Entomologie

Tripsul grâului – Tripsul grâului – Haplothrips tritici Haplothrips tritici ordinul ordinul Thysanoptera,Thysanoptera, familia familia PhloeothripidaePhloeothripidae

1,3-1,5 mmm

cafeniu-negricios

0,3-0,5 mm

roşu-cărămiziu

Biologie Biologie şi ecologie. Tripsul grâului iernează în stadiul de larvă de şi ecologie. Tripsul grâului iernează în stadiul de larvă de vârsta a II-a , în grupe de 35-70, pe porţiuni de plante din miriştea de vârsta a II-a , în grupe de 35-70, pe porţiuni de plante din miriştea de grâu, în interiorul resturilor de paie, la suprafaţa solului sau la grâu, în interiorul resturilor de paie, la suprafaţa solului sau la adâncimea de încorporare a miriştii.Adulţii apar în primăvară, în adâncimea de încorporare a miriştii.Adulţii apar în primăvară, în aprilie-mai. In momentul desfacerii burdufului pătrund în spice.Ouăle aprilie-mai. In momentul desfacerii burdufului pătrund în spice.Ouăle sunt depuse în grupe de 2-6, rareori izolat, între palei şi glume, mai sunt depuse în grupe de 2-6, rareori izolat, între palei şi glume, mai frecvent la baza bobului. Larvele apărute se hrănesc pînă la frecvent la baza bobului. Larvele apărute se hrănesc pînă la coacerea cerealelor, când le părăsesc şi se retrag pentru hibernare.coacerea cerealelor, când le părăsesc şi se retrag pentru hibernare.

Prezintă o singură generaţie pe an.Prezintă o singură generaţie pe an.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă gramineele păPlante atacate şi mod de dăunare. Atacă gramineele pă ioase ioase cultivate şi spontane. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din cultivate şi spontane. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din organele florale, rahis şi boabe. In urma atacului florile avortează, iar organele florale, rahis şi boabe. In urma atacului florile avortează, iar spicele iau un aspect albicios.Spicele atacate sunt sterile. când sunt spicele iau un aspect albicios.Spicele atacate sunt sterile. când sunt atacate boabele în faza de lapte, acestea nu se mai dezvoltă şi devin atacate boabele în faza de lapte, acestea nu se mai dezvoltă şi devin şiştave.şiştave.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Pentru prevenirea apariţiei atacului de tripşi se recomandă aplicarea următoarelor măsuri: arături adânci de vară, imediat după recoltarea cerealelor, când tripşii retraşi pentru hibernare sunt distruşi în proporţie de 70-80%,rotaţia culturilor la 3-4 ani, arderea miriştei, discuitul miriştei, arătura de toamnă şi semănatul la epoca optimă, cultivarea de soiuri precoce care sunt mai puţin atacate. tratamente chimice atunci când P.E.D. depăşeşte 8 – 10 adulţi/spic cu produse organofosforice:

Basudin 1,5 l/ha, Dipterex 1kg/ha, Danex 1kg/ha Sinoratox 1 l/ha

în general tratamentele aplicate împotriva adulţilor şi larvelor ploşniţelor cerealelor sunt utile şi împotriva tripşilor

Păduchele verde al cerealelor – Schizaphis graminum ordinul Homoptera, familia Aphididae

1,4-2,0

verde-pal-gălbui

1,2-2,0 mm

Biologie şi ecologie. Biologie şi ecologie. Este o specie nemigratoare , cu o Este o specie nemigratoare , cu o evoluţie holociclică monoecică. Dezvoltarea lui se face numai evoluţie holociclică monoecică. Dezvoltarea lui se face numai pe graminee cultivate şi spontane. Iernează în stadiul de ou, pe graminee cultivate şi spontane. Iernează în stadiul de ou, pe gramineele cultivate din semănăturile de toamnă sau pe pe gramineele cultivate din semănăturile de toamnă sau pe gramineele spontane. Primăvara apare fundatrixul care dă gramineele spontane. Primăvara apare fundatrixul care dă naştere la mai multe generaţii de fundatrigene aripate, care se naştere la mai multe generaţii de fundatrigene aripate, care se răspândesc pe gramineele cultivate. In continuare, pe plantele răspândesc pe gramineele cultivate. In continuare, pe plantele infestate se succed mai multe generaţii de aptere.Prin luna infestate se succed mai multe generaţii de aptere.Prin luna iulie, apare din nou forma aripată. Dezvoltarea unei generaţii iulie, apare din nou forma aripată. Dezvoltarea unei generaţii are loc între 5 şi 12 zile. Forma sexuată apare prin luna are loc între 5 şi 12 zile. Forma sexuată apare prin luna septembrie şi după împerechere depune oul de iarnă.In cursul septembrie şi după împerechere depune oul de iarnă.In cursul unui an se dezvoltă până la 15 generaţii. unui an se dezvoltă până la 15 generaţii.

