.

I

.

I

De-a lungul anilor, povestirile

stravechi despre curaj ~i pute-

re au captat atenfia ~i imagi-nafia oamenilor. Povestirile

s-au schimbat o data cu tim-

purile insa codul eroic al unei

epoci intunecate a ramas intact.

~5I

io~~

O Inelul interpretat in Londra, in 1974.Richard Wagner a utilizat Contecul Nibelungi/ordin secolul al 1 3-lea ca sursa de inspira,ie pen-tru marea lui capodopera Inelul Nibelungi/or.

O Un detaliu al port,ii vestice a BisericiiHylestad din Seterdal, in Norvegia. Sculpturareprezinta scene ale epopeii eroice despreSigurd, din secolul al 1 3-lea.

O Un vitra!iu din seco!ul a! 13-!ea, din

M area lupta a luat sfa~it. Beowu1f, eroulepopeic, ase~rultor unui zeu, avandputerea a treizeci de barbati (numele

sau de "bee-wolf" lnsemnand "urs"), l-a lnvinspe monstrul Grendel, ini:r-o batalie fara arme,dislocandu-i u~rul ~i trimitandu-l catre omoarte trista ~i mizerabila In propria-i vizuiruldin tinutul sau mi~tinos. Astazi, bratul esteexpus ca un monument sangeros In cinstea luiBeowu1f, in sala aurita a palatului Heorot,mandria regilor Danemarcei, care vreme dedoisprezece ani a fost devastat, noapte denoapte, de atacurile furibunde ale lui Grendel.

ASemenea actiuni reprezinta inima ~i sufle-tul epopeilor eroice -literatura care glorificavalorile societatilor tribale nord-europene,care au precedat ~i apoi s-au suprapus cuaparitia cre~tinismului. Aceste triburi erauunitati compacte, in care loialitatea fata: deneamuri ~i supunerea fata: de capetenie erauprincipiile care ii lega; curajul ~i puterea delupta reprezentau virtutile supreme.

Sub inf1uentele politice ~i culturale ale cre~-tinismului ~i feudalismului medieval, vechilepovestiri au fost modificate in diferite moduridar sentimentele eroice au ramas intacte.

Eroul idealizatCererea unei audiente razboinice, care in modf1fesc dorea sa-~i vada reflectate propriile-itraditii ~i chiar luptele-i zilnice, au dus lana~terea eroului idealizat In literatura. Cura-jos, loial, puternic ~i plin de multe alte calitati,el infrunta Destinul, vanand toate provocarile~i oricand gata sa se jertfeasca. Aceasta esteca'ea onoarei, calea prin care se poate ca~tigareputatia ~i prin care numele eroului varamane pe buzele generatiilor viitoare.

Cu toate acestea, Beowulf este mult maimult decat o simpla relatare a luptei unui om.Intercalate cu scenele razboinice ale erouluiimpotriva mon~trilor, exista alte scene aleunor ceremonii fastuoase, povestiri despre alteaventuri ~i, In mod inevitabil, referiri la dezas-tre sau la instabilitatea efortului uman.

Dup;l ce a scapat de Grendel, eroulBeowu1f infrange mama creaturii chiar In as-cunz;ltoarea ei din spatele unui lac bantuit demon~tri, pentru ca mai apoi s;l devin;l rege.

Evenimentele urm;ltorilor cincizeci de ani,.In principal luptele intertribale, sunt descriseintr-o serie de secvente, fiecare abil interca-!ata cu ultima b;ltalie a eroului, in care esteranit mortal de dragonul care i-a pustiit

~:!2~I'"

.2~

23

Chartres, ilustrand scene de lupta din cantecul'ui Roland. 1. O scena de batalie 2. Miracolulluptei cu lancii 3,4. Roland cu nimbul sau 5.Sfar~itul campaniei 6. Moartea lui Roland

O Un fragment dinmanuscrisul CanteculNibelungilor, dinsecolul a! 15-lea.Legendarele bataliicu eroi, din secolul al5-lea au fost actual-izate de poet prinutilizarea unordecoruri dinturnirurilemedievale.

oON

00 Ilustra1ii dinmanuscrisul lucrariiEdda. din secolul

al17 -lea, epopeemitologica, care afost compusa in sec-olul al 1 3-lea. ZeulOdin (sus) i~i creazao armata pentru alupta de partea

zeilor, pevremea luiRagnarok, darfor1ele raului triumfa~i lumea este 1

pierduta.-!!

~V)

domeniile. in final, bravul ~i loialul prieten allui Beowulf, Wiglaf nimice~te dragonul.

