ENTORSE SI LUXATII1. In clasificarea anatomoclinica entorsa grav (gradul III) se caracterizeaz prin:

a. Elongaie ligamentar

b. Revrsat sanguin n articulaie.

c. Ruptura complet, izolat, a unui ligament extraarticular.

d. Ruptura complet a unuia sau mai multor ligamente i a capsulei articulare.

e. Instabilitate articular.

2. Entorsa de gradul I de glezn se trateaz prin:a. imobilizare cu benzi adezive sau bandaj elastic

b. aparat gipsat (cizm gipsat) pentru 14 zile

c. intervenie chirurgical imediat cu sutura ligamentelor rupte

d. nu se imobilizeaza3. Triada nefast (O Donogue) n entorsele de genunchi se caracterizeaz prin urmtoarele leziuni:

a. LIAE, LIPI, lig. colateral medial.

b. LIAE, LIPI, lig. colateral lateral.

c. LIAE, LIPI, meniscul medial.

d. LIAE, lig. colateral medial, meniscul medial.

e. Lig.colateral medial, meniscul medial, capsula posterioar.

4. Semnul lui Lachman, aplicat n laxitile cronice de genunchi, este patognomonic pentru leziunea izolata a:

a. Lig. colateral medial.

b. Lig. colateral lateral.

c. LIAE.

d. LIPI.

e. Capsula posterioar.

5. Sertarul anterior la 90 de grade in rotaie extern, pozitiv, la examinarea genunchiului, este caracteristic pentru urmtoarele leziuni:

a. LIAE, capsula posteroextern.

b. LIAE, capsula posterointern.

c. LIAE, LIPI.

d. LIAE, tendon rotulian.

e. LIAE, menisc medial.

6. Entorsa de genunchi, cu leziunea complet, izolat, a ligamentului colateral medial, se trateaz cu cele mai bune rezultate, prin:

a. Sutura sau reinseria chirurgical.

b. Ligamentoplastie cu fascia lata.

c. Atel gipsat femuropodal pentru 3 sptmni.

d. Aparat gipsat femuropodal pentru 6 sptmni.

e. Tratament funcional.

7. ntr-o entors de glezn produs prin mecanism de inversiune si equin, cel mai frecvent este lezat:

a. Lig. astragalocalcanean.

b. Lig. peroneoastragalian anterior

c. Lig. peroneocalcanean.

d. Lig. peroneoastragalian posterior.

e. Capsula posterioar.

8. Luxaia acromioclavicular complet este posibil numai dup lezarea:

a. Capsulei artic. acromioclaviculare.

b. Lig. acromioclaviculare.

c. Fractura extremitii laterale a claviculei.

d. Lig. coracoclaviculare.

e. Lig. coracoacromial.

9. Semnul clapei de pian se ntlnete n:a. fracturile n treimea medie a claviculei

b. luxaia acromioclavicular propriu-zis

c. entorsa acromioclacicular

d. fracturile de acromion10. Tehnica Weaver-Dunn de reducere i fixare a unei luxaii acromioclaviculare vechi, presupune urmtoarele:

a. Rezecia extremitii laterale a claviculei.

b. Transplantarea vrfului coracoidei pe clavicul.

c. Fixarea claviculei la coracoid cu un urub.

d. Transpoziia ligamentului coracoacromial de pe acromion pe clavicul.

e. Fixarea claviculei la acromion cu broe K.

11. ntr-o luxaie anterioar de umr, braul se gsete n poziie de:

a. Abducie.

b. Adducie.

c. Rotaie intern.

d. Rotaie extern.

e. Abducie de peste 90 de grade.

12. Care este principala complicaie a procedeului Kocher de reducere a unei luxaii scapulohumerale:

a. Ruperea capsulei articulare.

b. Fractura de trohiter.

c. Lezarea nervului axilar.

d. Fractura spiroid a diafizei femurale.

e. Fractura supracondilian de humerus.

12. Complicatia nervoasa cea mai frecventa a luxatiei scapulohumerale este pareza sau paralizia nervului:

a. median

b. radial

c. axilar (circumflex)

d. ulnar

13. Leziunea Bankart n luxaiile de umr const n:

a. Ruperea capsulei articulare.

b. Ruperea muchiului subscapular.

c. Ruperea lig. glenohumerale anterioare.

d. Dezinseria labrum-ului glenoidal de pe marginea anterioar a glenei.

e. Teirea marginii anterioare, osoase, a glenei.

14. Leziunea nervului ulnar, ntr-o luxaie de cot, duce la imposibilitatea:

a. Flexiei degetelor.

b. Flexiei minii pe antebra.

c. Abduciei degetelor.

d. nclinaiei radiale a minii.

e. Extensiei minii pe antebra.

15. ntr-o luxaie traumatic de old, cu membrul pelvin in pozitie de extensie, scurtare, rotaie intern i adducie, avem de a face cu forma anatomoclinic:

a. Iliac.

b. Ischiatic.

c. Obturatorie.

d. Pubian.

e. Orice form.

