Enunțuri pentru testele la disciplina IGIENA...

Enunțuri pentru testele la disciplina IGIENA GENERALA

Întroducere în igienă (conf C Croitoru)

1. Selectaţi definiţia noţiunii de Igienă

2. Identificați sarcinile igienei ca ştiinţă

3. Selectați funcţiile medicului din Sănătate Publică

4. Selectaţi definiţia noţiunii de Sanitarie

5. Selectaţi definiţia noţiunii de sănătate (OMS)

6. Identificați aspectele stării de sănătate (a bunăstării)

7. Selectaţi caracteristicile sănătăţii (bunăstării) psihice

8. Selectaţi caracteristicile sănătăţii (bunăstării) fizice

9. Selectaţi caracteristicile sănătăţii (bunăstării) sociale

10. Selectaţi factorii determinanţi implicaţi în păstrarea sănătăţii

11. Clasificaţi, după origine, factorii de mediu care influenţează asupra organismului

12. Clasificaţi, după modul de influenţă, factorii de mediu, care influenţează asupra organismului

13. Clasificaţi, după natură, factorii de mediu, ce influenţează asupra organismului

14. Clasificaţi factorii de mediu, ce influenţează asupra organismului, după influenţa pe care o au asupra

sănătăţii

15. Selectaţi factorii sanogeni de mediu, ce influenţează asupra organismului

16. Selectaţi factorii patogeni de mediu, ce influenţează asupra organismului

17. Clasificaţi factorii de risc după gradul de influenţă asupra organismului

18. Alegeţi exemplele de factori, reprezentaţi de modul de viaţă nesănătos, care influenţează organismul

19. Alegeţi exemplele de factori biologici, care influenţează organismul

20. Alegeţi exemplele de factori ai mediul ambiant nefavorabil, care influenţează organismul

21. Alegeţi exemplele de factori de risc legaţi de asistenţa medicală, care influenţează organismul

22. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie

23. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie primară

24. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie secundară

25. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie terţiară

26. Identificați pricipiile pe care se bazează teoria normării factorilor externi ce influenţează organismul uman

27. Alegeţi pricipiile pe care se bazează teoria normării factorilor externi ce influenţează organismul uman

28. Alegeţi pricipiul pe care se bazează teoria normării factorilor externi ce influenţează organismul uman

29. Alegeţi noţiunea pentru normativul igienic

30. Selectaţi variantele ce explică noţiunea pentru normativul igienic

Literatura utilizată

Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.

Ostrofeț Gh., Groza L., Croitoru C., Tihon A., Ciobanu E. Metode de cercetare și studiu aplicate

în igienă. Chișinău, 2009.

Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena generală Vol I, Chișinău, 2013.

Cursul teoretic.

Supravegherea sanitară curentă şi preventive (conf C Croitoru)

31. Specificaţi conţinutul supravegherii sanitare preventive

32. Specificaţi scopurile supravegherii sanitare preventive

33. Specificaţi scopul supravegherii sanitare curente

34. Enumeraţi etapele supravegherii sanitare preventive

35. Alegeţi tipurile de proiecte

36. Marcaţi părţile componente ale documentaţiei proiectului

37. Alegeţi componentele părţii textuale din documentaţia proiectului

38. Alegeţi componentele părţii grafice din documentaţia proiectului

39. Selectaţi informaţia inclusă în nota explicativă a unui proiect

40. Selectaţi definiţiile planului situaţional al unui proiect

41. Selectaţi definiţiile planului general al unui proiect

42. Selectaţi informaţia inclusă în schema faţadei din desenul tehnic al unui proiect

43. Alegeţi faţadele incluse în desenul tehnic al proiectului

44. Selectaţi informaţia inclusă în schema secţiunii orizontale a etajului din desenul tehnic al unui proiect

45. Selectaţi informaţia inclusă în schema secţiunii verticale a etajului din desenul tehnic al unui proiect

46. Alegeţi datele care trebuie incluse în fişa explicativă a planului general al unui proiect

47. Alegeţi acţiunile care presupun supravegherea sanitară curentă


Cursul teoretic.

Ostrofeț Gh., Groza L., Croitoru C., Tihon A., Ciobanu E. Metode de cercetare și studiu aplicate

în igienă. Chișinău, 2009.

Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena general, Vol I, Chișinău, 2013.

Alimentația calitativă și cantitivă (conf A Tihon)

48. Numiți ce nu este caracteristic pentru avitaminoza A

49. Selectați ce este caracteristic pentru avitaminoza A

50. Precizați factorul favorabil pentru mentinerea vitaminei C în produse alimentare la păstrarea şi prelucrarea

culinară

51. Selectați produsele alimentare, care nu sunt surse de retinol

52. Numiți produsul alimentar, sursă de retinol

53. Numiți în ce se exprimă aciditatea laptelui

54. Numiți indicele de apreciere a calităţii laptelui după normative

55. Selectați ce va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb

56. Selectați ce nu va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb

57. Selectați metoda de pasteurizare a laptelui

58. Selectați metodele ceare nu se folosesc la pasteurizare a laptelui

59. Precizați gradul acidității laptelui proaspăt

60. Alegeți procentul de proteine ce se conține în carnea de vită

61. Numiți cauza hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară

62. Indicați necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult

63. Determinați în ce face rezervă de vitamina "A"organismul uman

64. Selectați consecința ce nu sunt caracteristică hipervitaminozei A

65. Numiți indicatorul calităţii pâinii ce nu este mentionaț în normative

66. Selectați indicatoriil calităţii pâinii, care sunt mentionați în normative

67. Menționați influența laptelui asupra acidității gastrice

68. Numiți, conform cărui indice se apreciază prospeţimea laptelui

69. Numiți, indiciidupă care nu se apreciază prospeţimea laptelui

70. Numiți ce se referă la cheltuielile de energie reglabile

71. Numiți în ce nu este implicată Vitamina D

72. Numiți în ce este implicată Vitamina D

73. Indicați la ce necesită o calitate mai mare de energie digestia

74. Numiți "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive"pentru populaţia

adultă

75. Numiți la ce grup se referă chirurgii după "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de

alimente"

