- Ergonomia -

1

- Ergonomia -

2

CUPRINS 1. INTRODUCERE ..................................................................................................................... 3

2. STUDIUL ERGONOMIEI ...................................................................................................... 3

3. CLASIFICAREA ERGONOMIEI ......................................................................................... 5

4. ERGONOMIA ........................................................................................................................... 8

A. Ecrane de vizualizare date ............................................................................................................................... 8

B. Ergonomia posturală ........................................................................................................................................ 10

C. Manipularea manuală a încărcăturilor ........................................................................................................... 11

D. Mişcările repetitive ............................................................................................................................................ 12

E. Sistemul de iluminare ...................................................................................................................................... 13

F. Condiţiile termohigrometrice ............................................................................................................................ 14

5. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 15

- Ergonomia -

3

1. INTRODUCERE

Definiţie

Cuvântul ergonomie îşi are etimologia în cuvântul din limba greacă „ergon”, care

înseamnă muncă şi cuvântul „nomia” care echivalează cu noţiunea de cunoştinţă

sau normă. Prin urmare, ergonomia reprezintă ştiinţa care se ocupă cu

reglementarea procesului de adaptare a persoanei la postul de lucru.

Ergonomia, într-un sens foarte amplu, constă în adaptarea persoanei la mediul său

înconjurător. Încearcă să pună bazele pentru ca orice activitate de muncă să fie

analizată din perspectiva protejării persoanei mai presus de utilaj, care trebuie să fie

tot timpul la dispoziţia sa. „Nu omul este făcut pentru utilaj ci utilajul pentru om”.

2. STUDIUL ERGONOMIEI (Text foto: ERGONOMIA

Lucrători: aptitudini fizice, psihologice; Tehnologie:

instrumente, utilaje, echipamente, organizare;

Activitatea de muncă: încărcătură fizică,

încărcătură psihologică, mediu de lucru)

“Ştiinţa care studiază ansamblul de condiţii ce trebuie respectate pentru ca persoanele să-şi poată desfăşura în modul cel mai adecvat activităţile la locul de muncă”.

- Ergonomia -

4

Ergonomia reprezintă studiul activităţii de muncă în raport cu mediul în care aceasta

este desfăşurată (locul de muncă) şi cu persoanele care o realizează (lucrătorii). Se

foloseşte pentru a stabili modul de proiectare sau de adaptare a locului de muncă

la lucrător cu scopul de a evita apariţia diferitelor probleme de sănătate şi de a

creşte eficienţa. Cu alte cuvinte, caută să traseze liniile pentru ca activitatea de

muncă să fie adecvată lucrătorului în loc ca acesta să fie nevoit să se adapteze la

ea. Un exemplu simplu este creşterea înălţimii unei mese de lucru pentru ca

operatorul să nu fie nevoit să efectueze o mişcare nenecesară de înclinare pentru a-

şi desfăşura activitatea.

Ergonomia este o ştiinţă foarte vastă care cuprinde diferitele condiţii de muncă ce

pot influenţa gradul de comoditate şi sănătatea lucrătorului, cuprinzând factori ca:

nivelul de iluminare, zgomot, temperatură, vibraţii, proiectarea spaţiului de lucru,

instrumentele de lucru, utilajele, scaunul, încălţămintea, postul de lucru, incluzând

elemente ca munca în ture, pauzele de lucru şi programul de masă. Informaţiile din

acest modul se vor limita la principiile de bază ale ergonomiei cu accent pe

activitatea de muncă desfăşurată în poziţia şezut sau în picioare, instrumentele de

lucru, munca fizică grea şi proiectarea posturilor de lucru.

Ergonomia aplică princiipii de biologie, psihologie, anatomie şi fiziologie pentru a

reduce la locul de muncă numărul situaţiilor care pot produce lucrătorilor disconfort,

oboseală sau probleme de sănătate. Pentru a evita ca un post de lucru să fie greşit

proiectat se poate folosi ergonomia atunci când acesta se creează sau când se

prevăd instrumentele de lucru sau spaţiul de lucru ce urmează a se folosi. Astfel se

poate reduce foarte mult de exemplu sau chiar se poate elimina complet riscul ca

un lucrător să sufere leziuni ale sistemului osteomuscular dacă i se pun la dispoziţie

instrumente manuale corect proiectate din momentul în care începe să execute

una din sarcinile postului care presupune folosirea lor.

