Șerban Cantacuzino
2
Șerban Cantacuzino Șerban Cantacuzino (1640-1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino. În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din peninsula Balcanică, habsburgii promițându-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de păgâni. După moarte a fost succedat în domnie de Constantin Brâncoveanu. În 1683 a luptat împreună cu turcii la asediul Vienei, unde aceștia din urmă au fost înfrânți. Șerban Vodă, ca și domnul Moldovei și principele Transilvaniei, fusese nevoit să însoțească armata turcă cu mica lui oștire. Cronicarii vremii spun că tunurile sale trăgeau cu ghiulele umplute cu paie, ca să nu facă rău creștinilor asediați. Se mai află și astăzi lângă Viena o cruce de piatră ridicată de el pentru creștinii care se aflau atunci în armata turcă. În anii 1684 – 1688 a realizat un joc diplomatic ingenios, încercând să contracareze tendințele expansioniste ale Habsburgilor în Banat și ale Poloniei în Moldova. Le-a propus turcilor să i se acorde ereditar tronul (prin transformarea țării în raia), totodata realizând contacte și cu Rusia și Veneția. Se crede că a conceput un plan de atac asupra Constantinopolului pentru a alunga turcii din Europa, iar puterile vestice i-au promis suport moral și material. În mijlocul pregătirilor a murit subit, otrăvit se pare de către boierii cărora le era frică de planurile sale anti- otomane.
-
Upload
radu-alexandru -
Category
Documents
-
view
6 -
download
3
description
cantacuzino
Transcript of Șerban Cantacuzino
erban Cantacuzino
erban Cantacuzino
erban Cantacuzino(1640-1688) a fost domnulrii Romnetintre1678i1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantin aCantacuzinilor, fiind fiul postelniculuiConstantin Cantacuzinoi frate al marelui crturar stolniculConstantin Cantacuzino.
n calitate de conductor al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alturi de armatele otomane laasediul Vienei din 1683. A negociat ns cu imperialii trecerea rii Romneti n tabra cretin, nzuind la poziia de protector al cretinilor dinpeninsula Balcanic, habsburgii promindu-i tronul imperial al unuiConstantinopoleliberat de pgni. Dup moarte a fost succedat n domnie deConstantin Brncoveanu.
n 1683 a luptat mpreun cuturciilaasediul Vienei, unde acetia din urm au fost nfrni. erban Vod, ca i domnul Moldovei i principele Transilvaniei, fusese nevoit s nsoeasc armata turc cu mica lui otire. Cronicarii vremii spun c tunurile sale trgeau cu ghiulele umplute cu paie, ca s nu fac ru cretinilor asediai. Se mai afl i astzi lng Viena o cruce de piatr ridicat de el pentru cretinii care se aflau atunci n armata turc.
n anii 1684 1688 a realizat un joc diplomatic ingenios, ncercnd s contracareze tendinele expansioniste aleHabsburgilornBanati alePolonieinMoldova. Le-a propus turcilor s i se acorde ereditar tronul (prin transformarea rii nraia), totodata realiznd contacte i cuRusiaiVeneia.
Se crede c a conceput un plan de atac asupraConstantinopoluluipentru a alunga turcii dinEuropa, iar puterile vestice i-au promis suport moral i material. n mijlocul pregtirilor a murit subit, otrvit se pare de ctreboieriicrora le era fric de planurile sale anti-otomane.
La 2 octombrie 1688 a trimis la Viena o solie, pentru nchinarea rii la Imperiul habsburgic. Din solie fceau parte fratele suIordache Cantacuzino(mare sptar), ginerele suConstantin Blceanu, nepotul su erban Cantacuzino i marele comiserban Vldescu.
erban Cantacuzino a murit la 29 octombrie/8 noiembrie 1688.Ar fi fost otrvit de fraii Mihai i Constantin, ajutai de C. Brncoveanu. Aceast ipotez este menionat aluziv i dubitativ laDel Chiaroiar Ion Neculce o consider zvon, n timp ce cronicarulRadu Popescuo considera fapt sigur.
De o mare importan a fost activitatea sa n domeniile economic i literar:
A introdusporumbuln ara Romneasc, care la scurt vreme a ajuns hrana de baz a rii.
A fondat prima coal romneasc nBucureti.
A dat ajutor la nfiinarea mai multor ateliere de tiprit (tiparnie), iar sub auspiciile sale a aprut n1688faimoasaBiblie romneasc de la Bucureti.
Este ctitorul bisericilor Fundenii Doamnei iMnstirii Cotroceni.
