ENTRUL NA IONAL PENTRU CONSERVAREA ™I PROMOVAREA …

CE

NT

RU

LN

AIO

NA

LP

EN

TR

UC

ON

SE

RV

AR

EA

™IP

RO

MO

VA

RE

AC

ULT

UR

IIT

RA

DI

ION

ALE

https://biblioteca-digitala.ro

Cuprins

Cercetare aplicatãCercetãtorul ºi statutul sãu în teren................................................2(Drd. Aura-Andreea PETRE)„Introspecþie” gastronomicã în lumea satului tradiþional.................7(Gabriela NEGRU)

Agenda martie 2012....................................................................10

Portret„Sunt, Doamne, copt pentru cules...”............................................23(Dr. Corina MIHÃESCU)

Ecouri„Arta - fereastrã a sufletului”.........................................................30(Prof. Elena STOICA)

ConfesiuniDumitru ªtefãnescu ºi Costicã Onuþã ..........................................35

Noi apariþii editorialeVeturia Suciu, Cojocna. Mãrturii etnografice de pe plaiuri someºene ................................................................39(Anamaria STÃNESCU)

1


BULETIN INFORMATIV nr. 3 (238) / 2012

prielnic. Terenul este imprevizibil. Este important, ca cercetãtor, sã aiacel fler care sã-þi permitã sã te adaptezi situaþiei de pe teren ºi sãºtii când ºi cum sã utilizezi instrumentele de cercetare.

Aºadar, am lãsat gospodãria familiei-gazdã sã-ºi continue acti-vitatea nestingheritã de un grup de cercetãtori de la Bucureºti ºi,având ca transport o maºinã Dacia a unui localnic, însoþite de Cor-nelia Enache, am dat o fugã pânã la bisericã, unde se þineau parasta-sele. Câteva doamne, stând în faþa mesei cu coºuri cu alimente, seuitau curioase la noi, ascultând slujba pãrintelui, ºi invitându-ne sãfotografiem fãrã teamã coºurile de pe masã. Nu am stat mult.

Ne-am întors în curtea familiei V. ºi am intrat în bucãtãrie sã neîncãlzim la o cafea. Pregãtirile erau pe sfârºite. Acum era aºteptatpãrintele pentru a începe pomana. Femeile gospodine intrau ºi ele,din când în când, în bucãtãrie pentru odihnã ºi cãldurã. A fostmomentul prielnic pentru a sta de vorbã. Am realizat câteva interviurisemi-directive cu persoane participante la pomanã. Interviurile erau,totuºi, des întrerupte de traficul din acea încãpere „cheie” pentrueveniment ºi de multiple discuþii organizatorice. Nu a fost simplu, cãcine presa timpul. Trebuia sã facem câteva înregistrãri. ªi contextul

3

C. N. C. P. C.T.

2

Cercetare aplicat\

Cercetãtorul ºi statutul sãu în teren

În data de 10 decembrie 2011, echipa de cercetare a CNCPCT,formatã din cercetãtor dr. Iuliana Bãncescu ºi asistent cercetare drd.Aura-Andreea Petre, a realizat o prospectare de teren în trei localitãþidin judeþul Giurgiu: Gãujani, Pietriºu ºi Oinacu. Activitatea face partedin proiectul Elemente de patrimoniu imaterial în obiceiurile actualeale vieþii de familie cuprins în programul minimal al instituþiei. Înrândurile care urmeazã am ales sã prezentãm frânturi de situaþii dinaceastã zi care exemplificã parte din provocãrile la care este supuscercetãtorul în teren.

În jurul orei 9 dimineaþa am ajuns în localitatea Gãujani, la casafamiliei V., unde tocmai ce începuserã pregãtirile pentru organizareaunei pomeni de 40 de zile. În curte i-am gãsit pe membrii familiei ºipe câþiva dintre vecinii care se oferiserã sã ajute la pregãtiri. Bãrbaþiiaranjau mesele ºi scaunele, iar femeile se ocupau de pregãtireamâncãrurilor. Una dintre nurorile defunctului, Cornelia Enache,angajat al primãriei, cu preocupãri în domeniul culturii populare, afost persoana noastrã de legãturã. Am asistat la pregãtirea colivei(realizatã de o femeie „specializatã” în aceastã practicã), lapregãtirea pachetelor pentru împãrþit, la agitaþia din gospodãriepentru organizarea mesei. În primele momente ale sosirii noastreacolo ne-am rezumat la „a privi”, nefiind potrivit sã întrerupemactivitatea oamenilor cu interviuri. Am hotãrât sã aºteptãm momentul

Pregãtirea colivelor în gospodãria familiei V., Gãujani, judeþul Giurgiu, 2011



localul. Odatã cu acesta, anumite secvenþe ritualice au dispãrut ºi auapãrut altele, împrumuturi occidentale. Întrebarea mea, cacercetãtor, este: sunt acestea „prostii” la modul declarativ, iar atuncicând se practicã, la nuntã, sunt trãite cu entuziasmul specificevenimentului? Modul în care sunt receptate aceste noi practici nupoate fi verificat decât prin observaþia participativã. Participarea lanuntã, pentru a observa scenariul nunþii ºi schimbãrile survenite,precum ºi observarea modului în care sunt receptate acesteschimbãri reprezintã urmãtoarea etapã în cercetarea noastrã, dupãprospectarea terenului.

La ora 12, la amiazã, dupã terminarea pomenii, am plecat cupreotul din Pietriºu (un om deosebit, foarte bun, ardelean din Bistriþa-Nãsãud, dupã cum îl caracterizau localnicii, nemulþumiþi de preotuldin localitatea lor) în localitatea acestuia. Ajunºi la Pietriºu, ampoposit la bisericã unde pãrintele chemase o localnicã pentruinterviu. În apropierea bisericii doi copii fãceau repetiþii cu biciulpentru obiceiurile de iarnã. Când ne-au vãzut, la rugãminteapãrintelui, au tras niºte pleznituri zdravene cu biciul de dimensiuni

5

C. N. C. P. C.T.

s-a dovedit prielnic pentru cã au fost ºi diverse intervenþii din parteacelor care se perindau prin bucãtãrie, s-au iscat discuþii extrem deinteresante pro ºi contra despre diverse schimbãri în anumiteobiceiuri, frânturi de amintiri puse cap la cap despre cum se fãceaînainte. Un alt avantaj al acestei situaþii de intervievare a fost ºi faptulcã a redus semnificativ din acea tendinþã a informatorilor de a „spunecum trebuie”, intimidaþi de reportofon sau de statutul cercetãtorului,fiind tentaþi sã nu vorbeascã într-un mod firesc, natural, spunândcâteodatã ceea ce cred ei cã am vrea noi sã auzim („da, se mai þineacest obicei”) ºi nu neapãrat ceea ce cred ei ºi ceea ce ºtiu.

Au fost intervievate: V.V. (soþia defunctului) ºi S.F. Am vorbitdespre obiceiuri ale vieþii de familie (nuntã, înmormântare) ºi despreobiceiuri calendaristice (cu precãdere despre cele din perioadasãrbãtorilor de iarnã). De menþionat sunt discuþiile despreschimbãrile survenite în obiceiurile de la nuntã ºi despre „prostiile”(conform discursului informatorilor) apãrute în ultima vreme, cum arfi jarteaua purtatã de mireasã. Aceste modificãri ale scenariului nunþiisunt cauzate, în primul rând, de schimbarea spaþiului evenimentului:

4

Masa de parastas, Gãujani, judeþul Giurgiu, 2011 Acasã la tanti L., Oinacu, judeþul Giurgiu, 2011


C. N. C. P. C.T. BULETIN INFORMATIV nr. 3 (238) / 2012

considerabile ºi format dintr-un mâner de lemn care se termina cu unlanþ gros din fier. În bisericã, pe un frig serios, am luat un interviudoamnei C.I. (76 de ani), care venise însoþitã de douã vecine (fiindu-i teamã ºi jenã sã vinã singurã): G.N. (65 de ani) ºi P.L. (33 deani). Preotul a avut diverse intervenþii pe parcursul interviului,încercând sã dreagã ce i se pãrea lui cã nu rãspunde „corect” tanti I.Încerca sã completeze cele spuse de doamnã, aceasta fiind vizibilstingheritã ºi nu prea vorbãreaþã (timidã ºi temãtoare sã nu spunã„prostii”, situaþie des întâlnitã pe teren... poate dacã nu era prezentpãrintele interviul s-ar fi desfãºurat altfel?).

Dupã interviu, pãrintele ne-a condus la staþia de microbuz pentruGiurgiu ºi a aºteptat cu noi pânã acesta a venit. În autogarã laGiurgiu ne-am întâlnit cu Petra Pencea, referent la primãria Oinacu.Aceasta venise cu maºina, cu fiul dumneaei, cu care am mersîmpreunã la Oinacu. Aici am ajuns acasã la tanti L., bucãtãreasã lanunþi. Am fost servite cu suc, gogoºi ºi plãcintã de dovleac ºi am statde vorbã despre nuntã. Era exclus sã fi refuzat! Înainte de orice eramoaspeþi, statutul principal al unui cercetãtor într-un astfel de teren.Extrem de darnicã tanti L.! ªi fericitã de vizitã! La final, am trecut pela primãrie unde am fãcut copii dupã câteva reþete de la dumneaei.Nu ne-am îndurat sã le luãm dupã noi la Bucureºti ºi sã i le trimitemînapoi prin poºtã, prea þinea la ele.