- Ergonomia -

5

3. CLASIFICAREA ERGONOMIEI

Ergonomia promovează o abordare holistică a factorilor ce influenţează dezvoltarea

fiinţei umane, astfel că trebuie să ia în considerare aspectul fizic, cognitiv, social,

organizaţional, ambiental şi orice alt factor care are vreo influenţă sau se dovedeşte

a fi relevant. Această amplă panoramă pe care o acoperă ergonomia se poate

clasifica într-o manieră generală în trei mari categorii, astfel:

• Ergonomia Fizică

În ergonomia fizică sunt implicaţi în principal specialiştii în domenii ca anatomia,

antropometria, caracteristici fiziologice şi biomecanice aplicate activităţii fizice a

omului cât şi analiza factorilor de mediu şi a influenţei lor asupra dezvoltării omului.

O parte din subiectele care au căpătat importanţă şi prioritate în studiu printre

ergonomiştii specializaţi pe acest domeniu sunt analiza poziţiilor de lucru,

manipularea manuală a încărcăturilor, microtraumatismele repetitive, desfăşurarea

activităţii de muncă în medii cu temperaturi scăzute cât şi distribuţia spaţiilor de

lucru, printre altele.

• Ergonomia Cognitivă

Această parte a ergonomiei tratează procesele mintale ca percepţia, memoria,

raţiunea şi răspunsurile motorii, având în vedere că au o importantă participare la

interacţiunea care are loc între fiinţele umane şi sistemele cu care interacţionează.

Printre subiectele care au fost studiate de către ergonomiştii specializaţi pe

domeniul cognitiv se numără analiza sarcinilor mintale, a proceselor de luare a

deciziilor, a interacţiunii dintre oameni şi calculatoare, a gradului de încredere în

oameni, stresul, antrenarea şi formarea, etc.

• Ergonomia Organizaţională

- Ergonomia -

6

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnice,

inclusiv organizarea şi structura lor, politicile, procesele, etc. Printre subiectele

relevante în această categorie intră studiul comunicării, proiectarea activităţii de

muncă, trasarea programului de lucru, trasarea turelor de lucru şi a pauzelor de

odihnă, proiectarea participativă, munca în echipă, companiile virtuale şi

desfăşurarea activităţii de muncă online, printre altele.

Această clasificare a ergonomiei nu înseamnă că cele trei categorii se exclud

reciproc şi în niciun caz nu este limitativă; în general, ergonomiştii trebuie să lucreze

în echipă şi cu specialişti din alte domenii pentru o abordare holistică a disciplinei.

• Ergonomia ambientală (zgomot, mediu termic, mediu

vizual, vibraţii, radiaţii, etc. )

Are drept obiectiv acţiunea asupra factorilor poluatori de mediu existenţi la locul

de muncă cu scopul de a crea un mediu confortabil.

Are în comun cu Igiena Industrială studiul acestor teme însă Ergonomia se distinge

de Igiena Industrială prin aceea că aceasta din urmă are drept scop prevenirea

bolilor, în timp ce Ergonomia ambientală stabileşte un avans calitativ faţă de

aceasta pentru că nu se referă doar la un singur post de lucru în care există

posibilitatea de apariţie a unei boli şi în plus caută ca respectivele posturi de lucru

să fie cât mai comode şi confortabile posibil.

• Ergonomia geometrică

Studiază relaţia care există între persoană şi condiţiile geometrice ale postului de

lucru, pentru o corectă proiectare a postului fiind necesare date antropometrice şi

dimensiunile necesare postului (zone optime de acces, înălţimea planului de lucru şi

spaţiile rezervate picioarelor).

- Ergonomia -

7

Parametri

Dimensiunea fizică a lucrătorului şi mecanica Mecanica şi caracteristicile mişcărilor lucrătorului

(antropometrie) (biomecanică)

(TEXT FOTO: DIMENSIUNILE SUPRAFEŢEI ORIZONTALE DE LUCRU

ARCUL ORIZONTAL DE ACCES AL BRAŢULUI ŞI ZONA DE LUCRU PE O MASĂ)

a. Ergonomia posturală: - măsuri antropometrice

- proiectarea şi configurarea postului de lucru

- poziţiile cele mai adecvate, etc.

b. Ergonomia operaţională: - sarcina de lucru

- Ergonomia -

8

- mişcări care se execută

- proiectarea comenzilor şi a mecanismelor, etc.

c. Ergonomia de siguranţă: - antropometricele persoanelor în vederea proiectării şi construcţiei

dispozitivelor de siguranţă, de apărare, de protecţie, etc.