76. Numiți consecinţele hipervitaminozei D

77. Selectați, factorii nefavorabili la păstrărea vitaminei "C" în produsele alimentare

78. Enumerați, manifestările hipovitaminozei "PP"

79. Alegeți, ce nu este caracteristic pentru hipovitaminoza "PP"

80. Enumerați produsele alimentare - surse de vitamina "B1"

81. Numiți, vitaminele liposolubile ale laptelui

82. Numiți rolul biologic al glucidelor nedigerabile 38Precizați, importanţa biologică a colesterolului

83. Enumerați, indicii de apreciere a calităţii laptelui ce nu sunt specificați în normative

84. Numiți, alimentele ce nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare

85. Alegiți, indicii de apreciere a valorii nutritive a produselor alimentare

86. Indicați, în ce nu determină valoarea nutritivă a produselor alimentare

87. Indicați de ce se e determinătă valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor

88. Definiți, ce este alimentația echlibrată

89. Numiți indicii de apreciere al alimentaţiei individuale

90. Indicați indicii, după care nu se va aprecia alimentaţia individuală

91. Selectați produsele ce nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă, celor expuși la plumb

92. Numiți vitamine hidrosolubile

93. Numiți, care nu sunt vitamine hidrosolubile

94. Precizați, rolul biologic al vitaminei "B1 "

95. Numiți consecinţele carenţei vit "D"

96. Alegeți, care nu sunt, surse alimentare de vitamină "A" (retinol)

97. Precizați rolul biologic al vitaminei "A"în organismul uman

98. Specificați rolul biologic al vitaminei "C"în organismul uman

99. Numiți, de ce este determinată valoarea nutritivă a brânzei de vaci

100. Numiţi proteinele laptelui

101. Enumerați, care nu sunt proteine ale laptelui

102. Numiți indicii ce nu determină calitatea pâinii conform normativelor

103. Numiți de ce depinde valoarea biologică a proteinelor

104. Numiți de ce nu depinde valoarea biologică a proteinelor

105. Specificați de ce este determinată valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală

106. Numiți de ce e determinată, valoarea nutritivă a cartofului

107. Selectați de ce nu e determinată, valoarea nutritivă a cartofului

108. Numiți produsele ce conțin fibre alimentare

109. Numiți produsele ce nu sunt, surse de fibre alimentare

110. Numiți indicii ce se vor lua în considerație la calculul necesităţii de energie

111. Specificați, rolul biologic al vitaminei "D3"

112. Numiți consecinţele hipervitaminozei A

113. Specificați rolul biologic al vitaminei "B2"

114. Enumerați, metodele de determinare a calităţii pâinii conform normativelor

115. Numiți de ce e determinată valoarea nutritivă a produselor acidolactice

116. Enumerați sărurile minerale a căror surse sunt, carnea şi produsele ei

117. Numiți indicii după care nu se determină calitatea cărnii

118. Specificați la ce poate fi cauza insuficienței fibrelor alimentare în alimentaţie

119. Numiți rolul acizilor graşi polinesaturaţi în organismul uman

120. Specificați cum masa corporală influenţează metabolismul bazal

121. Numiți perioada anului, în care hipovitaminoza "C" se manifestă mai frecvent

122. Numiți a căror nutrienți este sursă pâinea

123. Indicați la ce nu este sursă pâinea

124. Numiți vitamine liposolubile

125. Numiți produsele furnizoare de vitamina "C"

126. Numiți de ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

127. Specificați importanţa biologică a acizilor graşi polienici

128. Numiți produsele furnizoare de glucide

129. Numiți produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară

130. Selectați produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)

131. Numiți, care sunt sursele fructelor

132. Numiți indicii integrităţii laptelui

133. Numiți produsele furnizoare de caroteni

134. Numiți, ce nu este caracteristic pentru hipervitaminoza "A"

135. Indicați cum sunt grupate în corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive

136. Numiți substanţele nutritive cu funcţie energogenă

137. Numiți substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică

138. Alegeți substanţele nutritive cu efect catalitic

139. Precizați în funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale

140. Precizați în funcţie de importanţă substanţe substituente

141. Numiți ce condiționează carenţa îndelungată de proteine alimentare

142. Specificați la ce duce surplusul de proteine în alimentaţie

143. Numiși, factorii nutritivi, care prin arderea in organism genereaza calorii

144. Numiși cantitatea de energie, care se eliberează prin arderea unui gram de glucide

145. Numiși cantitatea de energie, care se eliberează prin arderea unui gram de lipide

146. Numiți, de cate kilocalorii are nevoie un adult pentru asigurarea metabolismului bazal zilnic

147. Numiți cum influienteaza clima metabolismul bazal astfel

148. Numiți cum se numește energia consumata pentru ingestia alimentelor

149. Numiți când bolile de nutritie sunt stari patologice

150. Numiți în ce constă denutritia primara

151. Numiți ce denumire poartă ingestia de cantitati mari de alimente intr-un mod necontrolat

152. Numiți de ce tip sunt proteine - colagenul si zeina din punct de vedere al constinutului in aminoacizii

esentiali

153. Numiți, în ce constă valoarea nutritivă a fructelor

154. Recunoaşteţi, câteva dezavantaje în consumul de lapte

155. Numiți, la ce conduce hipovitaminoza de acid ascorbic (lipsa de vitamina C)

156. Numiți, pe ce se bazează valoarea biologică a cărnii

157. Numiți, pe ce se bazează necesarul de vitamina "B1"

158. Selectați, definiția corectă al nutriției

159. Numiți, starea de nutriție normala (optimă)

160. Selectați, ce include nutriția

161. Numiți, de ce este importantă o alimentație sănătoasă

162. Selectați, principiile sau particularitățile alimentației raționale

163. Selectați, grupele de alimente ce trebuie consumate zilnic

164. Selectați, alimentele din grupa 1





169. Numiți, avantajele și dezavantajele alimentelor din grupa 1





174. Numiți, grupele cromatice în care sunt împărțite fructele și legumele

175. Numiți, balanța proteică pentru dieta sănătoasă

176. Numiți, ce reprezintă piramida alimentară

177. Selectați prin ce metode se face controlul greității

178. Numiți procentajul necesar de fructe în alimentația zilnică

179. Numiți procentajul necesar de legume în alimentația zilnică

180. Numiți procentajul necesar de semințe, nuci, ceriale, în alimentația zilnică

181. Numiți procentajul necesar de produse lactate în alimentația zilnică

182. Selectați principalele procese ale metabolismului


Gabovici RD Igiena Chișinău, 1991

Ostrofeț Gh Igiena Chișinău, 1994

Ostrofeț Gh Curs de igienă Chișinău, 1998

Ostrofeț Gh Curs de igienă Aprecierea cantitativă și calitativă a rației alimentare Chișinău, 2007

Ostrofeț Gh, Groza L, Croitoru C, Tihon A, Ciobanu E Metode de cercetare și studiu aplicate în

igienă Chișinău, 2009

Bahnarel I, Ostrofeț Gh, Groza L Igiena generală Vol I și II, Chișinău, 2013

Ciobanu E, Croitoru C Metodele de studiere și apreciere a stării de nutriție și a consumului de

energie Chișinău, 2014

Curs teoretic

Patologii şi intoxicaţii alimentare (conf C Croitoru)