16. Principala complicaie tardiv a unei luxaii traumatice de old este:

a. Luxaia recidivant.

b. Necroza avascular a capului femural.

c. Redoarea de old.

d. Condromatoza de old

e. Instabilitatea cronic de old.

FRACTURILE MEMBRULUI SUPERIOR1. Care din urmtoarele fracturi de scapul sunt fracturi articulare:

a. fractura de col anatomic

b. fractura de col chirurgical

c. fractura de cavitate glenoid

d. fractura de acromion

2. n fractura de 1/3 medie a claviculei, fragmentul medial se deplaseaz:

a. anterior

b. posterior

c. superior

d. inferior

3. n varianta tratamentului ortopedic a unei fracturi de clavicul cu deplasare, care este complicaia tardiv cea mai frecvent:

a. pseudartroza

b. calusul vicios

c. paralizia de n.axilar

d. sindromul de defileu subclavicular

4. n varianta tratamentului ortopedic a unei fracturi de clavicul cu deplasare, bandajul n 8 se menine:

a. 2 sptmni

b. 4 sptmni

c. peste 6 sptmni

d. nu exist o durat anume

5. n care din urmtoarele fracturi de clavicul se indic tratamentul chirurgical (reducere sngernd i osteosintez) :

a. fracturile cu deplasare

b. fracturile cu traiect transversal

c. fracturile cominutive cu deplasare cu fragment intermediar verticalizat

d. fracturile cu complicaii vasculare

6. Care din urmtoarele fracturi de extremitate proximal de humerus prezint risc maxim de necroz avascular a capului humeral:

a. fractura de col chirurgical

b. fractura tuberculului, cu deplasare

c. fractura de col anatomic

d. toate prezint risc de necroz n egal msur

7. Echimoza brahiotoracic (HENNEQUIN) poate apare n:

a. fractura de col antomic de scapul

b. fractura de col chirurgical de humerus

c. luxaia scapulohumeral

d. n toate acestea

8. Hemiartroplastia de umr cu protez de cap humeral tip NEER este indicat, de elecie, n:

a. fractura de col chirurgical de humerus cu 3 fragmente

b. n fractura de col chirurgical cu luxaie scapulohumeral

c. n fractura de col anatomic

d. n fractura de tubercul mare de humerus asociat cu luxaia scapulohumeral

9. n fracturile diafizare de humerus este posibil lezarea, cu predilecie, a nervului:

a. median

b. radial

c. ulnar

d. musculocutan

10. Gipsul de atrnare (CALDWELL) se folosete pentru reducerea lent a fracturilor de:

a. col chirurgical de humerus

b. col chirurgical de scapul

c. diafiz humeral

d. diacondiliene de palet humeral

11. ntr-o fractur diafizar simpl, de humerus, cu deplasare prin angulaie, tratamentul de elecie este:

a. atel gipsat brahiopalmar cu epolet pentru 6 sptmni

b. bandaj elastic pentru 6 sptmni

c. reducere i osteosintez cu plac cu uruburi

d. reducere i osteosintez cu fixator extern

12. Care din urmtoarele fracturi de palet humeral sunt fracturi intra-articulare:

a. fracturile supracondiliene

b. fracturile supra- i intercondiliene

c. fracturile de epitrohlee (epicondil medial)

d. fracturile de condil extern (capitul humeral)

13. Care este complicaia tardiv cea mai frecvent a unei fracturi supra i intercondiliene de palet humeral, tratat ortopedic:

a. pseudartroza

b. calusul vicios

c. osificrile periarticulare

d. paralizia de nerv radial

14. ntr-o fractur de epitrohlee (epicondil medial), cu deplasare, cu fragment mare, tratamentul de elecie este:

a. atel gipsat brahiopalmar pentru 3 sptmni

b. extirparea fragmentului

c. reducere i osteosintez cu urub

d. tratament funcional

15. n fractura cominutiv de cap radial, la adult, tratamentul de elecie este:

a. reducere i osteosintez cu broe K.

b. aparat gipsat brahiopalmar pentru 3 sptmni.