Aceasta a fost prospecþia întreprinsã ºi acestea ne-au fostîntâmplãrile ºi contextele cercetãrii, încã o dovadã a principiului cã aface teren nu înseamnã a privi fãrã a te lãsa privit sau a întreba fãrãa fi întrebat.

Drd. Aura-Andreea PETREAsistent cercetare, CNCPCT

Fotografii din Arhiva CNCPCT

N.A.: Datele de indetificare ale persoanelor intervievate suntînscrise în fiºele de informator realizate în timpul documentãrii.

6 7

„Introspecþie” gastronomicã în lumea satului tradiþional

Mãmãliga era, odinioarã, pâinea oamenilor de la sate, iar fãina deporumb era produs de bazã utilizat la prepararea micului dejun, aprânzului ºi a cinei, a deserturilor, dar ºi a felurilor principale demâncare, câtã vreme pâinea fãcutã din fãinã de grâu era pregãtitãdoar pentru zilele de sãrbãtoare. Modificarea concepþiilor despreviaþã ºi a condiþiilor social-economice au dus la o rãsturnare asituaþiei: astãzi pâinea este element principal pe masa românilor, iarmãmãliga ºi produsele realizate din fãinã de porumb sunt mai rarpregãtite.

Cercetarea gastronomiei tradiþionale din judeþul Sibiu, proiectdesfãºurat în anul 2011, a relevat faptul cã reþete bazate pe fãinã demãlai sunt cunoscute ºi pregãtite în toate cele cinci zone etnograficeale judeþului Sibiu. Mai mult, acelaºi preparat a fost adeseori întâlnitsub denumiri diferite sau diferenþele de pregãtire de la o zonã la altaºi de la o localitate la alta sunt foarte mici. Într-un asemenea context,ne vom opri asupra a trei preparate: gâgãu, tapºe ºi mãlai.

Gâgãul este, probabil, cel mai simplu preparat, dupã mãmãligã:„Gâgãu-i mâncarea sãracului: ne fãcea mama când eram copii ºiveneam de la ºcoalã. Tai coleºa rece, pui niºte unsoare în cratiþã ºidai coleºa prin unsoare. Pui o þâr’ de zahãr ºi asta-i mâncarea” [AnaFrãþilã, 70 de ani, Alãmor].

Tapºa, în schimb, necesitã mai multe ingrediente: de la mãmãligãla cârnaþi, de la ceapã la brânzã. Se taie slãnina în bucãþi ºi se punela prãjit într-o cratiþã; când jumãrile sunt gata se scot din cratiþã ºi,peste grãsimea rãmasã, se aºazã felii de mãmãligã, iar pestemãmãligã se pun un strat de brânzã ºi jumãri de slãninã. Se continuãcu straturi succesive de mãmãligã, brânzã ºi jumãri ºi se încheie cuun strat de brânzã, peste care se pun câteva linguri de smântânã. Sepune cratiþa pe foc ºi se lasã cam zece minute, pânã când se topeºtebrânza, iar mãmãliga a fãcut crustã. Tapºa alãmorenilor se regãseºteºi pe mesele celor din Turnu Roºu, sub denumirea de mãmãligãdreasã.

Fãina de mãmãligã stã ºi la baza unui desert ce cunoaºteaproximativ aceeaºi reþetã în toate zonele Sibiului, dar nume diferite,



un pilaf. Asta era mâncare de nuntã ºi se fãcea în oale de pãmânt”,povesteºte colceriþa.

Proiectul de cercetare a gastronomiei tradiþionale din judeþul Sibiua venit ca o continuare fireascã a campaniilor de cercetare derulateîn anii anteriori de cãtre Centrul Judeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþionale „Cindrelul-Junii” Sibiu. S-a reuºitastfel acoperirea unui segment al culturii tradiþionale mai puþincercetat, iar rezultatele cercetãrilor pot constitui baza unor proiecteviitoare transdisciplinare.

Gabriela NEGRUReferent, CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu

Fotografii din Arhiva CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu

9

C. N. C. P. C.T.

de la mãlai la morândãu. Morândãul se preparã astfel: „Prima datãpuneai un kilogram de lapte dulce, dacã ai lapte acru e ºi mai bine,bãteai 2-3 ouã ºi le puneai peste lapte, puneai brânzã rasã, zahãr,sare, grãsime, le bãteai bine pe toate ºi la urmã adãugai fãina demãlai. Când era mai gros decât crobul de clãtite era pus în tava unsãºi se coace. Creºte, e ca o prãjiturã.” [Ana Dãncilã - „Anã Liþã,colceriþa”, 78 ani, Rod]

În satul Rod, din Mãrginimea Sibiului, orzul era odinioarãînlocuitor de grâu, adicã stãtea la baza multor produse de panificaþie,precum ºi a unor mâncãruri gãtite, chiar dacã era vorba de preparateservite la marile evenimente din viaþa omului, precum nunta sauînmormântarea. De pildã, atât la petrecerea de nuntã, cât ºi lapomanã se servea orz cu carne: „Orzul de la nuntã era ca ºi acelade la pomeanã: tãiau gãini câte aveau, le herbeau cu morcov,pãtrunjel, þãlinã, ºi când era gãinile herte, le scoteau. Strãcurau zupaºi în ea bãgau orzul sã hiarbã. Când era aproape fiert, tãiau carneade gãinã în bucãþi ºi o puneau în orz. Se umfla orzul ºi se fãcea ca

8

Gâgãul, „mâncarea sãracului” Un dulce tradiþional: mãlaiul sau morândãul



10 11

Arad1 martie – IneuSpectacolul „Mãrþiºoare... mãrþiºoare”.6, 8 martie – Felnac, Archiº, OlariManifestãri cultural-artistice dedicate mamei.8 martie – Arad„O floare, un cântec pentru dumneavoastrã, Doamnã” - spectacolfolcloric dedicat Zilei Internaþionale a Femeii, cu participareaansamblurilor folclorice „Cununiþa” din Sântana ºi „Zãrandul” alPalatului Copiilor Arad.20-30 martie – AradZiua Porþilor Deschise - acþiune organizatã de Inspectoratul ªcolarJudeþean Arad.l „Chiºineu-Criº, cetate culturalã a judeþului Arad” - manifestãricultural-artistice: concert instrumental, spectacole de marionete ºiteatru clasic - organizate ºi prezentate pe parcursul lunii.

Argeº9 martie – CâmpulungSalonul de Primãvarã al Artiºtilor Plastici din Judeþul Argeº.10 martie – PiteºtiÎntâlnirea anualã a membrilor Asociaþiei Folcloriºtilor Argeºeni„C. Rãdulescu-Codin”.l Pe parcursul lunii martie, specialiºtii CJCPCT continuãderularea unor proiecte care vizeazã:- monitorizarea obiceiurilor din ciclul vieþii, pentru evaluareamodificãrilor produse în derularea etapelor ceremoniale;- identificarea ºi stocarea informaþiilor privind meºterii popularidin arealul Argeº-Muscel;- culegerea unor texte-suport pentru obiceiurile existenþiale, textecu profil etiologic ºi povestiri personale, în vederea îmbogãþiriiColecþiei Folclor poetic din Argeº.l Continuã, ºi în luna martie, derularea etapelor zonale aleConcursului „Mugurii folclorului argeºean” - ediþia a V-a, dedicat

Alba1 martie – Alba IuliaExpoziþia de fotografie „Instantanee de primãvarã” - expun elevii claseide arte vizuale din cadrul CCAB Alba.2 martie – Alba Iulia„Carnavalul primãverii” - vernisajul expoziþiei de mãrþiºoare ºi picturã aelevilor Clasei de picturã ºi design din cadrul CCAB Alba, urmat de unprogram artistic desfãºurat în parteneriat cu grãdiniþele ºi ºcolile dinAlba Iulia.3 martie – RimeteaFãrºangul - obicei popular maghiar - proiect de valorificare.5 martie – Ocna MureºManifestarea folcloricã „Alexandru Þitruº - 90 de ani de lanaºtere” - evocare, minispectacol cu melodii din repertoriulvioristului.8 martie – Alba Iulia„Armonii de primãvarã” - spectacol artistic.23-25 martie – Alba IuliaColocviile de Etnografie „Gheorghe Pavelescu” - ediþia a VIII-a.

Agenda*

*N.R. Informaþiile de la aceastã rubricã sunt furnizate de centrele judeþenepentru conservarea ºi promovarea culturii tradiþionale. Pentru confirmãri, vãrugãm consultaþi organizatorii.



l Pe parcursul lunii martie, au loc repetiþii ale AnsambluluiFolcloric „Plaiurile Mioriþei” al CJCPCT pentru punerea în scenã anoi producþii muzical-coregrafice din zona Buzãului ºi din altezone etnofolclorice ale þãrii.