183. Evidenţiaţi măsura de prim ajutor suspectatului de botulism

184. Alegeţi produsul în care se conţine amanitina

185. Alegeţi produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoze stafilococice

186. Selectaţi măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare

187. Alegeţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie

188. Specificaţi particularităţile caracteristice toxiinfecţiei

189. Alegeţi bacteriotoxicozle

190. Alegeţi bacteriotoxicoza

191. Alegeţi cauza mai frecventă a botulismului

192. Marcaţi cauzele micotoxicozelor

193. Specificaţi agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor

194. Selectaţi semnele caracteristice botulismului

195. Alegeţi semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice

196. Selectaţi principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene

197. Alegeţi particularităţile intoxicaţiilor alimentare

198. Alegeţi tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)

199. Alegeţi tipul de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)

200. Identificați cauza subnutriţiei

201. Identificați cauza hiperalimentaţiei

202. Identificați cauza alimentaţiei calitativ neadecvate

203. Identificați cauza alimentaţiei neechilibrate

204. Identificați consecinţele subnutriţiei

205. Enumeraţi consecinţele hiperalimentaţiei

206. Alegeţi tipurile subnutriţiei

207. Alegeţi formele etiologice ale subnutriţiei

208. Selectaţi formele hiperalmentaţiei

209. Alegeţi cauza intoxicaţiilor alimentare

210. Enumeraţi tipurile intoxicaţiilor alimentare

211. Selectaţi intoxicaţia alimentară

212. Alegeţi condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene

213. Marcaţi cauzele toxicozelor alimentare

214. Marcaţi cauza toxiinfecţiilor

215. Enumeraţi formele botulismului

216. Alegeţi simptomele specifice ale botulismului

217. Selectaţi patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi

218. Indicaţi purtătorii facultativi de stafilococ

219. Numiţi formele micotoxicozelor

220. Alegeţi micotoxicoza

221. Alegeţi sursele de îmbolnăvire în cazul toxicoinfecţilor

222. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene

223. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută

224. Alegeţi cauzele bacteriotoxicozelor

225. Alegeţi cauza bacteriotoxicozelor

226. Selectaţi consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii

227. Alegeţi forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii

228. Alegeţi măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în imagine


Ostrofeț Gh. Curs de igienă. Aprecierea cantitativă și calitativă a rației alimentare. Chișinău,

2007.


Cursul teoretic.

Igiena aerului (conf C Croitoru)

229. Selectaţi definiţia corectă a climei

230. Selectaţi definiţia corectă a vremii

231. Selectaţi definiţia corectă a microclimatului

232. Specificaţi caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar

233. Identificați cauza insolaţiei

234. Indicaţi radiaţiile solare cu acţiune bactericidă pronunţată

235. Mentionaţi conţinutul de oxigen la care viaţa este imposibilă

236. Menționați la ce concentraţie de bioxid de carbon survine pierderea cunostinţei şi moartea

237. Specificaţi ce ne arată roza frecvenţei vânturilor

238. Menţionaţi în ce situaţie utilizăm roza frecvenţei vânturilor

239. Indicaţi scopul condiţionării volumului de aer

240. Numiţi stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman

241. Numiţi stratul atmosferei în care se află ecranul de O3

242. Numiţi dispozitivele cu care se determină viteza de mişcare a aerului în sala de proceduri

243. Indicaţi ce ne arată temperatura efectivă

244. Numiţi stratul atmosferic care este influenţat de procesele ce au loc pe pământ

245. Indicaţi umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile farmaciei

246. Numiţi dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului

247. Numiţi dispozitivele utilizate pentru supravegherea sistematică a temperaturii și umidității într-o

perioadă determinată de timp

248. Numiţi factorul de care, în general, depinde cedarea căldurii de către organism, prin radiație

249. Selectaţi complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă

250. Numiţi felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative

251. Stabiliţi cum poate fi determinată temperatura efectivă

252. Indicaţi continutul de CO2 în aerul atmosferic ne poluat

253. Numiţi indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit

254. Selectaţi metoda de determinare a umiditătii maxime a aerului

255. Selectaţi radiaţiile ce sunt folosite pentru dezinfecţia aerului din încăperile spitalului

256. Definiţi umiditatea relativă a aerului

257. Alegeți factorii ce determină microclimatul cald

258. Menţionaţi ce reprezintă procesele de termoreglare

259. Marcaţi influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

260. Alegeţi radiaţiile solare sub acţiunea cărora se formează ritmul nictemeral

261. Specificaţi, unde numărul de aeroioni grei este mai mare

262. Indicaţi tipul de aeroini ce se conţine în aerul poluat

263. Specificaţi caracteristicile generale ale climei

264. Indicaţi, care poate fi acțiunea climatului asupra organismului

265. Alegeți manifestările care au loc la adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase

266. Specificaţi manifestările ce au loc la adaptarea la condiţii climatice reci

267. Indicaţi caracteristicile vremii

268. Selectaţi caracteristicile aclimatizării

269. Selectaţi metodele folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra

organismului

270. Specificaţi, despre ce ne vorbeşte temperatura efectivă

271. Specificaţi caracteristica vicierii aerului

272. Enumeraţi sursele artificiale de poluare a atmosferei

273. Enumeraţi sursele naturale de poluare a atmosferei

274. Selectaţi acţiunile indirecte a poluării atmosferei

275. Selectaţi acţiunile directe a poluării atmosferei

276. Enumeraţi straturile atmosferei în care temperatura aerului creşte odată cu altitudinea

277. Specificaţi caracteristicile termolizei prin evaporare

278. Specificaţi caracteristicile termolizei prin radiaţie

279. Selectaţi reacţiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece

280. Definiţi temperatura efectivă

281. Enumeraţi efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului

282. Specificaţi condiţiile în care se produce sindromul de decompresiune

283. Enumeraţi straturile atmosferei în care temperatura aerului scade proporțional cu altitudinea

284. Enumeraţi straturile atmosferei

285. Selectaţi factorii microclimatului

286. Selectaţi factorul microclimatului

287. Alegeţi caracteristicile microclimatului cald

288. Selectaţi metode de cercetare a acțiunii microclimatului asupra organismului uman

289. Selectaţi căile de cedare a căldurii

290. Selectaţi calea de cedare a căldurii

291. Selectaţi mecanismele de termoliză și ponderea lor în condiții de microclimat optim

292. Definiţi factorii determinanţi ai microclimatului

293. Selectaţi modalităţile de determinare a temperaturii efective

294. Specificaţi acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase

295. Specificaţi caracteristicile microclimatului de supraîncălzire

296. Specificaţi cauzele apariţiei bolii de cheson

297. Indicaţi grupurile măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic

298. Indicaţii patologiile care se pot transmite prin mediul aerian

299. Numiţi persoanele care suferă de insuficienţă a radiaţiei ultraviolete

300. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea capacitîţii de răcire a aerului