c. rezecie de cap radial

d. artrodez radioulnar proximal

16. n fractura simpl de olecran, cu deplasare, tratamentul de elecie este:

a. reducere i osteosintez cu uruburi

b. atel gipsat brahiopalmar cu cotul n extensie

c. reducere i osteosintez dup principiul hobanului (hobanaj)

d. reducere i osteosintez cu tij centromedular

17. Fractura-luxaie MONTEGGIA- STNCIULESCU reprezin:

a. fractura de radius cu luxaia capului ulnei

b. fractura de uln cu luxaia capului radial

c. fractura de radius cu luxaie radioulnar proximal

d. fractura de uln cu luxaie radioulnar distal

18. ntr-o fractur diafizar de radius cu deplasare, la adult, tratamentul de elecie este:

a. reducere i osteosintez cu bros KIRSCHNER centromedular

b. reducere i osteosintez cu tij KUNTSCHER centromedular

c. reducere ortopedic i aparat gipsat pentru 6 sptmni

d. reducere i osteosintez cu uruburi

19. Fractura POUTEAU- COLLES reprezint:

a. fractura extra-articular de epifiz distal de radius cu deplasare

b. fractura articular de epifiz distal de radius cu deplasare

c. fractura ambelor epifize distale ale oaselor antebraului

d. fractura de epifiz distal de radius cu luxaie radioulnar distal

20. Care sunt cele mai frecvente (dou) complicaii tardive ale fracturii de scafoid carpian:

a. calusul vicios

b. pseudartroza

c. luxaia periscafolunat

d. necroza fragmentului proximal al scafoidului

21. Fractura instabila de coloana este:

a. fractura tasare

b. fractura varstnicului

c. fractura insotita de tulburari neurologice

d. fractura cu diformitate accentuata in timp.

22. Reducerea fracturii de coloana prin metoda Bohler ( tratament ortopedic), se face prin:

a. repaus la pat

b. extensie continua

c. decubit ventral

d. reclinatie

23. Tratamentul chirurgical al unei fracturi instabile de coloana decompensata de tulburari neurologic se face prin :

a. fixare transpediculara;

b. decompresiune

c. reducerea focarului de fractura

d. fixare transpediculara, reducere si decompresiune.

24. Scolioza idiopatica a adolescentului este mai frecventa:

a. in primii trei ani de viata;

b. in timpul puseului de crestere de la pubertate;

c. la baieti

d. la fete.

25. Punctia articulara a unui genunchi artrozic tumefiat prin hidartroza izoleaza un lichid:

a. verzui, gelatinos, bogat in leucocite

b. palid-galbui, vascos, cu limfocite sau monocite, bogat in glucoza;

c. palid galbui, vascos, cu limfocite sau monocite, concentratie normala a glucozei si a proteinelor.

d. concentratia glucozei si proteinelor sunt marite.

e. Palid galbui, bogat in glucoza, gelatinos.

26. O gonartroza Ahlback IV este caracterizata de :

a. pensare articulara completa, fara uzura osoasa

b. uzura osoasa moderata, intre 0-5 mm

c. uzura osoasa medie , intre 0,5-1 cm

d. uzura osoasa intre 5 10 mm.

e. Uzura osoasa majora, > 10mm.

27. O gonartroza predominant localizata in hemiplatoul tibial intern, Ahlback III, fara afectarea importanta a hemiplatoului tibial extern si fara semne de laxitate ligamentara antero-posterioara, are ca tratament de elctie :

a. osteotomia de inchidere externa supratuberozitara;

b. osteotomia de inchidere interna supratuberozitara;

c. osteotomia de deschidere externa supratuberozitara

d. osteotomia de deschidere interna supratuberozitara

e. artroplastia unicompartimentala interna.

28. Mozaicoplastia este;

a. transplant de condrocite la nivelul defectului cartilaginos;

b. realizarea unor foraje la nivelul osului subcondral eburnat

c. montarea unui volet periostal peste zona de cartilaj denudat;

d. autotransplant de homogrefe osteocartilaginoase, plasate in zona de defect cartilaginos.

29. Dintre cauzele posibile de gonartroza secundara, recunoastem urmatoarele :

a. Osteocondrita disecanta

b. Boala Morquio

c. Condromatoza

d. Displazia luxanta a soldului

e. Toate30. Scorul Glasgow are ca parametrii de evaluare :