Caraº-Severin8 martie – ReºiþaSpectacol omagial în cinstea Zilei Femeii.9 martie – ReºiþaFestivalul de Muzicã Coralã „Lia Ponoran” - ediþia IX-a.24-26 martie – OraviþaColocviile de Etnografie ºi Folclor „Vasile Tudor Creþu”.28 martie – PetnicSerbãrile Crainei - ediþia XIII-a.29-30 martie – BãniaSãrbãtoarea Muzeelor Sãteºti - ediþia III-a.

Constanþal Pe tot parcursul lunii martie, Centrul Cultural Constanþa"Teodor T. Burada", în colaborare cu ªcoala nr. 30 "GheorgheÞiþeica" din Constanþa, realizeazã:- Workshopul "Tradiþii de primãvarã", în cadrul cãruia serealizeazã mãrþiºoare ºi felicitãri cu temeticã de primãvarã;- pregãtirea pentru editare a volumele Legendele anotimpurilor - prozãºi Poezia anotimpurilor - poezie, cuprinzând cele mai bune creaþii aleelevilor.

Dolj3 martie – DesaCaii lui Sântoader/Încuratul cailor la Sântoader - sãrbãtoareapopularã ºi întrecere hipicã. La aceastã manifestare participã ºicomunele Poiana Mare ºi Ciupercenii Noi.15 martie – Craiova - Galeria „Cromatic” a CJCPCTSalonul de Primãvarã al Artiºtilor Plastici, membri ai Cenaclului„Constantin Brâncuºi”.

13

C. N. C. P. C.T.

celor mai talentaþi copii - soliºti vocali ºi instrumentiºti de muzicãpopularã, din judeþul Argeº.l Începe înscrierea în concurs a corurilor ºi grupurilor vocale pentruReuniunea de Primãvarã.

Bacãu8 martie – Oituz„De ziua ta!” - manifestãri cultural-artistice dedicate Zilei Femeii.30 martie – Bacãu - Centrul Internaþional de Culturã „George Apostu”Salonul Naþional de Primãvarã al Artei Naive.

Bihor1-8 martie – Oradea, Bãile FelixSalonul de Primãvarã - expoziþie de artã plasticã.18 martie – Beiuº„Varietãþi bihorene” - participã formaþii artistice din zona Criºul Negru.25 martie – PopeºtiExpoziþie de artã popularã ºi artã plasticã.25 martie – PopeºtiConcursul „Vetre folclorice”, cu participarea formaþiilor artisticedin localitãþile: Budoi, Derna, Tãuteu, Marghita, Suplacu deBarcãu, Sacalasãu, Spinuº, Abram, Popeºti.

Botoºani2-4 martie – DorohoiFestivalul-concurs de Muzicã Uºoarã „Mãrþiºor dorohoian” - ediþia a XXIX-a.15-17 martie – Glodeni (Republica Moldova)„La izvoarele neamului” - festival-concurs internaþional al formaþiilorcorale ºi vocale.

Buzãu27 februarie-9 martie – Buzãu - Aula Bibliotecii JudeþeneExpoziþie de mãrþiºoare, creaþii ale meºterilor populari din judeþ.

12



28 februarie-4 martie – Giurgiu„Festivalul Primãverii” - spectacole muzical-coregrafice, târg almeºterilor populari, expoziþii - proiect româno-bulgar.1-8 martie – GiurgiuExpoziþia de felicitãri „Primãvara în luminã ºi culoare”.7 martie – GiurgiuSpectacolul muzical-coregrafic „De ziua ta, mãmico”.9 martie – Giurgiu ºi localitãþi din judeþMucenicii Domnului - manifestãri etnofolclorice prilejuite desãrbãtoarea Sfinþilor 40 de mucenici.l În aceastã lunã, în localitatea Slobozia, se realizeazã o cercetareaplicatã a obiceiului Turta furnicii.

Gorj3 martie – StoinaFestivalul ,,Mãrþiºoare folclorice” - ediþia a VI-a.8 martie – CruºeþFestivalul de Folclor ,,Mãrþiºoare pentru mame” - ediþia a III-a.9 martie – Bãrbãteºti, SãuleºtiÎn cadrul Programului „Gorjul tradiþional”: obiceiurile Mucenicii ºiLãuatul fetelor.12-30 martie – localitãþi din judeþFestivalul Portului ºi Dansului Popular pentru Tineret ,,LiviuDafinescu” - ediþia a IX-a (faza pe localitãþi).25 martie – Runcu„Gorjul tradiþional”: Sãrbãtorile Dealului - manifestare etnofol-cloricã.25 martie – TismanaTârgul de Ceramicã ºi Seminþe de la Tismana.26 martie-7 aprilie – ÞânþãreniSub genericul „Tradiþii ºi obiceiuri de Paºte”, se organizeazã:Festivalul de Muzicã Religioasã ,,Te Deum Laudamus”, concur-suri de ouã încondeiate, de creaþie literarã ºi de gastronomie.

15

C. N. C. P. C.T.

23 martie – CraiovaSimpozionul Interjudeþean „Învãþãmântul românesc între tradiþie ºimodernism” - ediþia a II-a, organizat în parteneriat cu ªcoala Specialã„Sfântul Mina”.l Vineri, 2 martie a.c., are loc, în Foaierul Teatrului Naþional „Marin So-rescu” din Craiova, lansarea volumului Sãnãtatea în Dolj. Monografiasanitarã a comunelor de dr. Ch. Laugier, reeditat la 100 de ani de laapariþie.l În perioada 26-31 martie, se desfãºoarã, în comuna Galiciuicaºi în satele aparþinãtoare, cercetarea etnofolcloricã cu tema„Tradiþia ºi creaþia popularã în satul românesc contemporan -zona etnograficã Dolj”.

Galaþi1 martie – Galaþi„Mãrtiºor” - manifestare etnofolcloricã care face parte din Progra-mul „Satul din noi” - Proiectul „Tânãrul ºi tradiþia strãmoºilor”.9, 23 martie – GalaþiConcerte filantropice pentru persoane din categorii socialedefavorizate, prezentate de Fanfara „Valurile Dunãrii”. Manifestãrile facparte din Programul „Clepsidra”.23 martie – GalaþiZiua Mondialã a Poeziei - întâlnire cu scriitori, poeþi, artiºti din Galaþi ºiBrãila.24 martie – GalaþiSalonul Artelor Vizuale „Mãrþiºor” - expoziþie: picturã, sculpturã, design,ceramicã, artã decorativã. Lucrãrile expuse sunt realizate de eleviiªcolii de Arte.25 martie – GalaþiBuna Vestire - Ziua Poliþiei Române - spectacol susþinut de Fanfara„Valurile Dunãrii” ºi Ansamblul Folcloric „Doina Covurluiului”.l Joi, 15 martie a.c., apare numãrul 121 al revistei „Dunãrea de Jos”.

Giurgiu13 februarie-16 martie – GiurgiuFestivalul Judeþean „ªezãtoarea” - ediþia a X-a.

14



l „Primãvarã, primãvarã” - spectacol folcloric dedicat sosiriiprimãverii, intinerat în toate localitãþile din judeþ, pe parcursullunii. Spectacolul este susþinut de Ansamblul Folcloric „Valahia”,dirijor Marius Zorilã, soliºti: Lavinia Goste, Marioara ManGheorghe, Letiþia Boroi, Mãdãlina Ciucu, precum ºi deansamblurile „Periniþa ”, „Gruianca” ºi „Codrii Vlãsiei”.l Sub genericul „Caravana Teatrului în Ilfov” au loc reprezentaþiiteatrale în judeþ, localitãþile: Moara Vlãsiei, Clinceni, Domneºti,Voluntari, susþinute de actori profesioniºti, din instituþiile de teatru ºicompanii particulare din România.l În aceastã lunã încep „Lecþiile de Muzicã Clasicã” - întâlnirieducative, de cunoaºtere, învãþare ºi aprofundare a instrumentelormuzicale, a studiilor ºi partiturilor privind muzica clasicã ºi simpozioaneinteractive în vederea selecþionãrii tinerilor talentaþi, cu aptitudinimuzicale din ºcolile ilfovene.l Pe parcursul lunii, se desfãºoarã la Voluntari - Sala CJCPCT Ilfov,Turneul Speranþelor, la ºah - ediþia a III-a, program dedicat copiilor dinjudeþ. Prin aceastã competiþie se urmãreºte selecþia copiilor în vedereaparticipãrii la campionatele judeþene ºi naþionale.

Mehedinþi8 martie – Drobeta-Turnu Severin ºi localitãþi din judeþSpectacolul folcloric „Doamne, ce frumoasã eºti!”.14 martie – Drobeta-Turnu SeverinSpectacolul de teatru „Capra cu trei nurori”, susþinut de Trupa „Cortina”a Centrului Cultural „Nichita Stãnescu”.28-30 martie – Drobeta-Turnu SeverinFestivalul de Poezie „Nichita Stãnescu” - ediþia a III-a.l În aceastã lunã se pregãteºte ºi se editeazã Revista de Culturã ºiTradiþie Popularã „Rãstimp”, nr. 1/2012, an XV - apariþie trimestrialã.

