus sa deschida usa zicand: “Ei bine, nu e nevoie sa cobor.”

A inchis usa, s-a trantit din nou in scaun si a intrat in al treilea acces de furie.

Vorbim de regresie. Vorbim de restabilirea modelului de reactii anterioare. Este vorba aici de banalul seminar de doctorat in care intrebam o persoana serioasa daca este capabila sa restabileasca un proces de reactie anterioara. Am avut alte experiente cu diverse persoane pe care le-am intrebat daca pot face acest gen de lucruri si am descoperit ca unele dintre ele pot sa retraiasca o scena din experientele trecute in care nu au control asupra comportamentului lor.

Acum, care este legatura a toate acestea cu hipnoza ? Utilizati hipnoza in acelasi fel.

STARILE CONST IINT EI AL TERA TE IN HI PNOZA SI INTR OSPECTI E

EXPERI ENT A IN TROSPECT IEI

Am facut un lat experiment pentru a afla ce gen de comportament intra in aceasta hipnoza. Am organizat una cu studentii ingineri si studentii in agricultura in limba engleza. La acea vreme, eram student la medicina si nu aveam nici o experienta particulara, astfel am organizat experimental ca un proces de cercetare prin care cineva crede ceva. Le-am explicat subiectilor ca vreau ca acestia sa se poarte normal pentru o experienta in departmental de psihologie. Doua zeci de studenti,

barbati si femei, s-au comportat normal. Acum, experimental se deruleaza astfel. In primul rand, le-am explicat subiectilor despre ce este vorba.

Avem acest scaun . Este un scaun confortabil . Va cer sa va asezati confortabil cu mainile sub coapse. Va cer sa va ganditi la procesul care ar fi posibil (daca ati fi pe cale sa va pierdeti mana stanga sau dreapta) pentru a atinge acest cos de fructe imaginar pe aceasta masa imaginara, pentru a zari un mar imaginar si a-l pune pe masa in fata dvs.

Gandindu-va la aceste lucruri, veti incepe sa ziceti:” Mana mea este sub coapsa. Pentru a observa un mar acolo, trebuie sa ridic mana, ceae ce inseamna ca trebuiea sa o ridic, ceea ce inseamna ca trebuie sa-mi ridic bartele, ceea ce inseamna ca ar trebui sa simt marul cu varful degetelor. Puteti sa reflectati voi insiva la acest proces.

Subiectii au simtit acest lucru. Au parcurs in minte procesele mentale corespondente faptului de a-si vedea bratele ca se ridica, ca mainile lor avanseaza spre masa in fata lor, ca vad intr-adevar marul.

“Care sunt toate gandurile care va napadesc?” Care este importanta atentiei pe care o dati aromei marului? Pana la ce punct puteti sa remarcati ca este rosu?

Un anumit numar de subiecti au incercat sa faca vizualizarea, dar dupa cateva minute de effort au declarat ca sarcina este imposibila si erau dezgustati. Altii au incercat cu tenacitate, dar au continuat sa intrebe instructiunile. Le-am spus acestor subiecti ca erau importante gandurile lor, nu ale mele.

Alti subiecti au inceput sa gandeasca. Ati fi putut vedea ca erau interesati de ceea ce faceau pana ce dintr-o data, intr-o reactie de soc, au auzit ceva de genul:” Incep sa ma simt straniu. Ma simt intr-adevar straniu. Nu pot sa mai continui. Si au plecat”.

Erau si alti subiecti care nu au fost jenati de aceasta senzatie de pesimism “straniu” si au parcurs procesul mental de a zari marul si de a-l pune pe masa. Acum, fiecare dintre subiecti care traversa procesul mental, etapa cu etapa, pentru a zari marul si a-l pune pe masa, se simtea straniu. Aceasta senzatie stranie corespundea pierderii orientarii cu realitatea externa si stabilirea unei realitati conceptuale astracte. Totusi, cuvintele

“hipnoza “si “sugestie” n-au fost pronuntate. Tot ce ma intereseaza este procesul de gandire si intelegere pe care il traverseaza pentru a –si imagina ca zaresc un mar si il pun in fata lor pe masa.

Mai tarziu, am cautat toti studentii care au spus ca au avut reactii de soc si s-au plans ca s-au simtit “straniu” si au zis “Nu pot sa continui”.Le-am zis ca sunt interesat de hipnoza si i-am intrebat daca vor sa participle la o inductie hipnotoca. Am semnalat faptul ca sentimental de “bizar” pe care l-au resimtit in experienta de introspectie era exact acelasi din transa hipnotica. Cu alte cuvinte, subiectii au recunoscut orientarea care exista intre hipnoza si intre multe sarcini hipnotice.

Cred ca aceasta tema de orientare la realitate va juca un rol semnificativ in metodele privind spatiul. Cred ca astronautii descopera intai, in spatiu, ca pierderea gravitatii este o experienta interesanta , sramanta si agreabila. Dar ce fac ei fiindca in gravitatea normala isi pierd senzatia de a sta pe ceva? Ei pierd multe elemente de orientare si nu mai stiu sa-si orienteze corpul. Este exact acelasi lucru pe care il faceti cu subiectii in hipnoza. Le pastrati orientarea in realitate, exact cum am facut cu subiectii din “Laboratoarele medicale.” Acesti subiecti, asezati pe scaunele lor , s-au simtit foarte perturbati, nestiind daca stau asezati pe scaune pe pamant, pe plafon sau pe perete. Si-au orientat sensul de orientare spatiala.

TRANSE LEJ ERE SI PR OFUNDE S IMUL TANECALL OSITE S PE T ERMIN ATIILE N ERVOASE ALE DURERII

Orientarea la realitate a pacientului dvs. va permite sa va ocupati de anxietatile lui, si de desprinderile lase musculare. Daca veti intelege ce tip de orientare la realitate are pacientul va va ajuta foarte mult in munca dvs. De indata ce veti recunoaste orienatarea pacientului, veti putea sa stabiliti situatia terapeutica. Va voi da un exemplu.

Acum ceva timp, un medic californian ingrijea o femeie care suferea de dureri cronice. El consultase numerosi colegi inainte de a ma intreba apropos de acest caz. Femeia se plangea de

dureri, insa toate examenele medicale si neurologice indicau lipsa fundamentelor organice si a vreunei boli. Totusi, el nu avea nici un dubiu asupra comportamentului general al femeii: aceasta suferea de dureri cronice.

Ce aveti de facut cu acest tip de pacient? Hipnoza a fost utulizata fara succes. Femeia avea putina sau nu avea deloc incredere in hipnoza asa cum o intelegea ea. Inainte sa intre in biroul meu, ea a vrut sa stie daca am folosit hipnoza in cazul ei. Am recunoscut imediat intrebarea ca pe una ostila si plina de reticenta. Raspunsul meu a fost: Nu utilizam decat ceea ce este necesar.

Cu alte cuvinte, insistand pe faptul ca nu as utilize nimic din ceea c ear fi neaparat necesar , i-am spus ca orice voi face, va fi pertinent.

Care este profunzimea transei pe care o puteti induce la cineva care priveste atent la tot ceea ce fac ? M-am gandit sa imnduc o transa lejera astfel ca pacienta sa nu-si dea seama ca folosesc hipnoza. Astfel, am facut in asa fel incat sa intensific durerea in solduri, de-a lungul nervului sau sciatic; i-am cerut sa-mi acorde toata atentia; am intrebat-o daca este constienta de aceasta durere. Si i-am explicat astfel:

“Dvs. simtiti aceasta durere de mult timp si o urati tocmai din cauza ca preferati sa o ignorati. Dar eu vreau sa cunosc fiecare atribut al acestei dureri. Si doresc ca aceasta durere sa devina din ce in ce mai atroce, intense si astfel sa va dati seama ca este vorba de o durere ingrozitoare, imposibil de suportat.” Si i-am spus o serie intreaga de adjective care caracterizau durerea simtita de ea.

In sfarsit, am rezumat aceasta spunandu-I :” Dar as vrea ca dvs sa decsrieti durerea cu propriile cuvinte fara sa folositi termeni medicali”.

Si am ambitionat-o sa studieze durerea soldului sau drept, de-a lungul nervului sau sciatic drept, incat cred ca daca secretara mea intra sau dansa pe scaun, pacienta nu ar fi observat-o. Era intr-adevar absorbita. Daca ma uitam la ceas, aceasta observa imediat, daca scriam ceva in dosarul sau , la fel observa . Dar ea nu observa de altfel tot ce se intampla in birou.

In ceea ce ma privea si in ceea ce privea situatia terapeutica, pacienta se afla intr-o stare de transa lejera. Dar in relatie cu realitatea inconjuratoare, ea era intr-o stare de transa profunda pentru ca nu era deloc atenta. Pun accent pe aceasta diferenta pentru ca este foarte important pentru voi sa identificati faptul ca pacientul dvs. poate fi , in acelati timp, intr-o transa lejera si in una profunda- intr-o transa lejera cu o parte a realitatii si in una profunda cu alta parte a realitatii. Este obligatia dvs. sa sesizati aceste diferente: astfel, daca vreti sa va ocupati de frica sau de anxietate, de durere sau de suferinta,puteti sa dati deoparte realitatea in care pacientul dvs.se obisnuieste; sa puneti deoparte modelul de comportament pentru care pacientul vine la dvs si cu care este deja obisnuit.

Acest pacienta si-a studiat durerea intr-adevar: ea mi-a descris-o complet. Apoi i-am explicat ca as vrea sa-mi spuna originea ei, geneza, dezvoltarea si motivul pentru care durerea persiata; si daca ea vroia sa asculte voi incerca sa-I explic calm si cu bandete si fara sa folosesc termini medicali astfel incat ea sa inteleaga.

Bine, nu as fi vrut ca un medic sa citeasca ceea ce i-am spus acestei femei. I-am atras atentia asupra notiunilor nespecifice. Dar aceasta nu dorea sa obtina o calificare in neurologie, psihologie sau alta stiinta. Ea a venit pentru a-si alina durerea. I-am atras atentia asupra faptului ca asa cum puteti avea anumite obiceiuri – puteti avea obiceiuri legate de gura dvs de a va curate dintii , puteti avea unele obiceiuri legate de limbaj si va puteti balbai, puteti avea obiceiuri legate de simturile olfactive si gustative- asa puteti avea si obiceiuri legate de durere. Puteti sa luati diversi stimuli si din obisnuinta sa ii legati de durere. Si puteti de asemenea sa invatati sa faceti invers.

In realitate, este adevarat. Ganditi-va prima data cand ati incercat mancarea mexicana; ati simtit ca va ia gura foc si ati baut apa rece- ceea ce a “stins “focul simtit in gura dvs. Totusi, orice copil mexican va poate spune ca aceasta mancare este incantatoare. O data ce ati invatat sa traduceti senzatia de piperat intr-una agreabila veti gasi mancarea mexicana incantatoare.

Am pus acest gen de intelegere in durerea cronica a pacientei mele, si pentru prima data ea a vazut durerea cu alti ochi. I-am atras atentia asupra faptului ca daca ies in gradina mea sa sap o ora voi avea bataturi la maini. Daca astept dupa aceea dou asaptamani sa-mi treaca bataturile si apoi sap o ora sau doua voi avea din nou bataturi. Dar daca ies azi sa sap treizeci de secunde , maine patruzeci si facand acelasi lucru in mod crescator cu un minut zi de zi voi putea sa sap o saptamana intreaga fara sa fac bataturi pentru ca se vor obisnui mainile.

I-am atras atentia asupra faptului ca prima oara cand veti manca mancare mexicana veti simti ca va ia gura foc, daca nu sunteti invatati. Dar dupa ce va obisnuiti veti putea s-o mancati. Veti obtine cu alte cuvinte o imunitate la durere astfel ca papilele dvs.gustative vor simti doar gustul delicios.

In acest fel am introdus pentru pacienta mea notiunea de “calozitate “ pe terminatiile nervoase ale durerii. Stiu ca aceasta calozitate constituie o analogie putin stiintifica , dar aceasta femeie dorea sa obtina o interpretare care sa o ajute. I-am atras atentia asupra faptului ca ea trebuia sa vrea sa petreaca atata timp sa-si dezvolte calozitatile nervoase cat am folosit eu pentru a nu face bataturi in palma de la sapat sau limba mea pentru a suporta mancarea mexicana piperata. Ea s-a asezat acolo, m-a ascultat, atenta de fiecare data cand ma uitam la ceas sau priveam in alta parte. Ea observa aceste lucruri. Dar ea ignora minunat restul biroului. Ea asculta ideile pe care i le prezentam.

Am stat cu ea doua ore. Am discutat cu medicul sau de familie duminica trecuta deoarece dorea sa stie ce am reusit sa fac. Aprent, pacienta n-a asteptat o luna pentru a-si dezvolta aceste calozitati. A revenit din Phoenix, la ea, fara sa mai simta dureri si mandra de faptul ca , intr-un fel sau altul a reusit sa transforme experienta durerii in una de confort. Acum, as fi esuat cu aceasta pacienta daca as fi incercta sa –I diminuez durerea indirect printr-o anestezie sau un analgezic. Orientarea sa era aceea ca durerea sa facea parte din realitate. Am ajutat-o sa foloseasca aceasta realitate intr-un mod care i-a permis sa experimenteze confortul.

ACCEPTAREA REALI TATI I P ACIEN TUL UI :

O N EV ROZA CA RDIA CA

Ma gandesc la o persoana pe care am vazut-o acum putin timp. Cardiologul sau mi-a telefonat pentru a-mi spune. “Va trimit un pacient. Electrocardiograma e normala. El are o nevroza cardiaca. Vreau sa va ocupati dvs.de el. Eu nu pot.”

Cand persoana a intrat in biroul meu sangera si urla:”Mi-e frica!Mi-e frica! Se va intampla ceva. Sunt speriat, voi muri de stop cardiac.”

Era speriat, tremura tot. A avut atacuri de isterie comparabile in intensitate cu atacurile de epilepsie.

De cand a intrat in biroul meu, i-am spus:” Pentru ca urmeaza sa va asezati pe scaun, asezati-va de-a lungul sau si in felul acesta daca veti avea un atac veti putea sa cadeti in aceasta directie pentru ca nu vreau sa dati cu capul de biblioteca”.

Acum iata-ma plin de intentii bune. Pacientului chiar ii era frica. De ce trebuia sa-I spun sa nu se sperie? De ce sa-I spun ca nu va avea nici un atac? De ce nu admiteam oare, ca din principiu el facea aceste lucruri. Astfel pacientul stie ca inteleg sincer realitatea sa. Cardiologul a incercat sa-I spuna pacientului lucruri contrare experientelor pacientului. De aceea n-a avut nici un rezultat.

Pacientul s-a asezat de-a lungul scaunului asa cum i-am cerut. I-am atras atentia ca o ora – perioada pe care o aveam la dispozitie este una scurta . Respirtaia sa era destinsa. Astfel, a inceput sa fie atent la respiratia sa care era destinsa.

Am spus apoi:” Daca respiratia dvs este distinsa, ritmul inimii dvs este mai lent .

Nu am zis lent, ci mai lent. El putea sa accepte acest lucru si a inceput sa acorde atentie realitatii propriei sale batai ale inimii. Bineinteles nu i-a trebuit mult timp acestui pacient pentru a ajunge la concluzia ca-I inteleg situatia.

Multi terapeuti incearca s linisteasca pacientii; ei inceraca sa le distraga atentia de la realitatea simptomelor lor decat sa accepte si sa lucreze cu aceasta realitate. Daca un pacient intra in birou si zice :”Bratul meu este rupt “ va puteti imagina urmatorul raspuns. Acum asezati-va, poate va inselati, poate

bratul dvs.nu e rupt. Pacientul va iesi din biroul dvs pentru a cauta un medic care sa accepte ca bratul sau e rupt.

Uneori, medicii le spun pacientilor: “Nu trebuie sa va fie frica, nu va speriati.”

Ce faceti voi cu acest gen de situatii? Le negati si nu acceptati ceva ce este real pentru pacient cum este un brat rupt. Trebuie sa va orientati gandurile in aceste directii. Desigur, daca ii dati de inteles pacientului ca-I respectati temerile, anxietatile si nervozitatea pe care o are pentru bratul sau rupt sau mana fracturata , acesta isi va da seama ca il intelegeti. O data ce acesta isi da seama ca ii intelegeti simptomele , starea sa, ca vreti sa va ocupati de starea sa el se poate orienta la realitate si sa o focalizeze acolo unde trebuie.

APR OPIERE HI PNO TICA CU COP IIIZGA RIETURA TRA UMA TICA

Ma gandeam la o vecina micuta de-a mea care a venit sa ma vada intr-o zi pentru ca sunt medic. Ea avea o taietura la picior, deasupra genunchiului. Ea plangea, era speriata, vroia sa fac ceva pentru ea.

Ea suspina :”Sunteti medic, trebuie sa faceti ceva pt.taietura mea – ma doare rau, e ingrozitor.”

I-am spus:”Te doare exact aici ? A fost de acord. O durea exact acolo si am aratat spre acea mica zgarietura. Am continuat.

“Te doare exact aici.Nu te doare la un centimetru distanta de acest loc ? Te doare de aici pana aici. Si i-am aratat lungimea zgarieturii – cca 2 cm.

Aceasta fetita stia ca ii intleg situatia si i-am spus apoi :”Acum putem sa incepem lucrul sis a oprim durerea “.

Am obtinut increderea acestei fetite pentru ca a recunoscut ca o durea rau. Nu o durea nici mai sus, nici mai jos. O durea exact pe lungimea zgarieturii. Am orientat realitatea fetitei la acea sgarietura de 2 cm si impreuna puteam san e apucam de lucru si sa ingrijim rana. Cum era un copil cateva cuvinte de sugestie au fost de-ajuns pentru a o face bine.

Zgarietura nu era mare, frica era destul de mare, dar frica disparuse.

Acum, ce fel de transa sa utilizez? Am zis o transa lejera, dar fiindca era in joc durerea sa, era vorba de o transa profunda.

In practica unui dentist, acesta vrea ca zona bucala a pacientului sa fie intr-o transa profunda, dar restul in una lejera. In aceasta afacere de frica si anxietate, incercati sa centrati atentia pacientului cu ajutorul cunstintelor dvs. Nu incercati insa niciodata sa discreditati ceea ce pacientul crede ca este pentru el o realitate.

HAL UCIN ATIILE S I RAPOR TUL HIPN OTIC :PERSO ANELE N EHO TARA TE

Pot sa ma gandesc la o pacienta care a intrat in biroul meu acum cativa ani si care era urmata de cateva persoane suspendate in aer , de-a lungul Phoenixului. Cand mi-a aratat aceasta situatie, am inteles ca era o persoana hipnotica, in masura in care era posibil. Pana sa intre complet in biroul meu, a remarcat ca aveam in birou o capcana de urs din otel. M-a intrebat daca mi se parea normal sa pastrez o capcana de urs in biroul meu. I-am raspuns ca nu m-am gandit daca este normal sau nu, pur si simplu am pus-o acolo. Apoi, pacienta a descoperit ca pastram zece dansatoare dezbracate in coltul biroului si a inceput sa se gandeasca ca tinerii care o insoteau pe ea se puteau infrati cu tinerele din biroul meu. I-am raspuns ca acest lucru nu era posibil.

De ce am discutat iluziile si halucinatiile pacientei? Erau ale sale. Trebuia sa le respect asa cum respect o mana sau un picior fracturat. Stiind ca ii respectam halucinatiile si iluziile , aceasta femeie putea sa dezvolte un raport cu mine : era capabila sa intre in transa. Prin urmare, ea a fost capabila sa invete intr-o scoala secundara sa fie o consiliera eficace si peste cativa ani sa fie secretara presedintelui unei mari societati. Trebuie intr-adevar sa acceptati si sa folositi realitatea unui pacient.

PROBLEMELE DEN TARE

SINDR OMUL DE SUGERE AL DEGE TUL UI MARE DE LA MAN A

Sa ne ocupam de tratamentul obiceiurilor dentare nocive – obiceiuri neuro-musculare, cum ar fi reflexul nasului( care se formeaza in contact cu un corp strain), obiceiul de a-si suge degetul si bruxismul. Ma gandesc la fiul unui doctor pe care il cunosc si care avea sase ani la acea vreme. Medicul i-a zis fiului sau ca se va imbolnavi daca isi va mai suge degetul mare.Mama copilului era infirmiera si a incercat sa-I explice copilului ce inseamna acest lucru.In final, au adus copilul la mine.

Am inceput prin a le cere parintilor sa accepte ca baiatul era pacientul meu si ca nu vroiam ca acestia sa intervina in vreun fel in terapia mea. Micul Jimmy a intrat sa ma vada. I-am zis imediat. “Tatal tau si mama ta vor ca tu san u-ti mai sugi degetul” si ti-au zic sa te aduc la mine ca sa nu mai faci acest lucru. As vrea sa intelegi un lucru: degetul tau , e degetul tau, gura ta , la fel.Daca vrei sa-ti sugi degetul n-ai decat. Tatal tau nu poate sa-mi dea ordine, mama ta la fel si nici eu nu vreau sa-ti dau tie ordine. Dar daca tu vrei poti sa-I dai ordine degetului tau, gurii tale si poti continua sa-ti sugi degetul daca iti place.

Dar de fapt trebuia sa accept realitatea acestui copil de 6 ani. Nu se astepta sa-I zic ce i-am zis.Se astepta la altceva. Pacientii adulti se asteapta sa interveniti in simptomele lor, in obiceiurile lor. Cred ca este important pentru dvs.sa recunoasteti orientarea la realitate a pacientilor dvs.

Micutul Jimmy s-a redresat, destul de mirat, si m-a testat punandu-si degetul in gura. I-am atras atentia asupra faptului ca mi se pare nedrept sa-l vad cum isi suge degetul stang, ca degetul sau drept era de asemenea simpatic si putea sa-l suga si pe acesta. Fiind un copil intelligent, micutul Jimmy trebuia sa fie gata sa suga ambele degete. Dar vedeti voi, ceea ce urmeaza este faptul ca Jimmy isi suge ambele degete si astfel il abandoneaza pe cel stang cu aproximativ 50%.In momentul in care incepeti sa impartiti, incepeti sa cuceriti.

I-am atras atentia lui Jimmy ca in doua luni va avea 7 ani. Si ca eu nu stiu alt baiat care isi suge degetul , astfel baietii cei mari vor rade de el. Trebuia sa profite de asta

L-am pus pe Jimmy sa se confrunte cu sarcina de a-si suge degetul indeajuns pana sa ajunga sa se intalneasca cu baietii cei mari. Si el vroia sa se intalneasca cu ei, nu mai vroia sa fie un copil de 6 ani. Toti baietii de 6 ani vor sa aiba 7 ani. Lucrul esential este acceptarea conceptului sau de realitate.

REFLEXUL N ASUL UI

Asupra subiectului de reflex al nasului in cazul pacientului meu, nu am fost intr-adevar sincer si i-am zis:”Aveti intr-adevar un reflex la nas”. Eu stiu acest lucru, el stie , dar eu stiu ca el nu stie. Pot astfel sa-I cer pacietului sa studieze acest reflex: unde incepe acesta intr-adevar:in abdomen, in torace?Unde simtiti prima oara acesta senzatie ? Ii cereti pacientului sa se concentreze asupra reflexului sau.

Ma gandesc deja la acest lucru si merita sa-l repet.De fiecare data cand detaliati un lucru, il distrugeti. Ii distrugeti valoarea. Vrem neaparat sa imbratisam o fata draguta. Priviti aceasta fata draguta si veti vedea ca are o figura care merita sa fie imbratisata. Dar priviti-o mai aproape si veti observa ca ochii sai sunt putini indepartati, barbia sa este mare, urechile sunt prea mari, nasul sau este alungit, gura sa este mare. Cine ar mai vrea sa o imbratiseze dup ace i-am disecat fata ? Detaliati (Disecati ) o durere, un reflex al nasului, o senzatie de frica, o stare de anxietate – toate lucrurile in acest fel si veti avea alta parere.

OBICEIURILE L IMBII

Sa discutam despre subiectul de inghitire. Ogden Nash a scris un poem foarte dragut despre o mica caracatita. Aceasta se plimba intr-o zi foarte fericita cu toate picioarele sale functionand normal, pana cand cineva a trecut pe langa ea si a intrebat-o care este ordinea picioarelor sale. Si caracatita a ramas gandindu-se la ordinea picioarelor sale.

Il intrebati pe un pacient care are obiceiuri urate legate de limba sa daca ii face placere sa descopere ceva nou despre limba sa. Astfel ii atrageti atentia ca are intr-adevar obiceiuri legate de limba sa. Cati pacienti recunosc intr-adevar ce este un obicei al limbii,unul muscular, unul al vorbirii? Majoritatea pacientilor nu recunosc acest lucru.

Incercati sa-I indicate unei persoane cum sa-si tina limba pentru a mesteca bine. Dar pacientul vostru are ani de antrenament, ani de experienta in timpul carora el si-a asezat limba intr-o pozitie diferita. El inceraca sa o plaseze diferit, cum ii indicati dvs., dar din instinct el o plaseaza cum e obisnuit. Acest pacient are nevoie sa invete sa recunoasca miscarile individuale ale limbii sale si cum sa le coordoneze.Cu alte cuvinte, trebuie sa-l invatati sa disece miscarile limbii.

Cate miscari diferite ale limbii sunt posibile? Luati o oglinda si puneti-o in fata dvs: puteti sa va indoiti limba, sa o rulati, sa o intindeti. Ii cereti pacientului sa devina constient de faptul ca isi poate rula, indoi sau intinde limba si chiar isi poate atinge nasul cu ea. Ii explicati ca poseda o anumita dexteritate a limbii sale.

Ganditi-va la un copil care nu isi poate atinge dintii superiori cu limba si el spune ca incearca dar pur si simplu nu reuseste. De ce sa nu fiu de acord ? El stie ca are experienta cu limba: este vorba despre gura sa. Dar daca incercati sa-l contraziceti, sunteti pierdut.

Acum ii cereti sa-si indrepte atentia spre gura. Nu are nevoie sa se uite pe fereastra, dar are nevoie sa priveasca in gura sa sis a vada daca isi poate pune limba intre molari. Poate intr-adevar sa o faca ? Din partea dreapta, stanga ? Cu alte cuvinte, il invatati pe copil sa-si protejeze limba, il invatati sa si-o protejeze contra molarilor din spate, a premolarilor canini, incisivi superiori si inferiori.

Nu il puteti invata privilegiul de a-si putea proteja limba contra incisivilor, dar adaugati la proiectia limbii alte proiectii in plus, in modul in care proiectarea limbii patologice devine un procentaj minor in totalitatea modelelor musculare.

TRA UMA TISME SI FOBI I

Ganditi-va la o fetita careia ii e frica de caini, mai ales de acest caine mare si maro. Este intr-adevar speriata de caini. In mod sigur descoperiti toate senzatiile acestui sentiment ? Centrati-I atentia putin cate putin asupra acestei rani pe care cainele i-a facut-o la genunchi, asupra ranii pe care i-a facut-o la fata; toate acestea demonstreaza ca este un caine mare, sin u unul mic. Si puneti accent pe realitatea acestei fetite referitoare la cainele mare maro care a muscat-o la genunchi. Considerati reactia sa fobica in general la caini si adaptati-o la cainele care a muscat-o intr-adevar. Faceti un pas important spre tratarea acestui simptom cerandu-I pacientului sa clarifice pentru dvs.experienta realitatii. In acest timp in care el spune tot despre acest caine mare si maro, isi diminueaza problema pana in punctul in care poate spune ca acel caine maro cu labe scurte este de fapt un caine dragut si micut. Puteti in mod progresiv sa adaugati distinctia pana cand fobia generalizata va fi redusa la starea de spaima initiala care nu este o problema pentru ca nici o realitate actuala nu poate sa egaleze trecutul.

BRUXISMUL

Subiectul tratat de bruxism trebuie discutat mai intai cu dentistul subiectului in cauza . Imi imaginez ca de fiecare data cand tratati un pacient incepeti intai un examen psihic complet; oricare ar fi problema, dvs tratati pacientul pentru problema sa reala. De ce credeti ca ceea ce va spune pacienta este intr-adevar problema sa reala? Aceasta poate intra si va poate spune ca are ulcer la stomac, dar realitatea este alta si anume ca este insarcinata. Acum incepe sa vomite, are dureri la stomac si

crede ca are un inceput de ulcer. Acum este vorba intr-adevar de un caz si ascultand-o pe aceasta femeie mi-am format propriul diagnostic. Nu am acceptat diagnosticul sau.

In bruxism trebuie sa cunosteti faptele din punctual de vedere al dentistului. Daca este ceva patologic la nivelul dintilor si care cauzeaza bruxismul, lasati-l pe dentist sa corecteze asta cu ajutorul instrumentelor dentare. Daca este vorba de o problema psihologica, de una de comportament, atunci veti dori sa o corectati cu instrumentele psihologice.

Pacientul va poate spune:” Ma dor dintii. Nu conteaza ce spun sotia mea, sora mea, fratele meu, conteaza doar ca dintii mei scartie.”

Fiind dentist, priviti in gura si aveti propriile banuieli asupra faptului daca scartaie dintii sau nu. Cum orientati pacientul? Trebuie sa va dati seama ca pacientul care isi scartaie dintii noaptea inceraca sa nege acest lucru.

Daca isi scartaie dintii trebuie sa aiba anumite raspunsuri, anumite imagini si comportamente in corp. Propria voastra orientare la realitate trebuie sa o faca.

Pacientul repeta:”Dar nu imi scartaie dintii.Nu imi pas ace spun fratele meu, mama mea sau alte persoane, pur si simplu nu imi sacrtaie dintii.

Puteti sa va intrebati ce sentiment are pacientul si ce a facut ca mama sa, fratele sau sau altcineva sa se gandeasca ca el si-ar putea scartai dintii. Ce senzatie ar putea avea el ? Poate ca ei se inseala. Care sunt miscarile maxilarului pe care le puteti face ?Indemnati pacientul sa se intereseze asupra acestei chestiuni. Pentru asta, aveti nevoie de o transa somnambulica, sau de una lejera sau pur si simplu trebuie sa orienatati pacientul spre aceasta problema: ce gen de miscari face cu maxilarul? ; cate feluri de miscari sunt posibile?