a) Raspunsul motor

b) Raspunsul ocular

c) Tensiunea arteriala

d) Raspunsul verbal

e) Frecventa respiratorie

31. In camera de desocare sint obligatorii urmatoarele examene imagistice :

a) Rx toracica de fata

b) Rx coloana cervicala de profil

c) Rx de bazin

d) RMN coloana toraco-lombara

e) Ecografie abdominala

32. Principalele cauze ale disfunctiei respiratorii sint :

a) Coma

b) Obstructia cailor aeriene suprioare

c) Voletul costal

d) Aspiratia bronsica

e) Afectarea centrilor respiratori

33. Principalele semne clinice ale disfunctiei circulatorii sint :

a) Paloare

b) Transpiratii

c) Racirea extremitatilor

d) Tahicardie

e) Hipotensiune

34. Fractura de baza de craniu are drept semne :

a) Rinoragia

b) Voletul cranian

c) Otoragia

d) Abolirea deglutitiei

e) Hematomul periorbitar

35. Cracteristicile durerii in formatiunile tumorale osoase sunt:

a. Durere la efort

b. Apare in a doua jumatate a zilei

c. Nocturna

d. Spontana

e. Osteocopa

36. Reactiile periostale sunt evidentiate radiologic prin imagini de:

a)Triunghi Codman

b) Corticala scamosata

c) Foc de iarba

d) Apozitii osoase in bulb de ceapa

e) Calcificari periosoase

37. Nidusul este o leziune anatomopatologica intilnita la;

a. Tumora cu mieloplaxe

b. Osteomul osteoid

c. Sarcomul Ewing

d. Osteoblastomul

e. Sarcomul parosteal

38. Clasificarea topografica si prognostica S.S.S. mai este cunoscuta si sub numele de :

a. Scaglietti

b. Goidanich

c. Enneking

d. Schinz

e. Jaffe Lichtenstein

39. Principalele examene imagistice in investigarea tumorilor osteomusculare sunt:

a. Rx de fata si profil

b. CT scan

c. Echografia

d. Scintigrafia

e. Biopsia

40. Continutul lichidian al chistului osos este bogat in:

a. CPK

b. LDH

c. Glucoza

d. Fosfataze alcaline

e. Fosfat tricalcic

41. Osteocondromul cu baza de implantare sesila se intilneste la:

a. Femur

b. Tibie

c. Humerus

d. Peroneu

e. Radius

42. Sindromul Albright se caracterizeaza prin :

a. Displazie fibroasa poliostica

b. Pubertate precoce

c. Transpiratii nocturne

d. Hiperpigmentare cutanata

e. Fragilitate capilara

43. Tumora cu celule gigante are sediul :

a. Metafizar

b. Diafizar

c. Metaepifizar

d. Epifizar

e. Metadiafizar

44. ) Tumora cu celule gigante activa se trateaza de electie prin :

a) Curetaj si plombaj cu spongie

b) Rezectie reconstructie

c) Curetaj si plombaj cu ciment acrilic

d) Rezectie intratumorala

e) Excizie simpla

45) Osteosarcomul osteocondensant se intilneste mai frecvent intre urmatoarele virste :

a) 0 10 ani

b) 10 20 ani

c) 20 30 ani

d) 30 40 ani

e) 40 50 ani

46) Pentru ca indicele de citonecroza sa poata fi considerat eficace trebuie sa aiba o valoare de peste ;

a) 50%

b) 60%

c) 70%

d) 80%

e) 90%

47) Condrosarcomul este o tumora osoasa care se localizeaza cu predilectie :

a) La extremitatea distala a femurului

b) La extremitatea distala a radiusului

c) La extremitatea proximala a tibiei

d) La radacina membrelor

e) Pe oasele late ale bazinului

48) Singura tumora maligna care se preteaza la o rezectie intratumorala este :

a) Osteosarcomul

b) Fibrosarcomul

c) Sarcomul Ewing

d) Condrosarcomul

e) Sarcomul Parker-Jackson

49) Semnul patognomonic al sarcomului parosteal este :

a) Osteoliza corticala

b) Reactia periostala in foc de iarba

c) Sant clar radiotransparent intre corticala si tumora

d) Efractionarea corticalei de la exterior la interior

e) Reactie periostala in bulb de ceapa

50) Fibrosarcomul este o tumora osoasa :

a) Cu grad scazut de malignitate

b) Extracompartimentala

c) Cu grad crescut de malignitate

d) Care metastazeaza extrem de rar

e) Ce poate apare pe leziuni preexistente

51) Mielomul multiplu este :

a) Un limfosarcom

b) O hemopatie maligna

c) O boala degenerativa

d) O boala a tinarului

e) O boala poliostica

52) Metastaza osoasa unica cu tumora primitiva cunoscuta se poate trata

a) Prin curetaj si plombaj

b) Prin osteosinteza centromedulara de confort

c) Prin rezectie si recontructie

d) Numai prin radioterapie

e) Numai prin chimioterapie

53) Embolizarea selectiva este utila in tratarea tumorilor localizate la :

a) Extremitatea distala a radiusului

b) Extremitatea distala a femurului

c) Nivelul oaselor bazinului

d) Nivelul omoplatului

e) Coloana vertebrala

54) Tratamentul osteosarcomului este :

a) Chirurgical

b) Chimioterapic

c) Radioterapic

d) Antiinflamator

e) Cortizonic

1. Care este tratamentul de electie al unei fracturi de col femural Garden IV la un pacient de 65 ani, fara tare medicale semnificative sau coxartroza ipsilateral, care se putea deplasa in comunitate inainte de accident?