Mureº11 martie – Zãu de CâmpieFestivalul Folcloric pentru Tineret „Mlãdiþe” - ediþia a V-a.

16 17

29-31 martie – NovaciFestivalul de Teatru ,,Sabin Popescu” - ediþia a XIII-a.

Harghita15 martie – Miercurea-Ciuc - Pasul CaºinManifestãri evocatoare ºi artistice dedicate Revoluþiei din 1848.l În lunile martie ºi aprilie se organizeazã un ciclu de manifestãricultural-artistice în localitãþile: Cristuru Secuiesc, Sfântu Gheorghe,Odorheiu Secuiesc (Harghita) ºi Sibiu.

Iaºi1 martie – Buhalniþa - Cepleniþa, Sticlãria - ScobinþiExpoziþii-concurs Sãrbãtoarea Mãrþiºorului.23-24 martie – Iaºi„Din bãtrâni, din oameni buni” - festival-concurs al interpreþilor demuzicã popularã - ediþia a VII-a.

Ialomiþa25 martie – Brazii„Artã popularã ºi tradiþii folclorice” - manifestare etnofolcloricã.

Ilfov1 martie – Bucureºti - Sediul Consiliului Judeþean IlfovVernisajul Salonului Ilfovean de Primãvarã. Expun artiºti plastici dinjudeþul Ilfov - pictori, ceramiºti, iconari, sculptori în lemn.1 martie – Bragadiru - Centrul Cultural „Mihai Eminescu“„Mãrþiºor în pas de vals” - concert de muzicã simfonicã susþinut deOrchestra ,,Simfonia Bucureºti” - dirijor Florin Totan.8 martie – Otopeni - Centrul Cultural „Ion Manu”„Mamã, te iubesc” - spectacol folcloric cu participarea extraor-dinarã a Ansamblui Folcloric „Valahia”, dirijor Marius Zorilã,soliºti: Lavinia Goste, Marioara Man Gheorghe, Letiþia Boroi,Mãdãlina Ciucu, a Ansamblului „Periniþa” - Otopeni, coregrafcoordonator Liliana Comana, a Ansamblului „Gruianca” ºi aAnsamblului „Codrii Vlãsiei”.



9 martie – StarchiojdCei 40 de Mucenici - sãrbãtoare religioasã ºi obiceiuri tradiþionaleromâneºti.9-22 martie – Câmpina„Primãvara poeþilor” - ciclu de manifestãri cultural-artistice, derulat încolaborare cu ºcolile din oraº.15-25 martie – Ocina, com. Adunaþi„Ocina - trecut ºi prezent” - manifestare de promovare a tradiþiilorfolclorice locale, preluatã de Televiziunea „Favorit”.18 martie – Gura VaduluiSãrbãtoarea Florilor de migdal - ediþia a VI-a.19-26 martie – Ploieºti - Casa de Culturã a Sindicatelor„Culoare ºi luminã” - expoziþii de picturã ºi graficã.24 martie-14 aprilie – Ticeni – Bisericã, com. ªirnaAtelier de creaþie - încondeiat ouã ºi picturã de icoane pe sticlã.25 martie – Moara Nouã, com. Berceni, Cocorãºtii ColþHramul bisericilor din cele douã localitãþi - „Buna Vestire” - mani-festãri religioase ºi etnofolclorice organizate de comunitãþi.l În toate localitãþile judeþului, se organizeazã manifestãri dedicateMãrþiºorului - 1 Martie ºi Zilei Femeii - 8 Martie.l Pe tot parcursul lunii martie, la Ploieºti ºi în localitãþi din judeþ, seorganizeazã manifestãri omagiale închinate lui Nichita Stãnescu:evocãri, seri de poezie, festivaluri, lansãri de carte, spectacole demuzicã ºi poezie ºi de teatru. La Ploieºti ºi Plopeni, se desfãºoarã, înperioada 29-31 martie, „Caravana poeziei lui Nichita” - FestivalulInternaþional de Poezie Nichita Stãnescu - ediþia a IX-a.

Satu Mare1 martie – Satu Mare - Galeria de Artã Plasticã a PrimãrieiVernisajul expoziþiei colective de artã plasticã „Salonul de Primãvarã”.15 martie – Satu Mare - Galeria de Artã Plasticã a Consiliului JudeþeanVernisajul expoziþiei colective de artã plasticã; expun artiºtii GretaJenei, Dragoº Vasile ºi Cristina Moldovan.16 martie – Satu MareFestivalul de recitãri din lirica poeþilor sãtmãreni ,,Recitatio” - ediþia a V-a.

18 19

Neamþ2-3 martie – Piatra Neamþ„Florile Ceahlãului” - festival-concurs de muzicã popularã pentrucopii ºi tineret - ediþia a XXIV-a. Manifestarea îºi propunepromovarea tinerelor talente interpretative în domeniul muziciivocale ºi instrumentale autentice, precum ºi punerea în valoare aobiceiurilor populare ºi a portului tradiþional din judeþul Neamþ.

Olt1-31 martie – CraiovaExpoziþie de artã plasticã cu lucrãri din patrimoniul CJCPCTC Olt.lPe parcursul lunii se deruleazã urmãtoarele proiecte de cercetare:- în perioada 19 februarie-17 aprilie, Tradiþii ºi obiceiuri legate deLãsata Secului de carne, Lãsata Secului de brânzã, SãptãmânaSân Toaderului, Postul Paºtelui, Floriile, Paºtele (ritual ºi tradiþie),în toate localitãþile judeþului Olt;- Artizanii Oltului - inventarierea ºi înregistrarea artizanilor dinjudeþ, pe localitãþi;- Strigarea peste sat - cercetarea, conservarea ºi promovareaobiceiului practicat de Lãsatul Secului de Paºti, în toatelocalitãþile judeþului;- Încuratul Cailor de Sân Toader, la Vlãdila; au loc ºi dezbateriprivind acest obicei în localitãþi din judeþ;- în perioada 1 martie-15 aprilie, Govia ºi Hora de pomanã -obiceiuri ºi tradiþii de Florii ºi Paºti, în localitãþile: Viºina Veche,Izbiceni, Tia Mare, Vãdastra.l În toate localitãþile judeþului Olt au loc în luna martie Ateliere deteatru.

Prahova1-31 martie – Breaza - Centrul Cultural „Ion Manolescu”„Portul popular brezean” - expoziþie de costume populare.3, 10, 17, 24, 31 martie – Buºteni - Centrul Cultural „Aurel Stroe”Stagiunea muzicalã „Buºteni - 2012”: recitaluri ale unor interpreþireprezentativi din judeþ ºi din þarã.



Suceava26 februarie-11 martie – SuceavaTârgul Mãrþiºorului - târg al meºterilor populari.1 martie – Suceava

„Azi cânt pentru tine mamã!” - spectacol susþinut de tinerii artiºti din

judeþ.

4 martie – Vatra Moldoviþei„Comori de suflet românesc” - festival-concurs de interpretare afolclorului muzical-coregrafic - ediþia a X-a, faza zonalãCâmpulung Moldovenesc.7 martie – Suceava

„Femeia - eternul miracol” - spectacol omagial de divertisment, expo-

ziþie de artã plasticã tematicã.

11 martie – Arbore„Comori de suflet românesc” - festival-concurs de interpretare afolclorului muzical-coregrafic - ediþia a X-a, faza zonalã Rãdãuþi.18 martie – Mãnãstirea Humorului„Comori de suflet românesc” - festival-concurs de interpretare afolclorului muzical-coregrafic - ediþia a X-a, faza zonalã Humor.31 martie – Vatra Dornei

„Nichita în luna lui Marte” - festival-concurs judeþean de poezie - ediþia

a VI-a.

Teleorman1 martie – Alexandria - Sediul CJCPCT„Mãrþiºorul - tradiþie ºi semnificaþii” - dezbatere ºi expoziþie demãrþiºoare.8 martie – Alexandria - Sediul CJCPCT

„8 Martie - Cea mai frumoasã floare pentru cel mai drag chip” -

spectacol.

l Pe parcursul lunii martie, specialiºtii CJCPCT cerceteazã, înlocalitãþile Þigãneºti, Izvoarele, Brânceni ºi Nãsturelu, obiceiuride Paºti.

21

C. N. C. P. C.T.

18 martie – CruciºorSpectacol folcloric, lansarea monografiei localitãþii ºi a antologieibilingve de poezie Poezia - miraj al clipei/La Poésie - le mirage del’instant.22 martie – Satu Mare - Sediul CJCPCTLansare de carte: 50 de ani de la colectivizarea agriculturii de AurelPop.27 martie – Satu Mare - Sediul CJCPCTAniversarea a cinci ani de la apariþia revistei literare ,,Citadela”.29 martie – Satu Mare - Galeria de Artã Plasticã a CJCPCTVernisajul expoziþiei colective de artã plasticã Aurel Þenþ ºi MihaelaPastor.