Ma gandesc la o pacienta care spunea ca felul sau de a mesteca este corect.Dar dentistul i-a spus ca nu mesteca bine. Femeia a consultat apoi un alt dentist care i-a spus ca mesteca bine. M-am gandit ca probabil primul dentist nu se insela, dar la inceput i-am acceptat punctual de vedere si am reflectat asupra sa pentru a –mi da seama de ce a afirmat acest lucru. Pacienta a continuat prin a-mi spune ca primul dentist a spus ceva in raport

cu felul sau de a mesteca si ca a inceput sa o doara capul. Pacienta a admis ca avea dureri de cap din cand in cand, dar nu le asocial cu felul sau de a manca.

M-am gandit apoi cum lucreaza maxilarul cand mancam. Mancam in mod diferit daca cartoful prajit pe care il mestecam este moale sau crocant; cum va folositi maxilarul pentru a sparge nucile? si la ce va ganditi cand spargeti o nuca in gura dvs?

In timp ce puneam aceste intrebari am incercat sa-mi dau seama daca persoana respective mesteca pe partea dreapta sau stanga. I-am pus femeii multe intrebari si astfel am facut localizarea in coltul drept al gurii sale. I-am sugerat sa-si imagineze ca mesteca un cartof prajit crocant. Pentru ca a inteles ca ea mesteca mai ales in partea dreapta a gurii , si-a dat seama ca primul dentist stia ce vorbeste si trebuia sa se intoarca sa-l vada.

Este vorba despre hipnoza sau despre orienatarea pacientului? In bruxism, ca si in cazul altor simptome, le cereti pacientilor sa reflecte asupra obiceiurilor si asupra miscarilor musculare.

INS TRUCTIUNI P ENTR U A D ANSACONSTI INT A CORPUL UI SI SEN ZATI ILE MUSCULA RE

Un pacient a venit sa ma vada si mi-a zis:”Nu pot sa invat sa dansez “ – am facut cursuri la Arthur Murray si mi se pare ca am trei picioare stangi.

L-am intrebat pe acest domn daca poate mai intai sa ridice un picior drept si pentru a merge mai repede sa ia mai intai piciorul stang.

L-am determinat sa se intereseze in mod deosebit asupra senzatiei piciorului stang. I-am cerut sa se ridice si sa-mi descrie din nou senzatiile, dar de data aceasta facandu-mi demonstartia.

“Puneti-va piciorul stang in fata si descrieti-mi senzatia”, apoi deplasati-va piciorul stang intr-o parte, deplasati-l acum din nou in spate, acum puneti-l in spatele piciorului drept, acum deplasati-l din nou in fata si in acest timp descrieti-mi senzatiile acestui picior.

Apoi, persoana respectiva a invatat sa danseze bine si acum are doar doua picioare – unul stang si unul drept. Depindea numai de el acum sa studieze realitatea propriilor sale senzatii musculare.

SUGE STI I SUBTIL E NEGA TIVE CU COP III

Sa revenim la problema scartaitului dintilor. Ma gandesc ca, de cand copilul e destul de mare, trebuie sa discutati cu el propriile senzatii pe care le simte in gura si problema despre cum functioneaza gura sa .Din momentul in care copilul se intereseaza de problema scartaitului dintilor sai, mai devreme sau mai tarziu v-o va arata. Trebui sa-I cereti sa memoreze aceste senzatii , sa le exprimati astfel, incat sa nu se trezeasca ca isi scartaie dintii in timp ce doarme.

Si exprimati aceasta speranta cu atata caldura, cu atata sinceritate si foarte sugestiv, incat reusiti sa-l treziti.

Ii puteti sugera ca va fi capabil sa asculte asculte scartaitul dintilor; ca se va trezi cand se va auzi; ca va adormi imediat la loc de fiecare data cand se trezeste. Dar de cate ori o persoana vrea sa se trezeasca in mijlocul noptii doar pentru a demonstra ca isi poate auzi scartaitul dintilor si ca poate adormi imediat? Selectionati din realitatea pacientului partea utila pentru corectarea obiceiurilor proaste.

ATITUDINI S I EXP ERIENT E ALE VIET II TERAPEU TUL UI IN DE TERMIN AREA RASPUN SURIL OR

PACIEN TUL UI

Atitudinea dvs.fata de pacient este cea care determina rezultatele pe care le asteptati.Acum , nu stiu de cate ori am demonstrate aceste puncte in seminarii. Stiu ca l-am demonstrate in numeroase reprise cu studentii mei la medicina.

In timpul acestor experiente, am indicat grupului A dintre acesti studenti ca o anumita persoana era un excelent subiect hypnotic, in sensul ca nu putea sa dezvolte o anumita analgezie

sau anestezie; grupului B al studentilor din medicina le-am indicat ca este un subiect hipnotic si ca putea dezvolta toate fenomenele fara halucinatii vizuale; celei de-a treia grupe i-am indicat ca poate dezvolta fara halucinatie auditiva.In fine, tanara era capabila sa dezvolte toate fenomenele hipnotice.

In functie de subiect, fiecare grup a obtinut rezultate diferite. Grupul A a obtinut toate rezulatatele posibile fara “anestezie si analgezie”. Ascultand acesta, al doilea grup a spus:” Ce se intampla cu voi ?” .Ea dezvolta o analgezie si o anestezie, dar nu are halucinatii vizuale. Al treilea grup a intervenit :” Ea dezvolta o halucinatie vizuala si o anestezie, dar nu are halucinatii auditive.”

Dupa toate acestea, a intrat subiectul si l-am pus sa le spuna studentilor care au fost instructiunile pe care le-am dat. Au zis ceva de genul:” Diverse grupuri de studenti in medicina vor sa lucreze cu voi.As vrea sa faceti tot ceea ce ganditi intr-adevar. Subiectul explica apoi modul in care “acest tanar studenta la medicina mi-a zis sa fac o anestezie la mana “. Dar el nu se astepta la ceea ce i-am facut. Studentul mi-a cerut sa provoc o halucinatie vizuala, dar de fapt nu se gandea la asta. Nu ma credea in stare s-o fac. Astfel , nu am facut-o.

Multi ani mai tarziu, fiica mea a asistat la un seminar si a demonstrat acelasi principiu participantilor la seminar. De fiecare data cand doriti orice rezultat hypnotic de la pacientii vostri e mai bine sa va ganditi la ce spuneti. Ganditi-va la momentele in care ati avut o analgezie sau o anestezie. Recunoasteti faptul ca ati avut o amnezie la durere. Nu ati fost diferit de alte persoane. Experienta voastra intreaga va invata sa nu cereti nimic pacientilor din ceea ce este mai presus de capacitatile lor. Daca dati o sugestie unui pacient, cel mai bine ar fi sa-l ajutati.

AMNEZIIL E STR UCTURA TE

Mai este un alt factor care intra in joc in dezvoltarea anesteziei, analgeziei sau a amneziei. Daca un pacient intra in biroul meu, am deja o idée clara despre ce vreau sa fac. Daca cred ca este un lucru bun pentru pacient sa paraseasca biroul

meu cu o amnezie referitoare la ceea ce se intampla in timpul orei, este vorba aici despre judecata mea – ce am de facut eu ?

Cand pacientul a intrat in birou, i-am spus:” E multa circulatie pe strazi azi? E circulatie pe Bd.Central? E cald afara- n-am avut ocazia sa ies? Si ii pun alte intrebari pentru a-mi da seama ce gandeste.

Pacientu raspunde la toate intrebarile.Se aseaza : scena se deruleaza: se ridica pentru a pleca si imi spune: “Bd.Central n-a fost aglomerat azi. “Am reorientat pacientul din nou asupra acestui subiect despre care am vorbit la inceput- ca si cum n-ar fi intervenit nimic intre timp.Cu alte cuvinte, am revenit la conversatia initiala, in masura in care pacientul iese din birou gandindu-se la Bd.Central, la temperature de afara, la importanta circulatiei, la pasarile din copaci sin u ceea ce se intampla in birou. Astfel, pacientul poate parasi biroul fara a avea amintiri.

INDICA TI I PEN TRU A OBTIN E AN ALGEZIAASOCIEREA PLA CERII CU DUREREA

Pentru ca vreau ca un pacient sa dezvolte o analgezie, accept ideea de a-l lasa sa spuna aproape tot referitor la durerea sa, pana cand observ pe fata sa ca stie ca il inteleg. Si nu refuz sa fac cateva remarci pentru a-i indica ca inteleg. Apoi pot sa-I pun pacientului o singura intrebare referitoare la durere. Sa presupunem ca de exemplu, durerea sa s-a manifestat in cursul ultimei zile calduroasa pe care am avut-o si aceasta ultima zi a fost in cursul lunii trecute. Apoi intrebarea:”Unde v-ati petrecut vara trecuta ?”

Acum , pacientul poate va fi surprins de aceasta intrebare dar ii va trebui putin timp pentru a-si aminti de vara trecuta. Vara trecuta, nu avea aceasta durere.Am intrat astfel in chestiunea placerilor, a lucrurilor si a satisfactiilor de vara trecuta. Pun accentul pe confort, pe bucurii si satisfactii si ii atrag atentia asupra acestor lucruri. Daca pacientul se agita un pic, ii amintesc despre ran ade la mana. Ce sa fac ?Nu mi-e frica sa mentionez de rana, de durere.

In hipnoza, sarcina voastra este sa ghidati gandurile pacientilor, asocierile de idei pe drumurile care sunt terapeutice. Stiti foarte bine ca puteti avea un punct dureros la picior si

totodata puteti uita tot ceea ce este legat de aceasta durere pierzandu-va pur si simplu in actiunea unui film plin de suspans care se desfasoara pe ecran.

Daca aveti grija de un pacient care poate suporta durerea, trebuie sa stiti ca-I puteti indrepta gandurile intr-o zona foarte indepartata de localizarea durerii.

Ma gandesc la un pacient care zicea:”Mi-e frica sa merg la dentist – transpir asa mult incat mi se pare un chin”.

Il intreb pe pacient :”Va e frica de cand sunteti mic? Care era sportul dvs.favorit cand erati mic?

Am ascultat plangerile pacientului, cat despre durerile si anxietatile sale l-am intrebat ce facea in timpul copilariei sale. Am inceput sa-I vorbesc despre anxietatile sale si o stia si astfel l-am intrebat care era placerea favorita a copilariei sale. Cum trecea de la o stare de durere, de ancietate, la placere in copilarie? Buna intrebare.

Mi-a vorbit despre placerea sa favorita din copilarie, lucru care l-a destins. Am legat cele doua chestiuni ale durerii si placerii in intrebarile:”Ati cunoscut aceste anxietati cand erati copil? si “Care era sportul favorit?”

Pentru ca mi-a vorbit de aceste placeri favorite din copilarie si in particular de una anume, i-am sugerat ca atunci cand va merge la dentist, cand se va aseza pe scaun, cand isi va pune coatele pe marginea sacunului si isi va apleca capul sa isi aminteasca activitatea favorita si asta va diminua situatia.

Ce avem de facut ? Am introdus realitatile din fotoliul dentistului – sa isi caute locul pentru a se simti confortabil, sa simta scaunul – si l-am facut sa se comporte ca la dentist.Si astfel s-a calmat si i-am zis sa se reintoarca in copilarie. Activitatea sa favorita era sa se joace in frunzele din curte. Toamna, puteti zari enorme case cu frunze, puteti sari in ele, sau le puteti arunca in jurul vostru.

Si astfel a intrat intr-o stare satisfacatoare de transa, cu anestezie. Din cand in cand dentistul i-a pus o intrebare stupida, astfel ca tot ceea ce mai avea de facut era sa se gandeasca la frunze. Pacientul credea ca avea acolo o persoana stupida care incerca sa discute cu el cand era foarte ocupat sa se tavaleasca

prin frunze. Dentistul a crezut ca este o pacienta care coopereaza.

“Care este activitatea preferata din copilarie”?Puteam sa-mi indemn pacientul sa elaboreze o lucrare pe acest subiect.Cu alte cuvinte, aveti nevoie de o intrebare cu ajutorul careia sa depasiti problema cu care se confrunta pacientul, sa-l faceti sa se gandeasca la altceva care sa excluda posibilitatea de a resimti durerea. Subiectele mele- care sunt formate la psihologia clasica- vor sa-si recunosca validitatea in experienta lor proprie . Si am folosit aceleasi tehnici din nou cu ei pentru ca stiu ca sunt fiinte umane si ca isi pot reface aceleasi lucruri, din nou si nou, cu placere.

Cred ca este o greseala sa incerci sa obtii o anestezie sau o analgezie doar prin metodele dorite de hipnoza clasica.Cred ca trebuie sa fii gata sa folosesti unul din fenomenele indirecte. De fiecare data cand ii ziceti unui pacient :” Uitati ca acesta este un ceas “ ii cereti persoanei sa faca ceva anume – sa uite – ce ?- un ceas !

Acum, amintiti-va, uitati ceasul, este ceea ce auziti cand ziceti :”Uitati ceasul “.Ii dai de fapt sugestia negative de a-si aminti de ceas. Dar ii puteti cere pacientului sa priveasca acest ceas, care este un obiect interesant. Asta ma amuza destul. Este suprinzator modul in care puteti sa priviti ceva sis a deveniti fascinat privindu-l pur si simplu si astfel subiectul conversatiei se schimba. Acum, de ce am venit aici? Si va lasati sa mergeti departe, departe de acelasi ceas pentru ca incepeti sa urmati propriul vostru mod de a gandi.

ALTER AREA REALIT ATII IN DIMIN UAREA DURERII

Urmatorul subiect pe care trebuie sa-l studiati este : cand simtiti senzatia in timpul anesteziei hipnotice sau in timpul analgeziei trebuie sa-I cereti pacientului sa se comporte diferit fata de realitate. Am mentionat azi acest experiment in care le-am cerut studentilor care nu se asteptau sa descopere procesele mentale care erau in joc in sesizarea unui mar imaginar pe care sa-l pun ape o masa reala in fata lui. Care erau mai précis aceste procese mentale ? Un numar mare de studenti s-au plans ca se

simteau ciudat si au abandonat experienta fara s-o termine. Ei au pierdut contactul cu realitatea. Este motivul pentru care se simteau “ciudat”.

Acum, daca indicati o analgezie ii cereti pacientului sa piarda contactul cu realitatea. Incepe astfel sa se simta ciudat si o poate recunoaste sau nu. Dar poate reactiona la aceasta senzatie bizara iesind din aceasta situatie deoarece pentru el este o senzatie bizara.Este motivul pentru care, de fiecare data cand induceti o analgezie sau o anestezie o faceti astfel incat pacientul san u se sperie din cauza alterarii sale cu realitatea. Am lasat acesti studenti sa se simta ciudat in corpurile lor si i-am lasat sa evadeze deoarece raspunsurile lor erau o descoperire experimentala importanta pe care vroiam sa o studiez. Imi puteam permite sa-i las sa plece. Dar pentru ca lucrati cu pacienti in biroul dvs. care vin sa simta aceasta senzatie bizara, vor de asemenea sa fuga.

Poate nu stiu de ce o fac; pot ignora ca este din cauza acestei senzatii bizare; dar stiu ca pot pleca. Dar nu isi pot permite sa plece, iar dvs.nu va puteti permite sa-I lasati sa plece.

Este motivul pentru care sunteti obligat sa le spuneti un lucru care sa-I mire deoarece se simt din ce in ce mai confortabili sau devin interesati de un anumit lucru. Adesea i-am zis pacientului :”Sper ca asta nu va deranjeaza, dar pentru ca vom continua sa lucram in acest birou lumina se va diminua automat si va deveni ori prea mica, ori prea clara.

Am avut un pacient care a facut experimental cu diminuarea si cresterii luminiI. Nu putea sa inteleaga cum era posibil deoarece a verificat toate intrerupatoarele din birou si nu a gasit nici un truc care sa poata explica aceasta fluctuatie a luminii. Se intreba daca nu aveam un control secret undeva. Orientarea sa la realitate a fost perturbata. I-am spus ca era bine dc.lumina se schimba si a interpretat imediat aceasta schimbare era ceva relevant pt.experimentul sau: un anumit experiment electric. Astfel, faptul ca a interpretat gresit aceasta era acceptabil in orientarea sa.

Astfel, exista pacienti care spun ca biroul se lumineaza sau se intuneca, ca se simt mai mici sau mai mari, mai relaxati sau

nu, mai vigilenti sau mai letargici. Toate schimbarile in perceptia realitatii sunt posibile in timpul hipnozei.

De fiecare data cand produceti o anastezie sau o analgezie trebuie sa evitati o locatie specifica. Observati cu atentie reactia pacientului fata de o remarca generala fondata pentru o reactie. Unul din pacientii mei lucra la “General Electric”. I-am remarcat reactia si m-am gandit ca ar putea sa reactioneze cu un raspuns pupilar la la gandu la “biroul se intuneca “.Astfel, am facut doar mentiunea ca a sarit siguranta.Pacientul parea satisfacut de aceasta explicatie sin u l-am mai perturbat in timpul transei. Siguranta poate sari in orice moment. Nu e nimic remarcabil in asta. Dar eram atent la raspunsul pacientului meu si am putut sa-l folosesc in mentinerea transei.

APR OFUND AREA TRANSE I SI I NTEL EGEREA REALI TATI I DE CA TRE P ACIEN T

Vreau intai sa abordez chestiunea aprofundarii transei. E dificil sa aprofundezi o transa deoarece pacientul prefera o stare de transa lejera si nu intelege ca poate aprofunda si alte stari. Am pacienti care insista sa ramana in transe foarte lejere. Am interesul sa-I ascult si sa nu insist sa-si aprofundeze transa. Obligatia mea e sa nu aprofundez transa si pacientii sa inteleaga ca-mi dau seama. Pacientii vor sa intre in biroul dvs.avand conceptia lor despre hipnoza si se asteapta la transe lejere. Cred ca trebuie sa fie gata sa lucreze cu asta.

Cred de asemenea ca trebuie sa fie gata sa exprime indoieli pacientilor ca si cum s-ar intreba dc.intr-adevar sunt intr-o stare de transa deoarece aceasta “este prea lejera pt.a fi o stare de transa”. A spune asta este intr-adevar pt. a aprofunda transa. Dar intrebarea este urmatoarea :”Sunteti sinceri cu pacientii vostri?” Cred ca da. Pacientii vin la dvs.pentru a-I ajuta intr-o problema medicala sau dentara. Ei vor rezultate personale, dar

cunostintele lor de limbaj sunt acelea ca ei sunt handicapati. De aceea este bines a utilizati un limbaj pe care sa-l cunoasca si pacientii:daca inteleg ca o transa lejera este un lucru bun, atunci continuati sa numiti o transa profunda -lejera si in aceasta transa profunda dvs.observati tot ceea ce aveti nevoie. Pacientii nu recunosc cand dvs. spuneti profund. Nu le spuneti sa ramana in aceeasi legeritate a transei , dar le dati o banala si simpla indicatie in limbajul pe care il inteleg:”Nu sunteti intr-o transa profunda”.De fiecare data cand luptati cu pacientii, de fiecare data cand incercati sa-I fortati sa faca lucrurile cum vreti dvs, pana la urma, sunteti pierdut.

A ACCEP TA S I A FOL OSI P UNCTUL DE VEDERE AL PACIEN TUL UI

Ma gandesc la un pacient pe care l-am avut. Acel domn mi-a zis:” Vreau sa ma hipnotizati” , ramanand, fizic, foarte rece in contactul cu mine. Am reactionat cum am crezut de cuvinta pentru a-l hipnotiza. Acest pacient nu era constient de propriile sale rezistente incosntiente.

Cand am intrebat:” Vreti sa va hipnotizez cu o transa lejera, cu una normala sau cu una profunda ? ,si-a indoit picioarele, si si-a indoit maianile pe coate- s-a indepartat de mine- si a raspuns ca o transa profunda ar fi perfecta. Bine,am putut sa vad semnificatia reala a acestui comportament.Am reactionat ca si cum as fi atent la fiecare cuvant pronuntat de persoana respective, dar steam ca nu era capabil sa intre in transa. Sarcina mea era sa-I arat ca nu avea nevoie de o transa, ci de un ajutor psihiatric. Pentru ca am abordat acest subiect, s-a intors la mine si a inceput sa vorbeasca de acest ajutor psihiatric. Am discutat diferite subiecte – ceea ce implica o intalnire de acest gen.

In acelasi fel, cand discutati cu un pacient despre o transa profunda, il intrebati despre ce este vorba de fapt? Discuati despre transa profunda in general. In acest fel, pacientul se

poate intreba: vorbeste despre o transa profunda si eu ma intreb daca vreau intr-adevar o transa profunda.”

Ati etichetata transa profunda ca o posibilitate, transa normala ca alta posibilitate si transa lejera ca o alta si alta. Si astfel fiecare alege starea de transa care I se potriveste personalitatii lui. Succesul dvs.se bazeaza pe capacitatea pacientului dvs. de a imbina fiecare punct mentionat de dvs. cu propriile sale capacitate psihice. Il cer mereu pacientului meu sa exerseze cel mai bun nivel al sau de intelegere, pentru ca ma intereseaza ceea ce intelege. Cu ajutorul celui mai bun nivel va gasi beneficiile.

Ii spuneti pacientului :” Vreti sa intrati in transa; vreti sa obtineti rezultate. Nu stiti daca vreti sa obtineti o transa lejera, una normala, sau una profunda , eu nici atat. Cred ca noi ar trebui sa lasam spiritual incosntient sa foloseasca nu stiu ce cantitate din transa lejera, din cea normala, din cea profunda si sa vada care il va ajuta cel mai mult.

Ii spuneti toate acestea pacientului astfel incat acesta sa le inteleaga.Pacientul este liber sa aprofundeze transa; este liber sa utilizeze o transa normala sau lejera si sa se intoarca intr-una profunda. Cred ca multi doctori se panicheaza deoarece pacientii lor ies dintr-o transa profunda pentru a se indrepta intr-una lejera, privind in jurul lor . Dar trebuie sa observati pacientii sa vedeti ce fac acestia. Acum, pacientul poate intelege mai bine situatia, incosntientul sau poate sa se apropie mai mult de obiectele hipnozei.

De ce un pacient nu se angajeaza in acest gen de comportament ? El iese din transa profunda pentru a privi in jurul sau fara sa vada daca elementele suplimentare mai sunt in joc, pentru ca a pierdut o mare parte din orientarea sa la realitate intrand in aceasta transa profunda. Mai multi prieteni care au fost anesteziati mi-au spus exemple in care pacientii in stare de anestezie profunda ,ies din aceasta stare pentru a privi in jurul lor sa vada ce se intampla. Multi anestezisti sunt speriati si bulversati cand vad ca pacientii lor ies din anestezie la mijlocul interventiei. Dar adesea, obisnuiti cu situatia , pacientul poate avea rezultate mai bune.

CUNOS TINT E P ARTICULARE ALE P ACIENTU LUI

Intrebare : - In tratamentul durerii si al simptomelor ati auzit ca tot ceea ce stiu, ca medic, asupra filozofiei pacientului din punct de vedere anatomic, neurologic si functional trebuie sa fie comunicat pacientului inainte de a incerca sa conduca hipnoza. Nu-I asa ?

Erikson: - Trebuie sa luam mai intai in considerare tot ceea ce se prezinta in plan filozofic, neurologic sau psihic si sa raportam apoi pacientilor toate cunostintele de care au nevoie asupra acestui subiect. Nu au nevoie de multe informatii, dar pot intelege anumite detalii asupra senzatiilor miscarilor.

Intrebare : - Pacientii ne pot spune multe lucruri despre ei pe care le putem observa si nu le putem descoperi prin tehnici normale?

Erikson: - Pacientii va pot spune lucruri absolute surprinzatoare. Aveam de explicat ceva la un curs psihologic. Am observat in clasa o persoana si am intrebat : “Va oferiti voluntar?” Mi-a zis ca accepta.Puteti sa parasiti sala? As vrea sa ma adresez restul clasei.

A prasit sala, si in absenta sa am explicat clasei:” Priviti aceasta fata . E pe cale sa intre in transa si va va descrie transa in termeni tactili, de senzatii kinestezice si corporale. Stiin asta, pot afirma ca este o persoana care simte.

Astfel clasa a observat ca pacienta a intrat in transa. Nu au remarcat nimic particular in comportamentul sau. Clasa stia ca nu o mai vazusem pe acea femeie. Cand a iesit din transa si am rugat-o sa-mi descrie ce a simtit, raspunsul sau a fost surprinzator.

“Primul lucru pe care l-am remarcat a fost ca am simtit o senzatie ciudata in picioare, si a inceput sa descrie modul in care hipnoza a inceput de la picioare. Am rugat-o sa-mi descrie mai specific schimbarile.

Era una dintre acele persoane care simte. Clasa era fascinate cand o observa si asculta descrierea simptomelor .Ea descria modul in care simtea cum maxilarul sau isi pierde sensibilitatea, cum isi pierde sensibilitatea buza de sus si astfel

si-a pierdut controlul asupra intregului corp. Acum, aceasta era pentru mine o declaratie care imi convenea. Cereti-i mereu pacientului sa va dea puncte marcante in desfasurarea transei.

LEGA TURA DUBLA: ALEGEREA ALIZORI E PEN TRU A DEPASI REZ IST ENT A SI A FACIL ITA

RAPOR TUL.AST EPT AREA ALIN ARII SIM PTOMEL OR

Am nevoie de subiecte pentru a face demonstratia.Cele mai bune subiecte sunt cele necunoscute.Genul de situatii pe care vreau s-l ilustrez cere un subiect care n-a fost voluntar. De ce ? Deoarece pacientii care intra in biroul vostru pentru hipnoza, este situatia cea mai des intalnita, nu se astepta sa fie utilizata hipnoza si aceasta ii ia prin surprindere.

Acum , este ceea ce as vrea sa fac. O femeie sta acum pe scaun si poarta o palarie alba cu voal.

“D-na Linden, puteti va rog sa va deplasati si sa luati aceasta femeie de mana dreapta – nu de cea stanga – si sa o aduceti aici?

Ceea ce vreau sa va demontrez este : in utilizarea hipnozei pentru anestezie , chiar pentru relatiile interpersonale exista o notiune numita linie dubla.

(La subiectul cu palaria alba ) Aceasta femeie a demonstrat deja ceea ce doreati. Ea a declarat ca nu vrea sa vina aproape de mine. Vecinul sau a zis ca refuza. Dar i-am cerut d-nei Linden sa se deplaseze langa fiica sa , purtand palaria alba cu voal, sis a fie sigura ca o adduce pe scena de mana dreapta.

D-na Linden s-a deplasat. Acum, acesta femeie nu putea refuza sa vina. Nu o putea refuza pe d-na Linden, deoarece aceasta nu i-a cerut-o explicit. Nimeni nu i-a cerut sa vina. Este important cand le cereti pacientilor sa faca ceva, sa le dati posibilitatea sa refuze. Subiectul meu era intr-adevar suparat cand venea spre mine. Speram ca va refuza sa vina aproape de mine.

Puteti sa va apropiati pacientii in acelasi fel in care va apropiati copiii. Cum le cereti copiilor sa se duca la culcare ?Le

ziceti ctegoric :” E ora 8 – e timpul sa va culcati “.Daca procedati asa sigur veti obtine multe refuzuri.

La subiectul utilizarii hipnozei pentru anestezia dentara, intrebati-l pe pacient:” Vreti ca aceasta sa va faca rau sau nu “?Vreti ca hipnoza sa opreasca toata durerea sau vreti sa mai lase o parte din ea? Si pacientii vor spune ca nu vor sa mai simta nimic. Ce vor sa zica ? Va spun ca vor hipnoza si va spun scopul hipnozei. Lucrul important este ca spun totusi ceva.

Folosesc adesea dubla legatura in intrebarile pe care le pun pacientilor. “Vreti sa scapati de acest prost obicei acum sau saptamana viitoare ?

Ce le-am cerut de fapt? Le-am cerut de fapt sa explice aceasta amanare de care au nevoie pentru a scapa de obicei. Nu i-am intrebat :” Vreti sa scapati de obicei”? Nu le-am cerut sa ia o decizie asupra acestei chestiuni importante. Le cer doar sa specifice amanarea, dar implicit in alegerea lor trebuie sa-si dea seama daca va fi intr-o saptamana, in doua sau trei saptamani.

Un pacient intra in biroul meu si zice “Nu vreau sa va povestesc istoria mea”.

Raspund :” Nu sunt urgente particulare pe care sa mi le povestiti azi. Daca doriti mi le puteti povesti saptamana viitoare.”

Si astfel, chiar daca imi va povesti peste doua saptamani istoria sa, tot o va face. Vedeti, in acest fel de a comunica cu pacientii este foarte important sa le dati posibilitatea sa coopereze cu voi mai degraba decat sa-I fortati. E riscant si impresionant pentru pacienti sa faca declaratii decisive in situatia lor. Ei vor ca lucrurile sa mearga bine sin u vor sa ia pozitie aupra ceva ce este dificil.

PRIMA DEMO SNTRA TIELEGA TURA DUBLA PENTR U A F ACILI TA TRANSA

Erikson se adreseaza acum subiectului cu palarie alba, care se numeste June.E- Acum spuneti-mi ce s-a intamplat.Care este ritmul dvs.cardiac?J- Mai bun

E- Ma bucura.Credeti ca puteti s-a luati pe d-na Linden de mana stanga si s-o aduceti aici?(Pauza) Apoi June o adduce pe d-na Linden pe scena. Acum, care dintre voi trebuie sa intre prima in transa ?