A. Reducere si fixare cu brose

B. Tratament functional

C. Artroplastia soldului cu proteza Moore

D. Imobilizare in ap. gipsat pelvi-podal 3 luni

E. Reducere si fixare cu tije Ender

2. Ce tratament chirurgical se poate aplica unei fracturi pertrohanteriene simple ?

A. Reducere si fixare cu tije Ender

B. Reducere si fixare cu DHS

C. Hemiartroplastie cu proteza Moore

D. Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata proximal

E. Reducere si fixare cu lama-placa3. Care sunt complicatiile imediate caracteristice fracturilor diafizei femurale ?

A. Fractura deschisa

B. Sindromul de compartiment

C. Socul hemoragic

D. Flictenele

E. Embolia grasoasa4. Un pacient in varsta de 40 ani este adus la Camera de Garda cu o fractura oblica ,

in 1/3 medie a femurului, cu deplasare, deschisa tip I GA si un TCC care

impiedica interventia chirurgicala imediata. Care este atitudinea corecta in aceasta

situatie ?

A. Toaleta chimica a plagii, pansament steril si initiere AB-terapie cu spectru larg

B. Repaus al membrului in pozitie procliva, pe o perna, pana la operatie

C. Imobilizare prin extensie continua transscheletica, pana la operatie

D. Imobilizare in aparat gipsat pelvi-podal pana la consolidarea fracturiiE. In momentul in care operatia este posibila, se recurge la reducerea fracturii si fixare cu tija centro-medulara

5. Fixarea cu tija centromedulara cu focar inchis este superioara fixarii cu placa si suruburi in fracturile din 1/3 medie a diafizei tibiale ?

A. DA, pentru ca are un risc mai mic de infectie

B. DA, pentru ca se evita deperiostarea fragmentelor osoase

C. NU, pentru ca nu permite mobilizarea precoce

D. NU, pentru ca nu asigura o reducere anatomica a fragmentelor

E. NU exista deosebiri majore intre cele doua tehnici6. Radiografia unui pacient in varsta de 49 ani, care a suferit un traumatism prin cadere de pe o platforma de 1.5m, cu genunchiul intens tumefiat, fara alte acuze extra-scheletice, evidentiaza o fractura separare-infundare a platoului tibial lateral. Care sunt afirmatiile adevarate :

A. Mecanismul de producere cel mai probabil este accentuarea valgusului fiziologic al genunchiului.

B. Leziunea asociata cea mai frecventa care trebuie avuta in vedere este ruptura ligamentului colateral lateral al genunchiului

C. Poate aparea suferinta neuro-vasculara datorita hemartrozei care comprima spatiul popliteu

D. Tratamentul de electie este cel chirurgical

E. Mersul cu sprijin pe membrul inferior respectiv se poate relua precoce postoperator (24-48 h) ?COXARTROZA1. Afectiunile care favorizeaza aparitia coxartrozei secundare sunt :

A. Displazia luxanta a soldului

B. Condromatoza sinovialei

C. Diabetul zaharat

D. Hemofilia

E. Boala Perthes.

A. Manifestarile clinice ce pot aparea in faza de stare a coxartrozei sunt. :

B. Durerea in lui Scarpa in a doua jumatate a noptii

C. Durerea iradiata la nivelul genunchiului

D. Dificultati la incaltare

E. Pozitia vicioasa in flexie si rotatie externa

F. Blocarea totala a miscarilor articulare

3. Examenul radiologic in cazul coxartrozei poate pune in evidenta :

A. Pensarea spatiului articular

B. Geode in oglinda la nivelul capului femoral si al cotilului

C. Aplatizarea capului femoral care capata aspectul

de tampon de vagon

D. Osteofitul cotiloidian mediale - aspect de fund dublu

E. Formarea de punti osoase intre capul femural si cotil, in fazele avansate

4. Tratamentul conservator al coxartrozei cuprinde urmatoarele principii :

A. Este indicat la pacientii in decada a VII-a de varsta cu

forme avansate de boala

B. Balneo Fizioterapia este utilizata in scop antalgic si decontracturant

C. Corectarea pozitiilor vicioase se poate face prin

manipulare articulara sub anestezie

D. Preecursori exogeni ai GAG se administreaza pentru lubrifierea articulara

E. Inhibitoarele selective ale COX-2 se utilizeaza

pentru combaterea inflamatiei si a durerii

5. Sunt medicamnte cu actiune inhibitoare a COX 2 :

A. Synvisc

B. Diclofenac

C. Flexodon A

D. Piascledine

E. Celebrex

6. Urtoarele afirmatii despre artroplastia soldului sunt adevarate :

A. Este cea mai frecventa interventie chirurgicala practicata

la pacientii cu coxartroza

B. Este metoda de prima intentie la pacientii cu forme usoare de boala

C. Este o metoda prin care se imbunatateste mobilitatea articulara

D. Protezele necimentate se fixeaza primar prin osteointegrare

E. Decimentarea aseptica a protezei reprezinta o

complicatie precoce a metodei

INFECTII OSOASE1. Elementele corecte de diagnostic al osteomielitei acute sunt. :

A. Durerea locala, vie, pulsatila la examenul clinic

B. Evidentierea germenilor izolati prin hemocultura in faza de debut

C. Osteoporoza segmentului afectat evidentiata pe radiografie in prima saptamana

D. Scintigrafia cu leucocite marcate (hipercaptare la nivelul segmentului afectat) care se pozitiveaza tardiv

E. Abcesele subperiostale evidentiate prin echografie

2. Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteomielitei sunt adevarate :

