Eonul PRECAMBRIAN Perioada de timp cuprinsă între consolidarea primei cruste continentale (formarea Pământului ca planetă) şi apariţia primelor asociaţii diversificate de organisme cu exoschelet protector; reprezintă perioada de apariţie a primelor organisme și de dezvoltare primordială a vieții; a inițierii tectonicii globale cu procesele ei actuale; a atmosferei și hidrosferei cu caracteristicile din prezent; şi a primelor arii de consolidare continentale. Este caracterizat prin câteva trăsături fundamentale: - LITOLOGIC: aproape exclusiv roci metamorfice și roci plutonice asociate acestora; descreşterea gradului de metamorfism odată cu vârsta; tipuri litologice caracteristice: suita rocilor plutonice TTG (trondhjeimite – tonalite – granodiorite); centuri de roci verzi (suite de roci vulcanice bazice-ultrabazice și sedimentare asociate, metamorfozate) inclusiv komatiite; BIF (Banded Iron Formation – alternanțe de benzi de roci silicioase și de oxizi de fier); conglomerate auro-uranifere; abundența mare a stromatolitelor (calcare bioprecipitate, rezultate de pe urma activității algelor cianoficee) - PALEONTOLOGIC: număr redus de organisme, ca abundenţă, diversitate, distribuţie; evoluție de la procese chmice la cele biochimice și apoi biologice; - PALEOCLIMATIC: cele mai importante şi extinse glaciaţiuni cunoscute în istoria Pământului (mijlocul Neoproterozoicului – Cryogenian): glaciaţiunile ’Snowball Earth’ (Sturtian, Marinoan)

GEOCRONOLOGIE; SUBDIVIZIUNI; LIMITE - durata: 4600 Ma – 541 Ma - subiviziuni: HADEAN (4600 – 4000 Ma), până la apariţia celor mai vechi roci datate radiometric (Australia, Groenlanda) ARCHAIC

ARHAIC INCIPIENT (4000 – 3600 Ma) – ARHAIC TIMPURIU (3600 – 3200 Ma) - ARHAIC MEDIU (3200 – 2800 Ma) - ARHAIC TÂRZIU (2800 – 2500 Ma); cuprinde o tectogeneză importantă (tect. laurenţiană, 3100-2900 Ma)

~~~~~~~~~~~~ 2500 Ma – tectogeneza belomoriană (kenorenă), cu largă dezvoltare geografică (discordanţă unghiulară regională) PROTEROZOIC (subdivizat pe baza unor discordanţe unghiulare şi datări radiometrice, corelat cu grad de metamorfism, subordonat cu caractere paleobiologice) PROTEROZOIC TIMPURIU (’KARELIAN’) (2500 – 1600 Ma)

~~~~~~~~~~~~ 1600 Ma – tectogeneza kareliană (hudsoniană) PROTEROZOIC MEDIU (’RIFEAN’) (1600 – 1000 Ma) ~~~~~~~~~~~~ 1000 Ma – tectogeneza dalslandiană (greenvilliană) PROTEROZOIC TÂRZIU (1000 – 541 Ma) TONIAN ~~~~~~~~~~~~ 850 Ma CRYOGENIAN (’VENDIAN ’) ~~~~~~~~~~~~ 635 Ma – tectogeneza assintică (cadomiană, baikaliană) EDIACARAN

PALEOBIOLOGIA PRECAMBRIANULUI – EVOLUŢIA VIEŢII

- cele mai vechi urme: Isuasphaera (structuri cvasi-sferice) (Groenlanda, 3800 Ma) - diversificare: Archaeosphaeridium, Eobacterium (bacterii, alge cianoficee) (Seria de Fig Tree, silicolite; Africa de Sud, 3300 Ma) - răspândirea cianobacteriilor, dezvoltarea calcarelor stromatolitice (Rhodezia, 3000 Ma) - condiţii anoxice; mediu slab oxidant, O liber legat prin oxidarea Fe (rezultat din eroziunea crustei continentale) – apariţia BIF-urilor - BIF, calcare stromatolitice – formaţiuni caracteristice pentru Proterozoicul inferior-mediu - primele organisme eucariote: Eosphaera (spori de alge chloroficee) (Seria de Gunflint, Canada, 1800 Ma); acritarchi (structuri sferice, hemisferice) (Montana, Başkiria, 1600-1500 Ma) - primele organisme animale: protozoare (foraminifere, radiolari) şi metazoare (spongieri, meduze, arthropode, brachiopode –Lingulella) (1200-1100 Ma) - formarea păturii de ozon, dezvoltarea exoscheletului (către sfârșitul Proterozoicului) - primele asociaţii diverse de metazoare (faune ediacariene: meduze scifozoare, urme de viermi – Spriggina, Dickinsonia; ?octocorali fără schelet - Rangia, Charnea; ?arthropode – Parvancorina, echinodermate – Tribrachidium) (şisturi argiloase, Bitter Springs - Australia, Namibia, Brazilia, Anglia, Rusia, Canada, 630-560 Ma)

RĂSPÂNDIREA DEPOZITELOR PRECAMBRIENE

- apar în trei regiuni: - SCUTURI: arii vechi de consolidare, stabile dpdv. tectonic, aseismice. Rocile PCB

aflorează pe suprafeţe mari, reprezentând vechi nuclee de crustă continentală, la care s-au adăugat regiuni consolidate în tectogeneze subsecvente consecutive