Folosesc inca o dubla legatura. Am intrebat care va intra prima in transa. Aceasta intrebare a fost dezbatuta intre ele. Eu sunt in afara discutiei, ca arbitru. De fapt, ambele sunt subiecte bune.J- Astfel n-as fi aici/E- Nu e adevarat ce am intrebat. Acum intram in “legatura dubla”.D-na Linden i-a spus lui June ca trebuie sa intre prima in transa si June i-a zis:”Bine, sunt un subiect bun.”Dar d-na Linden ce vrea sa zica cand spune ca June trebuie sa intre prima in transa? – cine va fi atunci urmatoarea?Linden- N-am vazut lucrurile asa.E- Acum, e o dubla legatura pt.d-na Linden si pt.June. Acum au acceptat amandoua sa fie subiecte de hipnoza. (La June) “Intrati in transa de obicei de la inceput ? E mai uosr la inceput ?J- N-am intrat niciodata asa in pozitie verticala (in picioare)E- Cati dintre voi identifica legatura dubla in acest moment? Nu vroiati sa intrati in transa la inceput, nu-I asa ?J- Nu E – Acum cateva minute nu vroiati sa intrati in transa , ce inseamna asta ?Acum, vreti sa intrati in transa – din nou dubla legatura.Linden- Faceti ce doriti.E- Exact asta vreau sa spun. Am fost dragut cu voi, nu-I asa ?J si L- Da .

Am fost dragut. Le-am folosit pentru a-mi ilustra subiectii, dar am construit o situatie in care am cooperat.

INTREB ARI P ENTR U A RASPUNDE LA ALI NAREA PROBLEMEL OR MEDICALE SI DENT ARE DIFICILE

Ce doriti sa obtineti cu pacientul dvs.care are nevoie disperata de ingrijiri medicale sau dentare si se simte incapabil de a obtine acest ajutor ?Trebuie sa fiti capabil sa puneti

intrebari importante pacientului atfel incat acesta sa aiba sentimental confortabil de a da raspunsuri corecte;”Da, am nevoie de o amputare la genunchi – haideti , amputati-mi piciorul”.Este o afirmatie oribila si dificila sa o spunem unui pacient. Stiti ca amputatia trebuie facuta. Trebuie sa fiti gata sa-I spuneti pacientului astfel incat acesta sa accepte amputarea fara sa aiba impresia urmatoare :”Am intrat si i-am spus medicului sa-mi taie piciorul.”Pentru multi pacienti este un lucru oribil sa se confrunte cu asta. Si am pacienti care mi-au spus ca au avut acest gen de experienta. (Erikson se adreseaza din nou pacientilor)E- As vrea sa va folosesc ca subiecte hipnotice.De aceasta data vreau sa va intreb direct. Personal vreti sa intrati in transa ?Am si alte subiecte.J- Nu as vrea.E- Si dvs.d-na Linden?L- Nu as vreaE- Va multumesc amandurora pentru demonstratia voastra competenta.

Deoarece d-nul Kubie a redactat impreuna cu mine numeroase articole, am discutat indelung despre permisivitate si posibilitatea de a alege pacintii. Pacientii care intra intr-un cabinet medical sau dentar intra de nevoie acolo. Nu au de ales. Au carii sau abcese,ulcer la stomac sau altceva. Sunt acolo din cauza unei necesitati absolute. Pacientii sunt ezitanti,le e frica si se tem de propriile reactii. Trebuie sa fiti gata sa vorbiti cu pacientii astfel incat sa le dati ceea ce Kubie a numit:” libera alegere.” Bineinteles, trebuie sa fiti judecatorul supreme, dar pacientii trebuie sa se simta confortabil pe cat posibil.

FOL OSIREA GRESI TA A LEGA TURII DUBLE

Cunosteti nevoile pacientului ? Trebuie sa ajutati pacientii sa ia propriile lor decizii si trebuie sa faceti in asa fel incat acestea sa fie luate cat mai usor de pacient.Acesta ne adduce la problema “legaturii duble” pentru scopurile voastre egoiste. Stiu cativa medici care ii intreaba pe pacienti. “Vreti sa platiti

consultatia saptamana aceasta sau saptamana viitoare “? Pacientii identifica incosntient legatura dubla si decid :”Vreua sa platesc consultatia saptamana aceasta si gasiti pe altcineva pentru saptamana viitoare”.Cu alte cuvinte, folosirea legaturii duble se face in favoarea pacientului, niciodata in favoarea voastra.

In hipnoza, atitudinea voastra ii permite pacientului sa se simta confortabil. Acum, sunt agta sa pun pacientii in legatura dubla. Stiu ca voi ceda in orice moment; stiu ca ii voi pune in legatura dubla. Daca veti folosi legatura dubla in acest mod, veti pierde pacientii.

(Erikson se adresaeaza unor subiecti din sala) E- Cum va simtiti in legatura cu folosirea in mod egoist pe care am facut-o pentru beneficial grupului ?J- Nu cred ca este egoist.E- Ati identificat ca v-am pus in legatura dubla? Am facut-o.Acum, nu m-ati vazut provocand o transa ?Cum credeti ca voi proceda ?L- Nu stiu.E – Nu stiti .Credeti ca trebuie facut ceva deosebit ?L- Bine, poate o presiune lejera pe mana sau pe bratul meu.E- Asemenea credeti ca trebuie sa aveti un control psihic .Acum, unul dintre lucrurile pe care le invatam in copilarie este ca e posibil sa comunicam cu un semn al capului, intorcand capul dintr-o parte in alta . Va dati seama ca puteti intra intr-o transa lejera ? Si lasati-va mana sa va atinga fata si respirati profund si veti intra intr-o transa mai profunda. Este bione, doar inchideti ochii.

SEMNIF ICA TIA INDIVIDU ALA A B ATAII P UPIL ELOR

Desigur catalepsia este prezenta. Pare sa aiba o catalepsie pentru unul dintre brate.

Unul dintre lucrurile care deruteaza adesea hipnoterapeutul debutant si de asemenea practicienii care au experienta in

hionoza este bataia pupilelor . Am observat de-a lungul timpului ca asta se intampla la subiecti. Am descoperit ca puteti sa demonstrati cea mai profunda anestezie la subiectii care isi misca pupilele; la alti subiecti miscarea pupilelor este sinonima cu o transa lejera sau una normala. Nu stiti niciodata exact ce semnificatie au pupilele. Dar are o semnificatie pentru fiecare pacient in parte.

Daca pe dvs.va deruteaza, pt.pacient va fi la fel. Daca pe dvs.nu va deranjeaza, nu-l va deranja nici pe el. Daca veti observa pe fata sa o expresie de anxietate, trebuie sa-I spuneti acestuia ca bataia pupilelor nu-I va face nici o problema.

DISOCIERE IN TRANSA LEJ ER A

E- Acum, de ce ati deschis ochii si v-ati trezit ?S- Nu stiu de ce E- Nu stiti, nu ?S- Pur si simplu am simtit ca trebuie sa fac asta.E – Ati simtit pur si simplu. Acum de ce ridicati bratul? Pauza.Sunteti treaza in acest moment?S- Cred.E- Credeti.Sunteti sigura ?S- Da E- De ce ? Credeti ca toata lumea e de caord cu faptul ca sunteti treaza ?E normal sa stati cu mana ridicata ?S- Nu E- Cand sunteti treaza va tineti mana aici, jos,nu ?S- DaE- Sunteti treaza acum ?

Iata aici o d-na care este intr-o transa lejera.Ea este intr-un punct in care inca mai e constienta. Poate vorbi un pic, dar mainile sale par detasate de ea. Ea exprima disocierea unei parti a corpului. La dentist, doriti ca aceasta parte a corpului sa fie disociata de corp. De ce aveti nevoie de o transa completa si somnambulica cand puteti sa provocati o disociere a unei parti din corp intr-o transa lejera ? Marjorie, d-na imbracata in bleu, la

Reuniunea Asociatiei Ortodentice a spus ca in acea dimineata bratul sau era o entitate distincta.E- Sunteti de accord cu Marjorie?S- Da .Am impresia ca nu face parte din corp ?E- Ca nu face parte din corp?

Am avut subiecte in tranes profunde, lejere , normale, subiecti la prima transa – toti vorbesc de aceste “deconectari “pe care le-au experimentat. O persoana care a fost in transa descrie acest sentiment ca o “disociere “Unul care nu a fost utilizeaza termenul “deconectat”. Aceasat se resimte in alt fel.

SFATURI T ACTILE SUBT ILE P ENTR U DISOCI EREA S I IES IREA DIN TRANSA

E- Nu stiti de ce ati deschis ochii mai devremeS- Cred ca am facut-o solidar cu cotulE – In contact cu cotul dvs?

Acum, iata punctual urmator pe care vreau sa-l stabilim. Ati vazut-o toti cu ochii inchisi.De ce ? Nu stia , si am lasat-o sa se gandeasca.E- Si v-ati atins gatul in mod diferit, nu-i asa ?S- Da, ca si cum as fi vrut …Pauza E- Ca si cum vroiati ce ?S- Sa ma trezesc E- Vedeti ? Cand vreau ca un subiect sa-si deconecteze bratul , sunt susceptibil in a-l atinge foarte usor. Prin contact, ii sugerez directia in care vreau sa-si indrepte mana si cand vreau sa se trezeasca .S- Este un contact prea fermE- Este un alt tip de contact si a deschis ochii spunand :”Ce se intampla sici ?” – este alt tip de apropiere . Aveti obiceiuol, ca acum, sa faceti fata publicului ?S- Nu, dar nu mi-e rau.E- Mersi mult

E- ( la un nou ubiect ) Am lucrat cu dvs ianinte, nu-I asa ?Cum intrati in transa ?S- Inchid ochiiE- Pur si simplu inchideti ochii si va destineti .Ati intrat vreodata in transa fara sa va inchideti ochii ?S- Nu E- De ce nu ?S- Nu stiu, pur si simplu nu am facut-oE- Nu ati fost tentata, nu-I asa ?S- Nu E- Ati fixat maan cu ochii deschisi pentru a intra in transa ?Pauza .Bine, fixati-va mana si continuati s-o fixati.

Se intoarce spre alt subiect. Acum, am spus ca puteti face un semn cu capul, va puteti intoarce capul dintr-o parte in alta. Ati intrat in transa cu ochii deschisi. Sunteti in transa acum?S- Nu stiu.E- Nu stiti, nu-I asa ?Acum e important pt.dvs sa stiti daca sunteti sau nu in transa , nu-i asa ?

VALIDI TATEA TRANSE I FAR A CUNOST INT A P ACIEN TUL UI

Stiti ca exista multi medici si dentisti care cred ca e important pt.pacienti sa stie daca sunt sau nu in transa. Si lucrul acesta nu e f.important.Adesea pacientii nici nu stiu daca sunt sau nu in transa. Astfel, facand anumite expuneri unui grup de studenti in psihologie, multi au remarcat ca alti membrii ai cursului erau in transa, dar nu au remarcat ca ceilalti membrii notasera ca erau ei insisi in transa. La sfarsitul expunerii am intrebat grupul daca intrase sau nu in transa.Am obtinut de la intreg grupul un frumos raspuns negativ. Jumatate din clasa a privit cealalta jumatate cu uimire si invers, pt.ca fiecare jumatate a notat ca cealalta jumatate era in transa. Atunci de ce este important ca pcientul sa intre in transa ?

MISCARI CORPORALE SI DI STORS IUNEA TIMPUL UI IN TRANSA LEJ ER A

E- In ce context ati experimentat hipnoza mai inainte ?- la dentist la un alt medic?S- Pentru o problma dentara.E- Cum va puteti da seama daca ati fost sau nu in transa ?Sunteti interesat sa aflati?S-Da

Acum, daca priviti in public si studiati membrii acestuia pentru un moment, veti observa ca sunt multe miscari ale corpului si miscari de umeri. Asta inseamna ca subiectul e deja in transa lejera. Atentia sa e focalizata spre mine in timp ce miscarile corporale normale se atenueaza.

In cazul unui curs de psihologie, stau acolo linistiti si asteapt, astept, astept pana cand cee ace fac apare la clasa. Astept sa-si indrepte atentia spre mine .Inteleg mai bine asa.

In aceasta situatie puteti observa fenomenul de “distorsiune a timpului “. Chiar si subiectele in transa lejera ca si acesta arata o alterare in sensul lor de timp. Acum, desigur, vorbesc publicului , dar subiectul meu a fost capabil sa inteleaga.

A PERMITE TRANSA :COMPOR TAMENT VERB AL (EX PLICIT ) CONTR A

COMPOR TAMENTUL UI NON- VERB AL ( IMPLICI T)

E – Doctorul S mi-a spus ca ati fost invatat sa nu intrati in transa inainte de a avea permisiunea verbala. Eu nu v-am cerut acest lucru, nu-I asa? Credeti ca sunteti in transa ? Aceasta situatie de incertitudine va deruteaza ?S- Nu in mod particular – doar un pic.E – Acum ,ce este permisiunea verbala? Este vorba de a pronunta in mod explicit cateva cuvinte sau este vorba de implicatii ale comportamentului dvs? O permisiune verbala ar putea fi un semn din cap deoarece ar fi inteles ca o acceptare, nu-I asa ? Sau daca va cer sa va ridicati si sa intrati in transa, daca ca ridicati asta

inseamna ca acordati permisiune nu-i asa ? Va simtiti mai bine acum? Recunoasteti ca sunteti in transa ? Raspunsul dvs.e diferit – lipseste tonul anxios. Spuneti-mi de obicei va tineti mana asa ? Cum se simte bratul dvs?S- Bine. E confortabil.E- Bine. Inchideti ochii, respirati profund si apoi adormiti profund. Acum nu stiu daca v-am invatat hipnoza in termeni mai profunzi, dar trebuie sa intelegeti correct semnificatia expresiilor mele.

A DI SIMULA ERORILE VERB ALE

Practicantul ii spune pacientului :”Acum sunt anumite scopuri si obiective pe care le avem de atins cat timp lucram impreuna.” Daca exprim ceva in mod inadecat sau incorrect va rog incercati sa intelegeti sensul corect. Si pentru ca dvs.nu va exprimati correct, voi incerca sa o fac eu.

Insist asupra acestui lucru din urmatorul motiv.Vorbindu-le pacientilor, aveam adesea lapsusuri – spunem un lucru incorect si ne panicam imediat. Trebuie sa considerati ca sunteti absolu normali, finite umane , sunteti sortiti greselii si cateodata sunteti obligate sa vorbiti incorect. Trebuie sa stabiliti o conventie prealabila cu pacientul, insistand asupra faptului ca lucrati pentru un scop comun si definit. Daca spun :” Treziti-va “ cand de fapt vreau sa va spun sa “Dormiti profund”, dvs.intelegeti pentru ca ma gandesc la multe lucruri si s-ar putea sa ma insel. Trebuie sa purtati acest gen de conventie cu pacientii cand aveti un lapsus sau spuneti ceva incorrect; pentru a nu va enerva cand deveniti incorerent.Pentru toate acestea, aceste sugestii sunt un mod de a pastra contactul.

SEMNIF ICA TIA IMPLICI TA CONTR A SEMN IFICA TIEI EXPLICI TE

A IM PARTI O EXP ERIEN TA EMO TION ALA E- Apropo, la ce va ganditi?S- Va ascultE- Credeti ca vorbesc cu precizie?

S- Ma gandesc.CredE- Sunteti de acord cu mine ? Bine.Acum, respirati profund, deschideti ochii si treziti-va complet.

I-am cerut primului subiect sa respire profund,sa-si inchida ochii sis a adoarma profund; si acum pur si simplu i-am cerut sa respire profund , sa deschida ochii si sa se trezeasca. Cu alte cuvinte, nu e important ce spuneti la un moment dat, ci semnificatia a ceea ce comunicati. Astfel, e important pentru voi sa fiti constienti de semnificatiile a ceea ce vreti sa comunicati. Trebuie sa studiati cuvintele, sa invatati sa recunoasteti toate semnificatiile posibile.

Spre exemplu, Dr.Steingart a avut o experienta in cursul careia i-a cerut unui pacient sa se gandeasca la o experienta fericita din trecutul sau pe care vroia sa o impartaseze publicului. El a fost speriat cand a descoperit ca se indreapta spre o experienta traumatica. Acum, este derutant pentru public.

I-am indicat DR.Steignart semnificatia afirmatiei sale:” Sa priveasca spre o experienta vesela – pe care e gata sa o impartaseasca cu altii.”A cerut o experienta placuta. Acum, ce ne dorim in raport cu o experienta trista si nefericita? Vrem sa fie placuta. Ne dorim o experienta pe care sa o impartim cu altii. Daca o putem face, inseamna ca e placuta. Nu veti imparti o experienta nefericita cu altii. Credem ca este ghinionul nostru si nu dorim sa-l impartim cu altii. Astfel, procesul de a imparti o experienta nefericita este o masura de corectare. A imparti e ceva foarte important si trebuie sa cunoasteti semnificatia cuvintelor utilizate.

A PUNE IN TREB ARI FERME – CU CONVINGERE PE NTR U A FACILI TA INDIRECT REGRESIA S I HAL UCIN ATIA

E- Acum cred ca voi intoarce capul spre doamna care poarta o rochie alba. Ce am fcaut cu dvs.anul trecut?S- Nu-mi amintescE- Nu va amintiti. Este foarte interesant.Imi amintesc, ati fost in aceeasi sala si erati acolo. Puteti sa va asezati – haideti. Nu va puteti aminti nimic de anul trecut?

S- Nu am nici un gand despre acest subiectE- Nu aveti nici un gand.Sa vedem. Cine era asezat aici, va amintiti?Asta e . In ce an suntem?S-In 1961 ( De fapt suntem in 1962)E- Si nu stiti cine e aceasta persoana? (Subiectul face un semn negative din cap).Nu, nu stiti. Vreau sa va pun aceeasi intrebare ca anul trecut in jurul datei de 2 mai 1962. Si ce raspuns imi dati?S- Nu stiu.E- Nu stiti. Bine, inchideti ochii.

Ce l-am intrebat pe acest subiect?Am inceput sa vb.de anul trecut; daca isi aminteste sau nu, daca era in aceeasi pozitie. Sincer, n-a anut nici un raspuns. De fiecare data cand puneti o intrebare unei persoane pentru a facilita desfasurarea diferitelor fenomene hipnotice, trebuie sa o faceti cum credeti de cuviinta. Cand intreb un pacient, ma gandesc la intrebarea pe care i-o pun si sunt sincer. Cand l-am intrebat pe subiectul meu azi daca o stia pe persoana asezata aici, dar de fapt nu era nimeni, m-am gandit exact la acea persoana asezata in acel loc – nu in alta parte, exact “aici”; si astfel, ea a privit,dar n-a recunoscut persoana asezata acolo. Dar pt.a vedea acea persoana pe care n-o recunostea, ea avea halucinatii in legatura cu o perioada precedenta .Astfel, ea trebuia sa regreseze astfel incat sa aiba halucinatii in legatura cu persoana asezata acolo.

Nu i-am cerut decat sa regreseze.I-am vorbit de ultima data unde am vazut-o , de locul unde statea. Si astfel puteam sa o intreb daca recunostea persoana care statea :acolo” si i-am dat impresia ca ma gandesc la acea femeie sau la acel barbat.

Ma gandesc la acea persoana. Dar ea isi amintea?Acum, de fiecare data cand le cereti pacientilor sa faca ceva, spuneti-le-o ca si cum va asteptati sa o faca. Comunicati-le clar mesajul corespunzator.

“Piciorul dvs.drept este mai amotit decat piciorul vostru stang”.?Si vreti sa stiti acest lucru. Ati pus o intrebare cu legatura dubla. Nu este nici un dubiu ca este in legatura cu faptul ca este vorba despre amortirea picioarelor. Singurul dubiu este in legatura cu faptul de a sti “care “ din cele 2 picioare este mai amortit si pacientul stabileste imediat acest lucru.

INDICA TII SUBT ILE P ENTR U A SE MANIFE STA FENOMENELE H IPNO TICE

E- Acum , respirati profund si treziti-va de tot.Sa vedem daca isi aminteste data ultimei intalniri. Va amintiti data ?S- Nu , dar masa aceasta nu era la mijlocE- Cine e persoana care sta acolo?S- Nu stiu.E- Nu stiti. Va multumesc.

Acum, bineinteles ea a corectat amintirile mele, dar s-a reintors in transa. De ce ma simt ca si cum as face o greseala? Nu ar trebui sa fiu ingrijorat deoarece aceasta s-a intamplat de mult. Ea este libera sa ma corecteze. De ce nu ar face-o? Si aceasta nu interfereaza cu capacitatea pacientului de a raspunde.

HAL UCIN ATI I VIZU ALE SI INDICA TI I VER BALE SUBT ILE

Erikson se adreseaza acum unei femei, Marjorie.E- Marjorie, puteti sa veniti aici? Am notata ca ati fost in transa in majoritatea timpului cat am vorbit .De ce ?M – Trebuie sa stiu. E- Trebuie sa stiti. Bine, daca vreti sa invatati anumite lucruri , sa le intelegeti. Spuneti-mi Marjorie credeti ca veti putea uita ce s-a intamplat in seara asta ? M- Nu , dar.E- Credeti ca veti putea uita ceea ce am spus cu insistenta ?M- Nu voi uita niciodata orice ar fiE- Nu veti uita niciodata . V-am spus ca acum ceva timp am spus aceleasi lucruri. (Erikson povesteste acum o intamplare)M- M-ati facut foarte fericita. E- V-am facut fericita daca va simtiti intrigata. Stiti, eu cred ca femeile ar trebui sa fie pe rand intrigate si intrigante.M- Voi fi si eu la un moment dat? (Aparent, Marjorie n-a gasit inc ace vroia sa afle)

E- Sigur. M- Nu este necesar sa fiti acolo?E – Asta este. De c ear trebui sa fiu acolo?M- Nu ma preocupa asta.E – Asta este. Acum, trebuia sa va repet. (Rasete) Apropo, unde este Mary? Mary este aici?( Mary este fiica lui Marjorie, care halucineaza acum)M- Trebuie sa se duca la culcareE- De ce ?E in pajama?M- E mereu in pajama.E – Ce culoare are pijamaua?M- Mov, aceeasi culoare pe care o port eu acum. O stiti pe Mary?E- Cum e Mary?M- Ea rade mereu. Cand rade ea, trebuie sa rad si eu chiar daca nu e amuzant.E – Chiar daac nu e amuzant, radeti. Unde e Tommy?( Tommy e fiul lui Marjorie ) Oh ! E aici- nu, e acolo. M- Nu pot sa-l vad.E- Nu credeti ca sunteti capabila sa-l vedeti pe Tommy. De ce ? Nu stiti? Nu aveti nevoie sa-l vedeti. Vedeti, sunt interesat sa demonstrez anumite lucruri .Stiti unde sunteti?M- Da.E – Unde?M- Cu voi.E – Cu mine. Si cu Mary.M- Ea e plecata cum.E- Doar noi doi.Bine.Acum nu aveti nevoie sa stiti de ce nu-l puteti vedea pe Tommy.

Sunt interesat sa demonstrez ca anumite fenomene psihologice se manifesta.Imi place sa propun subiectilor sugestii si intrebari pentru a vedea modul in care le inteleg. Pentru a avea o demonstratie mai eficace pot sa-mi schimb intonatia vocii. Subiectul hypnotic raspunde la tot; la idei, la cuvinte, la intonatii, la pause, la ezitari, la incertitudini, la anxietati.Nu e nimic pierdut.M – Va place asta.E- Ce anume?M- Va place sa o simtiti pe Sandra in imprejurimi.

E- Stiti, Marjorie, va simtiti bine?M- Ma simt bine. Stiti ca asta va merge si o stiu si eu. As vrea sa o stiu darn u-mi veti spune.E- E adevarat, nu va voi spune cauza. Apropo, sa mergem la Los Angeles. Inchideti ochii sis a mergem la restaurantul “Gourmet”.Acum, respirati profund si treziti-va. Cum ati venit aici?M- Trebuie sa ma intrbati.E- NU ati mers singura . Trebuie sa va intreb – incosntientul dvs. o stie, nu ? Pijamalele lui Mary sunt ireale, nu-I asa ?M- Sunt adevarate.E- Ce putem face cu o fata de 14 ani si pijamalele sale?M- NimicE- Ati invatat deja asta? N-ati asteptat sa faca 15 ani. Toate fetele sunt asa. Chiar daca au 35 de ani. Apropo, unde suntem? M- La restaurantul :”Gourmet”E- Recunoasteti pe toata lumea ? Sunt toti aici.

Am intrebat-o pe Marjorie:” Recunoasteti pe toata lumea de aici? Si ea ma priveste. N-a iesit din transa inca. E inca in transa, dar la un nivel diferit de hipnoza. Poate sa discute cu mine, poate sa se certe cu mine; dar cred ca puteti sa practicati pe ea o interventie chirurgicala , de la cea mai banala la cea mai grava. Ea poate avea o halucinatie la orice nivel si totusi a sesizat aceste indicatii apropos de fiul sau cand mi-am modificat vocea. Ati vazut-o pe Mary halucinand.

Am intalnit-o pe Marjorie pentru prima data acum ceva timp la o reuniune de la San Diego. Aveam nevoie de un subiect.Am observat publicul in timpul expunerii mele sic and a venit momentul demonstatiei am spus:” As vrea s-o vad pe aceasta doamna.”

Marjorie n- a crezut ca este vorba despre ea. Mi-au trebuit cateva argumente pentru a o convinge si astfel a urcat pe scena. Prima sa transa a fost ca aceasta. In prima sa transa ea a invatat sa intre in transa in picioare. De ce a facut-o asa ? Era usor. Lucrul important este ceea ce se petrece in mintea persoanei cu care lucrati.

A I II A CONFERIN TA

Vreau sa discut intai natura transei hipnotice si a inductiei hipnotice. Astfel, veti intelege mai bine ce se gaseste in spatele acestui tip de munca stiintifica .

Unul dintre primele lucruri despre care vreau sa vorbesc este chestiunea de obisnuinta.In cursul vietii invatam multe din experienta. Un copil mic baga doar o data mana in foc si invata pentru restul vietii sa nu mai atinga focul.

Care sunt printer aceste invataminte cele care sunt invatate din experienta? Un bebelus priveste continutul unei farfurii si se intreaba :” Ce este trucul acesta?” . El o vede pe mama sa gandindu-se “Bebelusul trebuie sa manance aceasta mancare “, si el citeste expresia de pe fata mamei sale si stie ca mancarea nu e buna la gust. Din acest moment copilul poate recunoaste aceasta expresie de pe fata mamei sale si poate reactiona similar.

Copilasul are greutati in a repera urechile, genunchii, degetele. Dar, pana la urma copilul invata aceste diverse parti ale corpului atat de usor incat daca un tantar se aseaza pe umarul sau drept nu are nevoie sa analizeze:”Acum – sa vedem – mana mea stanga e aici; o ridic indoind cotul si apoi o deplasez spre mijloc si apoi pot sa o ridic un pic si apoi omor tantarul.”Corpul simte muscatura tantarului si restul corpului e conditionat sa raspunda imediat la acest stimul particular. Este ceea ce vreau sa spun vorbind de “obisnuinta “ prin experienta.

Cunoastem un numar mare de experiente de genul acesta. Invatam, printr-o reactie de frica sa modificam continutul din

sangele nostru. Invatam, fumand excesiv, sa ne modificam modelele de comportament in diferite maniere.

CONS TIEN TUL SI I NCONSTI ENTUL :CONFLICTE I NTRE COMPOR TAMENTUL VERB AL S I NON-VERB AL

In hipnoza, simtitm toate aceste senzatii din experienta pentru a organiza comportamentul pacientului. Cunoasteti tot constientul ; de asemenea si inconstientul. Sunt separate si distincte. Inconstientul va insoteste peste tot, dar gandurile voastre inconstiente nu sunt neaparat cunoscute de constient. Puteti sa va ganditi la un lucru in mod constient si inconstientul vostru sa creada contrariul .Imi aduc aminte de un pacient care mi-a zis :” Deoarece eram la inceputul casatoriei, imi doream multi copii”. Am inteles ce anume dorea el, dar am inteles clatinarea capului sau ca un raspuns negative. Este motivul pentru care mi-am dat seama ca a-I lasa pe pacienti sa vorbeasca remarcandu-le comportamentul psihic – care se opune adesea celui verbal – este o sursa de informatii.

INDICA TI I HIPNO TICE P ENTR U FOCALIZAREA SPRE INTERIOR

Ce facem in hipnoza pentru a induce o transa ? Hipnoza care se desfasoara in orice pacient este hipnoza care se desfasoara in pacient. Pacientul desfasoara el insusi o transa hipnotica. O face ascultandu-va si daca sunteti interesant, daca ii puteti fixa atentia si cooperarea, pacientul isi va restrange comportamentul doar pt.dvs. si ceea ce spuneti; pacientul va intelege ce aveti de spus; el va fi gata sa primeasca ceea ce spuneti fara spirit critic- in sensul stiintific al cuvantului. Majoritatea dintre noi nu acceptam lucrurile fara spirit critic .Daca ii cereti unei persoane sa isi scoata haina, replica lui va fi :De ce ?”. Acesta va fi un raspuns critic.Dar daca va intreb ca subiect hypnotic sa va scoateti haina,gandul dvs.ar putea fi:”Acum e vorba de ceva, ce as putea face ?”Este posibil. Imi convine situatia.Acum de ce aveti nevoie ? In mod sigur doctoral

nu ii cere pacientului sa faca ceva daca nu are nevoie si astfel pacientul va lua decizia dupa ce va examina decizia , dupa ce a examinat ideea.

Cand induceti o transa, ii cereti pacientului sa va acorde toata atentia sa.Vreti sa fie atat de atent incat san u observe altceva in jurul sau .Astfel el isi focalizeaza toate simturile. In acel moment, puteti sa-I sugerati pacientului ca daca priveste ceva in zare se poate resimte pe el insusi.

Ii puteti cere pacientului sa-si reinsufleteasca amintirile sale si ceea ce pt.el e relaxare psihica. In acest timp in care incepe sa-si aduca aminte , corpul sau incepe sa-si experimenteze relaxarea. Astfel, cum se destinde din ce in ce mai mult ii puteti sugera ca picioarele sale si bratele le poate simti grele si obosite. Ce faceti ?Ii cereti pacientului sa-si treaca in revista amintirile si cu cat isi indreapta atentia spre interiorul sau , cere permisiunea sa faca apel la toate experientele pe care le-a avut in viata sa.

Daca ii cer oricarui dintre voi sa-si creasca tensiunea arteriala va veti indoi de capacitatea voastra de a o face. La scoala de medicina am descoperit intai ca student si apoi ca profesor ca studentii in medicina pot face foarte usor acest gen de lucruri. Pot modifica circulatia sangelui in zone specifice ale corpului lor sau pot modifica functionarea musculaturii involuntar. Tot ceea ce era de facut era sa anuntati :” Va fi o interogare scrisa azi”.