A. In majoritatea cazurilor se utilizeaza un singur antibiotic (cel mai activ

impotriva germenului izolat)

B. Antibioterapia i.v. se administreaza pe termen lung 6 sapt.

C. Antbioterapia p.o. se continua pana la 3 6 luni

D. Tratamentul chirurgical presupune chiuretarea partilor moi necrozate

si excizia sechestrelor

E. Dupa debridarea chirurgicala, tegumentele se sutureaza per primam

3. In absenta tratamentului, osteomielita poate evolua spre :

A. Vindecare spontana in majoritatea cazurilor

B. Fistulizare

C. Osteita cronica

D. Eliminare sechestre

E. Decesul pacientului datorita afectarii generalizate a scheletului

4. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia osteo-artritei hematogene :

A. Apare cel mai frecvent la copil

B. La copii, germenul incriminat in cele mai multe cazuri

este streptococul hemolitic

C. La copii, este localizata cel mai frecvent la

segmentele adiacente genunchiului

D. La adulti, survine frecvent dupa infectii genito-urinare

E. La adulti, consumul de droguri reprezinta un factor favorizant

44. Fractura instabila de coloana este:

e. fractura tasare

f. fractura varstnicului

g. fractura insotita de tulburari neurologice

h. fractura cu diformitate accentuata in timp.

45. Reducerea fracturii de coloana prin metoda Bohler ( tratament ortopedic), se face prin:

a. repaus la pat

b. extensie continua

c. decubit ventral

d. reclinatie

46. Tratamentul chirurgical al unei fracturi instabile de coloana decompensata de tulburari neurologic se face prin :

a. fixare transpediculara;

b. decompresiune

c. reducerea focarului de fractura

d. fixare transpediculara, reducere si decompresiune.

47. Scolioza idiopatica a adolescentului este mai frecventa:

a. in primii trei ani de viata;

b. in timpul puseului de crestere de la pubertate;

c. la baieti

d. la fete.

48. Punctia articulara a unui genunchi artrozic tumefiat prin hidartroza izoleaza un lichid:

a. verzui, gelatinos, bogat in leucocite

b. palid-galbui, vascos, cu limfocite sau monocite, bogat in glucoza;

c. palid galbui, vascos, cu limfocite sau monocite, concentratie normala a glucozei si a proteinelor.

d. concentratia glucozei si proteinelor sunt marite.

e. Palid galbui, bogat in glucoza, gelatinos.

49. O gonartroza Ahlback IV este caracterizata de :

a. pensare articulara completa, fara uzura osoasa

b. uzura osoasa moderata, intre 0-5 mm

c. uzura osoasa medie , intre 0,5-1 cm

d. uzura osoasa intre 5 10 mm.

e. Uzura osoasa majora, > 10mm.

50. O gonartroza predominant localizata in hemiplatoul tibial intern, Ahlback III, fara afectarea importanta a hemiplatoului tibial extern si fara semne de laxitate ligamentara antero-posterioara, are ca tratament de electie :

a. osteotomia de inchidere externa supratuberozitara;

b. osteotomia de inchidere interna supratuberozitara;

c. osteotomia de deschidere externa supratuberozitara

d. osteotomia de deschidere interna supratuberozitara

e. artroplastia unicompartimentala interna.

51. Mozaicoplastia este;

a. transplant de condrocite la nivelul defectului cartilaginos;

b. realizarea unor foraje la nivelul osului subcondral eburnat

c. montarea unui volet periostal peste zona de cartilaj denudat;

d. autotransplant de homogrefe osteocartilaginoase, plasate in zona de defect cartilaginos.

52. Dintre cauzele posibile de gonartroza secundara, recunoastem urmatoarele :

a. Osteocondrita disecanta

b. Boala Morquio

c. Condromatoza

d. Displazia luxanta a soldului

e. Toate53. Scorul Glasgow are ca parametrii de evaluare :