Sãlaj5 martie – Jibou - Clubul CopiilorFestival-concurs Judeþean de Recitare a Poeziilor Umoristice.15 martie – ZalãuManifestãri dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.16-17 martie – Zalãu ºi localitãþi din judeþZilele Revistei „Caiete Silvane” - ediþia a V-a.23 martie – VârºolþConcursul Judeþean de Recitãri de Poezie „Kanyadi Sandor”.

Sibiu8 martie – SibiuSpectacol folcloric dedicat Zilei de 8 Martie, cu participareaAnsamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”.21-23 martie – Sibiu - Casa de Culturã a SindicatelorFestivalul-concurs Naþional al Tinerilor Interpreþi de MuzicãPopularã „Vara, varã, primãvarã” - ediþia a XVI-a. Festivalul-con-curs se adreseazã soliºtilor vocali de muzicã popularã din þarã ºidin diaspora, reprezentanþi ai diverselor zone etnofolclorice. Ma-nifestarea îºi propune valorificarea tezaurului folcloric din Ro-mânia ºi contribuie la afirmarea ºi promovarea valorilor autentice.

20



22 23

„Sunt, Doamne, copt pentru cules...”

Un alt document important pe care doresc sã-l prezint cititorilor îlreprezintã cele 14 pagini mici de caiet cu un scris des ºi mãrunt, încare Nicolae Purcãrea ºi-a mãrturisit parte din credinþele sale, dinînfrângerile ºi realizãrile vieþii sale. Este vorba despre „cuvântul derecepþie” la intrarea în „academica” vârstã de 80 de ani.

Nãscut în data de 13 decembrie 1923, Nicolae Purcãrea a fostomagiat cu prilejul aniversãrii sale, în data de 30 ianuarie 2004, laMuzeul de Etnografie din Braºov, prilej cu care mulþi dintre ceiapropiaþi i-au stat alãturi. S-au rostit cuvinte frumoase, pline deemoþie, respect ºi recunoºtinþã la adresa sãrbãtoritului, care arãsplãtit la rândul sãu adunarea cu un cuvânt de mulþumire.

Discursul este cu atât mai important cu cât, peste ani, îmidezvãluie cãile ºi principalele aspecte ale vieþii lui Nicolae Purcãrea,precum ºi accentele ce trebuie puse pe importantele capitole alevieþii acestuia.

Rãsfoiesc preþioasele pagini ºi punctez în mintea mea cuvinte-cheie precum: confesiuni, omul creator, universul copilãriei, tinereþe,crez, suferinþã, lanþuri, temniþã, bine, adevãr, frumos, speranþã,cioplitul lemnului, Elena Secoºan, arta popularã, tradiþie, canoaneleartei populare, Minisatul „Sfântul Andrei”, mulþumiri.

Portret

l În luna martie, CJCPCT demareazã pregãtirile pentru FestivalulNaþional de Muzicã Uºoarã Româneascã „Primãvara-n Teleorman”,dotat cu Trofeul „Ghiocelul de aur”.

Timiº8 martie – Timiºoara - Sala Capitol„La mulþi ani, mãicuþã dragã!” - spectacol folcloric dedicatfemeilor, susþinut de Ansamblul Profesionist „Banatul”, dirijorprof. Roºca Sebastian, soliºti vocali - Petricã Miulescu-Irimicã, IlieMedrea (Sibiu), Carmen Popovici-Dumbravã, Zorica Savu ºiSimion Novac, Ion Drãgan (Gorj), Carmen Biruescu ºi ªtioponiAntonio, Maria Milu-Sorescu, Stana Stepanescu, Desanca Lalici,Milena Þaran, Dumitru Teleagã, Mariana ªuºca (Maramureº),Dumitru Stoicãnescu, Dan Necºa ºi Georgiana Necºa, soliºtiiinstrumentiºti: Ion Peptenar, Marius Cârnu, Radu ºi Ilie Vincu,Mircea Ardeleanu, coregrafia Miloslav Tatarici.

Vâlcea1 martie – Mãdulari - Biblioteca Comunalã„1 Martie - Ziua Tradiþiei - Anul Nou de Primãvarã” - ediþia a XII-a. Tema manifestãrii: „Mãrþiºorul în tradiþia româneascã”.2 martie – Drãganu, comuna Valea Mare „Ziua Tradiþiei - Anul Nou de Primãvarã - Zilele Babei”.7 martie – Râmnicu Vâlcea - Galeria „Constantin Iliescu”„Culoare ºi candoare” - Salon al artelor dedicat Zilei Internaþionale aFemeii: vernisaj, mini-recitaluri de poezie ºi muzicã.22-23 martie – Râmnicu Vâlcea - Biblioteca Judeþeanã „Antim

Ivireanul” - Sala UniversitarilorSalonul Naþional al Cãrþii de Etnologie - ediþia a XIII-a: expoziþie decarte de etnologie tipãritã în anul 2011, prezentãri de cãrþirealizate de cãtre autori, dezbateri pe teme de specialitate.



24 25

„Cântam, era plânset poemulZâmbeam, curgeau lacrimi pe feþeRâdeam ºi-n surâs sta blestemul

Noi nu am avut tinereþe.”

Cãci am intrat în moara de mãcinatvieþi omeneºti, moarã la care oameniiturnau - ca pe grãunþe - alþi oameni.

Când am ieºit, am scãpat cuajutorul lui Dumnezeu, din aceastãblestematã moarã, dupã 20 de ani, ne-am pomenit uncheºi potoliþi, „iertândtot ce ieri n-a ºtiut sã ne ierte pe noi”,vorba poetului, împãcaþi în sublimulapus. Nu pot încheia acest apocalipticcapitol, fãrã a puncta un uriaº momental acelei existenþe ºi fãrã a depãºimãsura ºi modestia voi spune: Eusunt nebunul care de dragul unuiprincipiu, a unei verticalitãþi, într-ocutremurãtoare ispitã, am dat cupiciorul vieþii, am renunþat la o aºa-zisã libertate ºi n-am fãcut pactul cudiavolul, adicã n-am acceptat sã devin informator, sã devin turnãtor.

O sfântã ºi conºtientã nebunie ce m-a costat atâtea lanþuri ºi anigrei de temniþã. Aºa a fost ºi Dumnezeu m-a întãrit, m-a ajutat, cãcialtfel nu mai eram omul, nu mai eram om - care sã vã fie astãzidascãl ºi sãrbãtorit.

Dumnezeu a sãdit în sufletul omului binele, adevãrul, frumosul ºii-a mai dat ºi-un dram de talent pe care trebuie sã-l fructifice.

Plecând cu aceastã zestre divinã din durerile trecutului, dinpulberea a ceea ce a mai rãmas din viaþã, s-a aprins scânteiafrumosului, a speranþei unei lumi nebãnuite ce parcã tot creºtea înmine ºi care spãrgea plafonul cenuºiu ºi negura vieþii.

Eu mi-am gãsit libertatea în cioplitul lemnului, am mãrturisit ºi încãmai repet, cãci tot cioplind am evadat din cotidianul hidos ºi m-amtrezit într-o altã lume dãtãtoare de pace, de liniºte, de echilibru.

Multe cuvinte, pentru tot atâtea capitole din paginile unei vieþitrãite în zbucium, suferinþã, nedreptate, iubire, iertare ºi împãcare.

Cuvântul lui Nicolae Purcãrea la aniversarea de 80 de aniBraºov, 30 ianuarie 2004

Stimaþi oaspeþi,Se cuvine sã mulþumesc pentru apreciere, pentru frumoasele

dumneavoastrã cuvinte, pentru frumoasa hainã în care m-aþiprezentat ºi zic ºi eu ca ºi poetul:

„ªi când gândesc la viaþa-miÎmi pare cã ea curã încet, repovestitã

De o streinã gurã, de parcã n-ar fi viaþa-miDe parcã n-aº fi fost

Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?”Este greu sã vorbeºti despre alþii, dar despre tine este ºi mai greu,

cãci nu doresc sã intru în lumea confesiunilor, nu doresc sã vã aducîntr-o lume a absurdului ºi sã vã cutremur de ororile ei. Nu o voi face,dar nu o voi ignora.

Dar suntem la moment de sãrbãtoare, de aniversare ºi debucurie, atât pentru omul creator, cât ºi pentru implicarea lui încreaþia popularã, prin creaþia sa.

Universul copilãriei meleScheiul, cu toate poemele, pãdurile, potecile...Alunul pe care îl încrustam ne îmbia. Pe lângã toate acestea -

biserica. Ea cu turnurile ei, cu sfinþenia ei, cu preoþii desprinºi parcãdin icoane, vegheau la creºterea, la devenirea noastrã spiritualã.

O copilãrie lipsitã de griji, trãitã într-o lume mirificã.ªi anii au trecut ºi am ajuns la vârsta de 17 ani, când datoritã unor

motivaþii, am schimbat joaca, mai bine zis, mi-am dãruit viaþa unuicrez. ªi iatã-mã în alt capitol al vieþii.