INDUCTIA HIPNO TICA : DIVERS E MODU RI DE A OBTIN E O FOCALIZARE IN TERN A

Exista multe tehnici diferite folosite in inductia unei transe hipnotice. Una este tehnica relaxarii prin fixatia oculara; alta este pur si simplu inchiderea ochilor. Am mentionat aceste tehnici pentru ca toate tehnicile hipnotice sunt centrate in principal pe orientarea atentiei pacientului spre interiorul sau.

Cuvintele pe care le folositi – daca ii sugerati ca mana sa se ridica, sau daca ii sugerati ca ochii sai se inched putin pana se vor inchide de tot – sunt destinate propriei voastre formari. Daca

folositi diferite asocieri , acestea va dau ocazia sa invatati sa vorbiti cu pacientii si sa invatati modul in care sa le orientate atentia in interiorul lor. Nu cred ca este o diferenta majora dupa tipul de tehnica pe care il folositi. Tehnica e centrata in jurul propriilor raspunsuri ale pacientului.

TEHN ICA PERMISIV AA ANGAJ A COOPERAREA PACIENTUL UI SI A EV OCA

Acum , as dori sa vb.despre rezulatele obtinute. Deoarece i-ati cerut pacientului sa faca ceva , cred ca e o eroare grava sa nu ii cereti mai intai sa coopereze cu dvs, bineinteles daca nu aveti un motiv specific sa o faceti. Imi place sa folosesc o tehnica permisiva. In anumite cazuri, aveti nevoie sa folositi o tehnica autoritara. “Vreau sa va sugeti degetul”. Daca un pacient se trezeste din transa in mijlocul unei interventii chirurgicale , anestezistul poate spune foarte usor, dar categoric:” Acum daca v-ati trezit si daca va dati seama ca titul merge bine, puteti sa adormiti imediat apoi.”Si anestezistul trebuie sa o spun ape un ton convingator si intr-o maniera autoritara pentru ca pacientul sa reactioneze .

Dar pentru a obtine cooperarea pacientului trebuie sa fie persiuasiv pentru a avea rezultate bune. Trebuie sa-I cerem pacientului sa coopereze pentru a atinge un obiectiv comun. Trebuie sa aveti in vedere ca obiectivul comun vizeaza bunastarea pacientului. El coopereaza cu chirurgul in principal pentru a iesi din starea sa, oricare ar fi aceasta.

Pacientul comun are putine idei asupra a ceea ce este capabil – de capacitatile sale. Am mentionat acum cateva minute marirea tensiunii arteriale.Cunosc un singur cuvant sufficient de pronuntat in fata unui Democrat in timpul unor alegeri pentru ca acest lucru sa se intample si exista alte situatii asemanatoare. Cum o puteti face sa creasca , de asemenea poate sa si scada. Ii

spuneti pacientului ceva care il supara si ii scade tensiunea. Dar eu vorbesc despre un raspuns interior.

Trebuie sa incercati sa obtineti raspunsuri intr-o maniera permisiva.O puteti face introducand pacientul in raport cu propriile sale capacitati. Putem face mai multe lucruri decat ne inchipuim. Ii putem cere unui subiect in hipnoza sa desfasoare un process de surzitate hipnotica si va intreba:” Nu pot sa fac pe surdul. Totusi facem acest lucru in viata noastra de zi cu zi. Devenim insensibili al anumite sunete.

Folosim hipnoza dirijand atentia pacientului spre interior si apoi cerandu-i sa utilizeze tot ce a invatat din experienta sa. Aceasta poate implica tot felul de procese psihologice si raspunsuri psihologice.

UTIL IZAREA RE ZIS TENT EI

Cateodata pacientii rezistenti vor sa lupte cu voi; le este frica. Voi trebuie sa stabiliti acest lucru. Este o lupta? Sau pacientului ii e frica? Sarcina voastra este sa transformati situatia intr-una care sa nu fie o lupta. Si daca pacientului ii este frica, trebuie sa vorbiti cu el.

Vreau sa va dau un exemplu cu un pacient rezistent care vrea sa lupte. El intra in biroul meu si anunta:” Dr.Cheek a incercat sa ma hipnotizeze fara succes. Mai multi prieteni au incercat fara succes. Asftel am facut drumul de la San Francisco la Phoenix, pentru ca dvs.sa esuati de asemenea.

Raspunsul meu a fost:”Bine, incep imediat. Dar dvs fumati 4 pachete de tigari pe zi; ar trebui sa va ingrijorati pentru inima dvs.Cred ca trebuie sa vb.despre asta si apoi daca aveti intentia sa ma lasati sa esuez cand va hipnotizez, lasati-ma sa va ajut.Priviti acest ceas de pe biroul meu. Este un ceas obisnuit.

Ea privea ceasul si asculta. A ascultat atat de bine incat nu si-a dat seama ca au trecut 2 ore .Ea credea ca venise sa se aseze la birou. Tot ce am facut a fost sa-I testez rezistenta cerandu-I sa priveasca ceasul. Nu a mai vazut nimic in jur.Atentia sa a fost indreptata spre interiorul ei si era interesata de chestiunea referitoare la fumat – daca sa se lase sau nu . Trebuia sa se lase de fumat? Trebuia sa se lase pt.ca ii era frica de o

boala de inima? Ce trebuia sa faca ? Cum putea sa invete sa se lase de fumat?

Reprezenta acel tip de pacient rezistent .Trebuie sa folosim mereu rezistenta. Dar practicati medicina pe un pacient care sufera de ulcer si trebuie sa tratati acest lucru intr-un fel sau altul. Daca pacientul este rezistent, trebuie sa folositi aceasta rezistenta.

DEZV OLTAREA HIPNO TICA INDIRECT A A ANE STE ZIE I IN CONTR OLUL DU RERI I

Apropo de o alta problema, este o enigma la care a trebuit sa fac fata in multe reprize. Am tratat pacienti care sufereau de boli incurabile , cum este cancerul si care aveau dureri mari. Ceea ce am descoperit era ca ii puteam baga in transa sis a nu mai simta durerea fara sa le sugerez o anestezie sau o analgezie. S-a intamplat asa deoarece ei asimileaza intrarea in transa in locul anesteziei. Le-am spus pacientilor;”Vreau sa va invat intai cum sa intrati in transa hipnotica si apoi, daca ati invatat asta, va voi invata controlul durerii.

UTILI ZA REA REZ IST ENTE I IN CONTR OLUL DURERII : CANTECUL ORIBIL AL L UI CA THY

Nu vreau sa va fac o expunere formala aceasta seara. Vreau sa va prezint exemple in care hipnoza a fost folosita cu succes. Unul dintre ele se refera la o femeie de 36 de ani, care suferea de cancer si care avea 3 fete, de 11, 9 si 7 ani. Cathy mi-a fost trimisa ca pacient si medicul care mi-a trimis-o mi-a spus:”Pacienta a avut toate interventiile chirurgicale posibile, toate terapiile posibile si toate felurile de analgezii.”Se pare ca nimic nu poate sa-I opreasca durerea. Puteti sa incercati hipnoza cu ea si sa ii mai domoliti durerea pt.putinul timp care i-a mai ramas.

M-am dus la ea .Intrand in salon, am auzit din camera un cantec oribil:” Nu-mi faceti rau, nu-mi este frica .”

Cathy facea aceste afirmatii in fiecare clipa in care era treaza. Era imposibil de ascultat. M-am intrebat ce gen de tehnica ar putea domoli durerea unui pacient care se comporta astfel.

PARTICIP ARE LA COMPOR TAMENTUL P ACIEN TUL UI INAINTE DE A OBTIN E SI F IXA ATENTIA

Am intrat in camera si am observat-o pe Cathy stand culcata pe cotul drept , cu ochii inchisi si cantand fara incetare. Am ascultat-o 2,3 minute incercand sa descopar accentuarea ritmului a ceea ce spunea. Dup ace am ascultat-o o perioada am inceput sa cant cu ea.

Am ramas in aceasta masura cu ea si dupa 10 minute de cantat impreuna, Cathy a deschis ochii,m-a privit si a zis:”De ce vreti sa-mi faceti rau? I-am raspuns:”Vreau sa va ajut.”

Dupa cateva minute, m-a intrebat :”Cum imi veti face rau?”I-am raspuns:”Invatandu-va ceva ce trebuie sa stiti”.

A inceput sac ante din nou.Dupa cateva minute a inceput sa-mi puna intrebari despre

ce intentionam sa fac; vroia sa stie cum ii fac rau.“Este foarte simplu ; sunteti culcata pe partea dreapta si

astfel va veti intoarce in pat, fara sa va miscati corpul – doar mental. Ganditi-va bine. Ganditi-va la modul in care va miscati bratele, umerii, picioarele, sic and veti fi complet intoarsa sa-mi spuneti.”

Ea n-a terminat de cantat.In sfarsit, m-a anuntat:”Sunt intoarsa complet.”

-Bine, acum va voi face rau din nou. Vreau sa v aintoarceti in partea cealalta .S-a intors, mental

Ea intreba :”De ce ati facut asta?”-Vreau sa va invat ceva Vreau sa va invat ca pot sa va fac

rau, dar pot sa va si ajut. Si daca pot sa ma opresc sa va fac rau, pot sa va opresc si pe dvs.sa va faceti rau.

“Da ,admite ea, voi muri in mai putin de 10 luni si nu vreau

sa mor si mi-e rau. Nu-mi pot da medicamente. Nu pot sa faca nimic pt.mine.”

Este motivul pt.care sunt aici. Si am inceput prin a va face sa va speriati de mine si acum, stiti ca eu pot face anumite lucruri pt.dvs.

Acum a inteles ca pot face intr-adevar ceva pt.ea.Am intrebat-o despre cancerul sau. Cancerul ii daduse

metastaze in tot corpul, in coloana vertebrala, ceea ce inseamna ca avea dureri si in picioare.

CONFUZIA PEN TRU A EV OCA RECEPT IVIT ATEA S I A FACIL ITA AN ALGEZIA INDIREC TA

I-am spus ca urmatorul lucru pe care o voi invata va fi ceva ce nu va intelege exact, doar vroiam sa ma asculte pana cand va putea sa faca exact ce ii spuneam eu.I-am spus ca va face unul dintre cele mai inspaimantatoare experimente vin viata sa la talpa piciorului sau drept.

De ce sa fac asta ? a intrebat ea Pentru ca eu sunt doctorul si dvs.pacienta. Haideti. A incercat sa faca ceea ce i-am spus, dar nu reusea . Tot ce

a reusit a fost o intepenire a piciorului sau. Am acceptat aceasta.Cum s-a intamplat asta ? Deoarece nu a inteles exact ceea

ce i-am cerut si de aceea s-a intamplat asa. “Cathy vreau sa studiezi aceasta amorteala pentru ca se va

intampla ceva. In aceasta transa frumoasa , Cathy si-a simtit piciorul stang la fel de amortit ca dreptul.

Era deja recunoscatoare pt.pierderea durerii. “Cathy acum sa incercam sa urcam starea de amorteala

spre partea de sus, ori spre partea dreapta sau stanga. Am incput cu piciorul drept.

Vroiam sa lucrez cu partea stanga a corpului sau deoarece tumoarea maligna era la sanul drept si era mai bines a ramana pe stanga. Astfel, am inceput si starea de amorteala a ajuns la umeri. Astfel, amorteala a trecut din cealalta parte spre umarul

drept. Si i-am explicat , scuzandu-ma , ca daca reusesc sa o scap de aceasta durere canceroasa, tot void a gres in unele cazuri.

Nu voi reusi sa fac sa dispara durerea care provine de la cicatricea chirurgicala. In loc sa ridic absolut toata durerea, mai bine as lasa regiunea din dreptul cicatricei cu o senzatie de muscatura de tantar. Va fi ceva foarte plictisitor. Dar va fi suportabil si am insistat. Pentru toate acestea mi-au trebuit 4 ore.

Am vizitat-o pe Cathy prima oar ape 26 februarie. Am vazut-o cateva saptamani mai tarziu, in mai, aproximativ 1 ora. Am revazut-o la jumatatea lunii martie 1 ora si apoi aproximativ 20 minute ,in aprilie.

In timpul unei sedinte, i-am explicat lui Cathy ca trebuie sa manance mai mult. Astfel, si-a dezvoltat apetitul.

Nu am mai vazut-o pana in iulie si mi s-a parut ca nu mai avea mult de trait. Nu mai avea dureri ; in afara de muscatura de tantar din locul interventiei sale. Apoi, in prima saptamana din august cand a vorbit cu un prieten, si-a pierdut cunostiinta instantaneu si a murit 2 ore mai tarziu.

Acum, sa analizam ce-am facut in acest caz. Am intrat in contact cu Cathy.Am intalnit o bariera. Ea canta pentru a scapa de durere; aceasta durere nu o putea imparti cu oricine si totusi am obligat-o sa o imparta cu mine. Oamenii canta sau fredoneaza; canta in continuare un cantec funebru oricare si exact asta facea Cathy. Asrfel, m-am alaturat ei pur si simplu. Nu era cantecul meu, era al ei. Si acesta i-a permis, cu iritare, sa-mi puna intrebarea referitoare la cantec :” Vreau sa iti fac rau, vreau sa-ti fie frica .”

Apoi, am facut-o sa inteleaga ca o puteam ajuta. I-am spus:” Pot sa va atenuez durerea canceroasa” ; era un lucru stupid .Toti ceilalti medici nu i-au diminuat durerea si ea o stia. I-am dat un prognostic de 2 luni si eu i-am zis:” Va voi hipnotiza pentru a va trece durerea. “In locul acesteia , i-am demonstrat ca pot sa-I fac rau si era normal. Nu vroia sa o fac insa . I-am demonstrat ca mainile mele erau fara aparare, ca-I puteam face anumite lucruri.

A FIXA A TENT IA PENTR U A INDUCE O TRANSA NEAST EPTATA

Vreau sa va dau alt exemplu al unui caz si poate acesta va raspunde la problema Dr.E

Eram pe aeroportul Denver , in Colorado , la ora 2 dimineata si asteptam avionul. Am vazut o mama obosita cu 5 copii care intra in sala; toti isi tarau picioarele si gemeau. Puteti sa va inchipuiti ce simteau copiii, deoarece la ora aia ei trebuiau sa doarma.

Acestia ii faceau viata grea mamei lor , dar ea le spunea cu rabdare :” Acum ,Johnny stai aici, te rog Mary, tu stai acolo, te rog .”

Am privit scena un moment. Apoi m-am dus sa caut o revista si am revenit. Am desirat o banda de hartie de-a lungul ziarului si am intins-o pe jos. Rapid, am obtinut un public atent de 6 persoane.

Am desirat alta banda de hartie si am lipit-o de prima. Apoi altele si altele. Apoi m-am asezat pe banca.

I-am spus copilului :”Asta fac mereu inainte sa ma culc. Cand privesti aceste benzi de hartie, ti se face somn.”

I-am prins mana , i-am ridicat-o producand o catalepsie si apoi i-am pus-o pe picioare lasand sa-mi cada mana prin fata ochilor sai. Ochii sai s-au inchis si m-am intors spre celalalt copil.

Mama sa m-a privit cu interes si pentru ca terminasem cu cei 5 copii si-a ridicat capul . Cand a venit sotul sau i-a spus:” Oh! John , Dr.Erikson mi-a hipnotizat copiii.”

Am intalnit-o la un seminar cativa ani mai tarziu si m-a intrebat :”Continuati inca sa hipnotizati copilasii cu ajutorul ziarelor?”

LEGA TURA DU BLA : ALEGEREA IL UZORI E PEN TRU A ACOPERI T OATE P OSIBIL ITATILE I N AF ARA DE ES EC

Un alt exemplu pe care vreauj sa-l ilustrez , important pentru facilitarea hipnozei este :folosirea legaturii duble. Prin legatura dubla vreau sa spun faptul de a enunta ceva astfel incat persoana sa creada ca are de ales, dar de fapt ea nu poate alege.

Spre exemplu, eu nu le-am cerut copiilor sa mearga la culcare la ora 8 seara. In schimb le ceream :’’ Vreti sa mergeti in pat la 8 sau la 8.15?”Ei spuneau :”La 8 “.N-a fost nevoie s-o spun. Si la masa intrebam :” Vreti o portie de legume mare sau una normala?” si expresia de pe fata lor zicea :” Nimic”.

Un baiat de 12 ani mi-a fost adus de parintii lui. Nu avusese un pat uscat de 12 ani.

Am inceput prin a le spune parintilor ce aveau de facut. :”Bine, mi-ati explicatcazul.Fiul vostru are 12 ani. Acum e pacientul meu si e in mainile mele.”

L-am chemat pe Joe in cabinetul meu. Suntem in 2 ianuarie si ai udat patul, dupa spusele alor tai in fiecare noapte, de 12 ani. Tu o stii, eu la fel, dar sa uitam pentru un moment dat de aceasta. Sa vb.despre ceva important.

Acum e 2 ianuarie si nu cred ca e normal din partea mea sa astept de al tine sa ai un pat uscat in permanenta timp de doua saptamani. Si stii, luna ianuarie va fi aproape terminata si apoi februarie e o luna scurta. E o luna scurta si cred ca trebuie sa incepi sa ai un pat curat in permanenta inainte de martie. Nu pare intresant sa o faci ianinte, dar iti zic ce ai putea face interesant.

In doua saptamani mi-ar placea sa te gandesti la asta. :”In doua saptamani, miercuri sau joi vei avea un pat curat pentru prima data. Si va trebui sa astepti pana vineri dimineata pentru a fi sigur si vineri vei veni la mine sa-mi spui daca a fost miercuri sau joi.”

Joe a venit vineri la mine si mi-a zis :”Stiti, a fost vineri.”Acum , ce-am facut? L-am pus in legatura dubla .A trebuit

sa astepte una dintre aceste 2 saptamani. Nu stia exact care era noaptea si a fost surprins.

Patul lui Joe a inceput sa fie curat foarte rapid si i-am zis la jumatatea lui februarie :” Acum nu stiu cand va fi curat mereu patul tau, dart u esti Irlandez si Sarbatoarea lui Sf.Patrick e o zi frumoasa, dar pentru ca parintii tai te-au tratat , si 1 Aprilie va fi o zi frumoasa .As vrea sa intelegi un lucru, Joe ; daca vei avea un par curat de Sf.Patrick sau de 1 Aprilie, sau in alta zi intre acestea doua, acea zi va fi afacerea ta. Nu ma priveste pe mine .

Nu stiu cand a inceput Joe sa aiba patul curat mereu, dar acum e dentist. Foloseste hipnoza. A avut un pat curat incepand cu o zi intre Sf.Patrick si 1 Aprilie, la 12 ani, dar asta nu e treaba mea. Ziua e inca un secret si inca rade pe tema aceasta.

Lasati copilul sa-si aleaga singur propriul moment, in felul sau. Faptul ca l-ati structurat sub forma unei duble legaturi nu schimba cu nimic situatia terapeutica. Este important sa utilizati legaturi duble pentru ca pacientul dvs.sa raspunda intr-un mod adecvat.

A V OR BI CU IN TELE S: A TEN TIA SI CONTR OLUL DURERIISANGELE R OSU AL L UI R OBER T

Acum cativa ani, fiul meu Robert, de 3 ani, a cazut in spatele casei si i-a cazut un dinte. Acum, pentru ca nu avea decat 3 ani, a simtit o mare durere.

Acum cand ma gandesc la el cum pangea si tipa imi dau seama ca steam un lucru pe care el nu il stia : steam ca e unmoment propice pentru a vorbi cu un copil si acel moment corespunde celui in care el e capabil sa va asculte. In timp ce urla, nu ma asculta, dar trebuia sa respire psofund pentru a-si incarca bateriile. Astfel, cand s-a oprit sa respire i-am spus :” Te daore rau, nu-I asa ?”

Acum, in acest moment stia ca vorbesc cu inteles. Robert continua sa urle si si-a tras sufletul din nou si i-am spus:” Iti va fir au in continuare “. Era exact ce il preocupa pe el. Ii era frica ca-I va mai fi rau; am vorbit din nou.

Cand s-a oprit a treia oara i-am spus:” Poate durerea va disparae intr-un minut sau in doua minute.” Ce copil de 3 ani n-a auzit fraza asta : 1 minut sau 2 ? Era un vechi truc pentru Robert dar asta i-a dat o speranta.

Deoarece s-a oprit din plans pentru a respire din nou, i-am facut un semn mamei lui si am privit urmele de sange de jos :” Mama , e sange rosu? Am privit sangele si am discutat calitatea sa si am facut analiza urmatoare ;

“Stii, Robert culoarea pamantului face dificila observarea culorii sangelui, adica rosu intens. Trebuie sa –l privesti pe ceva alb .”

Astfel, D-na Erikson l-a luat pe Robert si l-a dus in baie si am lasat cateva picaturi de sange sa curga in cada . Si intr-adevar culoarea era rosu intens si Robert era interesat de asta la fel ca si mine.

Apoi, m-am intrebat daca sangele sau se amesteca bine cu apa pentru a da o frumoasa culoare roz? I-am spalat fata si si-a revenit la culoarea roz.

Apoi le-am spus:” Am facut analiza urmatoare : Tu poti sa numeri pana la 10 cu usurinta . Poti numara pana la 20 , dar nu cred ca medicul va face atatea copci incat san u le poti numara. Nu cred ca iti ava pune nici macar 10. Dar hai sa le numeri sis a vezi daca sunt macar 10”.

Astfel, Robert a plecat la medic cu mai multa incredere numarand copcile in gand.

Cand am ajuns la cabinet, medicul i-a spus:” Nu vreau sa-I fac o analgezie locala si nici una generala.”

Si astfel a inceput sa-I ingrijeasca rana lui Robert si acesta era constient. A inceput sa numere : 1, 2, 3 ….

La sfarsit, Robert n-a numarat decat 7 copci si in acest timp medicul il privea uimit. Pur si simplu, nu intelegea cum un copil de 3 ani rezista asa de bine la o asemenea durere.

DILA TATIA PU PILAR A PRIN IMA GINATIEFARSA L UI BE TTY ALICE

Toata lumea in familia mea iubeste sa faca farse. Fiica mea, Betty Alice a facut o farsa unui medic .Cand avea 10 ani, am descoperit ca avea strabism si avea nevoie de ochelari . A mers la oftalmolog si a trebuit sa poarte permanent un pansament la ochi ceva timp. Acum, ea era o fata curioasa. Avea exercitii de facut cu ochii si se aseza in fata oglinzii si se antrena.

Intr-o zi, s-a dus la oftalmolog pentru un examen. A asezat-o si a inceput sa-I examineze ochiul drept masurandu-I diametrul pupilar si asa mai departe.

Apoi a citit insemnarile sale si a avut un soc: pupila dreapta ear normala, dar cea stanga era foarte dilatata. Era alarmant. A controlat ochiul drept cu atentie, apoi pe cel stang. A notat tot, le-a reluat si a privit iar ochiul drept. Acum, ochiul drept era dilatat sic el stang era contractat astfel a inceput sa reexamineze ochiul drept.

Brutal, Betty Alice a spus: “Am facut-o expres !”\-Cum ?- Ati invatat sa priviti cu un ochi fiindca purtati un bandaj,

explica Betty Alice. Va puteti imagina ca aveti un ochi acoperit chiar daca nu e asa; si apoi priviti lung, in departari, si va imaginati ca vedeti nori si apoi va imaginati ca vedeti cu celalalt ochi si faceti acelasi lucru si daca o faceti des va puteti dilate pupila in orice moment in care doriti – stanga, dreapta sau ambele.

-Lasati-ma sa vad, spune medicul.Cu promptitudine, Betty Alice a inceput sa o dilate pe cea

dreapta si apoi pe cea stanga; sa o dilate pe cea stanga sis a o contracte pe cea dreapta si tot asa. Si astfel, medicul s-a convins de aceste lucruri.

PUTEREA MECANISMEL OR PS IHICEMOARTEA A UTO- INDUSA

Iata un alt exemplu care ilustreaza mecanismele mentale care realizeaza sugestia hipnotica.

In timpul perioadei de practica la Spitalul Psihiatric din Colorado, a venit intr- o zi un pacient si mi-a zis :”Voi muri sambata viitoare dimineata “. Medicul sef ne-a zis :” Iata un om pe care il vom tine sub observatie 24 de ore din 24. “Am examinat acest pacient in toate modurile posibile ; i-am facut toate testele psihologice posibile si tot ceea ce zicea acesta era ”Mor sambata . Mor sambata la ora 10 dimineata.”

Pacientul dormea si manca bine. Tensiunea arteriala era buna, toate elementele examenului psihic erau satisfacatoare.

Sambata dimineata am vazut pacientul murind la ora 10 dimineata. Autopsia n-a aratat un anume motiv al mortii sale.

Multe studii din literaratura despre medicina psihosomatica raporteaza acest gen de deces bizar. Vedeti acest fenomen cand anumite persoane spun ca vor muri in urma unei practice de wodoo. Moartea auto-indusa e interesanta pentru ca arata efectele gandurilor, ale sentimentelor, ale atitudinilor si credintelor asupra functionarii corpului uman. Puteti observa lucruri foarte surprinzatoare care apar la oameni ca un rezultat al credintelor lor si al sentimentelor. Aceste mecanisme sunt cele pe care incercati sa le utilizati intr-o maniera pozitiva in hipnoza.

MEDICIN A PS IHOSOMA TICA C A PRECURSO ARE A APL ICA TIIL OR MEDICALE MODERNE IN HIPNO ZA

Hipnoza este cunoscuta de mult timp, dar pe plan de recunoastere stintiifica, istoria sa e scurta.Asta se datoreaza faptului ca am cinsiderat hipnoza in termeni de mysticism, occultism sisuperstitii.

Dar de fapt hipnoza este o afacere a mecanismelor mentale.De ce stiinta nu se intereseaza de functionarea mecanismelor? Celulele cerebrale controleaza corpul intr-o maniera variata – neurologic si psihologic.

Hipnoza si-a cunoscut inceputurile in medicina moderna in timpul decadei a doua in acest secol, deoarece oamenii s-au interesat de acest concept bizar numit “medicina psihosomatica”.frances Dunbar a fost criticat cand si-a inceput studiile referitoare la medicina psihosomatica pentru ca se credea ca grijile din afaceri sau cele matrimoniale sau orice tip de griji pot provoca ulcer la stomac.

Totusi, publicul a adoptat aceasta notiune intelegand ca grijile, reale sau imaginare pot produce un numar mare de alteratii psihologice. Si fiindca publicul era in spatele notiunii de medicina psihosomatica, medicii au fost fortati sa a asimileze si sa o studieze. Cu aceste recunoasteri ale importantei functionarii creier / spirit asupra restului corpului si in dezvoltarea ulterioara

a medicinei psihosomatice , dispozitiile au fost luate pentru inductia hipnozei ca tehnica ajutatoare in practica medicinei.

FUNCT ION AREA CREIER ULUI : C APACITATI E NORME PENTR U INV ATAMINT E NOI

EXPERIMENT ELE L UI LASKL EY

Nu stiu intr-adevar cum functioneaza creierul. Exista miliarde de cellule cerebrale pentru ca noi sa putem avea o conceptie precisa a complexitatii alteratiilor cerebrale.

Si daca priviti chimia corpului veti vedea aceste complexitati : cum se explica ca o mica cantitate din orice substanta particulara este necesara pentru a produce schimbari fenomenale in corp? A fost mentionat faptul ca 150.000 mg. de secretina activeaza vezicula biliara. Nu e vorba de o mare cantitate, dar ea poate produce o reactie enorma la vezica biliara. Astfel, in ce proportii funstionarea unei singure cellule sau al unui ansamblu modifica functionarea corpului uman?

Experienta cu rate condusa de Dr.Laskley in anii 20 se referee la spirit. La inceput, acesta a invatat ratele sa mearga printr-un labirint. Apoi a interevnit in creierul lor pentru a descoperi locul unde informatia privind parcursul labirintului a fost stocat si a inceput sa distruga acetse prime modele de invatare. Apoi a pus ratele in labirint si le-a invatat sa treaca inca o data. Laskley a repetat intreg ciclul, distrugand al doilea model invatat si facandu-le pe rate sa invete din nou .Cred ca Laskley a invatat ratele sa treca labirintuol folosind 5 modele cerebrale diferite. Temple Bailey a facut acelasi lucru si experienta a fost repetata de mai multi cercetatori. Asta demonstreaza ca daca o parte a creierului e invatata , puteti face apel la alta parte a creierului pentru a dezvolta invatamintele pierdute .

HIPNO ZA S I FUNCTIA CEREBRAL ANOI IDE I

AMNEZ IA S I CONTR OLUL DURERII

In hipnoza oferim idei unui pacient, unei persoane, unui subiect. Ii cerem sa invete placand de la bogatia celulelor sale cerebrale – de la caracitatile sale petentiale – un mod nou si diferit de a functiona. Pentru ca individual poate fi critic , doar hipnoza poate fi eficace. Hipnoza e un mod de a comunica idei, un mod de a le cere oamenilor sa accepte ideal esale pentru a le examina ; un mod de a descoperi semnificatiile intriseci si de a decide astfel cum sa actionezi sau cum sa nu actionezi dupa aceste semnificatii particulare.

Care sunt comportamentele pe care le putem realiza sub hipnoza ? Nu exista nici un comportament pe care sa nu-l puteti realize in stare de hipnoza, pe care sa nu-l puteti realiza si cand sunteti treaz. Avantajul cu hipnoza este ca puteti controla , directiona si prelungi comportamentul. Poate cel mai bun exemplu e amnezia. Daca ii cer oricarui dintre voi sa uite ceva specific veti avea dificultati in a o face daca sunteti treaz. Dar de cate ori ati fost prezentat cuiva , ati auzit numele persoanei respective, i-ati strans mana si totusi cand lasati mana jos ii uitati numele ? Deci, folositi hipnoza pentru a le cere oamenilor sa functioneze cum o fac in viata de zi cu zi dar intr-un anume moment si pe o durata determinata .