f) Raspunsul motor

g) Raspunsul ocular

h) Tensiunea arteriala

i) Raspunsul verbal

j) Frecventa respiratorie

54. In camera de desocare sint obligatorii urmatoarele examene imagistice :

f) Rx toracica de fata

g) Rx coloana cervicala de profil

h) Rx de bazin

i) RMN coloana toraco-lombara

j) Ecografie abdominala

55. Principalele cauze ale disfunctiei respiratorii sint :

f) Coma

g) Obstructia cailor aeriene suprioare

h) Voletul costal

i) Aspiratia bronsica

j) Afectarea centrilor respiratori

56. Principalele semne clinice ale disfunctiei circulatorii sint :

f) Paloare

g) Transpiratii

h) Racirea extremitatilor

i) Tahicardie

j) Hipotensiune

57. Fractura de baza de craniu are drept semne :

f) Rinoragia

g) Voletul cranian

h) Otoragia

i) Abolirea deglutitiei

j) Hematomul periorbitar

58. Cracteristicile durerii in formatiunile tumorale osoase sunt:

a. Durere la efort

b. Apare in a doua jumatate a zilei

c. Nocturna

d. Spontana

e. Osteocopa

59. Reactiile periostale sunt evidentiate radiologic prin imagini de:

a)Triunghi Codman

b) Corticala scamosata

c) Foc de iarba

d) Apozitii osoase in bulb de ceapa

e) Calcificari periosoase

60. Nidusul este o leziune anatomopatologica intilnita la;

a. Tumora cu mieloplaxe

b. Osteomul osteoid

c. Sarcomul Ewing

d. Osteoblastomul

e. Sarcomul parosteal

61. Clasificarea topografica si prognostica S.S.S. mai este cunoscuta si sub numele de :

a. Scaglietti

b. Goidanich

c. Enneking

d. Schinz

e. Jaffe Lichtenstein

62. Principalele examene imagistice in investigarea tumorilor osteomusculare sunt:

a. Rx de fata si profil

b. CT scan

c. Echografia

d. Scintigrafia

e. Biopsia

63. Continutul lichidian al chistului osos este bogat in:

a. CPK

b. LDH

c. Glucoza

d. Fosfataze alcaline

e. Fosfat tricalcic

64. Osteocondromul cu baza de implantare sesila se intilneste la:

a. Femur

b. Tibie

c. Humerus

d. Peroneu

e. Radius

65. Sindromul Albright se caracterizeaza prin :

a. Displazie fibroasa poliostica

b. Pubertate precoce

c. Transpiratii nocturne

d. Hiperpigmentare cutanata

e. Fragilitate capilara

66. Tumora cu celule gigante are sediul :

a. Metafizar

b. Diafizar

c. Metaepifizar

d. Epifizar

e. Metadiafizar

44. ) Tumora cu celule gigante activa se trateaza de electie prin :

f) Curetaj si plombaj cu spongie

g) Rezectie reconstructie

h) Curetaj si plombaj cu ciment acrilic

i) Rezectie intratumorala

j) Excizie simpla

45) Osteosarcomul osteocondensant se intilneste mai frecvent intre urmatoarele virste :

f) 0 10 ani

g) 10 20 ani

h) 20 30 ani

i) 30 40 ani

j) 40 50 ani

46) Pentru ca indicele de citonecroza sa poata fi considerat eficace trebuie sa aiba o valoare de peste ;

f) 50%

g) 60%

h) 70%

i) 80%

j) 90%

47) Condrosarcomul este o tumora osoasa care se localizeaza cu predilectie :

f) La extremitatea distala a femurului

g) La extremitatea distala a radiusului

h) La extremitatea proximala a tibiei

i) La radacina membrelor

j) Pe oasele late ale bazinului

48) Singura tumora maligna care se preteaza la o rezectie intratumorala este :

f) Osteosarcomul

g) Fibrosarcomul

h) Sarcomul Ewing

i) Condrosarcomul

j) Sarcomul Parker-Jackson

49) Semnul patognomonic al sarcomului parosteal este :

f) Osteoliza corticala

g) Reactia periostala in foc de iarba

h) Sant clar radiotransparent intre corticala si tumora

i) Efractionarea corticalei de la exterior la interior

j) Reactie periostala in bulb de ceapa

50) Fibrosarcomul este o tumora osoasa :

f) Cu grad scazut de malignitate

g) Extracompartimentala

h) Cu grad crescut de malignitate

i) Care metastazeaza extrem de rar

j) Ce poate apare pe leziuni preexistente

51) Mielomul multiplu este :

f) Un limfosarcom

g) O hemopatie maligna

h) O boala degenerativa

i) O boala a tinarului

j) O boala poliostica

52) Metastaza osoasa unica cu tumora primitiva cunoscuta se poate trata

f) Prin curetaj si plombaj

g) Prin osteosinteza centromedulara de confort

h) Prin rezectie si recontructie

i) Numai prin radioterapie

j) Numai prin chimioterapie

53) Embolizarea selectiva este utila in tratarea tumorilor localizate la :

f) Extremitatea distala a radiusului

g) Extremitatea distala a femurului

h) Nivelul oaselor bazinului

i) Nivelul omoplatului

j) Coloana vertebrala

54) Tratamentul osteosarcomului este :

f) Chirurgical

g) Chimioterapic

h) Radioterapic

i) Antiinflamator

j) Cortizonic

2. Care este tratamentul de electie al unei fracturi de col femural Garden IV la un pacient de 65 ani, fara tare medicale semnificative sau coxartroza ipsilateral, care se putea deplasa in comunitate inainte de accident?