301. Numiţi tipurile microclimatului după acțiunea asupra organismului

302. Numiţi metodele fiziologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra organismului

303. Numiţi metodele psihologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra organismului

304. Stabiliţi metodele de determinare a acțiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului

305. Specificaţi despre ce ne vorbeşte temperatura efectivă de 18 grade convenționale

306. Specificaţi despre ce ne vorbeşte capacitatea de răcire a aerului de 5,5 mcal/cm2/s

307. Mentionaţi, ce ne arată valorile temperaturii efective în limitele zonei de confort

308. Arătaţi valorile temperaturii efective (în grade convenționale) cînd este înregistrată senzația de confort

termic al organismului

309. Indicaţi decalajul diurn de temperatură a aerului admis într-o încăpere în cazul funcționării sistemelor de

încălzire

310. Arătaţi tipurile de umiditate ale aerului

311. Selectaţi, la ce viteză de mișcare a aerului avem senzația de curent

312. Stabiliţi noțiunea de regim termic

313. Specificaţi manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă

314. Arătaţi viteza de mișcare a aerului optimă pentru saloanele spitaliceşti

315. Arătaţi punctele în care se instalează termometrele pentru determinarea decalajelor de temperatură în

saloanele spitaliceşti

316. Arătaţi tipurile de umiditate cu deosebită importanță în practica medicală

317. Selectaţi care tip de umiditate se normează

318. Specificaţi sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune

319. Arătaţi fazele aclimatizării

320. Mentionaţi cum poate fi faza de restructurare a procesului de aclimatizare

321. Specificaţi manifestările acțiunii microclimatului asupra organismului la valoarea temperaturii efective

de 23 grade convenționale

322. Selectaţi felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative

323. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului corespunzător imaginii

324. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea umidităţii aerului corespunzător imaginii

325. Selectaţi dispozitivul pentru înregistrarea umidităţii aerului corespunzător imaginii

326. Selectaţi dispozitivul pentru înregistrarea temperaturii aerului corespunzător imaginii

327. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea temperaturii aerului corespunzător imaginii

328. Selectaţi dispozitivul pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător imaginii

329. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător imaginii

330. Alegeți factorii de care depinde procesul de aclimatizare

331. Alegeţi dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului



Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994

Ostrofeț Gh. Curs de igienă. Chișinău, 1998.


Cursul teoretic

Igiena apei (conf O Tafuni)