Eram copil când vorba baljinã ºi nuiaua dojenitoare a mamei s-autransformat în sudalmã asprã ºi bâtã grea a gardianului.

A fost o perioadã lungã ºi grea - cât zece vieþi - pentru o biatãfiinþã plãpândã cu rostogoliri abisale, cu svârcoliri apocaliptice.

Nicolae Purcãrea, laaniversare - Braºov,

30 ianuarie 2004



26 27

Când ajungea în cãsuþa mea se simþea descãtuºatã ºi-mi spunea:Eu de aceea nu mai plec, cã-mi place mult aici, dar... bineînþeles cãera nevoitã sã plece mereu mai repede decât ar fi dorit.

ªi aºa, tot cercetând, tot întrebând, am ajuns sã înþeleg ce estecu aspectul morfologic, apoi cu cel semantic, apoi cu ornamentul, cusimbolistica, cu toate canoanele artei, cu legile stilistice care îmistãvileau imaginaþia, dar care aduc atâta ordine în avântulcreatorului.

ªi câte motive nu-mi „jucau” pe tabla de lucru: dinþi de lup, zig-zag-uri ori rozete jucãuºe, romburi pline de viaþã ori brãduþul, capeteantropomorfe, zoomorfe, toate îmi apãreau în faþa ca niºte steluþejucãuºe.

ªi am lucrat ºi eu de toate. Ardeau în mine dorinþi nebãnuite de aîncerca de toate. Eu care trãisem un adânc sentiment al neputinþei,spãrsesem zãgazurile de zbucium, iatã-le svelte, ieºite din mâinilemele cãuce, blidare ºi solniþi, ºi linguri, ºi scãri, ºi porþi, ºi pridvoarefãrã seamãn, troiþe ºi cruci, ºi furci, ºi fuse...

Începuturile au durat ani lungi - câtã trudã, câtã sudoare, penicovala grea a zbaterilor, a mucenicirii!

Începutul - undeva prin închisoarea Alba Iulia, 1943. Acolo amcunoscut lemnul, ne-am apropiat, i-am cunoscut fibrele; acolo amînceput sã-i descos tainele. Iar mai apoi, prin alt mãreþ „palat”, laGherla, tot frecând la fãrâma de os gãsit în gamela de zeamã, amdescoperit frumuseþea micilor podoabe ce stau ascunse în os.

Ajuns acasã, toate nemulþumirile, toate amãgirile ºi toateumilinþele le încredinþam lemnului, cãci el mã asculta fãrã sã spunãceva.

ªi aºa am lucrat pânã la întâlnirea cu Doamna Elena Secoºancare m-a sfãtuit sã studiez, sã cercetez arta popularã, etnografia.

ªi astfel am pãtruns în tainele artei populare, în etnografie, înmuzeul etnografic.

ªi tot cãutând am descoperit taine de suflet ale neamului meu.Câtã frumuseþe, câtã bogãþie, câtã mãreþie descopeream; iar sufletulmeu avid de cunoaºtere se instalase într-o caleaºcã de aur dusãparcã de bidivii nerozi spre azuriul vis ce se nãscuse.

Mã veþi întreba: de ce arta popularã? ªi vã voi spune: dintr-onevoie stringentã a sufletului meu.

Mi-am iubit neamul ºi-am vrut sã-i fiu de folos. Cãci tot rãsfoindpaginile îngãlbenite ale istoriei, am descoperit latura cea maifrumoasã a ei: tradiþia, ce dã sclipiri de aur poporului.

Suntem, din întreaga Europã, þara cu cea mai sublimã creaþiepopularã ºi cel mai frumos ºi bogat tezaur de artã popularã.

Frumuseþea creaþiei populare a aprins în mine flacãra mistuitoare,strãdania ce nu-mi mai dãdea odihnã.

Dar scotocirea mea nu am fãcut-o singur, cãci am fost nevoit sãapelez la muzeul etnografic, unde nou-instalatul director, doamnaLigia Fulga, ºi-a plecat gândurile cãtre întrebãrile mele, dezlegândmulte dintre frãmântãrile ºi nevoile mele de cunoaºtere. Colaborareaa durat, dureazã, antrenând uneori întreg colectivul muzeului,contribuind astfel, prin expoziþii, la succesul meu în ale creaþieipopulare ºi la deschiderea mea cãtre alte muzee.

Doamna Elena Secoºan, vãzând strãdaniile mele, m-a adoptatparcã. Mã chema când mã-ntâlnea la muzee, îmi punea întrebãri - cala ºcoalã - îmi cerea pãreri ºi apoi tot Dânsa venea cu rãspunsuri maiclare ºi cu precizãri.

Cuvânt de preþuire rostit de dr. Ligia Fulga, directoareaMuzeului de Etnografie Braºov - 30 ianuarie 2004



28 29

Iar dacã la începutul cuvântului am mulþumit pentru aprecieri, mãsimt dator sã mulþumesc de asemenea domnului Ioan Opriº, tuturordoamnelor de la acest muzeu, doamnei ºi domnului Bâtcã, doamneiRodica Kronberger de la Creaþie, cu care de asemenea colaborez,domnului Ioan Godea, domnului Ioan Praoveanu, de la Muzeul dinBran.

Momentul pe care-l trãim acum este emoþional, relevant ºi prinaceastã atmosferã plinã de farmec în care suntem cu toþii transpuºi.

Este ºi un moment de culturã pentru care îi mulþumesc doamneidirector Ligia Fulga, doamnei Gabi Ghiþã ºi întregului colectiv.

În încheiere vã mulþumesc pentru participare ºi pentru rãbdareacu care m-aþi ascultat. Zic ºi eu, acum, la aceastã vârstã a mea pecare o sãrbãtorim astãzi, ca ºi poetul Radu Gyr:

„Sunt, Doamne, copt pentru cules,nu cã mi-s anii grea recoltã,

cât mi-este inima o boltãde crengi, sub rodul tot mai des.

Sunt, Doamne, copt pentru cules,

Sunt numai fructe ºi balsam.Cu cât mi-aºezi pe trup ruginã,cu-atât mi-e sufletul grãdinã,ºi-i toatã roade, ram de ram.

Sunt numai fructe ºi balsam. (...)

ªi dacã picã tot mai desdin mine altã creangã frântã,în vârfuri, sus, grãdina cântãºi-aºteaptã marele cules...

Sunt, Doamne, copt pentru cules.”

Dr. Corina MIHÃESCUCercetãtor ºtiinþific I, CNCPCTFotografii din Arhiva CNCPCT

Moment important în afirmarea mea a fost acela al intrãrii laMuzeul Satului.

Atunci, în vremurile trecute o astfel de promovare era consideratãconsacrare, era recunoaºterea ta ca meºter, creator popular. ªi câtde greu se intra! Etnografii erau exigenþi. Eram puþini cioplitori înlemn.

Apoi, odatã ce Muzeul Satului te accepta, urma colaborarea ºi cucelelalte muzee.

Preºedinte al Asociaþiei Creatorilor Populari din România, apoiintrarea în Academia Artelor Tradiþionale, Premiul „Dimitrie Gusti”primit în Aula Academiei Române, plecarea împreunã cu un grup demeºteri în Franþa, plecarea la un congres al cioplitorilor în lemn înAmerica, împreunã cu eleva mea Zina Burloiu-Manesã. Diplome,diplome...

Dar datoria oricãrui creator este de a-ºi lãsa urmaºi: ºi iatã-l pefostul meu elev Dan Bucur, plecat apoi în Austria ºi acum pe cea careeste Zina Burloiu-Manesã, cea care ºi-a depãºit maestrul prin fineþe,prin saltul calitativ, printr-o ºlefuire ºi broderie de bijutier. Ea este maicunoscutã în America, în Anglia, în Olanda ºi face pe deplin cinstemuzeului ºi þãrii. Zina l-a cooptat ºi pe soþul ei, Sorin, la realizareadesãvârºitelor bijuterii ale artei.

Am lãsat la sfârºit partea finalã a vieþii mele, aceea de dascãl.Uneori, parcã, în destinul nostru se înscriu semeni care vin sã

aducã un suflu nou existenþei noastre, iar prietenia realizatã capãtãvaloare de har ceresc pentru suflet.

Un asemenea Om, de o înaltã calificare omeneascã, de profesiedascãl, dãruit întru educaþia copiilor, este profesorul Sorin Apan.

Mã simt dator sã mãrturisesc acest lucru, cãci împreunã cu el, deºapte ani, am realizat dintr-o chemare reciprocã un atelier spiritual„Minisatul Sfântul Andrei”, la Colegiul „Andrei ªaguna”, cu atelier defolclor - cântece ºi jocuri, crestãturi în lemn, icoane pe sticlã, ouãîncondeiate ºi þesãturi în rãzboiul de þesut, împreunã cu Rodica Ispasdin Avrig.

Ce a urmat, vedeþi ºi dumneavoastrã: Minisatul creºte, apar noigeneraþii de copii.

ªi mâinile lor gingaºe scot minuni ce pot sta alãturi cu oriºiceprodus al meºterilor consacraþi. Iar cântecul lor strãbate þara, iarmuzeele din Bucureºti abia aºteaptã cântecul lor.