De~i Beowulf ilustreaz:l exclusiv eveni-mentele scandinave din secolul 6, epopeea afost imortalizat:l pentru prima dat:l In secolulal 8-lea, pentru un public cre~tin ~i non-liter-at anglo-saxon, ceea ce a f:lcut ca aventurilelui Beowulf s:l fie redate cu un anurnit iz reli-gios. Se spune c:l mon~trii descind din Cain,primul uciga~ din Biblie, ~i eroullupt:l cu pro-tectie divin:l. Multe din 1ncerc:lrile la care estesupus sunt Intr-adev:lr compatibile cu Inv:l-t:lturile cre~tine: supunerea fat:l de o autori-tate central:l, lupta Impotriva R:lului ~i sal-varea printr-un ~omportament virtuos.

in epopeea francez:l Cantecullui Roland(Chanson de Roland), compus:l aproximativ1n 1100 d.Hr., reprezentarea cre~tinismuluieste compl<:,t:l. Ca majoritatea operelor epice,ea este o introspectie In trecut -campaniaImp:lratului spaniol Charlemagne, din anul778 d.Hr. -1ns:l atrnosfera este mai degrab:l~ea a primelor cruciade. Roland, un contefrancez, se lupt:lln mod egal pentru rege, tar:l~i Dumnezeu, Impotriva hoardelor cotropi-toare a c:lror masacrare este prezent:l detaliat.

Povestiri germanice ~i islandezeO alt:l abordare, diferit:l, a temei eroismuluieste cea imortalizat:lln Cantecul Nibelungilor ,compus:l de unpoet german anonim, aproxi-mativ In 1203 ~.i adaptat:l apoi, de compozi-torul Richard Wagner 1n ciclul s:lu InelulNibelungilor, In secolul 19. Multe din legen-dele prezentate In epopee l~i au r:ld:lcinileundeva mult mai adanc -de exemplu In con-flictele din secolul al 5-lea dintre burgunzi ~ihuni. Poetul a ad:lugat 1ns:l descrieri lungi ~ifoarte evocative ale anumitor ceremoniimedievale, incluzand banchete ~i tumiruri.

Povestirea se refer:l la Siegfried, fiul regeluiSiegmund ~i al reginei Sieglinda a Qlandei, ~are

reu~e~te s;l ucida. un dragon. Dup;l imb;lierea insangele dragonului el devine invulnerabil laorice raru1. Siegfried mai ca~tig;l a cap;l magic;l,in timp ce comoara blestemat;1 a Nibelungilordevine ~i ea a lui. Dup;l sosirea lui in Worms,in ciuda avertismentelor p;lrinti1or, Siegfriedcontinu;l s;l a curteze pe printesa burgunda.Kriemhilda, sara lui Gunther, Gemot ~iGiselher. Hagen, slujitorul lor devotat, cu unsingur ochi, ii avertizeaz;l impotriva luiSiegfried ins;l in ciuda intregii opozitii seincheie a logodn;l ~i aurul Nibelungilor estepromis ca zestre ~i ca z;llog al viitoarei c;ls;ltorii.

intre timp Siegfried accept;1 s;l se deghizezein Gunther, pentru a-l ajuta pe acesta s;l ca~tigemana Brunhildei, a printes;l islandez;l s;llbatic;l~i foarte puternic;l care accept;1 s;l se c;ls;lto-reasc;l doar cu cel care poate s-o inving;l in treiprobe: aruncarea sulitei, aruncarea bolovanului~i s;lrituri. Succesul s-a datorat capei magice a .Qlui Siegfried ~i el reu~e~te chiar s;l-i fure ~Brunhildei inelul ~i cingiitoarea, pe care led;1ruie~te apoi Kriemhildei.

in final, intre cele dou;l femei are lac a dis-put;1 provocat;1 de gelozie ~i Kriemhilda iidezv;lluie Brunhildei cum a fast in~elat;1.Hot;1rat;1 s;l se rnzbune, Brunhilda ii cere luiHagen s;l-l ucid;l pe Siegfried a c;lrui invul-nerabilitate are un singur cusur: un mic lacrnmas intre omopla1;i, acolo unde in timp cese imb;lia in sangele dragonului, a rnmaslipit;1 a frunz;l. Comoara blestemat;1 este astfelca~tigat;l de c;ltre Kriemhilda care incepe s;l arisipeasc;l cu ,mult;1 da.micie. Hagen a confisc;lin numele fratilor ei ~i a scufunda. m Rin.

Cea de-a doua mare parte a operei seocup;l cu rnzbunarea Kriemhildei, din timpulc;ls;ltoriei ei cu Etzel, regele hunilor (Attila).

Povestiri similare au circulat, cu sigurant;lde-a lungul secolelor, printre triburile germani-ce. Aceea~i tem;l este reg;1sit;1 intr-un manuscrisdatand din secolul 13, din Islanda, intr-a cule-

gere de poeme mitologice ~i eroice, cunoscutasub numele de Poetic Edda. Numele persona-jelor sunt putin schimbate: Siegfried devineSigurd ~i Kriemhilda devine Gudrun. Unia nar-ativ:l este 1ns~ foarte aserru1n:ltore cu cea aCantecului Nibelungilo1; de~i lucrarea islande-z:l este rnai putin detaliata ~i rnai comprimata.

Eroii universaliSpre deosebire de Beowulf sau de CanteculluiRoland, aceste epopei epice descriu personajefeminine proeminente. ins:l, b:lrbati sau femei,cre~tine sau p:lgane, personajele principale aleliteraturii eroice pot fi privite ca eroi universali.Ve~nic 1n c:lutarea aventurii ~i deseori obligates:l ia decizii pline de drarnatism, personajele seridiaI mult deasupra limitelor obi~nuite alefricii sau ru~inii. Eroii 1nfrunt:l moartearefuzand s:l o lase s:lle domine viata sau s:llelimiteze libertatea de actiune.

24