332. Indicaţi aparatul utilizat pentru recoltarea probelor de apă

333. Indicați caracteristicile apelor freatice

334. Indicați care boli cauzate de paraziţi se pot transmite рrin intermediul apei

335. Indicaţi care este conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare

336. Indicaţi care sunt bolile virale transmise pe cale hidrică

337. Indicați ce cantitate de clor activ (%) conţine clorura de var proaspătă

338. Indicaţi ce maladie poate provoca consumul apei potabile poluate cu metil-mercur

339. Indicaţi ce metode se folosesc pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei

chimice a apei

340. Indicați cifrele ce corespund consumului fiziologic al apei pentru o persoană/24 ore, conform

recomandărilor OMS

341. Indicaţi combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de

aprovizionare cu apă

342. Indicaţi concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă

343. Indicați concentraţiile substanţelor chimice inofensive pentru sănătate

344. Indicați condițiile căror trebuie să corespundă apa potabilă

345. Indicați condiţiile fizice de potabilitate ale apei

346. Indicați consecințele consumului apei potabile cu temperatura între 7-15°C

347. Indicați consecințele consumului apei potabile cu temperatura mai mare de 15°C

348. Indicați consecințele consumului apei potabile cu temperatura mai mică de 7°C

349. Indicaţi datorită cărei substanţe aflate în exces în apa potabilă poate apărea methemoglobinemia hidrică

la copii

350. Indicaţi dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere

351. Indicaţi dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

352. Indicaţi grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare

353. Indicați maladiile infecțioase ce nu se pot transmite prin intermediul apei

354. Indicaţi metodele de clorinare apei în scopuri potabile

355. Indicaţi necesitatea fiziologică de apă potabila unui adult timp de 24 ore

356. Indicați patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

357. Indicați pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă

358. Indicați procese prin care se realizează autopurificarea apei

359. Indicaţi sursele de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

360. Indicați sursele de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă

361. Indicați tulburările pentru care conţinutul majorat al sărurilor minerale din apă potabilă poate servi ca

factor de risc

362. Indicaţi variantele de răspuns ce se referă la importanţa igienică a durităţii apei

363. Marcaţi denumirile bolilor parazitare ce se transmit prin intermediul apei

364. Precizaţi care din variantele de răspuns sunt considerate măsuri de prevenţie a bolilor hidrice

365. Precizaţi care din variantele de răspuns sunt сaracteristici ale epidemiilor hidrice

366. Precizaţi care factori contribuie la formarea condiţiilor optime de păstrare clorurei de var

367. Precizaţi care factori pot reduce activitatea clorurii de var

368. Precizaţi care radiații nu sunt utilizate la dezinfecţia apei

369. Precizaţi care sunt indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni

370. Precizaţi ce ar trebui de intreprins pentru a proteja apa din fântâni de poluare

371. Precizaţi ce maladie infecțioasă se poate manifesta în formă de endemie hidrică

372. Precizaţi ce poate cauza compoziţia chimică a apei

373. Precizați ce presupune profilaxia bolilor hidrice

374. Precizaţi ce tip de poluare ne sugerează prezenţa concomitentă a NH3, nitriţilor, nitraţilor în apa potabilă

375. Precizaţi de care factori este condivionată pirogenia apei

376. Precizaţi de ce depinde eficienţa procesului de coagulare a apei

377. Precizaţi de depinde alegerea dozei de clor pentru dezinfecţia apei

378. Precizaţi excesul căror compuși chimici nu sunt consideraţi factori etiologici în producerea

methemoglobinemiei hidrice la copii

379. Precizaţi în care cazuri metoda de tratare a apei va fi considerată igienic adecvată

380. Precizaţi în ce cazuri se aplică coagularea apei

381. Precizați indicii de potabilitate a apei conform Normelor sanitare

382. Precizaţi la ce poate contribui folosirea îndelungată a apei cu duritate sporită

383. Precizaţi noţiunea de oxidabilitate a apei

384. Precizați prezența căror indicatori duce la poluarea cu substanţe organice a apei în sursele deschise

385. Precizaţi proprietăţile organoleptice ale apei

386. Precizaţi simptoamele methemoglobinemiei hidrice la copii

387. Precizaţi, căror compuşi chimici li se datorează formarea durităţii generale a apei

388. Selectați acțiunea corectă a pH-lui apei potabile asupra acidității sucului gastric

389. Selectaţi condiţiile de dezinfecţie eficace a apei

390. Selectați efectele asupra organismului uman ce indică consumul apei cu concentrații mari de pesticide:

391. Selectaţi indicatorii de poluare organică a apei

392. Selectați indicii de securitate epidemiologică pentru apa din apeduct

393. Selectaţi metodele de dezinfecţie a apei

394. Selectaţi patologiile hidrice infecţioase ce se pot manifesta în formă sporadică

395. Selectați principalele metode de condiţionare a calităţii apei

396. Specificaţi apariţia căror semne contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism

397. Specificaţi apariţia căror semne nu contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism

398. Specificaţi caracteristica atribuită manifestării endemice a patologiilor hidrice infecţioase

399. Specificați care este activitatea medie a clorului în clorura de var peconizată pentru dezinfecţia apei

400. Specificaţi care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele sanitare

401. Specificaţi care sunt cerinţele igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile

402. Specificaţi care sunt radiaţiile utilizate la dezinfecţia a apei

403. Specificaţi cauza apariţiei guşei endemice

404. Specificaţi ce compuşi chimici şi aparate se pot folosi pentru eliminarea substanţelor organice din apă în

condiţii de farmacie

405. Specificaţi ce maladie poate cauza consumul apei potabile poluată cu plumb şi compuşii lui

406. Specificaţi combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a surselor locale de apă (fântânilor)

407. Specificaţi de ce nu va depinde eficienţa procesului de coagulare a apei

408. Specificaţi de la ce concentraţie a fluorului în apa potabilă poate apărea fluoroza

409. Specificaţi de la ce concentraţie de fluor în apa potabilă poateapărea caria dentară

410. Specificați în ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor

411. Specificați în conformitate cu prezența căror indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

412. Specificați indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile

413. Specificaţi indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile

414. Specificaţi indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice

415. Specificaţi indicii bacteriologici ai calităţii apei

416. Specificaţi indicii ce nu reprezintă calitatea bacteriologică a apei potabile

417. Specificaţi metoda sau substanţa utilizată pentru declorinarea apei potabile

418. Specificați metode de limpezire a apei potabile

419. Specificaţi patologiile virale transmisibile prin intermediul apei

420. Specificaţi pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă

421. Specificaţi priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea

422. Specificaţi priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonare comparativ cu clorinarea

423. Specificați substanţele folosite pentru coagularea apei



Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994



Cursul teoretic

Patologii hidrice neinfecțioase (conf E Ciobanu)

424. Importanța concentrației de fluor din apa potabilă în apariția cariei dentare

425. Maladiile cauzate de compoziţia chimică a apei

426. Consecințele folosirii îndelungate a apei dure asupra sănătății

427. Simptoamele methemoglobinemiei hidrice

428. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

429. Riscurile asupra sănătății cauzate de conţinutul sărurilor minerale din apă

430. Simptoamele saturnismul hidric

431. Noțiunea de provincii biogeochimice

432. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii, fluorozei, guşei endemice

433. Consecințele apei poluate cu metil-mercur asupra sănătății

434. Maladia cauzată de apa poluată cu plumb şi compuşii lui

435. Compoziția chimică a apei, tipurile de apă după prezența aniolnilor

436. Modificările organoleptice cauzate de compoziția sărurilor minerale în apă

437. Conținutul elementelor în apa potabilă, dereglări în organismul uman

438. Consecințele concentrației sporite de fier în apa potabilă

439. Maladiile cauzate de elementele: seleniu, stronțiu, iod

Literatura utilizată Cursul teoretic.



Ostrofeț Gh., Ciobanu E., Tafuni O. Igiena apei. Curs. Vol.I, 2016.

Iluminare, ventilaţie, încălzire (conf C Croitoru)

440. Alegeţi acţiunea produsă de razele solare

441. Selectați consecinţele create de insuficienţa iluminatului

442. Selectați consecinţa posibilă a insuficienţei iluminatului

443. Selectați consecinţele create de iluminatul excesiv

444. Selectați consecinţa creată de iluminatul excesiv

445. Selectaţi dispozitivul de măsurare a intensităţii luminii

446. Marcaţi valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului

terapeut

447. Selectaţi valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii

448. Marcaţi valoarea CIN recomandată pentru saloane

449. Precizaţi unitatea de măsură a intensităţii luminii

450. Alegeţi definiţia corectă pentru coeficientul de luminozitate

451. Precizaţi modalitatea de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial

452. Alegeţi definiţia corectă a coeficientului de iluminare naturală

453. Specificaţi indicii care caracterizează iluminarea

454. Selectaţi indicele de determinare a iluminatului natural al încăperilor

455. Selectaţi indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor

456. Selectaţi indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor

457. Marcaţi factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

458. Specificaţi metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor

459. Selectaţi avantajele iluminatului luminiscent

460. Selectaţi dezavantajele iluminatului luminiscent

461. Evidenţiaţi aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional

462. Selectaţi indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor

463. Indicaţi exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor

464. Specificaţi exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor

465. Specificaţi tipurile corpurilor de iluminat după principiul transmiterii luminii

466. Selectaţi avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală

467. Alegeţi funcţiile analizatorului vizual

468. Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală

469. Selectaţi factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor

470. Alegeţi tipurile ventilaţiei de aspiraţie

471. Clasificaţi tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune

472. Clasificaţi tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune

473. Alegeţi tipurile de ventilaţie artificială

474. Alegeţi tipurile de ventilaţie naturală organizată

475. Evidenţiaţi tipurile ventilaţiei naturale neorganizate

476. Selectaţi tipurile ventilaţiei artificiale de refulare

477. Alegeţi tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie

478. Marcaţi tipurile de ventilaţie artificială generală

479. Alegeţi tipurile ventilaţiei naturale

480. Specificaţi factorii care determină ventilaţia naturală

481. Indicaţi avantajele ventilaţiei naturale

482. Selectaţi avantajele ventilaţiei artificiale

483. Marcaţi avantajele ventilaţiei artificiale

484. Alegeţi răspunsurile care reflectă mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie

485. Alegeţi răspunsurile care reflectă mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare

486. Indicaţi avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie

487. Marcaţi felurile balanţei de aer

488. Specificaţi aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie

489. Enumeraţi metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei

490. Alegeţi definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie

491. Alegeţi definiţiile pentru multiplul necesar de aer

492. Selectaţi indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul

493. Alegeţi cantitatea de aer (metri cubi) asigurată prin intermediul ventilaţiei artificiale în decurs de 1 oră

la 1 pat, în saloanele spitaliceşti

494. Alegeţi varianta corectă pentru multiplul schimbului de aer în blocul operator

495. Alegeţi tipul balanţei de aer în încăperile blocului operator

496. Alegeţi tipul balanţei de aer în sala de naştere

497. Alegeţi tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii aseptice

498. Alegeţi tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii septice

499. Alegeţi tipul balanţei de aer în boxele spitalelor de boli infecţioase

500. Alegeţi încăperile în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat

501. Alegeţi încăperile în care volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat

502. Selectaţi tipul încăperii pentru care poate fi folosit sistemul termic central cu vapori de apă

503. Selectaţi purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale

504. Indicaţi cerinţele igienice faţă de sistemele de încălzire

505. Marcaţi cerinţele igienice faţă de sistemele termice locale

506. Specificaţi elementele componente ale sistemului centralizat de încălzire

507. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu apă

508. Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu apă

509. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu vapori

510. Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori

511. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire electrică

512. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu aer

513. Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori

514. Evidenţiaţi avantajele sistemului termic cu lambriuri



Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994.