30 31

pentru catehizare, care atransmis mesajul I.P.S.Arhiepiscop GherasimCristea. Tãlmãcitor pentrupersoanele cu dizabilitãþide auz ºi vorbire a fost, caîn toþi anii, P.C. Pr. RaulPopescu, cel ce a fost,dupã prezenþa la primaediþie a proiectului, numitca preot sã oficiezeslujbele religioase pentrupersoanele cu dizabilitãþiîn cadrul Bolniþei de laArhiepiscopia Râmnicului.

Anul acesta, pe untimp cu multã zãpadã,Salonul a reunit, pe sime-ze, un numãr de 58 deartiºti plastici, dintre carepatru sunt nume consa-crate în Vâlcea, dar ºi înþarã, obþinând premii înexpoziþii în care ºi-au de-monstrat mãiestria ºi audovedit cã aduc noutãþi întehnica folositã. Amintescpentru neuitare pe DianaMitulescu, care este recu-noscutã ca pictor ºi desig-ner vestimentar, lucrãrileei fiind de acum recunos-cute atât prin tehnicafolositã, cât ºi prin mate-rialele cu care uimeºte peiubitorii de artã. Nimic dinceea ce este posibil deutilizat nu este imposibil a

„Arta – fereastrã a sufletului”

Salonul Artelor Practicate de Persoane cu Dizabilitãþi, Galeria de Arte „Constantin Iliescu”,16 februarie 2012, Râmnicu Vâlcea

Trãim într-o lume globalizatã, problemele umanitãþii se vãd altfeldecât înainte de cãderea barierelor ideologice care ne determinau sãvedem lumea împãrþitã în „capitaliºti” ºi noi ceilalþi care aveam în faþã„un viitor de aur”.

Dincolo de aceasta, eram prinºi în propria carapace din care nureuºeam sã ne extragem pentru a vedea cã alãturi de noi, cei dotaþifizic ºi cu posibilitãþi mentale normale, trãiesc persoane care nu auprimit la naºtere sau prin puterea destinului acele abilitãþi de miºcare,rãmase închise în propriul corp fizic. Aceste persoane sunt OAMENI,unii cu mult peste media de talent artistic pe care o demonstrãm noi,ceilalþi.

Cu nouã ani în urmã am iniþiat proiectul „Arta - fereastrã asufletului” având susþinerea I.P.S. Gherasim Cristea care ne-a oferit,în primii ani, spaþiul de exprimare al Complexului Cultural „SfântulAntim Ivireanul” din cadrul Arhiepiscopiei. Proiectul este derulat încontinuare în parteneriat cu Arhiepiscopia Râmnicului, la deschidereparticipând, ca reprezentant, P.C. Pr. Mihai Pretorian, inspector

Ecouri



33

C. N. C. P. C.T.

lãutarii împuþinaþi de„vreme ºi vremuri” într-oscenã demnã de un film,întâlnirea ultimului lãutar,în cimitir, cu foºti instru-mentiºti membri ai unuitaraf de demult, cãrora le„zice” la cãpãtâi câte omelodie mai domoalã sausãltatã, ba chiar un cãluº,în funcþie de fiecare, aºacum îl ºtia în viaþã. Scenaeste cutremurãtoare casemnificaþie atingând „râ-sul-plânsul”. Cine a scris-o, Dumitru Zamfira,artistul cu handicap do-bândit, imobilizat într-uncãrucior dintr-o nefericitãîntâmplare, cel care neoferã nouã, celor fãrãtalent, bucurii, iar celoraflaþi în suferinþã, ca el,ajutor prin societatea pecare o conduce.

Cum a decurs Salonul anul acesta? Se înþelege cã la început afost vernisajul lucrãrilor de artã, ale celor 58 artiºti la care, alãturi decei prezentaþi drept consacraþi, îi adãugãm ºi pe Oana Manea - pictorºi pe Paul Stãniºor în calitate de sculptor.

O ultimã subliniere meritã efortul celor 40 copii ºi tineri instruiþi înCentrele Multifuncþionale din cartierul Goranu din Râmnicu Vâlcea ºisatul Cremenari, comuna Galicea, cu sprijinul Organizaþiei WorldVision.

Salonul s-a îmbogãþit prin încã douã momente speciale, ºianume: lansarea volumelor „Poezie, logodnica mea” de IlorianPãunoiu ºi „Oameni ºi câini” de Marian Pãtraºcu, roman.

Ilorian Pãunoiu este un poet înãscut, al cãrui har sãlãºluieºte într-un corp mãcinat de o boalã incurabilã, dar care nu-i învinge

32

fi transformat în obiect deco-rativ, cãci harul sãu artisticeste debordant: o coajã decopac, de exemplu, devinespaþiul de expunere a unuichip de înger înconjurat destele strãlucitoare, frunzelecãzute toamna din stejar sunt,alãturi de petice de pânzã,flori „imortele”, obiecte de uzuitate, ingredientele pentru orochie, ce întruchipeazãtoamna º.a.m.d.

Gabriel Medvedov esteplasticianul ce ºi-a demons-trat harul de a experimentatehnici mixte de picturã, iar înparalel cocheteazã cu sculp-tura, modelând în egalã mã-surã lemnul combinat cu altemateriale, toate ecologice.

Dumitru Zamfira, pictor,scriitor ºi iniþiatorul SocietãþiiNaþionale Independente aPersoanelor cu Handicap Vâl-cea, al cãrui preºedinte este,exceleazã prin tablourile salepe care imortalizeazã spaþiulnatal, leagãnul copilãriei saledin comuna Tetoiu, localitateacare ne-a dat nouã vâlcenilorºi þãrii pe scriitorul BogdanAmaru, numele real Alexan-dru Pârâianu, trecut la Dom-nul la numai 29 de ani. Prozasa ilustreazã cu un talentinegalabil personaje emble-matice ale satului tradiþional,



Dumitru ªtefãnescu ºi Costicã Onuþã

Dãnuþ Dumitraºcu: Domnule ªtef, cum e pe Dunãre de la Brãila,la Zimnicea?

Dumitru ªefãnescu: Am venit cu plãcere în aceastã tabãrã, fiindinvitat de Centrul Naþional de Creaþie Bucureºti. A fost o plimbareplãcutã, am venit cu autocarul; sunt de pe meleaguri brãilene, totdunãrean ºi sper ca ºi în aceastã tabãrã sã pictez atmosferadunãreanã.

Am în aceastã tabãrã douã lucrãri: una intitulatã „La scãldat”, iarcealaltã, „În ogradã”.

D.D.: Spuneþi-mi, vã rog, care sunt temele predilecte pe care leabordaþi în lucrãrile dumneavoastrã?

D.ª.: În general, pictez activitãþile gospodãreºti ºi peisajele; îmiplac foarte mult peisajele, mai ales cele dunãrene, dacã sunt ºidunãrean, ºi sper ca aceste lucrãri sã fie de valoare ºi sã rãmânã înpatrimoniul naþional.

D.D.: Povestiþi-ne puþin despre tablourile cu pescarii, la baltã...D.ª.: În general, noi, brãilenii, suntem obiºnuiþi cu balta, cu

pescuitul ºi cu celelalte.Multe din lucrãrile mele, cu pescuitul, cu pescarii pe baltã, au fost

reþinute în muzee, cum e Muzeul de Artã Vicq, din Franþa, MuzeulNaþional de Artã din Piteºti ºi alte muzee.

D.D.: Ca meserie, dumneavoastrã sunteþi...

35

C. N. C. P. C.T.

34

Confesiuni

spiritul, mereu optimist, aflat într-o continuã legãturã cu Dumnezeu,cu literatura de inspiraþie filosoficã, iar poezia îi este forma deexprimare a sentimentului iubirii, îi este sufletul pereche, cu care esteîntr-o veºnicã logodnã. A vorbit despre harul sãu poetic lectorul univ.Ion Soare, prim-vicepreºedinte al Forumului Cultural al Râmnicului,subliniindu-i talentul ºi mesajul poeziei lui.

Romanul „Oameni ºi câini”, autor ing. Marian Pãtraºcu, amîncercat sã-l tãlmãcesc în faþa audienþei, atât eu, cât ºi criticul literarlect. univ. dr. Ion Soare, subliniind cã autorul este un ilustrator alspaþiului Þãrii Loviºtei, comuna Câineni - Grebleºti. Nimic nu lipseºtepentru a fi cucerit de poveste, metaforic vorbind despre oameni ºicâini, dar ºi la modul real, acest binom fãcând parte din viaþa trãitãde copilul cu tetraparezã spasticã în acest spaþiu, plecând spre lumesã înveþe carte, iar acum întors la OAMENI, sã ºi-i aminteascã cunumele ºi poreclele lor, strãlucite combinaþii, ºi la CÂINII care i-aufost alãturi în aceastã lume umanã uneori ºi câinoasã alteori. Cinesunt oamenii, cine sunt câinii, rolurile se inverseazã uneori, fericiþisuntem când ne completãm.