Majoritatea dintre noi nu suntem constienti de capacitatile noastre. Va ganditi ca nu puteti controla durerea si totusi fiecare dentist va spune ca puteti rezista durerii. Fiecare stie ca puteti avea o durere puternica la cap pe care o puteti pierde privind un film plin de suspans; nu o pierdeti datorita unei injenctii intravenoasa contra durerii, ci pentru ca atentia dvs. e indreptatata spre lucruri irezistibile , chiar daca cu cateva minute in urma durerea era irezistibila.

Aveti o mare durere si totusi daca intervine altceva mai important , o pierdeti. Grijile, frica, durerile se pierd instantaneu cand vedeti un accident de masina . Le uitati pur si simplu. In hipnoza, faceti apel la acest vast ansamblu de cellule cerebrale pe care de fapt le ignoram.

Vreau sa pun accentul in aceste remarci introductive pe faptul ca noi stim de fapt foarte putin apropos de functionarea creierului, de psihologia umana si de neurologia umana. Si ca trebuie san e pastram spiritual deschis apropo de toate

posibilitatile de combinatii si permutari ale acestor miliarde de celule cerebrale.

NEGAREA ASOCI IND TRANS EI UN COMPOR TAMENT INEVIT ABIL : SUG EST II CONTING ENTE P ENTR U TRE ZIRE

As vrea sa demonstrez o tehnica pe care o folosesc foarte des. Nu e o tehnica care necesita mult timp, dar vreau s-o demonstrez azi. Vreau sa-I cer unei persoane care se poarta normal – care n-a fost niciodata subiect de hipnoza . O persoana se ridica . Erikson incepe o inductie de transa.E- Acum, nu trece nimeni. Opriti-va si asteptati. Acum as vrea sa faceti asa : mergand lent vreau sa fiti sigur ca nu intrati in transa inainte de a va aseza pe acest loc ; acum, apropiati-va foarte lent cu mainile pe langa dvs.lent, lent. Asta e , si dvs. decideti sa nu intrati in transa inainte de a va aseza pe scaun. Acum, stati in picioare in fata scaunului si lent pregatiti-va , asezati-va si inchideti ochii si respirati profund si intrati din ce in ce mai profund in transa.

Si cand realizati ca intrati din ce in ce mai profund in transa, veti remarca ca “capul dvs” va cadea lent spre barbia dvs. Si cand realizati ca nu sunteti departe de a va trezi , mana dvs. stanga va cadea lent pe genunchiul dvs. si cand ajung pe genunchi veti fi treaz . Ce ati vrea sa spuneti ? S – Nimic deosebit.E – Nimic deosebit de spus.S – Nu stiu intr-adevar E – Stiti ca sunteti pe cale sa va lasati capul ? V-ati modificat repede miscarile corpului ? Erati pregatit cand ati venit aici. V-ati trezit, v-am facut sa ezitati pentru a avea ocazia sa restabiliti senzatia pe care ati avut-o cand ati atins salul. Si cand ati stat jos ce s-a intamplat ? V-am inchis ochii. Ce altceva ? Dupa un anumit timp v-am ridicat bratul.

Le spun multor pacienti cand intra in cabinetul meu :” Nu intrati in transa , va rog, pana va veti simti confortabil in scaun.”Ce contine aceasta simpla intrebare ? Sunt aici 2 sarcini separate; prima este sa se aseze pe scaun si a doua – sa se

instaleze o senzatie de confort. Pacientii nu realizeaza ca sunt 2 sarcini diferite in intrebare. Si ce se intampla?

Acum ,stiu ca pacientii, cand intra in birou , vor sa se aseze pe un scaun si vor sa se simta confortabil. Si la aceste doua sarcini se mai adauga una : sa intre in transa dupa ce s-au asezat pe scaun. Astfel, intrebarea satisface pacientul si raspunde situatiei intr-o maniera adecvata.

HIPNO ZA CA CONCENTRA RE IN TERIO ARA S I A UTO – EXAMEN

Se deruleza acum un dialog verbal intre Erikson si public, care s-a pierdut printer inregistrari. Q – Vreti sa spuneti ca nu utilizati cuvantul hipnoza niciodata , nu-I asa ?E – Nu foarte des. Nu va intelegeti bine cu sotia dvs. Nu trebuie sa-mi spuneti multe despre asta pentru ca stiti unde e problema si stiti mai multe decat mine despre cum se simte sotia dvs.pentru ca eu n-am vazut-o niciodata. Sic and incepeti sa reflectati va puteti absorbi in acest effort de intelegere asupra a ceea ce se intampla cu dvs. si incercati sa intelegeti si mi-ar placea sa aveti un sentiment de confort cand examinati ideile. Nu e altceva mai important decat intelegerea propriilor voastre probleme si intelegerea modului in care doriti sa le simtiti si intelegerea motivelor pentru care doriti sa actionati intr-un anume fel.

Acum , sentimentele dvs. pot si positive, negative, dar as vrea sa va simtiti confortabil. Si puteti selectiona din tot ceea ce spun cuvintele care au o semnificatie in raport cu problema noastra.

FUNCT ION AREA CREIER ULUI SI P SIHO PATOLOGIAPOSIBIL ITATI MUL TIPL E DE DISFUNCTIO NAMENT

In ceea ce priveste aceasta chestiune de psihopatologie vreau sa insist asupra unui punct : exista foarte putine lucruri pe care sa le puteti invata persoanelor despre psihopatologie.

Aceasta poate parea bizar dar cred ca acest exemplu va ilustra chestiunea .

Acum cativa ani am participat la un proiect de cercetari despre schizofrenie, la Spitalul Worcester din Massachusetts. Un baiat de 16 ani dintr-o comunitate rurala izolata a fost adus sa ma vada . Parintii sai erau analfabeti: nu credeau in educatie; i-au permis baiatului sa urmeze doar clasele primare.

Examenul psihologic facut acestui baiat a fost pentru mine o experienta stupefianta pentru ca mi-a dat o colectie bogata de halucinatii printre care am regasit un anume numar din lecturile mele despre folclor.

L-am intrebat : “ Ce se intampla daca scuipi pe cineva ?Imi voi pierde sufletul fara sa fiti unul dintre prietenii mei .I-am cerut sa deseneze barbati si femei si apoi mi-am

cautat exemplarele de Princhethorn. E in germana si aceasat carte contine opera de arta despre boli mentale. Pacientul meu analfabet de 16 ani a desenat femei si barbate care semanau cu cei ai lui Princhethorn si care ilustrau pacientii sai din Germania acestui secol. Acum, pacientul meu nu e nascut in 1900; sin u putea sa citeasca in germana; in fine nu putea sa citeasca in nici o limba . Totusi avea sistemul halucinant cel mai complicat si elaborat pe care il puteam intalni. Eram uimit ca un baiat de 16 ani fara educatie , analfabet, putea fi comparat cu lecturile mele scrise de Princhethorm. Cum putea oare acest copil sa dezvolte idei, idei asa de complicate de la nimic ?

Acest pacient mi-a dat un mare respect pentru ceea ce spiritual uman e capabil sa faca . Toate celulele cerebrale pe care le posedam pot reactiona si produce tot felul de permutari. De fiecare data cand utilizati hipnoza cu un pacient , trebuioe sa aveti in vedere faptul ca pacientul poate face anumite lucruri intr-un mod bizar si neasteptat.

PSIHO PATOLOGI I SI AF AZIE ( PIERDEREA GLASUL UI )CAZUL SURPRIN ZATOR AL CUVINT ELOR INTRER UPT E

Nu stiu ce stiti dvs despre afazie , dar aceasta e de mai multe feluri. Ati studiat engleza in scoala primara , in cea secundara si la universitate.Stiti ce e un adjectiv, un adverb, un

subiect si o prepozitie . Dar cum se explica faptul ca oamenii dezvolta o afazie pentru un accident cerebral? Pot sa vorbeasca liberi foarte usor dar nu pot enunta un singur cuvant pentru ca sufera de afazie nominala. Nu cunosc numele lucrurilor.

Apoi puteti avea pacineti care sufera de o afazie a adjectivelor; nu pot spune “fata draguta “, “o fata grasa “, dar pot spune “gras’, pentru ca acesta e un substantiv, nu un adjectiv.

Acum, cum poate creierul uman sa ajunga la astfel de lucruri? Ma gandesc la cineva care avea arteoscleroza. I-am cerut sa-mi povesteasca o istorioara si a inceput sa-mi povesteasca propria sa istorie de la inceput. Aceasta imi povestea o istorie corecta si plina de semnificatii, dar era foarte detaliata. Cand il ascultam am observat ca avea un obicei al cuvintelor, ca avea o anumita rigiditate in debit.

Acum, aveam studentii de la medicina cu mine in acel moment si am avut ocazia sa fac o demonstratie neintrerupta; astfel, daca pacientul era in mijlocul cuvantului – sa zicem “amintire “ , am inchis brusc o carte pentru a-l intrerupe si am inceput sa discut cu studentii ; m-am suparat pe unul dintre ei si am creat o situatie emotionala violenta. I-am lasat sa se calmeze 5 minute si apoi i-am spus pacientului sa continue. A spus “re “ , ultima silaba a cuvantului “amintire “.

Am aranjat a alta intrerupere in mijlocul altui cuvant si cand i-am spus pacientului sa continue a continuat exact de unde s-a interupt. Astfel, s-a convins ca il puteti intrerupe pe acest om timp de 1 minut, 5 minute, 10 sau 20 de minute sic and reincepe, o ia exact de unde s-a interupt.

Am descoperit ca putea sa-mi zica ora si privea ceasul, imi raspundea si incepea din nou sa povesteasca de unde s-a interupt. Cum face spiritul uman asemenea lucruri ? Astfel, daca considerati psihopatologia , trebuie sa aveti un mare respect pentru creierul uman care o produce.

DEP ASIREA UNU I A CCIDENT CEREBRAL :PROVOCA REA SI FR USTRA REA

Ma gandesc la alt caz publicat in “Jurnalul American de Hipnoze Chimice “.

Jeannette nu mai putea sa vorbeasca dupa un accident cerebral .Si-a pierdut capacitatea de a vorbi si pierderea avea o origine organica . A fost tentata sa vorbeasca la 2 ani dupa accident, dar tot ce putea sa spuna dupa 15 minute a fost un lung “eu “; inca 15 minute de lupta si a spus “nu pot” si dupa 15 minute “sa vorbesc”.

Ea lupta, dar nu reusea sa vorbeasca .Jeannette si-a recuperat capacitatea de a merge ca si

celelalte capacitate majore, dar suferea inca de un simptom dureros pe partea dreapta. 4 clinici prestigioase i-au dat o speranta de viata de 2 sau de 3 ani. In cursul celor 10 ani care au urmat diagnosticului a ramas intinsa pe o canapea, fumand tigari si privind fix in plafon. Se ducea la culcare la 22.30 , se trezea dimineata la 10.30 , lua micul dejun si pranzul in acelasi timp, isi lua cina ,se intorcea pe canapea si fuma. Sotul sau si fiicele sale au incercat sa-I vorbeasca; au venit prietenii sa o convinga , dar Jeannette statea si vegeta. Era evident ca mai devreme sau mai tarziu va muri. Vizibil, ea regresa. In final, sotul sau a adus-o la mine , pentru ca generalistul i-a recomandat hipnoza ca recurs.

Am vazut-o pe Jeannette pe 1 iulie. I-am aruncat o privire acestei femei si m-am intrebat de ce mi-am ales aceasta meserie, deoarece nimic nu era nimic mai urat pe lumea asta decat aceasta femeie. Aici, era vorba de un caz unde originea organica a psihopatologiei a fost stabilita si urma toate legile neurologiei. Ce puteam face cu asta? In timp ce ma gandeam, am avut urmatorul sentiment ; daca as putea sa creez aceasta pacienta plina de frustrare , de anxietate, de suparare pentru ca celulele sale sa aiba de lucru , poate as reusi s-o invat sa vorbeasca din nou.

Am facut un plan elaborat despre care i-am spus sotului sau. Prima parte a planului cerea o companie non- stop. Am facut cunostinta cu o ruda de-a sa Edith , care vorbea cu o viteza de 250 de cuvinte pe minut.

Lui Edith ii placea sa vorbeasca si era foarte dificil sa o intrerupi. Am adus-o pe Edith in cabinetul meu si i-am explicat ce

avea de facut. A acceptat fara ezitare si s-a dovedit a fi o companie placuta si cooperanta.

I-am spus intai ca vroiam sa joace un joc. Nu stiam exact toate miscarile mainii care acompaniau ritualul si i-am cerut sa vina sa-I arate lui Edith miscarile corecte. Edith a inceput sa-si aduca aminte miscarile jocului din copilaria sa, si a putut si ea sa se joace. Toata ziua, la intervale de 5 si 10 minute Edith juca jocul respective cu Jeannettte si ea trebuia sa stea culcata sis a se joace. Puteti sa va imaginati cat e de agasant si penibil sa fie obligate sa joace un joc idiot si ridicol la 5 sau la 10 minute toata ziua. Si i-am promis lui Jeannette inainte de asta ca va face tot ceea spuneam care era lege pentru ea si trebuia sa asculte fiecare ordin pe care i-l dadeam daca va invata sa vorbeasca din nou.

Edith juca fara incetare jocul cu Jeannette. Aceasta era pe cale sa piarda dusul de seara cand Edith a intrat in dus si juca jocul. Si in baie, si in casa, numai asta facea. Edith gasea momentele cele mai socante pentru a o intrerupe pe Jeannette si aceasta era obligata sa se joace cu un teribil resentiment.

Acum, pentru ca Jeannette dovedise o stare de resntiment destul de intensa , am rugat-o pe Edith sa introduca etapa urmatoare.

Ati ascultat vreodata o persoana tipand si ati simtit cum vi se blocheaza limba si corpul vi se agita ascultandu-l pe acest om? Edith a inceput sa behaie. Si saraca Jeannette avea atata resentiment incat era intr-o stare de transa. Jeannette stia ca Edith nu behaie in mod obisnuit, ea era minunata in lingvistica. Putea palavragi in cel mai penibil mod. Resentimentul sau era atat de puternic, incat toti muschii sai erau incordati. Nu a durat mult pana cand Jeannette a inceput sa pronunte cateva cuvinte din cantec.

In acel moment, i-am cerut lui Edith sa modifice planul jocului. Edith o trezea pe Jeannette si o intreba :”Vrei la micul dejun oua, bacon si cafea ?” Si Jeannette a facut un semn cu capul ca accepta meniul propus. Jeannette si-a facut dus, s-a imbracat si a plecat pentru a lua micul dejun ; in farfurii avea morcovi si cartofi si Edith ii spuse :”Aminteste-ti ca Dr.Erikson ti-

a spus sa-ti termini farfuria la fiecare masa. “Jeannette incerca sa-I spuna :”Dar nu mananc cartofi azi.”

In final, a reusit sa spuna fraza , dar dupa lungi exasperari.Edith a scos-o pe Jeannette pentru a servi cina, i-a aratat meniul si ea a invatat unde scria “cartofi”. La inceput, Jeannette nu era capabila sa citeasca. A descoperit ca sufera de o alexie. Arata cu degetul si parca incerca sa spuna :”Comanda tu pentru mine.”Edith descoperise toate alimentele care nu-I placeau lui Jeannette si ea le comanda tocmai pe acestea si Jeannette trebuia sa-si termine farfuria deoarece asa i-a spus doctorul.

Nu i-a trebuit mult si Jeannette a invatat sa citeasca “cartof” si putea sa pronunte cu ezitare cuvantul . Si fiindca Jeannette indica cuvantul ( fara sa-l pronunte) , Edith in loc de aceasta, a comandat o salata de rosii si stia ca lui Jeannette nu-I placea. Cu alte cuvinte, era de ajuns un efort incomplet. Jeannette putea sa pronunte cuvantul “cartof”, dar cu greutate.

I-am cerut lui Edith sa o puna pe Jeannette in ipostaze diferite si grele. I-am cautat apoi o alta companie. Lois era o fata de 18 ani, dulce, timida,adorabila; ii dadeau imediat lacrinile cand facea rau cuiva. Acum ,am hipnotizat-o pe Lois pentru hiper sensibilitatea sa (Am incercat sa o hipnotizez sip e Jeannette in mai multe ocazii, dar am reusit doar prin tehnici indirecte).

Am facut un plan specific cu aceasta fata ; cred ca acest plan ii convenea lui Lois. Jeannette detesta muzica la moda ; rockul. Ati fost fortati vreodata sa ascultati aceasta muzica pe care o urati timp de cateva ore ? Jeannette era fortata sa asculte rock foarte tare timp de cateva ore; nimic nu e mai exasperant. Jeannette trebuia s-o priveasca pe Lois cum bate tobel , dar mereu in contartimp, si Jeannette lupta pentru a-I spune sa bata cu ritm. Deci, i-am cerut lui Jeannette sa bata masura cu mana dreapta, apoi cu stanga, cu piciorul drept, apoi cu stangul. Stiu ca a avut o hemoragie cerebrala. Ma intrebam cate fascicule nervoase au fost atinse. I-am cerut sa continue exemplul cu mainile si picioarele. Ce lupta pentru Jeannette!

Dupa aceea, le-am pus sa danseze. Jeannette nu putea sa faca un pas in spate; am inteles aceasta problema pentru ca dupa atacul meu de fobie din 1919 a fost dificil pentru mine sa

fac un pas inainte. Daca nu sunt atentm cad pentru ca pur si simplu merge ceva prost in coordonarea picioarelor. Deci, am pus-o pe Lois sa danseze cu Jeannette; Lois dansa in afara ritmului ; i-am spus sa pastreze ritmul. Dansand, faceti pasi in spate.

Acum, pot sa ma supar pe cineva daca vreau si am facut-o pe Lois sa planga suparandu-ma pe ea in fata lui Jeannette pentru ca nu procedase bine cu ea. Jeannette era furioasa pe mine pentru ca nu era vina lui Lois. Fiind atat de furioasa era pe cale sa pronunte 2,3 cuvinte.

Jeannette a invatat sa citeasca cu mare greutate. I-am cerut sa-mi scrie o scrisoare in fiecare saptamana. I-am spus ca o citesc si o voi corecta. Aceasta trebuia sa o rescrie. Astfel, saptamana urmatoare imi dadea 2 scrisori :cea corectata sic ea noua. Lucra mult pentru a citi literele si a corecta scrisorile gramaticale pana cand a invatat sa citeasca corect si reusea sa imi scrie o scrisoare fara una sau 2 greseli.

Am folosit hipnoza cu Jeannette , dar indirect .Dupa ce Jeannette a invatat sa vorbeasca din nou, palavragea cu mine in salon (cabinetul meu e in casa ), cu sotia si copiii mei si era o prezenta agreabila pentru mine.

Jeannette locuia intr-o casa noua in Tucson , sotul sau o construise pentru ea ; Tucson e la 200 km. e Phoenix. Am fost sa o vizitez in noua sa casa. A fost foarte mandra si mi-a artat casa. De cand am sosit si pana am plecat Jeannette a jucat rolul unei hostesse , dar cand ne-am asezat la discutii, a intrat rapid in transa.

Ea mi-a spus:”Stiti, totul se scimba cand vorbesc cu dvs, ca un medic. Sunt in transa ?

I-am raspuns:” Sunteti intr-un gen de transa care va va ajuta.”

Am vazut-o pe Jeannette regulat in fiecare luna timp de 4 luni pana cand a murit final de o necroza renala provocata de un excces de fenacetina. Avea dureri in partea dreapta. Chiar si o atingere fina ii provoca lui Jeannette lacrimi in ochi. Aceasta atingere usoara ii facea rau. Nu am putut sa reduce acest sinfrom. L-am redus pana la punctual in care hainele nu-i mai faceau rau ; astfel putea sa se aseze, isi putea lasa mainile sa-I

cad ape langa corp. A avut o interventie cerebrala inaine de a incerca sa reduca aceasta oribila durere, dar chirurgia n-a ajutat-o. Am redus-o putin ,dar n-am putut sa o elimin definitiv.

A IN TR A IN CAD RUL DE REFERIN TA AL P ACIENTUL UI PEN TRU A F ACIL ITA O APR OPI ERE FUNCTION ALA

INAIN TE DE A R DEUCE O FOBI E :FOBIA CLA DIRIL OR IN ALTE

Mi-a luat mult timp sa vb.despre aceasta problema a psihopatologiei. Bineinteles, sunt multe tipuri. Trebuie sa retineti ca cea mai buna apropiere a psihopatologiei a unui pacient se gaseste in propria voastra atitudine de empatie.

Ma gandesc la un pacinet care mi-a cerut ajutorul. Lucra in constructii; avea propria sa firma si construia cladiri inalte; in final a fost obligat sa abandoneze lucrarea. De ce ?

Mi-a zis :”Mi-e frica sa merg pe strada pentru ca aceste cladiri pot cadea si pot sa ma lovesc .”

Pur si simplu nu se mai putea deplasa in oras deoarece credea ca trebuie sa evite orice bloc mai mare de 4 etaje.L- am intrebat , in transa , care e inaltimea unui bloc de 5 etaje, de 6, de 8, de 10 ; ce distanta e in largimea strazii. I-am explicat ca daca un bloc are sa zicem 30 m.inaltime, va fi in siguranta mergand la o distanta de 39 m. – cei 9 m.suplimentari fiind adaugati pt.a tine cont de proiectile. Acum, putea accepta aceasta logica .Avea un sens pentru el.

Apoi i-am sugerat sa fac un plan cu diverse strazi si cladiri din Detroit sis a calculez distanta particulara pe care trebuia sa o respecte cu fiecare bloc pentru a se simti in siguranta.

Ceea ce nu si-a dat seama este ca il invatam sa meraga in spatele fiecarui bloc. Se gandea ca il invatam sa treaca in siguranta. Pana atunci nu putea merge prin centrul orasului Detroit de frica ca ii cad blocurile peste el. Dar de cand am facut planul orasului Detroit , ii placea sa se plimbe prin oras .

Apoi, am inceput sa numaram distantele. In loc sa consideram 39 – 42 m. distanta pt.un bloc de 30 m.inaltime, putea sa ajunga la o distanta de 41,70m.,41,40m.,41,10m.,40,80.,39 m. si tot asa pana ajungea la o distanta de 30 m.in siguranta.I-am aratat ca poate vedea blocul cum incepe sa cada si cat de cat timp are nevoie un bloc de 30m.ca sa se prabuseasca ? Astfel, am introdus un alt element – elemental timpului si a calculate ca se putea indeparta de 27 m.de un bloc de 30m.inaltime, pentru ca avea destul timp pentru a se indeparta de pericol. Dar ce facea intr-adevar aceasta persoana – se obisnuia progresiv sa treaca prin fata cladirilor la o distanta din ce in ce mai mica .

A IN TR A IN CAD RUL DE REFERIN TA AL P ACIENTUL UI PEN TU A FACILIT A O APR OPI ERE FRA CTION ALA INAINTE

DE A REDUCE UN S IMPT OM :CEI 20% AI AS TMUL UI

Alt exemplu de tip de psihopatologie e pacientul astmatic. Pana la ce punct persoanele astmatice se obisnuiesc cu faptul ca nu pot respira liber ? Ma gandesc la un pacient care avea 12 ani si care suferea de astm si era dependent de inhalator; il folosea de multe ori pentru a respira normal in timpul unei conversatii din cabinetul meu. L-am rugat sa-mi explice intensitatea starii sale de frica. Nu am incercat sa-l conving ca poate respire fara probleme; nu i-am repetat ca are 12 ani, ca sufera de mic de astm si a crescut intr-o stare de frica in ceea ce priveste respiratia sa ,.

In loc de aceasta, l-am rugat sa-mi spuna , pt.a ma ajuta, care e importanta temerilor sale ca nu poate respira. A inceput sa-mi vb.despre intensitatea temerilor sale ; de cosmarurile sale in timpul unei opriri bruste a respiratiei; de viziunile oribile pe care le avea. In timp ce vorbea a devenit fascinant ca a gasit intr-adevar pe cineva care il asculta si a inceput sa respire usor.Pentru ca am simtit ca era momentul potrivit i-am spus:” Stii, in timp ce vorbim despre frica ta respiratia ta nu e usoara e deoarece o parte din astmul tau e provocat de frica . Din cauza asta iei medicamente.”

Sa incepem prin a presupune ca ai astm 100%.Acum, nu vei remarca schimbarea daca reduci astmul cu 1%, dar vei avea cu 1%mai putin. Sa presupunem ca il reduce cu 2%. Nu vei putea remarca, dar va fi redus .

Dupa aceea, l-am facut sa se gandeasca ca ar putea sa –l reduca de 10,15,20,25,30,35 % si tot asa ; si apoi am inceput sa discutam procentajul astmatic sau procentajul pe care il pastra. Daca va pastra 10, 15, 20, 30, 40 % si tot asa si a hotarat sa pastreze 20% din astmul sau. Simtea ca 20% era cantitatea astmului care avea o origine organica. Asta inseamna ca si-a modificat conceptia asupra astmului aproape in intregime. A fcaut o mare schimbare in atitudinea sa pe care a transferat-o si in alte domenii ale vietii sale.

Trebuie sa abordam corectarea psihopatologiei printr-o eradicare progresiva , nu incercand sa ne opunem ei.

DISTRA CTIA S I CONFUZIA P ENTR U A AL TERA FUNCT ION AREA PSIHOL OGICA

Exista multe moduri prin care putem sugera o activitate psihologica la un pacient. Pacientul va spune ca nu are apetit si ca e miercuri. El va fi curios sa stie de ce ati mentionat ziua de miercuri. Dupa miercuri vine joi. Acum, este o constatare importanta dar fiecare stie ca dupa miercuri vine joi; de ce mai trebuie mentionata ? Si astfel intrebarea evidenta e :”Apetitul dvs.va reveni vineri sau sambata dimineata ?Si pacientul se va intreba in fiecare joi :”Oare apetitul imi va reveni vineri seara sau sambata dimineata ?” Ce ati facut ? Ati pus o intrebare si ati pregatit terenul pentru ca pacientul sa-si reorganizeze toate functiile pe care le poseda in asa fel incat sa-si regaseasca apetitul.

Apoi, exista pacienti care zic:” Vederea anumitor alimente imi provoaca greata sin u pot sa fac nimic pentru aceasta greata si stare de voma . Ce puteti face ? Ii cereti o descriere detaliata aacestei stari pentru a cunoste bine problema. Dup ace ati obtinut asta, veti ridica intrebari foarte interesante .”Credeti ca puteti sa tineti aceste simptome toata luna februarie , care e o

luna scurta si toata luna mai ? Va dura pana la 1 aprile ? Sau dupa ziua Independentei?

Formati tot felul de intrebari foarte interesante .Scopul lor, caci nu au sens, este sa atraga atentia pacientilor. Nu stiu in ce moment vor fi capabili sa-si resolve problemele. E o tehnica de a distrage atentia; o tehnica de confuzie.

Aveti un pacinet care va spune :” Am o neurodermitate care ma deranjeaza teribil. Vreti sa stiti daca va deranjeaza vineri sau sambata ? Pacientul stie ca faceti o ancheta aprofundata .Este o ancheta din punct de vedere stiintific; dar in ceea ce priveste functionarea lui corporala, nu e cazul.

Imi amintesc de un pacient care suferea de boala lui Raynaud – caracterizata prin spaame ale vaselor sanguine in picioare – cu care am utilizat ziua saptamanii si ora zilei si asa mai departe. “La ce ora va fi – la 2.30 sau la 2.45 “? Si asa mai departe . Si am discutat mult despre aceasta problema ; am revenit fara intrerupere asupra faptului de a afla daca 2.30 sau 2.45 e momentul potrivit pentru a avea aceasta senzatie agreabila si calda .Acum, pacientul era in transa in timpul discutiei noastre si stia ca iau in serios ceea ce spun. Nu se intreba daca avea senzatia de incalzire in varful degetelor; singura intrebare era sa stie in ce moment va avea senzatia – la 22.30 sau la 22.45.Si imi era indifferent. De cand i-am transmis aceasta noua idée ii era mai usor sa inteleaga ca poate avea aceasta senzatie calda.

Odata cu neuromodernitatea , cu boala lui Raynaud , va puneti intrebarea modificarii circulatiei sangelui, a reintineririi pielii, a localizarii simptomei – si discutati toate aceste probleme. Oamenii au idei rigide asupra functionarii psihologice si daca reusiti sa contracarati aceste idei, ma gandesc ca va aflati intr-o situatie dezavantajata. Trebuie sa alegeti o problema care poate fi discutata si care nu interfereaza cu functionarea adecvata a pacientului. Este motivul pentru care aleg asemenea subiecte, ca lunile anului sau zilele saptamanii sau culoarea hranei ca subiecte discutabile si las problema functionarii psihologice sa fie acceptata ca evidenta. Trebuie sa observati toate comportamentele pacientilor vostri sis a vedeti in ce mod puteti accepta aceste comportamente in avantajul lor.

SOCUL SI S URPRIZA PEN TRU A MODIFICA C REDIN TELE RIG IDE SI A REA TAURA O A CTIVIT ATE SEXU ALA

NORMAL ACUPL UL POLI SILABIC

Conducand o psihoterapie in probleme functionale sau psihosomatice trebuie sa abservati pacientul cu atentie.Trebuie sa fiti constient de ceea ce sunteti si de propriile voastre capacitati; si trebuie sa stiti multe lucruri referitoare la personalitatea vostra inainte de a le folosi intr-o maniera eficace in situatii terapeutice diverse. Am avut multe persoane care mi-au spus in ce punct eram dragut, amabil, dulce. Dar va pot trimite la multi studenti de la medicina care sa va spuna exact contrariul. Imi place sa-mi schimb atitudinea vis a vis de pacienti in functie de nevoile lor particulare.

Vreau sa citez un caz pe care n-am avut curajul sa-l public. Un professor de la o universitate vecina m-a sunat pentru a stabili o intalnire cu mine si cu sotia sa. Dorea sa se intalneasca cu mine din cauza ca avea multe dificultati in interiorul cuplului.

Cand au sosit la mine , au intrat in cabinet intr-o maniera rigida. Chiar si hainele lor erau sumbre. Expresia de pe fata lor era rigida.

Barbatul a inceput :” Vreti sa va povestesc motivul pentru care am acceptat sa ne intalnim astfel ?

Am reflectat si i-am spus :”Pastrand secretul cat de cat posibil.”