Bahnarel I, Ostrofeț Gh, Groza L Igiena generală Vol I și II, Chișinău, 2013

Cursul teoretic.

Igiena muncii (conf A Tihon)

515. Alegeți ce este caracteristic pentru aerosolii de praf

516. Alegeți la ce ton de frecvență este mai sensibilă urechea omului

517. Alegeți metodele de determinare a gradului de pericol al prafului

518. Alegeți, care este acţiunea solvenţilor organici asupra organismului

519. Alegeți, cum pot fi clasate muncile conform consumul de energie

520. Alegiți calea cea mai periculoasă de pătrundere a toxicelor în organism

521. Definiţi ce este zgomotul

522. Definiți cum se clasifică noxele profesionale

523. Definiți scopul examenului medical la încadrarea în muncă

524. Enumerați în se împart condiţiile de muncă

525. Indicați unităţile de măsură a intensităţii a zgomotului

526. Indicați măsurile de combatere ale zgomotului

527. Indicați unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului

528. Indicați, felurile de cumulare a toxicelor în organism

529. Menționați, de ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului

530. Numiți ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă

531. Numiți cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism din mediul de producere

532. Numiți de ce depinde toxicitatea substanţei chimice

533. Numiți factorii ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului

534. Numiți factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului

535. Numiți formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri

536. Numiți manifestările caracteristice pentru oboseală

537. Numiți manifestările ce apar în barotraumatismul urechii

538. Numiți manifestările la boala cronică de cheson

539. Numiți măsurile curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului

540. Numiți măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor

541. Numiți măsurile de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului

542. Numiți măsurile tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului

543. Numiți prin ce se caracterizează intoxicaţiile cu plumb

544. Numiți prin ce se caracterizează surmenajul

545. Numiți unde apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor, intoxicațiile profesionale

546. Numiți , proprietăţile fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea

547. Numiți acțiunile caracteristice igienei muncii

548. Numiți ce intervine în patogenia intoxicaţiilor cu CO

549. Numiți ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic

550. Numiți ce poate cauza praful de producer

551. Numiți cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici ce se întâlnesc

552. Numiți de ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industrial

553. Numiți de ce e cauzată intoxicaţia cu CO

554. Numiți enunţurile caracteristice acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producer

555. Numiți enunţurile caracteristice acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producer

556. Numiți factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor

557. Numiți măsura legislativă în combaterea acţiunii nocive a prafului

558. Numiți măsurile sanitaro-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului

559. Numiți modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice

560. Numiți modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală

561. Numiți organele implicate în neutralizarea toxicelor din organism

562. Numiți, ce poate apărea în cazul expunerii pe timp îndelungat la vibraţii

563. Numiți, ce pot provoca vibraţiile transmise sistemului mână – brat

564. Numiți, factorii de care nu depinde dezvoltarea maladiei "de zgomot"

565. Numiți, frecventa sunetelor la care e mai sensibil analizatorul auditiv

566. Numiți, la ce conduce expunerea repetată la zgomot, la locul de muncă

567. Numiți, principalele măsuri tehnice care trebuie luate în vederea combaterii vibraţiilor

568. Numiți, se iau în considerare pentru stabilirea diagnosticului de surditate profesionala

569. Numiți, semnele clinice caracteristice bolii de vibratie cauzate de actiunea combinata a vibratiei locale și

generale

570. Numiți, asupra căror sisteme au efect negativ vibraţiile

571. Numiți, care dintre măsurile care determină combaterea zgomotului la sursă

572. Numiți, care sunt simptoamele clinice precoce ale silicozei

573. Numiți, ce nu este caracteristic pentru oboseală

574. Numiți, ce pot provoca vibraţiile transmise întregului corp

575. Numiți, ce profesie include riscul aparitiei bolii Cheson

576. Numiți, ce profesie nu include riscul aparitiei bolii de vibratie

577. Numiți, ce se înţelege prin accident de muncă

578. Numiți, de ce este cauzată la inhalare bronșita cronică de praf

579. Numiți, durata normală a zilei de lucru

580. Numiți, echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului

581. Numiți, indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului

582. Numiți, măsurile de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale

583. Numiți, masurile profilactice în cadrul bolii de vibratie

584. Numiți, mecanismele patogenetice ale maladiei Cheson

585. Numiți, obiectivele principale ale controlului medical la persoanele expuse riscului cu silicogen

586. Numiți, pericolul dezvoltarii bolii de vibratie, la vibratia cu frecventa maxima

587. Numiți, prafurile care declanseaza silicatozele

588. Numiți, principalele măsuri organizatorice care trebuie luate în vederea combaterii vibraţiilor

589. Numiți, principalele măsuri organizatorice care trebuie luate în vederea combaterii zgomotului

590. Numiți, principalele măsuri tehnice care trebuie luate în vederea combaterii zgomotului

591. Numiți, semnele clinice ale bolii de altitudine

592. Selectați enunţul incorect pentru caracteristica acţiunii prafului

593. Selectați ce acțiune manifestă toxicele industrial

594. Selectați ce nu va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb

595. Selectați ce răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în effort

596. Selectați ce va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb

597. Selectați manifestările ce apar la muncile fizice grele în organism

598. Selectați precauțiile apărute la decompresiunea după lucrul la presiune crescută

599. Specificați cum se efectuează controlul medical periodic

600. Specificați locurile de depozitare al plumbului

601. Specificați prin ce se face eliminarea plumbului din organism

602. Specificați prin ce se manifestă boala de vibrație

603. Specificați, care este acţiunea nocivă al prafului asupra organismului

604. Specificați, influența căii de pătrundere a toxicelor industrial

605. Specificați, influența căii de pătrundere a toxicelor industrial

606. Stabiliți calea de cumulare a plumbul în organism

607. Stabiliți scopul controlului medical periodic

608. Selectați, definiția corectă de ergonomie

609. Numiți, obiectivele de studiu al ergonomiei

610. Numiți, riscurile la care ne expunem lucrând la calculator

611. Numiți, consecințele la care ne expunem lucrând la calculator

612. Numiți, zonele mai des afectate ale organizmului la care ne expunem lucrând la calculator

613. Numiți, zonele organismuluiîn care apar dureri cel mai frecvent lucrând la calculator

614. Selectați, elementele care duc la crearea unui mediusănătos de lucru la calculator

615. Numiți efectele negative ale utilizării calculatorului

616. Numiți, consecințele utilizării incorecte ale tastaturii și mouse-ului

617. Selectați, definiția corectă a sindromului de ochhi uscat

618. Numiți factorii agravanți pentru ochiul uscat

619. Numuți factorii nicivi și periculoși al mediului de muncă lucrând la calculator


Gabovici RD Igiena Chișinău, 1991

Ostrofeț Gh Igiena Chișinău, 1994

Ostrofeț Gh Curs de igienă Chișinău, 1998

Ion Bahnarel (et.al) Igiena generală, lucrări practice, Chișinău,2013

Victor Vangheli Igiena muncii. Chișinău, 2000.