Momentul vernisajului Salonului Artelor Practicate de Persoanecu Dizabilitãþi a constituit o searã deosebitã, mai ales cã în afaraGaleriei „Constantin Iliescu” zãpezile erau nãmeþi ce deveneaucapcane pentru cei care au fost un timp ostatici ai naturii în propriilecase. O searã frumoasã, cu oameni care ne-au fãcut pãrtaºi labucuriile artei ºi talentului lor.

Prof. Elena STOICADirector, CJCPCT Vâlcea

Fotografii din Arhiva CJCPCT Vâlcea



a început treaba) ºi de atunci amînceput sã pictez, ºi m-am vindecatpânã acum.

În schimb, viaþa mea, pictura mea ede acolo, de la þarã, de la plug, de lasapã, de acolo am început eu: cuþãranul, cu...

În timp, m-am perfecþionat înculoare, am fãcut o ºcoalã popularã deartã, m-am documentat destul de bine.Am avut un profesor, Dumnezeu sã-lodihneascã în pace!, Eugen Bãlan, dela Câmpina, care m-a învãþat (nu toateºmecheriile), toatã tehnica picturii: ceînseamnã rimã, ritm, culoare sensibilãîn lucrare... De acolo am început sãlucrez, pânã am ajuns sã am lucrãricam în toatã lumea.

Am expus, în 1993, la Liége, undeam stat trei luni, cu o expoziþie, a fost foarte bine. Am avut o expoziþiela Centrul Cultural Român de la Paris, una organizatã prinintermediul UNESCO, cu doamna Zagura (Centrul Cultural pentruUNESCO „Nicolae Bãlcescu” - n.r.), tot la Paris, dar la o galerie maimicã; am mai avut la Londra o expoziþie, acolo am ºi fata, care m-achemat, într-o galerie micuþã.

În tabere am fost în Sicilia, în Andorra, în Lituania... Asta în mare,cam pe unde am fost.

D.D.: Domnule Onuþã, eu aº vrea sã vã întreb puþin desprepoveºtile pe care le spuneþi dumneavoastrã...

C.O.: În primul rând, mã inspir din obiceiurile de iarnã, chiar ammulte lucrãri cu obiceiuri de iarnã. De acolo, din vatra satului, de lamine din sat, de acolo le culeg pe toate, acolo e toatã inspiraþia mea.

În plus, asta am: þãranul, câmpul, pãdurea.D.D.: Aveþi niºte babe deosebite.C.O.: Aºa, babele mele (râde), babele pe care le vãd la mine în

sat când mã duc acasã, de acolo le iau. Îmi place sã nu le aduc pepozã, de pe pozã sã le transpun... nu, exact cum le vãd eu.

37

C. N. C. P. C.T.

D.ª.: Sunt inginer de profesie ºi fost navigator. Am colindat lumea,mi-au plãcut frumuseþile naturii, tot ceea ce este frumos.

D.D.: Ce este pictura naivã pentru dumneavoastrã? Un simpluhobby sau e mai mult?

D.ª.: Pe lângã aceastã, sã-i spunem, meserie de pictor naiv, suntºi pictor clasic, ºi caricaturist, ºi grafician. Îmbin pictura naivã ºiumorul, aºa încât timpul liber mi-l petrec la planºetã ºi la ºevalet.

D.D.: Spuneþi-ne câteva cuvinte despre caricaturã.D.ª.: Chiar sunt bucuros. Am fost invitat, dupã aceastã tabãrã, la

„Podul Mincinoºilor” din Sibiu, unde voi fi premiat; chiar în tabãrã amlucrat douã caricaturi pentru Festivalul Internaþional de Umor de laGura Humorului, unde sper sã fiu pe podium. Mi-a plãcut sã lucrez ºisã particip la multe festivaluri, ºi de picturã, ºi de umor.

D.D.: Arta naivã este, într-un fel, umoristicã?D.ª.: Eu combin umorul ºi arta, deci da, pictura mea este

umoristicã.***

Costicã Onuþã: Sunt Costicã Onuþã, locuiesc în Vaslui, facpicturã naivã; de fapt, eu fac terapie prin culoare, eu aºa am început.Acum 32 de ani, m-au descoperit cu un cancer (vã spun exact cum

36

Dumitru ªtefãnescu (Brãila), Ignatul

Artistul Dumitruªtefãnescu în Tabãra de

varã „Dunãrica“ de laZimnicea, 2010



39

C. N. C. P. C.T.

Veturia Suciu, Cojocna. Mãrturiietnografice de pe plaiuri someºene

volum îngrijit de dr. Maria Bocºe, ediþia a II-a, Editura „Tradiþii Clujene”, 2011

Manuscrisul Veturiei Suciu astrâns în paginile sale gândurile ºiamintirile creatoarei populare,împletite cu arta þesutului ºi aconfecþionãrii de costume tradiþio-nale specifice inimii Transilvaniei.

Veturia Suciu este opersonalitate recunoscutã înrândul meºterilor populari, carede-a lungul vieþii a expus cu haresenþa culturalã din lumea satelorclujene. Talentul de oratoare a„vieþii satului” nu i-a dat pace. Adeterminat-o sã aºtearnã pecaiete întregi tainele sufetului sãupãstrãtor al tradiþiei în contextulculturii populare contemporane.

38

Noi apari]ii editoriale

D.D.: Ce credeþi cã vã diferenþiazãpe dumneavoastrã, care vã conside-raþi probabil ºi sunteþi considerat dealþii pictor naiv, de ceilalþi pictori, sãspunem, din Uniunea ArtiºtilorPlastici?

C.O.: Nu ºtiu. Eu consider cã facceva în plus faþã de tot ce faceomenirea asta. Pictez. În rest nu potsã fac eu diferenþa, ce-s cei dinUniune ºi ce sunt eu.

Mã joc cu culorile. Fac ceva înplus faþã de lumea de rând.

D.D.: Acum, vã rog sã ne spuneþicâteva cuvinte despre tabãra de aici,de la Zimnicea.

C.O.: Da, bine, este o tabãrã fru-moasã, reuºitã, am mai fost în taberefrumoase: am fost în tabãrã la Cãli-mãneºti, la Medgidia, într-o tabãrã totprin UNESCO, în tabãrã la Bacãu, laGeorge Apostu, tot o tabãrã reuºitã.

Aici e un pic mai monoton... (râde)D.D.: Domnule Onuþã, aveþi

prieteni aici?C.O.: Toatã lumea mi-e prietenã.

Tot ce-i în jurul meu mi-s prieteni. Num-am certat cu nimeni niciodatã ºinici nu mã cert, n-am de ce.

D.D.: Dar, de exemplu, domnulIftinchi sau domnul Mãric...

C.O.: ªi Iftinchi, ºi Mãric, ºi Miticã(Dumitru ªtefãnescu - n.r.), ºi fetele.

(râde)A transcris

Ioana Mãdãlina MUNTEANUReferent, CNCPCT

Fotografii de Rodica DINACHEOperator imagine, CNCPCT

Costicã Onuþã (Vaslui), La ceaun


C. N. C. P. C.T.

Acest fapt a mediat publicarea volumului Cojocna. Mãrturiietnografice de pe plaiuri someºene, sub îngrijirea regretateietnografe Maria Bocºe.

Lucrarea este structuratã în coordonatele scurtei monografii asatului Cojocna, din judeþul Cluj, evidenþiatã prin intermediulmemoriei colective a localnicilor ºi propria experinþã de viaþã aVeturiei Suciu, umbritã sau luminatã de omenii ce i-au ieºit în cale.

În cele douã pãrþi ale cãrþii întâlnim informaþii valoroase despreistoria satului Cojocna, ocupaþiile tradiþionale, obiceiurile vieþii defamilie ºi cele calendaristice, portul ºi jocul tradiþionale locale, artaþesutului, folclorul de cãtãnie, dar ºi despre dramatica viaþã de copilãºi de tânãrã mamã a Veturiei Suciu.

Volumul Cojocna. Mãrturii etnografice de pe plaiuri someºene nueste o monografie clasicã, deoarece nu reconstituie formele decivilizaþie tradiþionalã româneascã, în vederea elaborãrii unor lucrãriºtiinþifice de etnologie. Este un roman autobiografic, centrat asupraelementelor împrumutate din viaþa Veturiei Suciu. De asemenea,selecþia întâmplãrilor povestite este tributarã dorinþei autoarei, iarsentimentele personajelor pot pãrea mai intense în comparaþie cucele din viaþa realã.

„În 1980 mi-a murit bãiatul ºi am simþit nevoia sã mã refugiez înarta popularã. (...) Lucram în permanenþã sã-mi þin mintea ocupatã,sã nu plâng. N-am lucrat cã am avut nevoi, ci ca inima sã mi-o salvezpentru copiii pe care îi mai aveam”, mãrturiseºte autoarea.

Anamaria STÃNESCUReferent, CNCPCT

40


ENTRUL NA IONAL PENTRU CONSERVAREA ™I PROMOVAREA …

Documents

Transcript of ENTRUL NA IONAL PENTRU CONSERVAREA ™I PROMOVAREA …