Barbatul s-a asezat in scaunul sau, doamna in al sau si barbatul povestea :

Suntem casatoriti de 3 ani, Ne-am intalnit la un bal , ne-am indragostit la prima vedere si in mai putin de 1 luna ne-am logodit. Inainte de a insura , am hotarat sa avem copii. Acum, dupa 3 ani suntem angajati intr-o uniune matrimoniala zi si nopate si in scop procreative cu o totala culminare psihologica, dar fara succes.

In acel moment, am intervenit pentru a-I cere sa respecte aceasta fraza . Cu exact acelasi vocabular polisilabic a repetat aceasta fraza.

Am reflectat la toate acestea observandu-le figurile rigide. Le-am pus cateva intrebari simple – despre haine, despre locul unde traiau, despre designul casei. Toate raspunsurile lor corespundeau unei definitii polisilabice , de ce era asta, de ce era aia, de ce era asa – totul enuntat intr-o maniera rigida.

In sfarsit, am spus:” Cred ca pot remedia situatia . In fine, cred ca va fi usor sa rezolv problema.” Terapia de soc, asta exista. Exista mai multe tipuri de terapie de soc. Puteti avea tratament prin electrosoc, o terapie prin soc psihologic, o terapie prin soc emotional. Nu va dau un tratament prin electrosoc, dar daca doriti va indic o terapie prin soc care va rezolva problema voastra. As vrea sa reflectati linistiti la aceasta si poate doriti sa va ganditi la asta in cabinet in absenta mea.

Revin in jumatate de ora. Asta va da ocazia sa decideti daca considerati terapia prin soc remedial pentru problema voastra.

Am parasit cabinetul si am revenit in jumatate de ora. Cuplul a explicat ca am discutat despre aceasta si in final, am ajuns la concluzia ca accepta terapia prin soc.

Ei bine, acum luati-va de maini. Acum, tineti-va strans de mana pentru ca vom face terapia prin soc. Plangerea vostra este ca , de 3 ani sunteti angajati intr-o uniune matrimoniala totala zi si noapte, cu o totala culminare psihologica , dar fara un scop procreativ. “ Am omis doar un cuvant spus de dvs. De ce naiba nu va sarutati din placere ?”

Au fost socati. Stateau pe scaunele lor, complet uimiti.Asta nu completeaza tratamentul prin soc, am adaugat,

adresandu-ma sotului. Daca va sarutati din placere, e altceva. Acum, sunt seriosi. Faceti-o din placere.

3 luni mai tarziu femeia era insarcinata si au facut o fetita. Era absolut minunat. Am folosit tratamentul prin soc. Daca intalniti pe cineva rigid atata timp cat trebuie sa lucrati cu ei , folositi o apropiere dulce si prudenta. Cred ca eram pe cale de a face psihoterapia cu ei daca era necesar. Dar in loc de asta le-am provocat un asemenea soc, incat au ajuns la o stare de satisfactie doar intr-o singura sedinta.

SEDIN TA UNICA E EVEI

Ma gandesc la un alt exemplu. Eva era logodita cu un barbat care era in armata. Venea din armata in mai si dorea sa se insoare in iunie, inainte de a se intoarce in Dakota de Nord, unde traia. Dar Eva a refuzat. Ea vroia sa se marite in decmbrie. A facut pregatirile pentru nunta in decembrie, dar dembrie a venit si Eva i-a explicat sotului ca se va marita in iunie anul viitor. In iunie, i-a zis ca vrea in decembrie. Si tot asa l-a amanat cativa ani, dandu-si de fiecare data promisunea si apoi amanand nunta. Eva avea o fobie pentru calatorii. Singurul mod in care putea veni la Phoenxi sa ma vada era sa vina cu masina acompaniata de mama sa , de matusa si de un var. Stiam ca trebuie s-o ajut sa-si depaseasca fobia calatoriilor, dar am fost dragut cu ea inca de la primele vizite. Eva avea un sentiment de simpatie fata de mine – si i-am cerut sa vina sa ma vada singura , cu autobuzul. Am fost atat de insistent incat a acceptat. Apoi i-am zis sa vina cu trenul si a facut-o. Apoi i-am spus ca trebuie sa resolve problema cu sotul sau. Atunci tocmai primise o scrisoare de la el la sfarsitul lunii iunie in care a declarat ca daca nu se va marita pana in septembrie isi va gasi alta fata . Am citit scrisoarea si mi-am dat seama ca vorbea serios. I-am citit Evei scrisoarea cu voce tare si i-am zis: “Suntem in 1 iulie. Intr-adevar doriti sa va maritati? “

Ea nu intelegea de ce ii era frica sa se marite. I-am spus ca tratamentul nu va fi agreabil, dar va fi vindecata. I-am zis sa nu vina pe 8 iulie la ora 14.00 daca nu va fi gata sa fie vindecata ; pentru ca daca va intra in cabinet va trebui sa fie gata sa faca tot ce ii voi cere; ar putea regreta ca a venit sa ma vada , dar in orice caz va trebui sa continue sa faca exact ceea ce ii spun.

Eva a venit in biroul meu la ora 14.00 speriata si ingrozita si spre marea mea surpriza a gasit-o pe d-na Erikson acolo. D-na Erikson a inchis usa, a tras perdeaua si s-a asezat pe scaun. Nu stia ce se va intampla.

I-am spus Evei: “Vreau sa nu pronuntati nici un cuvant. Vreau doar sa faceti cateva lucruri.”

“Ridicati-va picioarele. Era mirata insa a facut ce i-am spus.”

“Ridicati-va bratul. Era alarmata insa si-a ridicat bratul.”

“Ridicati-va rochia. De fapt purta o fusta si o jupa. M-a corectat si si-a scos camasa . “

“Ridicati-va fusta, jupa, sutienul, chilotii. Acum, cu mana dvs.dreapta atingeti-va sanul stang…sanul drept…zona genitala… fesa stanga … fesa dreapta.Acum imbracati-va .”

Nu cred ca mai aveti nevoie de acel tratament. Prietenul dvs.locuieste in Dakota de Nord si cred ca ar fi mai bine sa va duceti sa luati un bilet si sa-I spuneti ca va veti marita luna aceasta. Sunt sigur ca nu mai aveti nevoie de al doilea tratament.

A cumparat biletul. S-a dus la el si i-a spus. El a venit in Arizona si s-au insurat luna aceea. Eva mi-a trimis de Craciun o poza cu ultimul sau copil. Are 4 acum.

I-am administrat un tratament de soc. Era un tratament de soc. Nu era ortodox , dar ce se putea face cu o fata draguta care isi tot amana sotul intr-o maniera asa teribila, care era intr-adevar indragostita , care era prea timida si rezervata pentru a putea vorbi si care are o asemenea fobie pentru calatorii? Avea un prieten in Dakota de Nord ; nu avea bani multi; nu putea sa stea in terapie mult timp. Deci, am utilizat un tratament de soc pentru Eva si a avut succes.

In final Eva a spus la toata familia ca vine sa ma vada . Era foarte mandra de familia sa . E mandra si de sotul ei; e mandra de munca sa . Si e eliberata de dominarea mamei sale vaduve, care a devenit vaduva la nasterea sa si care a crescut-o in asa fel incat a devenit atat de rigida. Stiu ca Eva avea o personalitate rigida si ea facea multe eforturi pentru a le depasi. In mod normal ne gandim ca stim motivele problemelor noastre, dar nu e cazul intotdeauna.

A CREA SP ERANTEA STRUCTURA SOCUL P SIHOL OGIC :APR OPIERILE

AUTORI TARE

Cred ca e esential ca pacientii vostri sa stie ca vor fi tratati; trebuie de asemenea sa aveti incredere in ei. Si chiar daca traiesc ceva dezagreabil, lasati-I sa traiasca cateva minute de agonie. Ma gandesc ca Eva avea dreptul la momente de agonie.

In ceea ce-I priveste pe professor sip e sotia sa , i-am lasat destul de rigizi si incordati. Ce gen de soc psihologic sau emotional le-am aplicat? Trebuia sa le dau un ragaz de o jumatate de ora. Le-a trebuit mult curaj pentru a veni la mine in birou sa-mi povesteasca problema lor. Apoi am creat pentru ei o situatie emotionala in care se puteau astepta la ceva devastator.

Cateodata puteti aranja situatia intr-o maniera indulgenta, dulce; alta data puteti fi dur. Am fost un gentleman cu Anne, dar totusi am lasat alta impresie: s-a simtit insultata.

Daca creati o situatie psihologica pentru pacient, incercati s-o structurati in asa fel incat sa nu o priviti ca ceva ce poate reveni. I-am spus Evei ca nu mai e nevoie de alta sedinta. Trebuia sa cumpere biletul pentru Dakota de Nord si trebu8ia sa faca cunostinta cu familia logodnicului sau.

Bineinteles, n-a indraznit sa aiba a fobie pentru calatorii in acel moment. Am organizat o situatie in asa fel incat sa nu mai fie necesar sa se dezbrace din nou pentru mine.

Nu poate fi nimic mai rau intr-o calatorie decat ceea cea am facut-o pe Eva sa indure. Am fost dictator, autoritar. Care erau temerile Evei ? In mod sigur consumarea mariajului a fost mai putin dureroasa decat proba pe care a indurat-o in prezenta doamnei Erikson si a mea. (Prezenta doamnei Erikson cu figura sa rigida n-a ajutat-o pe Eva in experienta sa )

TEHN ICA SURPRI ZEI P ENTR U A F ACILI TA DE SCHIDEREA SUFLETUL UI INT ERIOR S I O NOU A INT ELEGERE :

HAL UCIN ATII VIZU ALE

Am incercat sa le satisfac nevoile pacientilor mei intr-un mod indulgent. Ma gandesc la o femeie care mi-a demonstrat aceasta idée. Intrand in biroul meu a ramas in picioare si mi-a zis: “Am fost la fiecare medic din oras si fiecare dintre ei a fost atat de dragut cu mine incat nu a reusit nici unul sa ma ajute.”

- Bine, medicii au fost atat de draguti incat au esuat si ati venit sa ma vedeti. Atunci, asezati-va pe scaun , inchideti gura, inchideti ochii si adormiti. Si a facut-o.

Ce am utilizat ? O tehnica de surpriza care induce hipnoza. Puteti de asemenea sa luati o persoana care e dreapta ca un “i “, lasati-o sa cad ape spate, trageti-o in urmatorul moment , spuneti-i sa adoarma profund si va intra intr-o stare de transa inspaimantatoare.

Prefer o tehnica de surpriza psihologica in care pacientul se intreaba :” Ce cauta ?” Aici spiritul e deschis sa accepte lucruri noi. Ma gandesc la un exemplu particular. Eram la o conferinta si faceam o demonstratie la Spitalul State din Philadelphia. In public nu era nici un voluntar, asa ca am rugat o eleva infirmiera sa se prezinte. “Ma voi prezenta, voi face tot ceea ce vreti, dar nu voi fi hipnotizata “.

- Asta din cauza ca aveti un spirit de opozitie ? am intrebat-o. Din cauza ca nu vreti sa intrati in transa in fata unui public? Sau pur si simplu nu intelegeti ce e hipnoza ? Credeti ca as tine o conferinta daca hipnoza ar fi nociva ?

- Nu , raspunde ea , ma gandesc ca e bine ca vorbim aici, dar ma gandesc ca am spiritul de opozitie si nu vreau sa fiu subiect voluntar.

- Bine, spuneti-mi , tabloul acesta de pe perete e al unui amic de-al dvs?

Ea a privit tabloul. – bineinteles nu era nici un tablou real – si a spus:” Da “: A fost atat de surprinsa de intrebarea mea incat nu a avut timp sa se gandeasca ; in loc de acesta ea a cedat semnalului meu si a produs o halucinatie vizuala neasteptata.

Tehnica de surpriza este folosita la pacineti pentru a-I face sa se gtandeasca la ceva sau sa faca ceva care le lasa spiritul liber. Care e ideea ? Ii indemnati sa caute un sens, despre ceea ce este intr-adevar psihoterapia – sa accepte noi idei si un nou sens. Cum am mentionat in aceasta dimineata :” Acest smptom ar trebui rezolvat miercuri ? Nu , azi e miercuri si maine e joi , dar asta s-a intamplat vineri ?”

A IV A CONFERIN TAINTR ODUCERE IN S TUDIUL SI APL ICA REA HIPNO ZEI I N

CONTR OLUL DU RERI I

FOL OSIREA HI PNOZE I PEN TRU A EV OCA ST ARILE PSIHOL OGICE,NEUR OLOGICE S I SOMA TICE

Mi se intampla foarte rar sa tin conferinte traditionale. Nu ma gandesc sa citesc un text in fata unui public, dar in seara asta o voi face . De ce ? Pentru ca subiectul despre care vreaua sa vorbesc e foarte complex. Vreau sa intitulez subiectul :” Introducere in studiul si aplicarea hipnozei in controlul durerii .”

Pentru a incepe , hipnoza consta in comunicarea ideilor si intelegerea unui pacient in masura in care receptivitatea sa este la maximum pentru controlul raspunsurilor sale psihologice. Omul obisnuit nu-si da seama pana la ce punct capacitatile si realizarile sale sunt disponibile( in experienta vietii sale) Pentru majoritatea dintre noi , durerea e o senzatie imediata dar care e necontrolabila pentru multa lume. Totusi, din evenimentele vietii noastre invatam sa controlam si sa innabusim durerea.

E suficient sa reflectam la situatii externe de tensiune si anxietate pentru a realize ca durerea dispare daca focalizarea constiintei celui care sufera e fortata de alti stimuli , mai intensi. Pornind de la experienta de zi cu zi , ne putem gandi la o mama care sufera. Totusi, ea incearca sa o uite. Ne putem gandi la o

persoana grav ranita dar care nu e constienta de ranile sale decat dupa cateva ore de la atac. Mai sunt multe astfel de exemple pe care le intalnim in experienta medicala.

Abolirea durerii se produce in fiecare zi in fel de fel de situatii. Experientele sale cele mai commune sunt constituite de durerile dentare. Prin aceste experiente din cursul vietii sale , care au o semnificatie majora sau minora , corpul invata o multime de asociatii psihologice, neurologice si emotionale.

DUREREA C A O CONSTR UCTI E : CONSIDERA TI I TEMPORALE IN DUREREA IM EDIA TA : TRECUT , PREZ ENT

SI VII TOR : AMINT IRI SI AS TEP TARI

Chiar daca durerea ar fi o experienta subiectiva , cu multe manifestari obiective si alte aspecte, nu e neaparat o experienta constienta. Durerea apare fara sa fim cosntienti , in somn. Dar pentru ca durerea este la inceput o experienta constienta si subiectiva cu tot felul de semnificatii emotionale si psihologice dezagreabile, poate fi combatuta prin folosirea hipnozei. Si ceea ce e destul de interesant, durerea nu e in mod necesar un factor care intervine pentru a facilita anumite senzatii.

Inainte de a utilize hipnoza in munca cu durerea, trebuie sa considerati durerea intr-o maniera analitica . Durerea nu e un stimul simplu, fara complicatii si nociv. Din contra, are multiple semnificatii temporale, emotionale si somatice. Ea este o forta motivanta in experienta vietii.

Ea este motivul fundamental care cere ajutorul medical sau dentar. Durerea e un complex – o constructie compusa din dureri trecute si rememorate din dureri prezente si anticipate viitorului. Astfel, durerea imediata este marita din cauza durerii trecute.

Nimic nu intensifica durerea mai mult decat frica zilei de maine; in acest fel e intensificata de faptul ca realizam ca aceasta durere, sau una similara, a fost experimentata in trecut si aceasta amintire, asociata durerii imediate face ca viitorul sa fie si mai sumbru. Aspectele temporare ale durerii , care sunt si o experienta multidimensionala, fac mai vulnerabila hipnoza.

Este exemplul unui pacient care sufera de cancer si stie ca ieri, din 20 in 20 de minute, a avut o durere severa; stie ca maine, din 20 in 20 de minute va avea aceesi durere. Astfel, in momentul in care experimenteaza durerea prezenta isi adduce aminte de de cea trecuta si o anticipeaza pe cea de maine; durerea momentului constituie singurul nod central al experientei dureroase totale. Daca puteti face ceva pentru durerea trecuta a pacientului, nu veti putea adauga prezentului aceasta amintire negative ; si daca faceti ceva pentru durerea viitoare, nu veti putea sa adaugati prezentului aceasta atentie negativa. Sunteti foarte ocupat de aceste 2 noduri complexe dureroase totale.

ASPECTEL E OBISNUI TE ALE DURERIISENZA TIILE N EUTRE DURER OASE PRIN ASOCI ERE

Un alt aspect este sa pastrati in spiritul analizei experientei dureroase ale pacientilor obisnuinta lor. O durere veche si persistenta intr-o zona a corpului poate atrage dupa sine orice senzatie de durere in acea parte a corpului. Spre exemplu o persoana care are un tic dureros poate resimti durerea inca . Toate senzatiile din zona respectiva – cel mai lejer contact, o schimbare minima de temperature – atrag dupa sine o senzatie de durere. Durerea initiala poate sa fi disparut de mai mult timp , dar experienta acestei dureri duce la formarea unui obicei care adduce dupa sine alte dureri.

Durerea e un mechanism de protectie somatica . Ea motiveaza pacientul pentru a –si proteja zona dureroasa , pentru a evita stimuli nocivi si pentru a cere ajutorul. Totusi, persoana isi dezvolta reactii psihologice si emotionale care atrag dupa sine alte reactii psiholosomatice. O persoana care sufera de dureri de spate isi va contracta muschii si va prelungi astfel aceste contractii mult timp dup ace durerea a incetat. Contractia insa evine dureroasa, si durerea dorsala se prelungeste. Aceste reactii psihologice si emotionale pot fi totale cu ajutorul hipnozei.

CA DRELE DE REFERIN TA PS IHOL OGICE ALE DURERII :

CARA CTERI STICI V ARIA BIL E C ARE ADU C OCAZII VARIA BILE P ENTR U IN TER VENT IA H IPNO TIC A

Pentru a intelege durerea trebuie sa realizati ca e vorba de un complex neuro – psihol0ogic caracterizat prin diferite sensuri care au o mare importanta pentru cel care sufera. Pentru acest motiv durerea ca si experienta releva o terapie prin hipnoza. Pentru ca durerea variaza in natura si intensitate , ea are, pentru individ, in cursul vietii numeroase semnificatii si da interpretari variabile ale durerii. Astfel pacientul poate considera durerea in termeni temporali sau emotionali sau termeni de senzatie.

E foarte important sa convingeti pacientul sa-si descrie durerile cu propriile sale cuvinte. Ca terapeut trebuie sa notati fiecare adjective spus de pacient .Interpretarile diferite ale experientei dureroase sunt de o importanta care se gaseste in determinarea unei apropieri hipnotice afective a problemei diminuarii durerii pacientului : fiecare interpretare conduce la diferite cadre de referinta psihologice – la idei si asociatii variabile - si astfel ofera ocazii speciale si unice pentru o interventie hipoterapeutica.

Un pacient care isi interpreteaza experienta dureroasa subiectiva in termeni de calitate si senzatii diferite procura in acest fel o multitudine de ocazii pentru hipnoterapeut sa lucreze cu durerea. E posibil sa considere o apropiere totala a durerii ; dar e mai usor sa utilizezi mai intai hipnoza in relatii cu aspecte minore din complexul total al durerii dupa ce ati folosit calitati din ce in ce mai complexe. Astfel, succesele mici duc la succese majore. Tineti cont ca fiecare modificare hipnotica a unei singure calitati interpretative a senzatiei de durere duce la efectuarea unui complex dureros total.

DIVIZAREA S I REIN TERPRE TAREA DURERII

Ma gandesc la un caz de durere sfasietoare. Isi descria durerea ca fiind foarte transanta. Descria o durerea persistenta,palpitanta si apasatoare. Acum pe care dintre ele sa o abordez prima ? Am ales-o pe cea persistenta, palpitanta si apasatoare deoarece doream sa-l invat prima oara relaxarea in

hipnoza. Ce e relaxarea ? E un sentiment de inertie – o lipsa de vointa . Picioarele dvs sunt prea grele pentru a le ridica , bratele la fel, corpul nu se mai poate misca; si odata cu aceste senzatii se instaleaza si una de caldura confortabila care acompaniaza sentimental de relaxare.

Ganditi-va cum va simtiti dupa o noapte de somn bun in patul vostru si la faptul ca nu mai doriti sa va dati jos de acolo. Picioarele sunt grele, corpul intreg e greoi, nu vreti sa va mai dati jos sis a incepeti o noua zi.

Mi-am dat seama ce dorea sa spuna pacientul meu prin “palpitant” – si era o palpitatie ritmica. Vreau sa zic :”Picioarele dvs sunt pe cale de a se relaxa . Am continuat palpitarea durerii sale la ritmul vocii mele pronuntand cuvintele “ a se relaxa “,si luand aceasta durere apasatoare, persistenta si palpitanta intr-o senzatie de relaxare a picioarelor sale. Era o schimbare asteptata de pacientul meu. Stia ca pot face ceva pentru durerea sa pentru ca deja experimentase pierderea acelei dureri. Intrebandu-l pe pacient de care durere doreste sa ma ocup mai intai acesta divizeaza imediat experienta dureroasa si face diferenta intre durerile resimtite si imi cere sa ma ocup de cea apasatoare ; si asftel pot sa discut de fiecare fel al durerii si sa-I dau sugestii hipnoterapeutice.

DE LA O FIGURA A TRA GATOARE LA UN A B ANAL A SI VICE VERSA

A DI SECA PENTR U A INVERSA REALIT ATILE AP ARENT E

E mult mai usor sa faci sa treaca ideile despre durere dupa ce ai disecat intreaga experienta subiectiva . Iata un alt exemplu despre ceea ce se intampla cand disecati o experienta : e foarte agreabil sa imbratisam o fetita. Acum, o puteti privi si va dati seama cum doriti sa o imbratisam; privind-o mai aproape vedeti ca parul sau nu e perfect; urechile sunt cam mari, nasul la fel, buza superioara e mai scurta si cea inferioara mai mare. Cine mai vrea acum sa o imbratiseze ? Prin disecare ati distrus tot ceea ce simteati cand o imbratisati.

Intr-o seara am folosit acest lucru la o conferinta in fata unui grup medical. M-am dus la aeroport pentru a lua avionul si

am gasit cea mai banala fat ape care am vazut-o vreodata. Am privit-o si m-am gandit la ceea ce am facut cu micuta fetita pe care am imbratisat-o. Am privit fata aceea banala si avea urechile perfect arcuite , o privire plina de bucurie, un nas cizelat, buzele perfecte.

E acelasi principiu. Daca ii cereti unui copil sa descrie si sa localizeze experienta dureroasa ca si cum durerea e aici, acolo, el o localizeaza cu toate atributele sale pana ce o resimte in totalitate. A diversifica pentru a cuceri !

PROCEDURI HI PNO TICE I N CONTR OLUL DU RERI I

Exista multe proceduri hipnotice pe care le puteti utilize cand lucrati cu durerea. De obicei se incearca abolirea completa a acesteia. Dar daca lucrati hypnotic cu durerea , sarcina dvs nu este aceea de abolire a durerii deoarece puteti esua foarte usor. Multi medici incearca sa le spuna pacientilor sa-si piarda durerea in intregime decat sa o lase sa se diminueze intr-o zona corporala. Disecati durerea pentru a descoperi diferite semnificatii pentru pacient si in relatii cu distributia sa anatomica. Si daca un pacient localizaeaz durerea intr-un loc gresit ? Important e ca acesta crede ca e acolo , nu mai are importanta daca dvs.stiti ca anatomic e in alta parte. Aveti o deplasare pe care o puteti utiliza.

Ocazional puteti produce o abolire totala a durerii folosind sugestii hipnotice persuasive directe. De fiecare data cand ii spuneti unui pacient sa uite de durere, spuneti cuvantul “durere”, ii amintiti de ea. Pacientul imi spune cum se numeste la inceput, dar daca ii repet numele , “Johnny”, din 20 in 20 de minute ? Nu vreau sa-I amintesc pacientului care e problema sa . Ocupandu-va de durere trebuie sa fiti foarte atent sis a nu folositi cuvinte care dor. E de ajuns o singura mentionare pentru a –I demonstra ca stiti de durerea sa . Din momentul in care pacientul realizeaza ca stiti de durerea sa , puteti sa nu o mai aduceti in discutie.

In loc de asta puteti spune :” Exista anumite transformari care pot fi aduse in discutie aici. Acum, ca ati adus in discutie

anumite senzatii ale corpului vostru pe care mi le-ati descris, as vrea sa numiti senzatia particulara cu care doriti sa lucrez mai intai .”

AMNEZ IA IN CONTR OLUL DURERII

Exista si alte dimensiuni psihologice folosite in problema controlului durerii. Una dintre ele este amnezia. Ii puteti cere unei persoane , folosind hipnoza , sa uite multe lucruri si acesta le poate uita in mod voluntar. Si puteti incepe sa ii vorbiti de aceste lucruri astfel incat sa poata uita senzatia dureroasa . Ii puteti spune foarte usor :” Unul dintre modurile in care va puteti ocupa de senzatiile neplacute e sa le uitati – ca si cum ati merge la cinema unde sunteti absorbit de drama plina de suspans care ruleaza pe ecran si astfel uitati de durerea de cap. Puteti uita pentru 3 zile de durerea de cap pe care ati avut-o cand afi fost la cinema.

ANALGEZI E SI ANE STE ZIE I N CONTR OLUL DURERII

Analgezia constituie o excelenta tehnica de a lucra cu durerea ; cu ea realizati un fel de durere , nu o pierdere a senzatiei tactile ; nu o senzatie de presiune , kinestetica . Ii puteti explica pacientului asta ca pe o problema didactica .

Puteti de asemenea sa sugerati o anestezie. Aceasta poate fi introdusa foarte rapid si usor la anumiti pacienti, dar e greu de evaluat deoarece in cazul anesteziei se taie senzatia kinestezica , tactila si de presiune – un numar mare de senzatii. Astfel, daca nu sunteti sigur de situatia voastra, trebuie sa evitati producerea unei anestezii totale.

SIMPT OMUL S I SUBST ITUIREA S ENZA TIEI I N CONTR OLUL DU RERI I

O alta apropiere a durerii este metoda inlocuirii hipnotice prin substituire. Am mentionat acest medic de 24 ani caruia i-am redus durerea apasatoare , persistenta si palpitanta

la o senzatie de inertie, la una de caldura , confort si relaxare. E vorba de o tehnica foarte importanta.

Sa zicem ca avti un pacient care sufera de o durere foarte rece; v-a descris-o ca pe una foarte rece. Cateodata e foarte frig in Arizona – temperature scade sub 0 grade si pot sa le spun pacientilor mei din Canada acest lucru, ca temperature e foarte scazuta si ma privesc ca si cum as avea nevoie de un psihiatru. Si puteti discuta cu cineva din Alaska explicandu-I ca la 37 de grade e frig si va va contrazice. E notiunea relativitatii.

Ii cereti unui pacient sa ia in considerare acesti factori si ce poate face cu aceasta durere rece ? Vreau sa stiu daca e o durere rapida, sau lenta. Pot sa-I sugerez sa adauge ceva acestei dureri. Am adaugat adjectivul “lent” .Deoarece tot ceea ce fac pentru a modifica experienta subiectiva a durerii pacientului va diminua aceasta durere , pot astfel sa substitui o senzatie de rapiditate acestei dureri.

Substituirea senzatiilor este un mod foarte placut de a lucra cu pacientii. O puteti produce foarte usor la copii, la cei care sufera de cancer ( deoarece sunt mereu motivati) .Copiii incearca mereu sa invete lucruri noi si cand se ranesc vor sa vorbeasca despre aceasta sis a stie cat mai multe lucruri despre acest lucru si astfel ei inteleg mai bine situatia.

AMNEZIE, DI STORS IUNEA TIMPUL UI SI DE PASIREA IN CONTR OLUL DURERII

Acum, ce am facut cu medicul de 24 de ani care avea durerea aceea oribila ? Am introdus pentru el notiunea de “amnezie” si i-am spus :” Nu este nevoie sa va amintiti de atacurile de durere de ieri. E de ajuns sa experimentati atacurile resimtite in acest moment. La ce bun sa va amintiti de durerile de ieri, de acum o saptamana ? Fiti atent la durerea pe care o simtiti acum.

Cred ca va puteti gandi doar la durerea de azi. Nu e nevoie sa va ganditi la ziua de maine, probabil atunci veti avea alte atacuri.

Acum, aceste sugestii nu au facut nimic pentru el.Pentru a lucra cu aceasta probloema l-am rugat sa lucreze cu distorsiunea

timpului. Am cronometrat atacurile sale si tineau de la 5 la 10 minute ; dar de cand si-a dat seama ca il cronometrez atacurile au scazut de la 5 la 10 secunde. Acum acestea se produceau intr-o transa hipnotica , deschidea ochii, se trezea , parea confuz un moment si apoi continua conversatia – complet onconstient de faptul ca tocmai iesise dintr-un atac de durere care a durat de la 5 la 10 secunde.

Mai era un alt tip de durere – una continua, resimtita in tot corpul. Intrebarea era :” Ce puteam face cu asa o durere ?”Am inceput sa-I explic un concept pe care sa-l inteleaga : conceptual durerii deplasate. Puteti avea un atac si sa simtiti durerea mai tarziu. Am devenit foarte didactic si professional in discutia despre deplasarea durerii si i-am explicat ca durerea resimtita de el era in tot corpul sau.

Ar fi trebuit sa-I spun :”Durerea care va omoara “ , deoarece pacientul trebuie sa stie ca nu va e frica sa-I spuneti adevarul. I-am sugerat ca nu are nici o importanta pentru el daca toata durerea sa se indreapta spre mana stanga . El era dreptaci si asftel putea accepta durerea resimtita in bratul stang; isi putea lasa mana sa se odihneasca pe marginea patului.

Raspunsul sau a fost :” Nu ma deranjeaza ca ma doare mana stanga.” Acum , asta ce mai inseamna ? Ca e durere suportabila. Am vorbit cu fiica mea de 2 ani care nu vroia sa-si scoata amigdalitele si in cele din urma am convins-o.

Dupa operatie mi-a zis :”Acum totul e bine, nu mi-a facut rau.”