• Ergonomia temporală

Se ocupă de studiul stării de bine a lucrătorului în raport cu perioada de lucru

(programul de lucru, lucrul în ture, durata zilei de lucru, perioada de odihnă,

pauzele din timpul zilei de lucru, ritmul de lucru, etc.) depinzând în principal de

tipurile activităţii de muncă şi de organizarea acestora, mecanizare, automatizare,

etc., evitând cu aceasta problemele de oboseală fizică şi mintală ale lucrătorului.

• Ergonomia comunicării

Se referă la modul de comunicare dintre lucrători şi dintre aceştia şi utilaje, prin

analiza suporturilor folosite. Acţionează prin proiectarea şi folosirea de desene,

texte, panouri vizuale, dispozitive de prezentare de date şi display-uri, elemente de

control, sisteme de semnalizare de siguranţă, etc., cu scopul de a facilita respectiva

comunicare.

4. ERGONOMIA

A. Ecrane de vizualizare date

În ziua de azi, folosirea ecranelor de vizualizare a datelor, în majoritatea cazurilor

fiind vorba despre monitoarele calculatoarelor, este în creştere datorită extinderii

folosirii lor ca instrument de lucru în multiple domenii.

- Ergonomia -

9

Persoanele care stau în faţa unui calculator sau monitor multe ore pe zi se plâng de

diferite neplăceri legate de vedere, dureri cervicale, dureri articulare sau chiar stres

şi iritabilitate. Prin adaptarea mediului de lucru şi a obiceiurilor personale aceste

probleme se pot reduce. Este suficient să se respecte câteva recomandări simple.

Ecrane de vizualizare date:

• Echipament (monitor, tastatură, mouse, mobilier)

• Sistem de iluminare, zgomot, temperatură

• Poziţia corpului

• Îngrijirea vederii

• Obiceiuri de lucru şi exerciţii benefice

ELEMENTUL POSTULUI RECOMANDĂRI

MONITOARE

Reglabile pe înălţime, înclinare şi rotire De cel puţin 12’’ (diagonală ≈305 mm) De preferat cele verticale (înălţimea ecranului mai mare decât lăţimea sa) Întotdeauna localizate sub linia orizontală a vederii De preferat situate în faţa operatorului Situate la o distanţă conformă acuităţii sale vizuale (între 35-80 cm)

DOCUMENTE

Localizate pe suporturile pentru cărţi sau documente (atunci când există o necesitate frecventă de vizualizare a documentului).

SOPORTURI CĂRŢI Reglabile pe înălţime, înclinare şi rotire. Localizate lângă monitoare.

TASTATURĂ

Independentă de monitor. Cu înclinare mică (5º - 15º şi reglabilă) Dimensiune şi înăţime mică (mai mică de 35 cm înălţimea celui de-al doilea rând de taste). Nu trebuie să alunece pe masă atunci când este folosită. Trebuie să permită sprijinirea mâinilor pe marginea sa inferioară (sau cel puţin pe masă).

- Ergonomia -

10

MESELE DE LUCRU

Cel mai optim este să fie reglabile pe înălţime. Trebuie să se evite mesele joase. Este absolut necesar un spaţiu suficient pentru aşezarea picioarelor. Trebuie să aibă o suprafaţă care să permită aşezarea flexibilă a elementelor. Trebuie să permită sprijinirea antebraţelor în cazul sarcinilor care presupun o mişcare frecventă a acestora.

SCAUNELE

Spătarul trebuie să aibă un sprijin bun pentru zona lombară. Trebuie să se evite spătarele oscilante. Cu şezut şi spătar reglabil (separate) pe înălţime şi înclinare. Mânerele sunt recomandate în sarcinile ce presupun dialogul. Dacă dispun de rotile, acestea nu trebuie să alunece involuntar.

SPRIJIN PENTRU PICIOARE

Absolut necesare atunci când picioarele nu se sprijină bine pe pardoseală. Reglabile pe înălţime şi înclinare.