F. Reducere si fixare cu brose

G. Tratament functional

H. Artroplastia soldului cu proteza Moore

I. Imobilizare in ap. gipsat pelvi-podal 3 luni

J. Reducere si fixare cu tije Ender

2. Ce tratament chirurgical se poate aplica unei fracturi pertrohanteriene simple ?

F. Reducere si fixare cu tije Ender

G. Reducere si fixare cu DHS

H. Hemiartroplastie cu proteza Moore

I. Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata proximal

J. Reducere si fixare cu lama-placa3. Care sunt complicatiile imediate caracteristice fracturilor diafizei femurale ?

C. Fractura deschisa

D. Sindromul de compartiment

C. Socul hemoragic

E. Flictenele

E. Embolia grasoasa5. Un pacient in varsta de 40 ani este adus la Camera de Garda cu o fractura oblica ,

in 1/3 medie a femurului, cu deplasare, deschisa tip I GA si un TCC care

impiedica interventia chirurgicala imediata. Care este atitudinea corecta in aceasta

situatie ?

F. Toaleta chimica a plagii, pansament steril si initiere AB-terapie cu spectru larg

G. Repaus al membrului in pozitie procliva, pe o perna, pana la operatie

H. Imobilizare prin extensie continua transscheletica, pana la operatie

I. Imobilizare in aparat gipsat pelvi-podal pana la consolidarea fracturiiJ. In momentul in care operatia este posibila, se recurge la reducerea fracturii si fixare cu tija centro-medulara

5. Fixarea cu tija centromedulara cu focar inchis este superioara fixarii cu placa si suruburi in fracturile din 1/3 medie a diafizei tibiale ?

A. DA, pentru ca are un risc mai mic de infectie

B. DA, pentru ca se evita deperiostarea fragmentelor osoase

F. NU, pentru ca nu permite mobilizarea precoce

G. NU, pentru ca nu asigura o reducere anatomica a fragmentelor

H. NU exista deosebiri majore intre cele doua tehnici6. Radiografia unui pacient in varsta de 49 ani, care a suferit un traumatism prin cadere de pe o platforma de 1.5m, cu genunchiul intens tumefiat, fara alte acuze extra-scheletice, evidentiaza o fractura separare-infundare a platoului tibial lateral. Care sunt afirmatiile adevarate :

F. Mecanismul de producere cel mai probabil este accentuarea valgusului fiziologic al genunchiului.

G. Leziunea asociata cea mai frecventa care trebuie avuta in vedere este ruptura ligamentului colateral lateral al genunchiului

H. Poate aparea suferinta neuro-vasculara datorita hemartrozei care comprima spatiul popliteu

I. Tratamentul de electie este cel chirurgical

J. Mersul cu sprijin pe membrul inferior respectiv se poate relua precoce postoperator (24-48 h) ?COXARTROZA2. Afectiunile care favorizeaza aparitia coxartrozei secundare sunt :

F. Displazia luxanta a soldului

G. Condromatoza sinovialei

H. Diabetul zaharat

I. Hemofilia

J. Boala Perthes.

2. Manifestarile clinice ce pot aparea in faza de stare a coxartrozei sunt. :

G. Durerea in lui Scarpa in a doua jumatate a noptii

H. Durerea iradiata la nivelul genunchiului

I. Dificultati la incaltare

J. Pozitia vicioasa in flexie si rotatie externa

K. Blocarea totala a miscarilor articulare

3. Examenul radiologic in cazul coxartrozei poate pune in evidenta :

A. Pensarea spatiului articular

B. Geode in oglinda la nivelul capului femoral si al cotilului

C. Aplatizarea capului femoral care capata aspectul

de tampon de vagon

D. Osteofitul cotiloidian mediale - aspect de fund dublu

E. Formarea de punti osoase intre capul femural si cotil, in fazele avansate

4. Tratamentul conservator al coxartrozei cuprinde urmatoarele principii :

A. Este indicat la pacientii in decada a VII-a de varsta cu

forme avansate de boala

B. Balneo Fizioterapia este utilizata in scop antalgic si decontracturant

C. Corectarea pozitiilor vicioase se poate face prin

manipulare articulara sub anestezie

D. Preecursori exogeni ai GAG se administreaza pentru lubrifierea articulara

E. Inhibitoarele selective ale COX-2 se utilizeaza

pentru combaterea inflamatiei si a durerii

5. Sunt medicamnte cu actiune inhibitoare a COX 2 :

A. Synvisc

B. Diclofenac

C. Flexodon A

D. Piascledine

E. Celebrex

6. Urtoarele afirmatii despre artroplastia soldului sunt adevarate :

A. Este cea mai frecventa interventie chirurgicala practicata la pacientii cu coxartroza

B. Este metoda de prima intentie la pacientii cu forme usoare de boala

C. Este o metoda prin care se imbunatateste mobilitatea articulara

D. Protezele necimentate se fixeaza primar prin osteointegrare

Decimentarea aseptica a protezei reprezinta o complicatie pr