Stiind ce dorea de fapt ea mi-a zis :”Sunteti stupid. Da, m-a durut, dar nu m-a deranjat.”

La o fetita de 2 ani nu indica nimic ca durerea a deranjat-o. Stia ca o va durea dar n-a deranjat-o si nici pe medicul de 24 de ani nu l-a deranjat durerea resimtita in bratul stang. Sic and au sosit colegii sai sa bea o bere impreuna , s-a asezat in pat, si-a sprijinit mana stanga pe marginea patului ; si si-a baut berea cu mana dreapta , a discutat si a petrecut clipe placute. Si pana in momentul in care a murit a simtit aceasta durere in mana stanga care pur si simplu nu il deranja.

Aceasta notiune de a construi transferul sau de a deplasa durerea dintr-o parte in alta e foarte importanta.Se poate face

mai usor la copii. Le puteti spune :” Va doare aici, un pic acolo si un pic mai incolo ? Si le indreptati atentia din afara zonei dureroase spre o alta zona . Acum, durerea care e acolo incepe sa se simta . Obtineti senzatii agreabile. “Cand lucrati cu copiii e mai bines a folositi cuvinte precum: “a face rau; durere “, deoarece “senzatie “ e un cuvant pe care ei nu-l inteleg.

ANEST EZI E HIPNO TICA INDIRECT A PRIN DISOCI ERE PENTR U CONTR OLUL DURERII

DISPON IBILI TATE LA RASPUNS S I TRANSA SOMN AMBULICA

Disocierea psihologica e o alta metoda hipnotica de a lucra cu durerae .Ma gandesc la o femeie care era in metastaza; o dureau ambele picioare si integ corpul.

Am fost sa o vizitez la cerea medicului care se ocupa de ea si mi-a zis :” Morfina nu o mai ajuta cu nimic. Va mai trai probabil cateva luni si vreau sa vad daca hipnoza o ajuta cu ceva . “

Era destul de ostila si mi-a explicat :”Am studii superioare si imi vorbiti de hipnoza ca si cum m-ar putea ajuta cu ceva.”

Fiica ei de 18 ani o privea cu neincredere , o asculta, ma asculta si pe mine .I-am zis :” Chiar daca nu o voi pute ahipnotiza pe mama dvs, dvs. veti fi un subiect bun pentru hipnoza.”

I-am cerut fiicei sa se aseze pe un sacaun. I-am asezat mainile intr-o pozitie confortabila si mama sa nu a observat. I-am lasat o mana suspendata in aer. In timp ce desfasura aceasta frumoasa catalepsie, i-am sugerat ca isi poate inchide ochii , poate intra in transa si poate uita de situatia in care se afla. Ea a desfasurat o frumoasa transa somnambulica. Daca medicul de familie i- a recomandat hipnoza, ea gasea aceasta o tehnica utila. Nu avea conceptiile mamei sale; era increzatoare in tot ceea ce o putea ajuta. M-am adresat mamei:

“Doamna, puteti ca nu credeti in hipnoza , dar ascultati ce ii spun fiicei dvs.” .M-am intors spre ea :” Jeanne, vreau sa deschizi ochii si vreau sa ma privesti.”

Acum, comunicarea non-verbala e importanta.Am continuat;”Pentru ca te simti confortbil, asezata aici si ma observi atent , noteaza ceea ce vreau sa fac. “

I-am ridicat rochia si i-am cerut sa inchida ochii. Mama sa ma privea si m-a vazut radicand mana asupra fiicei sale. Dar fiica :de aici “ nu simtea acelasi lucru ce cea “de acolo”.Cu alte cuvinte, o frumoasa naestezie a fost sugerata prin disociere.

Am intrebat-o pe fata daca i-am facut rau. Ea mi-a raspuns:” De ce ?” Mama sa era siderata . Vreau sa va dau o alta lectie, i-am spus.

“Ati reusit sa ma convingeti, mi-a raspuns ea “.-Foarte bine, i-am spus, inchideti ochii, respirati profund si

intrati profund in transa. Si i-am explicat ca daca va avea atacuri de durere ( care sa survina in timpul noptii ), daca se va aseza in pat in celalat colt al camerei si isi lasa corpul suferind si dureros singur in patul sau obisnuit totul va fi bine.

M-am oprit intr-o duminica sa imi vad pacienta.Cand am intrat infirmiera mi-a facut un semn cu mana, dar nu am observat.

- Ce faceti ? mi-am intrebat pacient - Oh, spune ea , am avut un atac de durere, mi-am prins

umerii si capul , si m-am asezat in scaunul rulant ca sa vin aici in salon.

Si acolo privea un program la televizor in timp ce corpul sau suferind a ramas in camera.

Acum, infirmiera putea sa vada corpul femeii suferind in camera. Ea stia ca ii vorbeam pacientei in camera si aceasta mi-a zis : “Nu vreau sa ratez partea aceasta a programului.”

Cu alte cuvinte puteti folosi disocierea hipnotica inainte de a induce o anestezie pentru pacienti care nu pot invata prin sugestii directe. Faceti-I sa se deplaseze in alta parte a camerei si sa-si lase durerea acolo unde erau si astfel puteti obtine o anestezie indirecta.

ANE STE ZIA HIPNO TICA INDIRECT A PR IN DISOCIERE

Din motive put feminine, Betthy Alice refuza sa ma lase sa o invat anestezia hipnotica. Stiam ca e capabila sa o invete . Daca a acceptat sa fie subiect la un seminar de-al meu, i-am cerut sa se aseze in public sis a ma priveasca cand lucrez cu alti paci9enti. Bineinteles, am facut o demonstratie de anestezie pe corpul pacientului.

Dup ace fiica mea a iesit din transa a avut sentimental fulgerator asupra a ceea ce s-a intamplat :” Tata , te-ai ascuns de mine si m-ai invata anestezia .”

Betthy Alice le vorbea infirmierelor si persoanelor prezente si avea impresia ca e in Australia acolo unde este ea profesoara .

In final, Dr. Jane a spus :” Betthy Alice , nu vreti sa vedeti despre ceea ce este vorba ? Si ea a inceput sa povesteasca iar ceea ce I s-a intamplat si nu ii venea sa creada .

DEZORIEN TARE SI CONFUZ IEA SCHIMB A SUBIECTT IV LOCUL DURERII P ENTR U A

FACIL ITA ANES TEZ IA

Mai exista un alt mod de a lucra cu durerea si care impune dezorientarea corporala. Fac aluzie la aceasta tehnica in exemplul in care va intrebati daca durerea e aici, si va intrebati daca nu e aici …sau aici…sau aici.

Sa vadem durerea e in piciorul stang sau in cel drept ? Si care e cel stang si care e dreptul?

Puteti dezorienta un copil destul de usor ; dar si un adult. Ma gandesc la o femeie de 28 de ani care nu putea sa scrie cu mana dreapta si refuza categoric sa scrie cu cea dreapta .

Ea avea un fel de paralizie. Am discutat cu ea despre asta. Ea continua sa scrie cu acea mana stanga care nu se dezvoltase ca cea dreapta. A venit la mine sa imi explice ca avea 2 maini drepte deoarece se obisnuise sa scrie cu stanga. Care a fost tehnica mea ? Am invatat-o pe pacienta sa devina foarte confuza la subiectul localizarii durerii, la subiectul partii corpului in care

simte durerea si la directia acesteia. Dezorientati pacinetul pana cand nu mai stie despre ce parte e vorba si astfel ii furnizati orientarea pe care o doriti. Daca puteti sa o deplasati intr-o parte a corpului unde nu e pentru el nici o cauza organica , sunteti pe cale de a produce o anestezie hipnotica in adevarata localizare. Deplasati spre pacient experienta subiectiva a durerii sale spre o localizare la nivelul corpului deoarece o puteti corecta mult mai usor si pacientul nu opune rezistenta.

PIERDEREA A 80% DIN DURERE

Am mentionat problema disrorsiunii timpului si importanta reducerii experientei subiective a timpului de catre pacient. Este o alta metoda importanta de reducere pe care o puteti utilize in controlul hypnotic al durerii .

Pot sa-I spun unui pacient :” Nu ma gandesc sa va iau toata durerea . Imi cereti prea mult, ii cereti corpului vostru prea mult. Si daca pierdeti 1 % din durere , va mai ramane 99 %, nu tineti cont de pierderea acesteia, dar va fi o pierdere de 1 %. Puteti pierde 5 %, de care nu veti tine cont deoarece va mai ramane 95 %. Acum, puteti pierde 10 %, dar va mai ramane 90 %.

Continuati sa diminuati durerea pana la 85,80,75,70,65 si tot asa .Spuneti astfel” Puteti pierde chiar 80 % din durerea voastra, dar nu cred ca va fi de ajuns. Sunt gata sa fiu de accord cu 75 %. Atunci care e diferenta dintre 75 si 80 % si mai devreme sau mai tarziu poate pierde 75 sau 85 %, dar sa ramanem la 80%.

Sunt pe cale de a deplasa durerea, dar in mod gradat . Incep cu 1 % si continui pana cand durerea va fi redusa cat de mult posibil. Am utilizat aceasta tehnica cu succes la astmatici. Am inceput prin a le sugera ca pot respira fara 1 , 2 , 5 %

( confort ) si vor sa obtina 40 % de inconfort si 60 % de confort si tot asa .

Acum, acestea sunt diferitele metode disponibile in hipnoza cu durerea. Apropiati durerea ca experienta subiectiva. Incercati sa o disecati, sa o analizati; incercati sa faceti pacientul sa recunoasca diferitele attribute ale diferitelor drumuri psihologice subiective pe care le foloseste si cu care se confrunta. Si folositi astfel o sugestie hipnotica directa, daca e posibil, sau o sugestie hipnotica permisiva si directa.O puteti folosi pe oricare dintre ele sau metodele urmatoare : amnezia, analgesia hipnotica, anestezia hipnotica, substituirea hipnotica , disocierea hinotica, distorsiunea timpului , reinterpretarea durerii, diminuarea durerii. Nu stiti niciodata care metoda va fi mai buna si utila. Dar trebuie sa le stapaniti pe toate pentru a trece de la una la alta.

UTILI ZA REA TERAP EUTICA A RE ZIS TENT EIUSUR AREA SEDIN TEI DE A CCEP TARE

Rezistenta e un fenomen foarte important pe care trebuie sa fiti capabil sa-l recunoasteti si folosi cand intervine la pacientii vostri. Pacientul vine in biroul dvs, se aseaza si incepe sa tremure pa scaun. Nu se poate opri la ideea de a accepta cu usurinta ceea ce ii spuneti. Cum procedati ?

Intai intreb :” Asta va deranjeaza sa va ridicati ? Si asta nu il deranjeaza . Intreb apoi :” Puteti va rog sa va puneti palmele sub piciorul drept ? A facut –o. Si apoi sub cel stang . A facut-o de asemenea. Acum va rog , puteti sa va puneti mana subbratul acestui scaun ? Acum cred ca va simtiti foarte confortabil.

Daca pacientii vor sa-si schimbe pozitia de ce sa nu o faca? Pentru ca eu nu le schimb pozitia, le cer sa o faca ei pentru a le satisface nevoile.

Mai exista tipul de pacient care spune :” Sunt aici pentru ca m-a trimis Dr. Untel, dar el spune ca hipnoza e periculoasa .”

Acum , el se asteapta sa apar hipnoza. Bine, nu voi face ceea ce se asteapta el. In loc de asta ii spun :” Da , stiti e ca si cum ati conduce o masina. Exista cel putin o suta de moduri de a

conduce o masina periculos, poate chiar mai multe. Nu am stat niciodata sa ma gandesc cate moduri exista, deoarece eu conduc cu prudenta. Imi place sa o folosesc cu prudenta, cu precautii si cu blandete.

Acum, acesta raspunde la numeroase intrebari asupra pericolelor hipnozei fara sa ma angajez intr-o discutie despre beneficiile sau pericolele hipnozei; vreau sa o folosesc cum conduc o masina ; cu prudenta. Cand discutati despre periciole cu un pacient , puneti accent asupra faptului ca exista pericole . Daca admiteti pur si simplu preveniti necesitatea unei discutii ulterioare. Ideea e ca totul poate fi folosit intr-o maniera negative sau periculoasa dar dvs.ii creati o perspectiva correcta si cu ajutorul unui exemplu direct.

A TRANSFORM A REZ IST ENT A INTR-UN COMPOR TAMENT HIPNO TIC DE RASPUNS HI PNO TIC

Mai exista un alt aspect al notiunii de rezistenta. Ii puteti spune pacientului care rezista:” In mod normal nu sunteti obisnuit cu hipnoza . Cand v-am cerut prima data sa faceti asa ceva ati fost ezitant. Cand ati invatat sa dansati ati fost ezitant. Ati aratat o anume rezistenta. De ce nu ati mai facut-o ? Rezistenta demonstra ca nu erati sigur ca sunteti pregatit sa dansati. Si acum intrebarea e : Sunteti pregatit sa intarti intr-o transa hipnotica sau mai asteptam 1,2 , 3 , 4, 5 secunde in plus inainte de a fi gata ?

Si pacientul incepe sa se orienteze intr-o noua directie in ceea ce priveste propiile sale capacitati de rezistenta.

Pot s ail intreb pe pacient :”Cum preferati sa imi aratati capacitatea dvs de rezistenta ? Doriti in acest moment sa decideti ca nimic din lumea aceasta nu poate sa va ridice mana dreapta de pe genunchi ? Puteti rezista oricarui effort de a ridica mana dreapta de pe genunchi. Ii cereti pacientului sa fie rezistent la miscarea mainii.Nu conteaza daca isi misca sau nu mana si totusi incearca sa faca ceea ce i-am indicat si rezista si apoi raspunde .

De fiecare data cand aveti un pacient rezistent trebuie sa treceti in revista tipul de rezistenta pe care il intalniti si apoi sa va ganditi la diferite moduri pe care le puteti folosi pentru a-I vorbi pacientului despre aceasta rezistenta. Apoi ii puteti spune:

“Poate vreti sa ramaneti cu ochii deschisi si vreau sa o faceti cat timp e posibil. In mod normal, clipim mai devreme sau mai tarziu. Facem asta toata viata si chiar daca incercam sa evitam clipitul ochilor, o facem mai devreme sau mai tarziu .Dar puteti face eforturi pentru a va tine ochii deschisi.

Si astfel ii dati pacientului ocazia sa isi pastreze ochii deschisi , sa va fixeze , dar ati mentionat ca ochii sai – ca si cum ar fi separati – clipeau. Nu si-a dat seama ca ati inceput un proces de disociere.

Iata un alt mod de a se adresa rezistentei : “Stiti, cand stati pe un scaun, cand ascultati pe cineva care vorbeste , cand va uitati la TV , cand ascultati zgomotul strazii, o orchestra, va miscati un picior aici, unul acolo; va miscati pozitia pe scaun. Si cand va vorbesc eu poate simtiti nevoia sa va miscati pozitia exata pe scaun si tot asa .Ce fac ? Ii cer pacientului sa isi modifice pozitia in functie de modelele de comportament invatate. Si daca pacientul e genul care se teme sa intre in transa , ma gandesc ca miscarile sale corespund unei sugestii. Folosesc comportamentele naturale ale pacientului ca un vehicul pentru sugestia terapeutica.

Inca si inca , dup ace pacientul paraseste biroul dvs . trebuie sa treceti in revista fiecare element de comportament pana sa va construiti remarcile. Trebuie sa mentionati observatiile voastre ca si cum pacientul ar vorbi acolo cu dvs.

IMITATII S I INDICI NON VERB ALI PENTR U A TRANSFORMA TENS IUNEA IN RELAX ARE SI A STABILI O

SEDIN TA DE A CCEP TARE

Un pacient spune :”Sunt gata sa fiu hipnotizat . Eu zic :”Da, sunteti gata sa fiti hipnotizat si nu vreau sa va obositi.” Sa vedem, cat efort solicita sa va puneti umerii in aceasta pozitie ? Intre timp, imit comportamentul de tensiune si ma gandesc :” Cat

effort solicita aceasta pozitie ? Si ma gandesc la mine dar ce face pacientul ? El face aceolasi gen de lucruri. Incepe sa resimta tensiunea din spatele sau, a umerilor, a bratelor.

De cand observ aceste lucruri pe fata sa pot afirma :” Te simti pbosit, nu-I asa ? Observ ca acesata ma oboseste . Si cand devin din ce in ce mai obosit exista o tendinta irezistibila sa se gandeasca sa adoarma. Si dvs va ganditi sa adormiti cand sunteti obosit si gandindu-va la asta va relaxati din ce in ce mai mult”. Acum imi las bratul sa imi cada si ce face pacientul – acelasi lucru, deoarece ne imitam reciproc si urmam exemplele.

Stiti ca oamenii vor sa imite si astfel sunt gata sa folosesc tendinta de a imita doar ca o fac indirect. Vreau sa apar uimit asupra mea si astfel pacientul se simte liber sa ma priveasca . De ce nu ma privesc ? Ar putea fi ceva interesant .

Acum imi indrept privirea spre celalalt colt al camerei si el priveste acolo cu mine. I-am dat sugestii non verbale : priviti aici, acolo. Asculta de aceste sugestii si apoi va accepta sugestiile in general (sedinta de acceptare ).

A DEMONS TRA REZ IST ENT A SUG ER AND UTIL IZAREA S I IMPLICA REA NEGA TIE I

Imi amintesc ca i-am cerut unui subiect hypnotic sa se ocupe de inductia unui student ,subiect voluntar. Am folosit ridicarea mainii si a rezistat. L-am lasat sa isi construiasca o frumoasa rezistenta. M-am intors spre subiect si i-am spus :” Arthur, de ce nu te trezesti sa lucrezi cu pacientul .El raspunde :” N-am folosit niciodata o transa hipnotica sin u stiu daca o pot face sau nu .”

M-am intors spre studentul voluntar si i-am spus :” Bine , e sigur ca ati fost intre maini sigure .”

Arthur a inceput “ Asta va deranjeaza sa va asezati aici in acest scaun ? Studentul s-a asezat in scaun .

Va deranjeaza sa va ridicati mana dreapta ? si studentul a ascultat.

Prima data puteti privi spre aceasta ferestra; il al doilea rand puteti privi spre fereastra de acolo; in al treilea rand puteti

privi spre cea de acolo. Si acum, puteti pur si simplu sa fixate solul.

Am inceput sa numar. Arthur a facut in jur de 30 de lucruri diferite cu subiectul unul dupa altul si apoi a spus :” Si asta va deranjeaza , sa va lasati mana sa cada ?

A sugerat un raspuns negativ. Astfel, construiti o situatie in care persoana poate rezista . Mai intai lent . Si ce implica asta ? – si apoi rapid. O persoana nu reuseste sa analizeze ce ati spus.

INFLEXIUN EA S I IN TONATIA VOCII I N SUGE STIA HIPNO TICA

Vreau sa discut dupa aceea problema oferirii de sugestii raspunzand rezistentei. Cred ca trebuie sa va scrieti toate sugestiile si apoi sa le studiati pentru a vedea ce semnificatii au de fapt Spre exemplu studiati aceste propozitii :

“Astfel, ca sunteti asezat in acest scaun si continuati sa ma asculatati “.

“Astfel, ca stati in acest scaun semnifica exact faptul ca stati “exact in acest sacun .”Si continuati sa ma ascultati. Si astfel zdrobiti fraza dvs. de la inceputul frazei folosind inflexiuni apropiate ale vocii. Acum, de fiecare data cand se dezvolta o rezistenta la pacientul vostru , trebuie sa o recunoasteti imediat sis a fiti capabil sa dea o sugestie care sa se poata aplica.

“Si piciorul dvs. era confortabil si astfel l-ati deplasat pentru a fi mai confortabil “

Ce ati facut ? Ati schimbat rezistenta deplasarii intr-o dorinta de confort si procedand asa , i-ati dat o sugestie pentru un grad mai mare de confort. Constiinta pe care o aveti cand pacientul face un lucru trebuie sa fie subliniata de modul in care dvs.faceti comentariile.

In film, ieri seara sper ca ati remarcat ca in momentul in care ii vorbeam pacientului in starea sa de veghe am folosit o

intonatie a vocii diferita deoarece doream sa adoarma profund : Mi-am modificat intonarea foarte calm.

“Bine , si acum va veti trezi … Cum va numiti ? Care e numele dvs?”

Ati simtit schimbarea inflexiunii – din vocea mea? Trebuiea sa invatati sa legati intonatia si inflexiunile vocii la un raspun hypnotic sis a folositi un ton al vocii la raspunsul hypnotic . Astfel, vorbiti de rezistenta intr-un ton normal care evoca raspunsul hypnotic. Si folositi un ton al vocii distinctiv pe care persoana il leaga inconstient comportamentului de raspuns.

Acest lucru cere o practica indelungata , insa trebuie sa faceti exercitii doar pentru placere si satisfactie. In zilele nostre aveti avantajul ca puteti folosi un magnetofon :puteti asculta astfel ceea ce ati spus, modul in care ati facut-o si modul in care ati facut pauze.

Spre exemplu, luati afirmatia :” Acum, sunteti rezistent la intrarea in transa “. Si ati facut o pauza .Ce ati zis de fapt ? Ca va simtiti foarte rezistenta la intrarea in transa. Pacientii nu rematca , dar ce fac ei de fapt ? Incep sa-si analizeze senzatiile in legatura cu rezistenta pentru a intra in transa .Nu ma asculta in mod constient, ci in mod inconstient si incearca sa obtina sugestii. Este motivul pentru care trebuie sa fiti foarte atent .

Copiii mici sunt subiecte excelente pentru a invata. Ei sunt literari in raspunsurile lor si in comportament. Cand le vorbiti, faceti pauze si ezitati si modificati-va inflexiunile . Observati-le raspunsurile la ezitari , la inflexiuni si invatati astfel importanta acestei inflexiuni a vocii. Invatati putin cate putin sa analizati comentariile voastre.

A INV ATA PS IHIA TRIA PRIN OBS ERVARE SI EXPERIMENT ARE PRA CTICA

Q- Multi dintre noi considera ca sunteti primul psihiatru al vremurilor noastre. Puteti san e povestiti cate ceva despre locul unde ati invatat psihiatria?

E – Am invatat-o nu in sala de conferinta . nu ascultand profesorul , ci ascultand pacientii, observandu-i.

Cand faceam pregatire imi placea sa imi observ colegii de clasa . Satnd jos, imi placea sa observ ceea ce puteam sa obtin de la cineva intr-un mod neasteptat. Spre exemplu, cand profesorul de Latina tinea un curs problema mea era : cu cata usurinta puteam sa il privesc atent sis a il indemn sa inceapa sa ma priveasca acolo in acea doirectie pentru ca vroiam s ail privesc atent si intens.

Astfel am facut experimente de tot felul.

FOCALIZARE ID EODIN AMIC A INDIRECT ABURT S I CHEILE DE LA MASIN A

Sa discutam problema referitoare la drumul gandului unei persoane.Acum cativa ani am fost bolnav si fiul meu era acasa in permisie de la “Marina .”Restul familiei era iesita in oras , dar Burt a ramas pentru a imi tine companie. Si astfel a inceput sa rememoreze perioada in care am fost in vacanta in Nordul Michiganului. In timp ce povestea l-am intrebat brusc :”Vrei cheile de la masina sa te duci sa te plimbi ?” Dintr-unmotiv oarecare am repetat intrebarea.

Dupa aceea Burt vorbea despre calatoria la Michigan spre Winsconsin; cat de bine gatea bunica lui Erikson ; cum fratele sau Lance manca mereu prea mult pui si cum I s-a facut rau pe drumul spre intaorcere .Si din nou am avut un imbold sa ii ofer cheile de la masina si din nou m-am razgandit.

Burt a mentionat apoi calatoria de la ferma fratelui meu. Am vrut sa ii ofer din nou cheile de la masina . Ce se intampla ?

Am pus totul cap la cap. In Michigan am fost cu masina; a mentionat faptul ca am facut bagajele si am inchis cabina inainte de a pleca. Apoi a mentionat calatoria spre Winsconsin. A fost un drum lejer facut cu masina. Pe drumul spre intoarcere, Lance s-a

imbolnavit si am oprit masina si din nou am vrut sa ii ofer cheile.Si apoi a fost calatoria la ferma fratelui meu- un alt

traseu cu masina. Concluzia :Burt a fost mereu pe cale sa vorbeasca despre o masina. Din cauza asta ma gandesc ca i-am oferit cheile de la masina

Dupa ce am terminat sa ma gandesc raspunsul a fost :” Nu Burt “.

“Bine, tata a spus Burt trebuie sa admiti ca e vorba de o tentativa frumoasa .”

UN SINGUR RASPUNS H IPNO TIC E SUFICI ENT

O problema despre care vroiam sa discut mi-a fost mentionata in timpul pauzei. In filmul pe care l-am vazut ieri seara unul dintre subiecte mi-a spus ca nu stia ca e in transa . Am intrebat-o de ce mana ei era in aer. A remarcat ca mana sa era in catalepsie si era constienta ca erau alte persoane in jurul sau.

Ceea ce trebuie sa realizati e ca nu e necesar pentru un pacient sa isi manifeste toate fenomenele hipnozei pentru a fi considerat intr-o transa profunda , in una normala, sau una lejera. Daca puteti obtine doar un fenomen characteristic al starii de transa ati construit o situatie in care pacientul poate raspunde la un numar mare de fenomene si sugestii hipnotice.

APR OFUND AREA TRANSEI I N RELA TIE CU NEVOILE PACIEN TUL UI

Considerand problema aprofundata a transei cred ca adesea multe eforturi sunt puse in practica pentru a aprofunda o transa hipnotica. Sentimentul meu este ca pacientii nu trebuie sa intre prea profund in transa . Astfel le zic pacientilor mei :

“Acum, anumiti pacienti au nevoie sa intre foarte profund in hipnoza si anumiti pacienti pot indeplini ceea ce au nevoie intr-o stare de transa lejera .Nici voi, nici eu nu stiu ce grad de hipnoza e necesar dar cred ca doriti sa dezvoltati gradul de hipnoza care

e necesar pentru a da atentie relatiilor hipnotice de care aveti nevoie.

Exprim aceasta in asa fel incat pacientii sa fie liberi sa intre intr-o transa lejera , una normala sau profunda . Nu am facut studio asupra transei normale sau cea lejera . Oare de ce pacientii sunt mai profunzi decat ar trebui ? De ce va este frica de o apa adanca si totusi intrati in ea ? Dupa asta, puteti totusi sa inotati intr-o apa pana la cot sau in una de 10 metri. De ce nu le lasati pacientilor aceasta libertate ?

Spun apoi :” Stiti, in plus , de la catalepsie puteti in mod accidental – si asta nu e foarte important – sa va placa un alt moment de hipnoza . Va puteti simti confortabil cu catalepsia, dar poate sa va placa senzatia de confort psihic, de relaxare.

Pacientii stiu cand sugerez o disociere. Daca, accidental, produc o disociere vor sa-si aprofundeze transa. Dar eu nu le zic:” sa intre mai profund. Nu imi place sa zic :” Intrati mai profund, imi place sa zic :” Dormiti mai confortabil.” Nu imi place sa zic :” Haideti intr-o transa profunda.” Pentru ca “haideti “ poate avea o conotatie negative.

Incercati sa evitati cuvinte care au o conotatie speciala. Alegerea frazelor, accentul pe care il dati – toate acestea tind sa aprofundeze indirect transa.

HIPNO ZA CA PR OCES DE INV ATARE

Explic aici :” Acum, va asteptati sa indeplinesc de prima data cand lucrez cu dvs.ceea ce altcineva a realizat dupa ce a lucrat de o suta de ori cu hipnoza ?” Poate reusiti dupa 500 de ori ceea ce altcineva a realizat dupa 100; poate reusiti dupa 5 tentative ceea ce altii reusesc dupa 100. De fapt, nu cunosc viteza cu care cineva poate invata. Sunt gata sa vad cat de repede reusiti sa invatati si vreau sa vad invatand unele lucruri care nu va sunt necesare, ci doar sunteti curios. Sunt sigur ca doriti sa invatati lucruri suplimentare care sa nu interfereze cu ceea ce facem.

In realitate, stiti puteti manca si in acelasi timp puteti sa priviti un program la TV si constiinta voastra referitoare la programul Tv nu va fi diminuata de faptul ca mancati. Puteti fuma fara ca aceasta san u va perturbe sa priviti la TV.

Exista o mare varietate de lucruri pe care le puteti face. Sotia dvs.poate tricota in timp ce se uita la TV. Totusi, ea executa o miscare foarte complicata care ii acapareaza atentia. Dar ea o face automat si fara efort. Si astfel, daca lucram asupra acestui scop particular puteti obtine alte fenomene hipnotice accidental si automat. Ce ii cer pacientului sa faca ? Sa aprofundeze transa din ce in ce mai complet.

ROLUL CONST IENTUL UI SI I NCONSTI ENTUL UI IN AUTOHIPNOZA

DESCOPERIREA DO AMNEI ER IKSON

Cand ajungem in autohipnoza , trebuie sa va faceti pacientii constienti de faptul ca nu pot face constient ceea ce trebuie facut inconstient. Va amintiti de d-na Erikson in filmul de ieri seara. M-am folosit adesea de ea in demonstratiile din fata clasei de psihologie , in fata dentistilor. Am folosit-o atat de des incat a devenit familiara, sau altfel spus a devenit plictisitor pentru ea deoarece stia deja tot ceea ce ii ceream sa faca. A devenit atat de nerabdatoare incat s-a gandit sa castige timp facand anumite lucruri pana sa ii cer eu.

A devenit constienta de faptul ca putea sa aiba halucinatii vizuale; ca poate avea halucinatii auditive; ca poate dezvolta anestezii in tot corpul sau. A devenit interesata sa-si exploreze propiile senzatii. Fiind psihiolog, sa intreba in mod firesc ce sunt halucinatiile vizuale, care erau schimbarile in vziiunea sa . Ce facea ea cu perceptiile vizuale normale cand avea halucinatii ?