Grigore Friptuleac (et.al.) Igiena muncii. Chișinău, 2009.

Aliona Tihon Fiziologia muncii. Modificările fiziologice a diferitor aparate, sisteme ale

organismului în timpul muncii. Elaborare metodică… Chișinău, 2016

Curs teoretic.

Igiena muncii în agricultură (conf E Ciobanu)

620. Obiectul de studiu al igienei muncii în agricultură

621. Măsuri elaborate de igiena muncii în agricultură

622. Sarcinile igienei muncii în agricultură

623. Particularitățile muncii agricole

624. Consecințele discordanței sarcinilor în cadrul muncii agricole

625. Consecințele acțiunii factorilor de mediu în cadrul muncii agricole

626. Consecințele tehnologizării muncii agricole

627. Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul muncii agricole

628. Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole

629. Clasificarea muncii în gospodăria sătească

630. Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură

631. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură

632. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor

633. Bolile profesionale ale mecanizatorilor

634. Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor

635. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură

636. Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor

637. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere cu încălzire cu gaz, cu bioîncălzire

638. Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere

639. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie

640. Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în zootehnie

641. Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al zootehnicienilor

642. Bolile profesionale de etiologie infecțioasă şi neinfecțioasă în zootehnie

643. Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie

644. Caracteristica fabricilor avicole

645. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole

646. Structura morbidității în avicultură

647. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură

648. Categoriile de persoane, ce îndeplinesc munci agricole, care sunt supuse examenului medical conform

ordinului 132 „Privind examenele medicale obligatorii la angajarea în

649. muncă și periodice ale lucrătorilor care sunt supuși acțiunii factorilor nocivi și nefavorabili”

Literatura utilizată Curs teoretic.

Igiena utilizării substanţelor chimice în agricultură (conf E Ciobanu)

650. Factorii de care depinde toxicitatea pesticidelor 651. Sensibilitatea individuală a organismului față de substanțele toxice

652. Clasificarea pesticidelor după gradul de toxicitate, volatilitate, cumulare, pericol

653. Clasificarea pesticidelor după stabilitate

654. Căile de pătrundere a pesticidelor în organism

655. Căile de eliminare a pesticidelor din organism

656. Noțiune de pesticide

657. Impactul pesticidelor asupra mediului și organismului uman

658. Exigențe igienice față de pesticide

659. Gradul de pericol al pesticidelor

660. Efectul toxic al pesticidelor

661. Cele mai afectate sisteme și organe la acțiunea pesticidelor

662. Măsurile de prevenire a cazurilor de intoxicare a populației cu pesticide

663. Factorii nocivi în timpul lucrului cu pesticidele

664. Măsurile de profilaxie a intoxicațiilor profesionale cu pestici


Regimul sanitaro-igienic în instituţiile medico-sanitare (conf E Ciobanu)

665. Noţiune de infecţii nosocomiale 666. Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti

667. Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești

668. Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești

669. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti

670. Clasificarea infecțiilor intraspitalicești după locul apariției, etiologie, componența

microflorei

671. Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale

672. Particularităţile „microflorei contemporane”

673. Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti

674. Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale

675. Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide

676. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase

677. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală

678. Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase

679. Importanţa infecţiilor nosocomiale

680. Scopul studierii problemei infecțiilor nosocomiale

681. Cauzele apariției infecțiilor intraspitalicești

682. Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nosocomiale

683. Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești

684. Tipurile de ventilație care asigură o puritate deosebită în încăperile de spital

685. Factorii care asigură puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești

686. Factorii de care depinde volumul de aer în saloanele spitalicești

687. Factorii care asigură volumul de ventilație în încăperile spitalicești

688. Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești

689. Indicii de care se ține cont la calcularea volumului optim de ventilație pentru încăperile spitalicești

690. Metodele de epurare a apelor reziduale spitalicești, în instalațiile locale

691. Mijloace prin care poate fi efectuată dezinfecția aerului în încăperile spitalicești

692. Surse de raze ultraviolete cu acțiune bactericidă, pentru încăperile spitalicești

693. Variante în care pot fi folosite razele ultraviolete în încăperile spitalicești

694. Semne clinice ce pot apărea la persoane la o iradiere prelungită și intensivă a lămpilor cu

raze ultraviolete

695. Eficacitatea tratării cu raze ultraviolete a aerului din încăperile spitalicești

696. Neutralizarea apelor reziduale din spitale

697. Volumul minim de ventilație a aerului pentru un bolnav în saloane

698. Multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operație

699. Dezinfecția aerului în prezența bolnavilor

700. Generator cu radiații ultraviolete scurte cu randament sporit

701. Măsurile de profilaxie a infecțiilor intraspitalicești


Gabovici R. Igiena. Chisinau, 1991

2. Regulamentul sanitar privind conditiile de igiena pentru institutiile medico-sanitare (HG 663

din 23.07.2010)

Igiena copiilor şi adolescenţilor (conf C Croitoru)

702. Alegeţi variantele ce reflectă dezvoltarea fizică a copilului

703. Evidenţiaţi indicii utilizaţi în studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor

704. Alegeţi indicii somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor

705. Alegeţi indicii somatoscopici de dezvoltare fizică

706. Alegeţi indicii fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice

707. Precizaţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor

708. Alegeţi metodele de determinare a gradului de proporţionalitate al dezvoltării fizice

709. Alegeţi metoda prin care poate fi determinată vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor

710. Alegeţi componentele necesare în studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor

711. Selectaţi indicii utilizaţi în aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii

712. Alegeţi scopurile controalelor medicale periodice a copiilor

713. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la prima grupă de sănătate

714. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a doua de sănătate

715. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a treia de sănătate

716. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a patra de sănătate

717. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a cincea de sănătate

718. Evidenţiaţi indicii pentru determinarea vârstei biologice a copiilor şi adolescenţilor

719. Specificaţi afecţiunile caracteristice copiilor de vârstă şcolară

720. Selectaţi condiţiile favorizante apariţiei miopiei la elevi

721. Selectaţi cauzele dereglării ţinutei la elevi

722. Alegeţi măsurile de profilaxie ale miopiei la elevi

723. Specificaţi legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor

724. Alegeţi definiţiile acceleraţiei în dezvoltare a copiilor

725. Selectați criteriile după care se apreciază "maturizarea şcolară"

726. Alegeţi caracteristicile de care se va ţine cont la alcătuirea regimului zilei elevului

727. Selectaţi principiile de elaborare a regimului zilei elevului

728. Selectaţi tipurile de regimuri în educaţia fizică a copiilor

729. Alegeţi caracteristicile regimului protector în activitatea copilului

730. Alegeţi caracteristiucile regimului extenuant în activitatea copilului

731. Alegeţi caracteristicile regimului stimulator în activitatea copilului

732. Selectaţi criteriile de care se va ţine cont la repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie

fizică

733. Indicaţi grupurile de educaţie fizică a elevilor

734. Alegeţi aspectele după care elevii se vor include în grupul pregătitor de educaţie fizică

735. Alegeţi aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază de educaţie fizică

736. Alegeţi aspectele după care elevii se vor include în grupul special de educaţie fizică

737. Numiţi modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor

738. Alegeţi modificările cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor

739. Specificaţi factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor

740. Selectaţi factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor

741. Selectaţi factorii endogeni de care depinde dezvoltarea individuală a copilului

742. Alegeţi factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor

743. Selectaţi factorii exogeni socio-economici, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor

744. Marcaţi variantele de raspuns care reflectă acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului

745. Selectaţi variantele cu importanţă în instruirea prin muncă a copiilor şi adolescenţilor

746. Alegeţi diferenţa de înălţime a elevilor, care pot fi amplasaţi după unul şi acelaşi număr de masă şi

scaun

747. Alegeţi suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei a II -a - a IV-a

748. Alegeţi numărul de grupe de mese şi scaune pentru copiii din instituţiile preşcolare

749. Marcaţi numărul de grupe de înălţime a elevilor pentru care este prevăzută mobila şcolară

750. Indicaţi exigenţele igienice faţă de mobilierul şcolar

751. Specificaţi cerinţele igienice către masa şi scaunul şcolar

752. Alegeţi variantele pentru poziţia scaunului faţă de masă, când sporeşte efortul static al elevului

753. Indicaţi orientarea optimă a sălilor de clasă

754. Indicaţi principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare



Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994.


Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena generală Vol II, Chișinău, 2013.

Cursul teoretic.

Noţiuni şi aspecte ale schimbării climei în contextul încălzirii globale (conf C Croitoru)

755. Evidenţiaţi aspectele ce caracterizează schimbarea climei

756. Evidenţiaţi aspectele ce caracterizează încălzirea globală

757. Selectaţi sectoarele care vor simţi impactul esenţial al schimbării climei

758. Evidenţiaţi fenomenele meteorologice extreme ca urmare a schimbărilor climatice

759. Marcaţi consecinţele acţiunii fenomenelor extremale


Cursul teoretic.

Noțiuni despre evaluarea riscului generat de mediu pentru sănătate (prof I Bahnarel)

760. Noţiunea de promovare a sănătăţii şi educaţia pentru sănătate

761. Evidenţiaţi metodele de educaţie pentru sănătate

762. Selectaţi contingentele de risc pentru activităţi de promovare a sănătăţii

763. Numiţi baza legislativă în domeniul promovării sănătăţii

764. Evidenţiaţi activităţile de promovarea sănătăţii în combaterea tabacismului şi alcoolismului


Chicu V. Promovarea sănătăţii. Chişinău, 2007.

Friptuleac Gr. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate (teorie şi practică), Chişinău,

2018.

Cursul teoretic.

Aspecte ale educaţiei pentru sănătate şi metodele de realizare (prof I Bahnarel)

765. Noţiunea de promovare a sănătăţii şi educaţia pentru sănătate

766. Evidenţiaţi metodele de educaţie pentru sănătate

767. Selectaţi contingentele de risc pentru activităţi de promovare a sănătăţii

768. Numiţi baza legislativă în domeniul promovării sănătăţii

769. Evidenţiaţi activităţile de promovarea sănătăţii în combaterea tabacismului şi alcoolismului

Literatura utilizată Chicu V. Promovarea sănătăţii. Chişinău, 2007.

Friptuleac Gr. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate (teorie şi practică), Chişinău,

2018.

Cursul teoretic.

Igiena solului (A Garbuz)

770. Numiți indicatorul salubrizării sanitare telurice

771. Alegeți microorganisme sporulate teluric rezidente

772. Distingeți indicatorii de evaluare igienică a solului

773. Procesul de autopurificare a solului presupune

774. Marcați valoarea exagerată pentru indicele Hlebnicov

775. Selectați indicatorii fizico-igienici a solului

776. Specificați tipurile de poluarea chimică a solului:

777. Numiți indicatorii de evaluare sanitaro-igienică a solului

778. Solul este habitat de

779. Solul poate prezenta următoarele tipuri de pericole pentru sănătatea publică

Literatura utilizată Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.

Mănescu S. Igiena. București, 1994

Mănescu S. Tratat de igienă, 1985

Vlaicu B., Fira-Mlădinescu C., Igiena Mediului, 2003

Friptuleac Gr., Băbălău V., Igiena Mediului, 1998

Salubrizarea centrelor populate (A Garbuz)

780. Numiți tipurile de reziduuri

781. Deșeurile pot contamina mediul

782. Gunoiul poate fi sursă de următoarele infecții

783. Pentru neutralizarea deșeurilor solide se folosesc

784. Nominalizați metodele folosite pentru epurarea apelor reziduale

785. Enumerați metodele care pot fi folosite la epurarea apelor reziduale

786. Marcați metoda chimică folosită pentru tratarea apelor reziduale

787. Definiți tipurile de reziduuri solide

788. Definiți metode biologice de prelucrare a deșeurilor

789. Marcați tipurile de canalizarea

Literatura utilizată Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.

Mănescu S. Igiena. București, 1994

Mănescu S. Tratat de igienă, 1985

Vlaicu B., Fira-Mlădinescu C., Igiena Mediului, 2003

Friptuleac Gr., Băbălău V., Igiena Mediului, 1998

Igiena individuală Igiena îmbrăcămintei şi încălţămintei (conf E Ciobanu)

790. Destinația îmbrăcămintei

791. Clasificarea îmbrăcămintei după destinație

792. Clasificarea fibrelor chimice folosite la fabricarea ţesăturilor

793. Metodele de cercetare sanitaro-igienică a ţesăturilor

794. Părţile componente de bază a igienei individuale

795. Consecințele alegerii incorecte a încălţămintei

796. Cerinţelele igienice față de îmbrăcăminte, încălţăminte

797. Indicatori igienici folosiţi la aprecierea ţesăturilor pentru îmbrăcăminte, încălţăminte

Literatura utilizată Curs teoretic

Igiena mintală (conf O Tafuni)

798. Selectați autorul ce a întrodus în uz termenul de,, Igienă mintală”

799. Indicați nivelele de acțiune a le Psihoigienei

800. Selectați necesitățile de bază ale vieții formulate de E. Schomburg

Literatura utilizată Cursul teoretic.

Enunțuri pentru testele la disciplina IGIENA...

Documents

Transcript of Enunțuri pentru testele la disciplina IGIENA...