B. Ergonomia posturală

Ergonomia posturală se referă la poziţia pe care o adoptă corpul la realizarea

activităţii de muncă.

Atunci când se vorbeşte despre ergonomia posturală se face referire la poziţia

corectă care trebuie să se adopte atât în cazul unui exerciţiu static (de exemplu

poziţia în şezut) cât şi în cazul unui exerciţiu dinamic (de exemplu ridicarea unui

obiect greu).

Ergonomia posturală este foarte importantă în toate activităţile pentru că dacă nu

se realizează într-o manieră corectă poate provoca în organism apariţia unor situaţii

patologice şi incapacitante, de la o scolioză până la o durere acută în caz de

lombalgie, frecvent cunoscută sub numele de lumbago.

Datorită frecvenţei sale, dar mai ales a costului său social şi economic, durerea de

spate la adult este considerată în prezent o serioasă problemă de sănătate publică.

Poziţia poate fi rezultatul metodelor de lucru (aplecarea şi răsucirea pentru a ridica o

sarcină, îndoirea încheieturii pentru a asambla o piesă) sau a dimensiunilor postului

- Ergonomia -

11

de lucru (întinderea pentru a ajunge şi a obţine o piesă pe o masă de lucru montată

la înălţime; aplecarea în genunchi în depozit într-un spaţiu redus).

Tulburările apar lent şi cu simptome uşoare până când se transformă în leziuni

cronice ce se localizează în principal în zona gâtului, a umerilor, lombară şi la

picioare.

Ergonomia posturală:

• Poziţia în şezut

• Poziţia în picioare

• Poziţia aplecat

• Mobilierul ca factor de risc

C. Manipularea manuală a încărcăturilor

Manipularea manuală a încărcăturilor este o sarcină destul de frecventă în multe

sectoare de activitate, de la industria grea până la sectorul sanitar, trecând prin

orice tip de industrie şi serviciu.

Este demn de remarcat faptul că importanţa acestui fenomen este atât de mare

încât aproximativ 30% din accidentele de muncă care se produc se datorează

manipulării manuale a încărcăturilor, determinând astfel ca numărul de zile de lucru

pierdute datorită incapacităţii temporare să fie de 33% din total. În Spania mai mult

de un sfert din accidentele de muncă are legătură cu manipularea manuală a

încărcăturilor.

Multe leziuni ca hernii sau lumbago sunt consecinţele eforturilor anormale sau

datorită unei poziţii greşite a corpului la realizarea mişcărilor. În mod frecvent se

atribuie eforturilor excesive la manipularea încărcăturilor, uitând de faptul că purtăm

în permanenţă greutatea propriului nostru corp. Se estimează că suportăm stând pe

- Ergonomia -

12

loc o presiune de 9 kg/cm2 asupra discurilor lombare şi de 63 kg/cm2 atunci când

ne aplecăm. Dacă ne referim la punctele de sprijin ale arcului plantar al picioarelor,

această presiune este de asemenea foarte ridicată.

Întoarcerile bruşte pentru a coborî din maşină, săritura de la înălţimea unei platforme

de transport, etc., supun aparatul nostru locomotor unor tensiuni ridicate pentru care

nu este pregătit, provocând leziuni care pot fi temporare sau chiar permanente.

Caracteristicile funcţionale ale coloanei îi permit o sarcină fizică de lucru limitată şi

dacă se depăşeşte această limită vorbim de efort excesiv. Consecinţele pot pleca

de la o simplă oboseală a muşchilor şi ligamentelor care susţin structura osoasă până

la fracturi ale vertebrelor.

Efortul excesiv poate fi de două tipuri:

Un singur efort dar suficient de puternic poate provoca leziuni la

structura coloanei care conduc la producerea accidentului de muncă.

Mai multe eforturi însumate care luate în mod individual nu ar provoca

leziuni însă realizate în mod frecvent produc leziuni la coloană şi conduc

la apariţia de boli relaţionate cu activitatea de muncă.

D. Mişcările repetitive

Mişcările repetitive reprezintă: „Un grup de mişcări continue realizate în timpul unei

activităţi de muncă ce presupune acţiunea comună a muşchilor, oaselor,

articulaţiilor şi nervilor unei părţi a corpului şi provoacă în această zonă oboseală

musculară, efort excesiv, durere şi în final, leziune”.