Incepand sa studieze toate acestea i-au crescut din ce in ce mai mult capacitatile de introspectie. Mergea intr-atat incat putea dezvolta orice fenomen hypnotic pe care se simtea capabila sa-l dezvolte. In acel moment a descoperit ca efectiv poate vorbi in stare de transa si putea gandi; si daca putea gandi, de ce nu o putea face cu voce tare ? A inceput astfel sa se exprime cu voce tare. A realizat ca putea sa faca pentru ea un comentariu continuu despre ceea ce facea cand era in transa. A realizat apoi, ca daca putea sa vorbeasca cu ea insusi le putea vorbi si altora - ii putea include si pe altii in situatia hipnotica. In acest fel a invatat sa intre in transa automat si simultan sa discute despre schimbarile senzatiilor , a viziunii, a auditiei , a senzatiilor corporale si a orientarilor corporale. Putea foarte usor sa se piarda in confortul acestei stari.

Spre exemplu doamna Erikson putea lucra asupra unei probleme de memorie. Se putea intreba :” Lasati-ma sa cad acum care e numarul versului poeziei lui Omar Khoyan. Si putea lucra asupra acestei probleme vizualizand o copie a poeziei si citind-o mental pana cand ajunge la numarul dorit.”

DESF ASURAREA S I E TAPEL E DE FOL OSIRE ALE AUTOHIPNOZ EI

Numeroase persoane care intra in transa autohipnotica isi spun lor insisi:” Acum , voi intra in transa autohipnotica si voi produce o anestezie a picioarelor mele pentru ca acolo ma doare. Si intru in transa si incep anestezia . :”Nu, asta e fals. Intai incepeti transa autohipnotica . Nu incercati sa faceti 2 lucruri la inceput. E sufficient sa fiti constient ca puteti intra si puteti astepta pasiv sa sis a lasati lucrurile sa vina de la sine.

Somnambulul sta intins pe pat si spune :” Acum trebuie sa adorm – Trebuie sa ma odihnesc – Am nevoie de odihna. “ Ce se intampla ? Ramane treaz . Ramane treaz pentru ca isi zice lui insisi ce trebuie sa faca . Dar persoana normala care vrea o noapte buna de somn zice :” Bine, sunt in pat si vreau sa ma

trezesc maine dimineata”.Si lasa pur si simplu somnul sa vina. Si adoarme.

Daca doriti sa invatati singur autohipnoza , va asezati linistit intr-un scaun, va instalati confortabil si va spuneti :” Bine, sunt aici. Am 2 ore la dispozitie ma intreb cat va dura pana intru in transa autohipnotica . Asta e interesant. Si asteptati linistit si confortabil pentru ca stiti ca va veti trezi din transa autohipnotica intr-un moment propice. Si astfel nu faceti ceea ce face un somnambul. Nu sunteti tentat sa va fortati sa intrati intr-o transa de comportament inconstient de la un nivel inconstient.

LEGA TURA DUBLA CONST IENT – I NCONSTI ENT P ENTR U A RATIFICA TRANSA

Cred ca pacientii vor sa isi dezvolte gradul de hipnoza care se cere. Pacientii simt aceasta incredere si raspund in consecinta , dar pentru ca nu e cazul imi dau seama ca voi avea nevoie de mai multa practica pentru ca fiecare dintre noi invata iferit. Si pot sa-I spun asta unui pacient care e dezamagit sau care se plange de mine : “Nu am facut mare lucru”. Si raspunsul meu e :” Stiti, hipnoza e un fenomen al comportamentului inconstient. Nu ma asteptam sa fiti constient de ceea ce vi s-a intamplat pentru ca o mare parte din aceasta trebuie sa ramana in inconstientul vostru.

Ce am facut ? Am pus pacientul intr-o legatura dubla; trebuie sa recunoasca ca hipnoza e un fenomen inconstient sin u poate discuta logica lucrurilor inconstiente. Si astfel, il lasa sa se indoiasca de evaluarea sa constienta si anume “ca nu am facut mare lucru”. In loc de asta, incepe sa se intrebe :” Cum am ajuns la nivelul inconstient ? Incepe sa-si integreze propia evaluare , dar o face prin deductie plecand de la ceea ce am zis sin u pentru ca eu i-am sugerat sa gandeasca asa .

REGRE SIA IN V ARSTA :TEHNICA DE CONFUZIE

Vreau sa discut in continuare despre regresia in varsta . La inceput am folosit tehnica confuziei. Vreau sa va dau un exemplu aproximativ.

Toti dintre voi cred ca au luat micul dejun in aceasta dimineata; sau cel putin e un obicei pentru voi sa luati micul dejun dimineata. De fapt, sperati sa luati micul dejun saptamana viitoare. Dar saptamana trecuta ati luat micul dejun dimineta asi inainte ati cinat seara, si inainte de cina ati luat pranzul sis a veem – saptamana trecuta .. sa vedem era 6 mai… dar inainte … a fost 5 mai si bineinteles 1 mai precede 5 mai si aprilie e inaintea lui mai si aprilie urmeaza lunii martie . Ca si martie care urmeaza lui februarie si februarie vine dupa ianuarie si Anul Nou e o zi minunata la doar 7 zile dupa Craciun. Si urmati aceasta si e luna mai, dar noi ne-am intors deja la Craciun in 1964.

In acest fel continuati regresia , trecand putin cate putin de la o directie la alta de fiecare dat pana cand pacientii vostrii devin confuzi. Asteapta de la dvs.sa faceti o remarca inteligenta la care sa poata adauga o semnificatie. Si astfel spuneti :”Stiti e o zi frumoasa din 1940 si e cazul “Q- In cursul regresiunii pacientilor, prin tehnica de confuzie , nu ii ajutati sa isi organizeze un numar de amintiri subinconstiente pe care le au in acest interval ?E- La fiecare nivel, ii las sa memoreze anumite amintiri; ii indemn sa se gandeasca din ce in ce mai mult la evenimente din trceut. Si ei o fac si acorda din ce in ce mai putina atentie evenimentelor din trecut.

REGRE SIA IN V ARSTATEHN ICA HAL UCIN ATIEI VI ZUALEECRANUL DE LA CINEMA TOGRAF

Am descoperit mai tarziu ca e mai usor sa folosesti o regresie in varsta cu ajutorul tehnicii urmatoare. Priviti un ecran de cinema pe care se deruleaza un film animat. Ce vreau sa demonstrez? Aparent Erikson face o demonstratie a indicilor subtili corporali pentru a transpune realitatea ecranului. Comportamentul meu sugereaza ca in realitate sunt pe cale de a

privi un ecran de cinema . E vorba de o comunicare non verbala, o sugestie non –verbala, dar comportamentul meu – al ochilor, al capului , sugereaza ca sunt pe cale de a privi exact ecranul cinematografului si sunt pe cale de a vedea ceva.

Si acum apare o fetita in acea directie si se plimba fericita .Acum e linistita, dar ce va face apoi ? Si subiectul meu e constient de comportamentul meu; priveste in directia unde privesc eu si incep sa o privesc. Bineinteles subiectul meu e o femeie, si cine e fetita atunci ? Aceasta fetita e femeia . Din cand in cand un subiect va vedea o alta fetita. Intreb atunci :” Vorbiti-mi de fetita .Ce face ea ? Nu o vad foarte bine. Nu-I vad miscarile pe care urmeaza sa le faca . Ce era ?

Apoi vreau sa stiu :”Stiti, cred ca fetita vorbeste cu cineva, dar nu vreau sa astept. Puteti sa o ascultati si sa-mi ziceti ce spune ? Acum, ziceti-mi , ce spune ?

Simte miscarea balansoarului ? Si incepe sa simta senzatia picioarelor pe pamant , senzatia miscarii balansoarului .

Unde se afla de fapt subiectul meu? E la inaltime.Apoi spun:” Stiti, chiar daca va balansati puteti sa imi vorbiti . Si continua sa se balanseze si sa se joace cu papusa si sa faca alte lucruri ; si o voce imi spune ca fetita gandeste . Nu pot sa stiu ce spune , ce senzatie ii da miscarea de balansare . E o regresie la 2 nivele.

Cateodata imi las subiectul sa-si pastreze identitatea ca si adultul care priveste fetita. Si astfel ii cer adultului care sta langa mine sa identifice fetita. Si subiectul va spune . Am sentimental ca prenumele sau e Elisabeth . Oh, da numele e Moore. Locuieste la Detroit , pe strada Martindale. Da, exact.”

REGRE SIA DO AMNEI ER IKSONSTRAD A BL OCA TA

Femeia se numeste Elisabeth Moore si locuieste la Detroit pe strada Martindale. Imi vorbeste de acea fetita si s-a disociat de aceasta fetita dar poate spune exact ce face, ce simte, gandeste ca aceasta fetita.

Mc.Tear, un professor de psihologie de la Universitatea Waym spunea :”Nu cred in hipnoza ; nu cred in regresie. “Doamna Erikson a fost una din studentele sale.

Am facut in asa fel incat Mc.Tear sa defineasca circumstantele lui insusi .Foarte bine, sa luam anul 1934 si sa folosim regresia; s-a intors pe o alta strada ( nu imi pot aminti adevaratul nume al strazii , dar précis el a fost ). A scris toate acestea pentru mine pe o hartie si am notat directiile in care trebuia sa mearga.

Am pus-o pe doamna Erikson in stare de transa si am inceput sa o fac sa se plimbe, sa zicem pe strada Martindale. I-am spus apoi :” Acum, te rog intoarce-te la dreapta”. Am facut-o sa se intoarca la stanga, apoi din nou la dreapta , tinand cont de indicatiile lui Mc.Tear. Acum el asteapta raspunsul doamnei Erikson. Se pare ca a ales o zi particulara in iunie 1934 pentru a o face sa se plimbe pe strada urmatoare. (Nu locuiam atunci in Detroit). Ce a zis doamna Erikson cand i-am zis sa se intoarca la dreapta pe strada urmatoare ? A spus :” Nu pot – e blocata pentru ca strada va fi demolata .”

Mc.Tear a facut o cercetare amanuntita pentru testul sau. Stia ca strada e blocata ; scria despre asta in ziare. A facut din mine o victima inocenta. Din acest motiv, doamna Erikson mi-a desenat un plan précis pe care sa il urmez .

Totusi Mc.Tear nu s-a oprit acolo. A sugerat sa o fac sa se plimbe pe acea strada la cateva zile dupa acea experienta. Si a facut-o . Se facusera schimbari. Eu am zis:” E o noua semnalizare pe strada .”

Pot sa fac in asa fel incat sa se priveasca traversand pe ecranul de la cinema fara sa isi dea seama ca e vorba de ea. Cele 2 moduri va pot da o informatie foarte fiabila.

REGRE SIE PR IN DISOCIERE LA 2 NIVEL E PEN TRU A FACILI TA INTEL EGEREA OBIECTIV A

Q- In vechile timpuri , era obiceiul in demosntratiile de hipnoza sa se faca ca oamenii sa retraiasca regresia in varsta si sa se gaseasca in trecut. Ca psihiatru, aveti impresia ca are o alta valoare.

E- Doar in cazurile speciale.Q- E preferabil atunci sa aveti pacienti care se gandesc la perspectivele lor ulterioare- pentru a-I ajuta sa inteleaga comportamentul lor precedent ?E- Da, va void a un exemplu. L-am intrebat pe un pacient care vomita cand a vazut o reclama intr-o revista si daca se putea uita la o reclama fara sa vomite cand avea alta varsta ? Astfel, l-am facut sa se vada cu acea reactie patologica particulara dup ace i-am cerut sa desfasoare o amnezie.

“Stiti, daca priviti acea persoana in picioare acolo puteti incepe sedinta de hipnoza asupra a ceea ce vrea sa faca. Si ce credeti ca poate face ? Daca intr-o zi, un an, doi, trei , aceasta persoana va avea senzatia de voma, ce trebuie sa faca cu ea ?

Si o fac dupa cum pacientul imi descrie masurile terapeutice care trebuie folosite. Astfel, el realizeaza propria sa psihoterapie avand experienta traumatica ca o va retrai. Cand o va retrai, o va face cu introspectie si cu gandul de a se fi gandit la ea primul.

PRELUNGIREA UNEI T ERAPII

Tatal pacientului meu era in conflict cu unul sinter fii sai deoarece acesta iesea cu o fata catolica. Desi iesise cu multe fete, s-a indragostit tocmai de cea catolica.

“Stiti, explica el ma voi insura cu aceasta fata catolica nu pentru a-l contrazice pe tatal meu , ci pentru ca ne iubim. Si poate daca ii dau un exemplu si fratelui meu, si isi va schimba atitudinea. Tatal sau a incercat de-a lungul timpului sa faca din el un preot. S-a logodit cu o tanara evreica, urmand studiile pentru a deveni preot presbiterian pana sa inceapa sa bea. “

In cele din urma pacientul meu s-a insurat astfel cu fata catolica. Am asistat la casatorie.

Fratele sau s-a gandit la asta si a spus :”Poate e timpul sa fac si eu la fel. Nu am nici un motiv sa beau; nu am nici un motiv

sa mai ies cu aceasta fata evreica . Ea arata bine, dar nu o iubesc intr-adevar si cred ca voi rupe logodna. Si in ceea ce priveste faptul ca a devenit preot – nu dorea acest lucru. “Vreau sa intru in industria de automobile si vreau sa vand masini”. Si exact asa a facut ; s-a indragostit de o fata care avea aveeasi religie ca si el si s-a insurat cu ea si e fericit.

Dupa aceasta perioada am avut multe discutii cu pacientul meu jurist despre casatoria lui si despre ceea ce am facut cu el. Mi- a zis :” Nu am crezut niciodata ca puteti sa ma hipnotizati, dar cand ma gandesc la experienta din cabinetul dvs., de fapt nu ati incercat niciodata sa ma hipnotizati, nu ati folosit tehnica hipnotica. Nu afi facut nici un gest, nu ati pronuntat nici un cuvant care sa sugereze hipnoza dar ceva s-a produs. Cand am intrat prima oara in biroul dvs. puteam sa vad intreaga camera . In cateva minute nu v-am mai auzit decat pe dvs. ; nu mai vedeam biblioteca, nici biroul; eram atent doar la dvs. Nu ati discutat niciodata de conflictele cu parintii mei, dar totusi au disparut.

Ce am facut ? Stiam ca am o persoana de 26 de ani care era gata sa se bata cu mine. Nu vroiam decat sa ma cert cu el , dar vroiam sa ii atrag atentia si sa ii comunic idei si vroiam sa o fac in asa fel incat sa le accepte.

FOL OSIREA DU BLE I LEGA TURI

Ma gandesc la un copil care isi sugea degetele intr-un mod oribil. Degetul de la mana stanga il tinea in spatele incisivilorsuperiori si il sugea. Tatal sau era medic si mama sa era infirmiera si mi-au povestit tot ceea ce facea copilul. Disperat, tatal sau m-a sunat intr-o seara si m-a rugat sa ii fac o vizita . Cand am ajuns, Jymmy se plimba sugandu-si degetul.

“Jymmy, i-am spus tatal tau si mama ta mi-au cerut sa ma ocup de tine pentru ca iti sugi degetul. Asta inseamna ca esti pacientul meu.Stii ce inseamna asta ? Asta inseamna ca nici un medic nu poate spune nimanui despre ceea ce discuta cu pacientul sau. Trebuie sa pastrezez confidentialitatea.

Acum, sa vorbim sincer. Aceasta gura , e gura ta; acesti dinti, sun tai tai. Cred ca poti face ce vrei cu dintii tai si cu gura

ta. Sun tai tai si vreau ca lucrurile sa fie clare. As vrea sa faci tot ceea ce vrei.

Jymmy ma privea surprins. Ii privea pe tatal sau si pe mama sa . Cite ape fata lor o expresie de uimire.

M-am intors spre tatal sau si l-am intrebat :” Aveti ceva de spus?”

Mi-a spus :” Nu; n-am nimic de spus. Am intrebat-o pe mama sa si mi-a spus: “Nu am nimic de

spus. Jymmy o privea surprins si amuzat “.Am de adaugat ceva , Jymmy . Nu cred ca e bines a iti sugi

degetul stang si niciodata pe cel drept.Jymmy a respirat profund si a reflectat asupra a ceea ce i-

am spus. Acum trebuia sa fie atent si la degetul drept.Am continuat . Tot degetul stang a fost supt, cel drept

deloc: nici un alt deget n-a mai fost la rand. Acum, cred ca esti un baietel dragut sin u cred ca o vei face expres. Cred ca vrei sa iei pe rand toate degetele sa le sugi.

Va puteti imagina cum ar fi sa sugeti cele 10 degete diferit? Va puteti imagina o alta sarcina mai laborioasa ? Si Jymmy a incercat sa isi suga degetele intr-un mod echitabil.

Am remarcat apoi :” Stiti, Jymmy acum ai mai mult de 6 ani si vei avea 7 ani in curand. Si stii, nu am mai vazut un baiat mare care sa isi suga degetul; astfel ar fi mai bine sa sugi tot ceea poti inainte de a fi un baiat mare de 7 ani; Jymmy a incetat sa isi mai suga degetul inainte de a face 7 ani. Acum era un baiat mare .

ANALIZA S I REZUMA T3 CAZURI DE RE ZOL UTI E DE SIM PTOME

Astfel, cu suptul degetului , cu udatul patului, cu rosul unghiilor , va determinati scopurile. Vedeti ca pacientul, intr-un fel sau altul, descopera ca exista multe lucruri pe care le face cu placere si e mai usor sa renunte la obiceiurile lui particulare. Acest om, cu o diploma in psihologie era amuzat de ceea ce descoperea la pacientii sai.Q- Intrebare pierduta in inregistrari.

E – Nu cred ca putem considera cazul pacientului care isi roade unghiile ca pe unul relevant, deoarece acesta se gandeste la multe lucruri in acel moment.

Acum , si in cazul copilului care facea pe el in pat, tatal si mama lui l-au batut in timpul copilariei sale deoarece isi uda patul. L-am pedepsit si eu, dar intr-o maniera sanatoasa , era o pedeapsa limitata. Si astfel putea lucra pentru propiul sau corp. Trebuia sa asculte de aceasta pedeapsa 3 saptamani.Q- Cum ati descoperit aversiunea pacientului pentru mersul pe jos ?E- Ascultand istoria sa , vroiam sa stiu cum se ducea la munca si la ce se gandea in drum spre serviciu. Am descoperit ca detesta pisicile pe care le intalnea dimineata cand mergea spre garaj pe jos. Astfel, i-am pus cateva intrebari suplimentare : la ce distanta se gaseste cutia de scrisori ? Ce faceti cand puneti o scrisoare ? Imprumutati masina pentru a merge la cutia de scrisori? Si ziceti ca e jos cutia in coltul strazii ? La ce distanta de coltul strazii se gaseste casa voastra ? Era la jumatatea coltului drumului. Mergea pe jos la garaj, intra in masina si conducea pana la cutia de scrisori . Aveam informatia mea si stia ca aveam aceasta informatie.

TRA TAREA OBEZ ITATII PRIN I NFR UNT ARE

Exista de asemenea tratamentul obezitatii. O tanara studenta a venit la mine sa ma vada – era obeza , avea cu 45 de kg.mai mult . A descries modul in care era – “o grasuta “ ; avea o fata foarte expresiva . Si nu avea nici un dubiu asupra acestei expresii dezagreabile si asupra tonului rautacios al vocii sale. Am realizat ca ma confruntam cu o situatie in care nu mai puteam sa –I zic nimic mai dezagreabil decat avea deja .

“Nu stiu daca dvs.va dati seama la ce punct obezitatea e dezagreabila pentru dvs., am inceput. “ Cand va culcati asezati-va goala in fata unei oglinzi si vedeti cand aveti o aversiune fata de ceea ce vedeti. Si daca va ganditi mult , prin acest strat de

grasime veti vedea o silueta feminina frumoasa , dar care e acoperita de grasime . Si ce aveti ed facut ? Ei bine, trebuie sa scapati de 2,5 kg / saptamana.”

Nu e important pentru mine sa specific in ce moment utilizez hipnoza si in care nu o folosesc. Nu va spun in ce moment folosesc un cuvant polisilabic si in ce moment folosesc unul din 2 silabe. Nu e necesar, deoarece ma intelegeti.

O LEGA TURA DU BLA PEN TRU A DE PASI O IDEN TIFICARE PE 3 G ENERA TI I :MO ARTEA LA 22 DE ANI CONTRA

REGLARII CORECTE A FACTORIL OR

Sa discutam chestiunea identificarii. A venit la mine o pacienta care era preocupata de viitorul sau. Mi-a spus ca strabunica sa a murit la 22 ani de o boala de inima ; bunica si mama sa la fel ; si ea suferea de o boala de inima. Tatal sau traia, sotul la fel. M-am intalnit cu fiecare dintre ei. Tatal sau a confirmat informatia despre bunica , strabunica si mama sa . Sotul sau stia despre aceste decese. Pacienta mea facea 22 de ani in 2 luni. Intrebarea era : ce puteam face pentru aceasta ?

Am intrebat-o pe pacienta cum se pregatea pentru moartea sa . S-a asigurat ca toate facturile sunt platite; ca nu moare inainte ca fiecare factura sa fie in regula. Am intrebat-o daca este obisnuita cu practica diferitilor oameni de afaceri ; anumiti prefera sa fie platite cu data de 1 ale lunii , altii la 15 ale lunii si altii la sfarsitul lunii.

Apoi am intrebat-o daca societatile si oamenii de afaceri au dreptul sa determine data platii. Si am discutat toate detaliile si a fost de acord cu faptul ca cineva , daca ii face un favor altcuiva are dreptul sa determine data de plata. Privindu-mi calendarul i-am spus ca astept sa imi plateascaconsultatia exact in 14 luni din acea zi.

Ea a venit dupa 14 luni si mi-a platit consultatia deoarece i-am spus :”Stiti, daca bunica voastra , strabunica, mama au trait pana la 23 de ani au trait probabil mai mult”. Si, in transa ea a acceptat aceasta idée. Nu putea sa moara inainte de a-mi plati consultatia si nu putea sa moara dupa varsta de 23 de ani inainte sa treaca sufficient timp. Povestea mea despre justitia unei date

de plata pare inutila, dar important este sa atrageti pacientii pe drumuri indelungate si sa ii convingeti asupra unei idei.

CONTRA TRANSFER UL LA STUDEN TII I N MEDICIN ADEZVOLTAREA UNOR A TITUDINI DE RES PECT F ATA DE

TOTI P ACIENT II

Iata o chestiune importanta: in tentativa dvs. de a analiza si controla atitudinile pacientilor, cum atenuati propriul vostru contra –transfer ?

Mi-am adus adesea studentii studentii de la medicina in clinici de cancer deoarece cred ca trebuie sa vada cazuri de cancer terminale; cred ca trebuie sa vada toate lucrurile dificile care rezulta din cazuri neglijate. Asta se intampla la Spitalul din Detroit , in Michigan, si studentii au fost socati de leziunile pacientilor si de starea lor generala deprimanta . Dup ace si-au exprimat uimirea si dezgustul le-am spus :” Reactionati ostil fata de acesti pacienti. De ce ? Nu sunt pacienti care va faciliteaza formarea medicala?”

Am dus studentii de la medicina in sectiile de psihiatrie si am procedat la fel. Nu trebuie sa aveti fata de pacienti alta atitudine decat empatie, dragoste si respect. E bine sa ai o aversiune fata de cancer, dar e o aversiune impersonala.Nu va va placea niciodata germenul tuberculozei. Imi place de Dave Cheek ( un medic prezent in sala ) dar el nu are tuberculoza. Asta ii invat pe studentii mei despre modul in care trebuie sa se poarte cu pacientii.

CONTR OLUL VERSUS FOL OSIREA COMPOR TAMENTUL UIDETERMIN AREA ST ARII DE BIN E A PACIENT ILOR

Acum controlati pacientii ? Nu cred ca o faceti . Trebuie sa vorbiti cu pacientii ; sa le analizati comportamentul si sa ii intrebati ce puteti face pentru a-I ajuta. Incerc sa folosesc comportamentul lor intr-o maniera utila si constructiva deoarece nu sunt calificat pentru a le controla comportamentul. Nu pot face asta deoarece nu stiu nimic de timpul vostru de reactie sau de alte lucruri de acest fel; nu sunt calificat sa va spun cum sa conduceti o masina chiar daca eu stiu sa conduc. Cel mai bun lucru pe care pot sa il fac e sa va dau un ansamblu de instructiuni.

Nu controlati comportamentul unei persoane. Invatati sa il cunoasteti , va ajutati pacientii astfel incat sa isi recunoasca si sa accepte propiile nevoi; darn u lucrati cu pacientii pentru a va atinge propiile scopuri .Scopul este starea lor de bine si daca reusiti acest lucru, va atingeti, indirect , propiul scop.

Cum decidem ce e bun pentru pacient ? Daca ajungeti sa va cunoasteti suficient de bine pacientul il puteti determina san u faca anumite lucruri. De fapt nu ar trebui sa iesim in fiecare week-end , fara exceptii. Il puteti intreba si va va spune acelasi lucru. Sunt lucruri in general si vorbind cu pacientul dvs.puteti descoperi care sunt regulile din viata sa obisnuita . Acum, regulile lui s-ar putea sa nu corespunda cu ale mele, dar fiecare are dreptul sa aiba propiile reguli de viata si nu am dreptul sa I le impugn pe ale mele la un pacient oarecare.Q- Poate a fost o neintelegere cand am intrebat unde ati invatat psihiatria si dvs.ati explicat cum ati studiat metode pentru a atrage atentia. Am inteles imediat ca asta era o maniera pe care o folosea Erikson pentru a invata pe cineva, pentru a face o persoana sa vada clar ceva sis a faca ceva. Nu este o manipulare. Dvs.sunteti antrenorul si dvs.ii invatati cum credeti de cuviinta.E – E adevarat. Si dvs.observati comportamentul astfel incat sa inteleaga bine si daca observati comportamentul un comportament bun la cineva, trebuie sa il incurajati; daca observati un comportament prost ii permiteti permiteti persoanei sa inteleaga ca poate sa se comporte mai bine, sad ea un randament mai bun.

APL ICA TIE PRA CTICACA MPION LA AR UNC AREA DE PE L OC

Pot sa ma gandesc la Dallas Long care era campion la aruncarea de pe loc, la 20,67 cm. Recordul lumii era din aprilie – 18,70 , de mult timp. Matson l-a adus la 21,50.

Dalla a venit la mine sa ma vada pentru a-l ajuta. I-am explicat :” Esti baiat mare: cantaresti 115 kg, ai 1,97 m. si stii, cred ca e absurd pentru tine sa crezi ca nu esti capabil sa sari mai mult de 17,70 m. Cred ca e inexact. Nu stiu la ce distanta poti sari dar stiu ca persoanele care sunt mai mici ca tine sar mai mult de 17,70 m. Acum imi poti zice diferenta intre 17,70 m. si 17,7001 m.? Crezi ca poti sari mai mult de 0,0001 m .?

Dallas a spus :”Da, si astfel a batut un record scolar la nivel national, a batut alte recorduri nationale si a obtinut locul I la Jocurile Olimpice. Mai tarziu, a batut recordul in lume inainte sa fie batut de Matson. Dallas a venit din nou la mine dupa ce a batut recordul lumii si am cazut de accord asupra faptului ca , mai devreme sau mai tarziu va trebui sa accepte faptul ca cineva ii va bate recordul si cred ca era la fel de multumit ca si mine de acest lucru.

RELA TII COMPLEXE I NTRE CONST IENT / INCONS TIEN T

Q- Care sunt tipurile de personalitati pe care le considerati ca indici de hipnotizabilitate cand doriti sa vedeti un pacient pentru prima oara ?E- Nu stiu exact. Dam un rezultat diferit. Fiecare individ e un individ. Ii recunoasteti personalitatea si incercati sa le raspundeti la fiecare in parte. Puteti recunoaste ca aceasta persoana, datorita experientei pe care a acumulat-o va intra in transa, rapid , si cu aceasta e bine sa asteptati aproape o zi, o saptamana sau o luna.

Sa luam de emeplu, neuromodernitatea. Cauza acestei stari de gaseste la nivelul inconstientului. Daca acesta e suficient de

viu incat sa stie ce e determinant sub hipnoza , de ce sa nu o faca spontan?

Asta pare paradoxal.Spiritul constient trebuie de asemenea sa aiba ceva ceva de facut. Cu ce frecventa ati facut un lucru idiot si stupid constient si v-ati fi dorit sa nu il fi facut ? Va simteati dezgustat ca ati facut-o. Asta se intampla si la nivelul constientului ; si sunteti constient de dezgustul dvs.si sunteti dezgustat la nivelul constientului.

Dar nu v-ati gandit sa faceti ceva inocent la un nivel constient si inconstientul sa zica :” Priviti aici, asta nu trebuie sa faceti. Acum, facet-o altfel.” Totusi insistati constient sa faceti un lucru gresit. De cate ori aceasta femeie obeza privind o prajitura a zis:” Mananc doar o gura . “ – stiind ca nu se va putea opri. Se simtea pe ea si inconstientul era dezgustat si a zis:” Foarte bine , daca vrei sa te comporti ca un porc, mananca restul, si inconstientul vrea sa pedepseasca constientul. Acum, daca indemnati spiritul inconstient s ail ajute pe cel constient stupid, puteti face inconstientul sa recunoasca ca e o anumita cantitate de dificulatti pe care o intalneste. Am explicat aceasta idée pacientilor in transa profunda , m-am ascultat si am fost de accord. Bine, inconstientul pedepseste constientul meu si din cauza asta am aceasta tendinta nevrotica .

CATATONIA CONTR A CA TALEP SIE I

Q- Cum faceti comparatia intre catatonie si catalepsie in hipnoza?E- Daca examinati catalepsia ca schizofrenia catatonica descoperiti ca e in relatie cu pacientul. Catalepsia ii apartine si nu o veti controla. Ii puteti ridica bratul si il va lasa acolo unde l-ati ridicat dar a pierdut sensul realitatii ; bratul sau poate fi aici sau acolo.

Pentru ca in hipnoza ridicati bratul, subiectul stie unde l-ati pus, fara sa-I specificati sa uite acest lucru. Dar subiectul in hipnoza e constient de pozitia bratului si il experimenteaza ca o parte a relatiei intre el si dvs. In schizofrenie, nu exista relatie

intre dvs. si pacient si identitatea lui ramane pentru el ceva intern.