Epictet - Manualul Si Fragmente_Part4

2
 FILOSOFIA STOICĂ sau DE A TRĂI LEGILOR "ARTA CONFORM NATURII toiisml este o şcoaă celebă n istoia gîndi europene. fost îtemată la Aea, n u 300 aChr. Ne ei ne pe Diognes us (I 5 ), e rge de a cuîtul Oo , oic" sub care oamen d cultuă puu conri cst oic, pictt de Polygnotos, a dăpostit îne coonadee ale dilogle" prmei şcoli losoce soice. În stoi stoicsmului ic -au dmitt ma etap: toicisml vechi reprezent de Zenon din Kytion ş discipolii i stoiismul mediu, ilusrt de Chysppos şi succesoii să şi t, toicismul rom n nta căia aau eneca, pctet ş Marcus Aius. Filosoa sică nruit năţăt creştină d la Augstin a Lhr, ş losoa lacă din Rentr epoca Linilor şi, ai depae, pîă n secolu no Vitlttea aceste losoi const ă în docn s ontologcă şi goseologcă dar mai ales n înăţătu s molă p care losoi din poca omă o taază şi adaptează la sciettea impeiaă care va ce pt de l păgnism la cştiism Vţali Ectet este pţin oscută. Suee vehi (Aulus Gellis, Noc es Atticr, I, 18 şi XV ; Smplcs n Epictet

description

Epictet - Manualul Si Fragmente_Part3

Transcript of Epictet - Manualul Si Fragmente_Part4

  • FILOSOFIA STOIC sau

    DE A TRI" LEGILOR

    "ARTA CONFORM

    NATURII

    Stoicismul este o coal celebr in istoria gndirii europene. A fost ntemeiat la Atena, in anul 300 a.Chr. Numele ei, ne spune Diogenes L:ertius (VII, 5 ), se trage de la cuvntul O'toci , "portic", sub care oamenii de cultur purtau conversaii. Acest portic, pictat de Polygnotos, a adpostit, ntre colonadele sale, "dialogurile" primei coli filosofice stoice.

    n istoria stoicismului antic, s-au delimitat trei mari etape: stoicismul vechi, reprezentat de Zenon din Kytion i discipolii si, stoicismul mediu, ilustrat de Chrysippos i succesorii si, i, n sfrit, stoicismul roman, in fruntea cruia se aflau Seneca, Epictet i Marcus Aurelius.

    Filosofia stoic a nriurit nvtura cretin, de la Augustin la Luther, i filosofia laic, din Renatere la epoca Luminilor i, mai departe, pn in secolul nostru. Vitalitatea acestei filosofii const n doctrina sa ontologic i gnoseologic, dar, mai ales, n nvtura sa moral, pe care filosofii din epoca roman o restaureaz i o adapteaz la societatea imperial, care va trece treptat de la pginism la cretinism.

    Viaa lui Epictet este puin cunoscut. Sursele vechi (Aulus Gellius, Noctes Atticre, II, 18 i XV, I l; Simplicius, in Epicteti Enchiridion i Suidas, Lexicon) sint srace1. A trit, probabil, 1. Sursele vechi pentru viaa i opera lui Epictet au fost tiprite de H. Schenkl,

    Epicteti Dissenationes, editio major, Lipsi, Teubner, 1 9 1 6, p. III-XV.