Se consideră „activitate de muncă repetitivă” orice activitate de muncă a cărei

durată este de cel puţin 1 oră, în cadrul căreia se realizează cicluri de lucru de cel

puţin 30 de secunde şi similare ca efort şi mişcări aplicate sau în cadrul căreia se

realizează aceeaşi acţiune 50% din ciclul de lucru. Se va înţelege prin ciclu de lucru

- Ergonomia -

13

„succesiunea operaţiilor necesare pentru execuţia unei sarcini sau obţinerea unei

unităţi de producţie”.

Ciclurile de lucru scurte şi repetitive (mai puţin de 30 de secunde), însoţite de un ritm

de lucru ridicat, reprezintă una din principalele probleme când vorbim despre

leziunile musculoscheletice, manifestându-se în special în zona spatelui şi a

membrelor superioare.

E. Sistemul de iluminare

O iluminare nepotrivită la locul de muncă poate provoca oboseală vizuală, dureri de

cap, stres şi accidente. Activitatea de muncă desfăşurată cu o iluminare redusă

lezează vederea. De asemenea, schimbările bruşte de lumină pot fi periculoase,

pentru că produc orbire temporară, în timp ce ochiul se adaptează la noul nivel de

iluminare. Gradul de siguranţă cu care se execută activitatea de muncă depinde

de capacitatea vizuală şi aceasta din urmă depinde la rândul său de cantitatea şi

calitatea iluminării. Un mediu bine luminat nu este doar un mediu cu suficientă

cantitate de lumină.

Pentru a obţine un nivel bun de confort vizual trebuie să se obţină un echilibru între

cantitatea, calitatea şi stabilitatea luminii, astfel încât să nu existe reflexii şi fluctuaţii,

să se obţină o uniformitate a iluminării, să nu existe contraste excesive, etc. Toate

acestea, în funcţie atât de cerinţele vizuale ale activităţii de muncă cât şi de

caracteristicile personale ale fiecărei persoane.

Este de preferat ca spaţiile de lucru să fie luminate cu lumină

naturală, însă dacă aceasta nu este suficientă sau acest lucru nu

este posibil, trebuie să fie completată de lumina artificială. Va exista

o iluminare generală, completată la rândul său cu o lumină

localizată atunci când sarcina de lucru o cere.

- Ergonomia -

14

Iluminarea incorectă, pe lângă poziţiile inadecvate, poate fi cauza care produce pe

termen lung leziuni musculo-scheletice.

F. Condiţii termohigrometrice

Majoritatea activităţilor de muncă se execută în locaţii închise sau semi-închise. În

cadrul acestora se produc nişte condiţii climatice care, deşi influenţate de clima

exterioară, diferă în mod normal de aceasta.

Deşi anumite activităţi de muncă se desfăşoară la temperaturi extreme: cuptoare

de topire, camere frigorifice, etc., majoritatea lor pot şi trebuie să se desfăşoare într-

un mediu confortabil termic.

Într-un mediu confortabil termic nu se percep fluctuaţii de temperatură, lipsa aerului

sau curenţii de aer. Doi din factorii care influenţează cel mai mult confortul

ambiental sunt temperatura şi umiditatea. Aceşti factori interacţionează între ei; de

exemplu, dacă există multă umiditate temperatura percepută este mult mai mare

decât cea reală.

Este imposibil de definit cu exactitate parametrii unui mediu confortabil, printre altele

pentru că oamenii se simt confortabil în condiţii diferite: când pentru o persoană

temperatura este percepută ca fiind scăzută, pentru o alta aceeaşi temperatură

este considerată ideală.

De aceea apar multe probleme atunci când persoanele nu au posibilitatea să

exercite un control personal asupra condiţiilor lor de lucru. Un mediu termic

inadecvat poate cauza scăderea randamentului fizic şi mintal, iritabilitate, creşterea

agresivităţii, scăderea concentrării, creşterea numărului de erori, poate conduce la

apariţia stării de incomoditate datorită transpiraţiei sau tremurăturilor, creştere sau

scade ritmul cardiac, etc., şi poate produce chiar moartea.

Legislaţia prevede ca microclimatul în cadrul companiei să fie cât mai confortabil

posibil şi, în orice caz, adecvat organismului uman şi tipului de activitate desfăşurată.

