Conservarea bioConservarea biodiversităţiidiversităţii

Diversitatea biologică înseamnă variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor.

Conservare "ex situ" înseamnă conservarea componentelor diversităţii biologice în afara habitatelor lor naturale.

Protejarea ex situ se realizează prin aducerea exemplarelor în grădini zoologice, acvarii sau grădini botanice, şi se aplică doar pentru speciile care aproape au dispărut (de exemplu ursul panda).

Grădina botanică Cluj-Napoca

Yeomji Botanical Garden

Grădina Botanică Rio

Protecţia speciilor în afara habitatelor naturale (ex situ)

În conservarea diversităţii biologice o atenţie mare se acordă dezvoltării şi protecţiei fondului genetic în afara habitatelor naturale (ex situ).

Printre acţiunile prioritare în acest domeniu se poate menţiona:

• înregistrarea şi evaluarea plantelor cultivate, animalelor domestice, colecţiilor de plante şi microorganisme, certificarea şi asigurarea lor cu fondurile necesare;

• optimizarea capacităţilor instituţionale ale băncilor de gene de plante cultivate;

• conservarea speciilor în grădini botanice şi zoologice, asigurarea supravieţuirii, multiplicării şi reintroducerii în ecosistemele naturale, în special, a celor rare şi periclitate.

Grădina Zoologică Cracovia

Grădina Zoologică Singapore

Conservarea ex situ se referă la băncile de gene şi la grădinile botanice şi zoologice.

Conservarea resurselor genetice în băncile de gene este considerată cea mai avansată formă.

Băncile de gene sunt instituţii speciale având ca obiective colectarea, evaluarea şi conservarea R.G.V.

Banca de Gene are ca responsabilitate să conserve germoplasma vegetală din România şi, prin colaborare internaţională, contribuie la asigurarea resurselor genetice vegetale mondiale.

Resursele genetice vegetale contribuie la securitatea alimentară constituind cel mai preţios dar dat nouă de către natură.

Obiective : păstrarea colecţiei naţionale a tuturor

plantelor înmulţite prin seminţe furnizarea de material biologic cu un înalt

nivel de rezistenţă la factorii biotici şi abiotici pentru programele de ameliorare

Activităţi : colectare reproducerea şi multiplicarea caracterizarea şi evaluarea conservarea şi documentarea

Grădina Botanică “Alexandru Borza” Cluj

Grădina Botanică a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca a fost înfiinţată în anul 1920 de către prof. Alexandru Boza. În organizarea ei primează concepţia ştiinţifica în materie de clasificare a plantelor şi de fitogeografie, armonios îmbinată cu rafinamentul artistic care-i imprimă o notă de farmec şi pitoresc cu totul aparte.

Grădina ocupă o suprafaţă de 14 ha de un teren accidentat şi variat, care se pretează cu succes la cultivarea unor colecţii de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei, colecţii care însumează aproximativ 10.000 de taxoni. Spaţiul este împărţit în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal, fiecare cu specificul său. Flora şi vegetaţia ţării noastre este bine reprezentată prin vegetaţia Câmpiei Transilvaniei, a Munţilor Carpaţi, a Banatului şi a Olteniei, a dunelor maritime, etc.

În incinta Grădinii botanice este situat Institutul botanic reprezentat de colectivul de botanică al facultăţii de Biologie şi Geologie. Tot aici se află Muzeul botanic cu 6.900 de piese divers colorate şi Herbarul Universităţii care adăposteşte 635.000 coli de herbar cu plante provenite din toate regiunile globului.

Grădina Zoologică Târgu-Mureş

În partea estică a oraşului, pe platoul Corneşti se află Grădina Zoologică, la 488 m deasupra Mării Negre şi la 197 m deasupra oraşului. Pădurea de stejar şi carpen, numită "Pădurea Mare" oferă condiţii ideale pentru animalele grădinii.

Punctul zoologic din Târgu-Mureş înfiinţat în anii '60 prezintă un loc de atracţie pentru populaţia locală şi pentru turişti. La înfiinţare grădina avea o suprafaţă de 600-700 m2, care în 1965 s-a mărit la 20 hectare.

La deschiderea porţilor au fost numai zece animale: 3 lupi, 2 urşi, 2 mistreţi, 2 fazani şi o căprioară. Acest număr a crescut mult până în anul 2002 şi astfel în prezent sunt în jur de 500 de animale aparţtinând la 120 de specii, atât de faună locală, cât şi exotică.

În momentul actual grădina este împărţită în cinci sectoare, fiecare sector având îngrijitori specializaţi, în număr de 31, care asigură munca de zi de zi. Anual Zoo Târgu-Mureş este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori.

Autoare prezentare:

Astrid Pestenaru

Vă mulţumim pentru atenţia acordată!