- PLATFORME VECHI: regiuni consolidate cu fundament precambrian, ce suportă discordant (discordanţă unghiulară) formaţiuni nemetamorfozate orizontale sau slab înclinate; structura profundă determină apariţia unor ondulații la scară mare a cuverturii, în ANTECLIZE (PCB sau roci sedimentare vechi la zi) şi SINECLIZE (PCB la adâncime, îngropat sub o cuvertură relativ groasă, depozite relativ noi la suprafață)

- REGIUNI OROGENICE: în regiunile axiale ale lanţurilor muntoase noi, fanerozoice

EUROPA 1. SCUTUL BALTIC: Pen. Kola, Pen. Scandinavă; delimitare: fiordul Varangher, fiordul Stavangher, strâmt. Skaggerak (NV-Yutlanda), strâmt. Kattegat (E-Yutlanda), sudul pen. Scania, şelful. M. Baltice, la nord de ins. Öland, Gothland şi la sud de ins. Össel, mijlocul Golfului Finic, lacurile Ladoga şi Onega, M. Albă 2. PLATFORMA EST-EUROPEANĂ: reprezintă scufundarea spre sud şi est a Scutului Baltic; aceasta apare la zi din nou în Masivul (= Blocul = Scutul) Ucrainean; în est, o structură majoră - Antecliza Başkiră; în sud – Sinecliza Precaspică; centru – Sinecliza Moscovei; nord – Sinecliza Mezen; vest – Antecliza Voronezh 3. ARII OROGENICE FANEROZOICE: 3.1. Caledoniene: N şi NV Europei (marg. Scutului Baltic: Alpii Scandinavi, Shropshire – W. Angliei, Wales) 3.2. Hercinice: Pen. Cornwall, Mas. Armorican, Mas. Central Francez, Montaigne Noire, Meseta Iberică, Mas. Maures-Esterelle, Corsica, Sardinia, Mţii. Vosgi, Mţii. Pădurea Neagră, Thuringia, Mas. Boem, Mţii. Lysa Gora, Mţii. Măcin, Mas. Rhodopi, Mţii. Urali, Cat. Timan

3.3. Alpine: Atlas, Catenele Betice, Mţii. Pirinei, Alpii Occidentali (masive cristaline interne - Mercantour-Pelvoux, Belledone, Mont Blanc, Aar-St. Gothard; masive cristaline externe – Monte Rosa, Gran Paradiso, Dora Maira), Alpii Orientali, Tatra, Carpaţii Orientali, Meridionali, Mţii. Apuseni, Balcani, Caucaz ASIA 1. SIBERIA: 3 regiuni de scut - anteclize (Anabar – nord, Angara – sudvest, Aldan – sudest, între Lena şi Amur), respectiv Platforma Siberiană (vest – Ienisei, est – Lena, nord – structurile cutate din Pen. Taimir, sud – catenele cutate ale Tien-Shan, Amur, nordul M. Ohotsk) 2. CHINA: 3 regiuni majore de scut (Mas. Sino-Corean, Mas. Ordos, Mas. Yang Tze - Cathaysian), respectiv Platforma Sino-Coreană (între Amur şi Yang Tze) 3. SCUTUL ŞI PLATFORMA INDIANĂ 4. MAS. TARIM (Zona Tibetului) 5. MAS. MEKONG (Blocul sau Cratonul Sibumasu) 6. MAS. FILIPINELOR AMERICA DE NORD 1. SCUTUL CANADIAN (LAURENŢIAN): Ins. Hebride, NW-Scoţia. Groenlanda, Labrador, Canada centrală şi de est; mărginită la sud de estuarul Fl. St. Laurenţiu, lac. Ontario, Huron, Erie, Michigan, Superior, la vest de fl. McKenzie, lac. Winnipeg, Athabasca, Sclavilor, Urşilor 2. PLATFORMA CANADIANĂ (NW – Mţii. Appalache, confluenţa Mississippi- Missouri, estul Mţii. Stâncoşi, nord centura Inuitiană – insulele arctice ale Canadei) AMERICA DE SUD 1. SCUTUL GUYANEZ (între Orinoco şi Amazon) 2. SCUTUL BRAZILIAN (între Amazon şi La Plata) 3. SCUTUL (PLATFORMA) PATAGONEZ(A) AFRICA 1. SCUTUL MAURITANIEI 2. SCUTUL AHAGGAR (SAHARIAN) 3. SCUTUL TIBESTI 4. SCUTUL GUYANO-LIBANEZ 5. SCUTUL NIGERIAN 6. SCUTUL CENTRAL-AFRICAN 7. SCUTUL ANGOLEZ 8. SCUTUL NAMIBIEI 9. SCUTUL RHODESIAN 10. SCUTUL NUBIANO-ARAB AUSTRALIA SCUTUL ŞI PLATFORMA AUSTRALIANĂ (centrul şi vestul Australiei, inclusiv Noua Guinee, Tasmania) – cratoanele Pilbara (vest), Yilgarn (sud-vest), Gawler (sud-central) ANTARCTICA SCUTUL ŞI PLATFORMA ANTARCTICĂ (cu excepţia părţii vestice)