- Ergonomia -

15

Pentru aceasta se propune o serie de măsuri concrete. Această concretizare nu

reprezintă o piedică pentru revendicarea asigurării celor mai bune condiţii pentru

obţinerea unui mediu de lucru cât mai confortabil.

Condiţii Termohigrometrice

• Umiditate

• Frig

• Căldură

5. BIBLIOGRAFIE

Directiva 93/104CE

Decretul Regal 2001/83

Legea 24/92

Legea 25/92

Legea 26/92

Decretul Regal 1/95

Decretul Regal 1561/95

Legea Organică 3/07

Legea 9/10

Legea 39/10

Decretul Regal 1148/11

Decretul Regal 1635/11

Legea 3/12

Ghidul muncii 2013, Helisa

“Introducere în studiul muncii", Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM)

Decretul Regal Legislativ 1/1995, Statutul Lucrătorilor

- Ergonomia -

16

Legea privind Prevenirea Riscurilor în Muncă 31/1995, modificată prin Legea

54/2003

Decretul Regal 39/1997 Regulamentul Serviciilor de Prevenţie

Decretul Regal 486/1997 Locul de muncă şi Ghidul Tehnic al INSHT

Decretul Regal 1627/1997 Lucrări de Construcţii

Decretul Regal 1215/1997 Echipamentele de lucru şi Ghidul Tehnic al INSHT

Decretul Regal 487/1997 Manipularea Manuală a Încărcăturilor şi Ghidul

Tehnic al INSHT

Decretul Regal 488/1997 Ecranele de vizualizare date şi Ghidul Tehnic al INSHT

Decretul Regal 1311/2005 Vibraţiile Mecanice şi Ghidul Tehnic al INSHT

Decretul Regal 286/2006 Zgomotul şi Ghidul Tehnic al INSHT

NOGAREDA CUIXART, Silvia y otros. Ergonomia (A 5-a Ediţie actualizată).

INSHT. Madrid. 2008

RABANAL CARBAJO, Pedro. “Aspecte de interes privind distribuţia timpului de

lucru” Actualitatea muncii. Edit. La Ley-Actualidad. 2006

RICARDO RIVAS, Roque. “Câteva criterii ergonomice privind oboseala şi

odihna”. Sănătate ocupaţională.

ANIL MITAL, RAM R. BISHU, S.G. MANJUNATH. “Review and evaluation of

techniques for determining fatigue allowances”. International Journal of

Industrial Ergonomics, 8

Codul Muncii Romania

Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National 2011-2014

http://salud.ideal.es/grupo-lo-monaco/889-la-importancia-de-descansar-

bien.html

http://www.innatia.com/s/c-casa-sana/a-consejos-dormir-bien.html

http://viviendosanos.com/la-importancia-del-descanso/

http://www.entrenamiento.com/salud/la-importancia-del-descanso/

http://www.empleo.gob.es/es/guia/texto/guia_5/contenidos/guia_5_14_1.ht

m

- Ergonomia -

17

http://www.gerencie.com/descanso-compensatorio-por-trabajo-dominical-

es-optativo-para-el-trabajador.html

http://www.gerencie.com/cuando-se-tiene-derecho-al-pago-del-descanso-

dominical.html

http://www.gerencie.com/suspension-del-trabajador-por-un-dia-o-mas-

puede-comprometer-el-pago-del-descanso-dominical.html

http://www.gerencie.com/el-trabajador-no-se-puede-tomar-las-vacaciones-

por-derecho-propio.html

http://www.gerencie.com/dias-festivos-entre-semana-no-hacen-perder-el-

derecho-al-descanso-dominical-remunerado.html

http://noticias.juridicas.com/articulos/40-Derecho%20Laboral/201003-

6778897242535.html

http://farmaceuticos.creatuforo.com/las-vacaciones-anuales-tema2994.html

http://www.formatolegal.com/foro2/derecho-laboral/duracion-minima-las-

vacaciones-antelacion-con-que-debe-conocerse-fecha-disfrute-t368.html

http://www.123rf.com/photo_13481302_work-relax-keys-shows-decision-to-

take-a-break-or-start-retirement.html

http://martinisolo.blogspot.com.es/2010/06/cerrado-por-vacaciones.html

http://yourcaringangels.com/blog/?p=idknucxmcfhdmpw&paged=66

http://yoymitendinitis.blogspot.com.es/2010_09_01_archive.html