Prădătorii, îndeosebi speciile de Coccinellidae şi Syrphidae Prădătorii, îndeosebi speciile de Coccinellidae şi Syrphidae contribuie, în mare măsură la reducerea populaţiei.contribuie, în mare măsură la reducerea populaţiei.

Plante atacate şi mod de dăunarePlante atacate şi mod de dăunare. Atacă gramineele cultivate . Atacă gramineele cultivate şi spontane. Adulţii şi larvele colonizează frunzele şi tulpinile şi spontane. Adulţii şi larvele colonizează frunzele şi tulpinile de sorg, orz, ovăz, grâu etc., înţepând şi sugând sucul celular de sorg, orz, ovăz, grâu etc., înţepând şi sugând sucul celular din ţesuturi.Frunzele atacate prezintă pete caracteristice de din ţesuturi.Frunzele atacate prezintă pete caracteristice de culoare roşie , se răsucesc şi se usucă de la vârf spre bază. culoare roşie , se răsucesc şi se usucă de la vârf spre bază. Atacul este mai periculos la plantele aflate în primele faze de Atacul este mai periculos la plantele aflate în primele faze de dezvoltare.dezvoltare.


semănatul în epoca optimă, distrugerea samulastrei precum şi a gramineelor spontane cultivarea de soiuri de grâu şi orz rezistente precum şi de

hibrizi de sorg, rezistenţi la atac; tratamente chimice mai ales în culturile de sorg furajer, 1-2

tratamente cu produse:organofosforice: - Basamid 0,15% - Sinoratox 0,15%carbamice: - Fernos 0,05%O eficacitate bună se obţine şi prin utilizarea produselor

granulate: - Basamid 30 kg/ha - Solvirex 20 kg/hatoamna, în culturile de grâu şi orz atacate, se va face

tratarea vetrelor şi a unei benzi în jurul parcelelor.

Nematodul grâului – Anguina tritici ordinul Tylenchida, familia Tylenchidae

2-2,5 mm 3- 4 mm

alb-lăptos

Biologie şi ecologie. Nematodul grâului are o singură generaţie pe an . In toamnă, odată cu boabele de grâu sănătoase, ajung în sol boabele infestate.Acestea din urmă, în contact cu umezeala din sol, se sparg iar larvele se răspândesc în jur, în căutarea plantelor de grâu de abia răsărite. Ajungând la plante, se fixează la baza tecii frunzelor, unde iernează. Primăvara , larvele migrează spre vârful plantelor,iar în timpul înfloritului pătrund în ovare , unde în câteva ore se transformă în adulţi. După împerechere, femelele depun ouăle în ovarul hipertrofiat . La scurt timp , apar larvele care năpârlesc şi trec în vârsta a II-a. In boabele atacate se pot găsi între 4000-19000 de larve, care sunt foarte rezistente la uscăciune şi pot rămâne mai mulţi ani în stare latentă, până la 15 ani. In condiţii favorabile de umiditate şi temperatură, larvele îşi reiau activitatea, prezentând fenomenul de revivescenţă.

Plante atacate şi mod de dăunare – Atacă îndeosebi grâul, mai rar secara şi ovăzul. Plantele atacate sunt mai îngroşate la bază şi puternic înfrăţite. Ele rămân mici şi au frunzele încreţite şi răsucite. Spicele lor sunt mai verzi la culoare, nedezvoltate, cu aristele şi glumele nedezvoltate. Boabele atacate sunt transformate în gale.


respectarea măsurilor de carantină fitosantară; recoltarea timpurie a grâului pentru a se evita scuturarea galelor; folosirea îngrăşămintelor minerale (superfosfat) în scopuli sporirii gradului de rezistenţă la atacul nematodului; rotaţia culturilor (grâul să revină pe aceeaşi solă după 3-4 ani); metode chimice se recomandă tratamente la sămânţă cu produsul Nemagon 0,2% şi tratamente chimice la sol cu produse nematocide granulate: Mocap 10G – 60 kg/ha, Basamid G – 500 kg/ha, Dazomet G – 500 kg/ha, Vydate 10G – 30 kg/ha, Nemathorin - 30 kg/ha, etc.

Ploşniţele cerealelor - Ploşniţele cerealelor - EurEurygaster ygaster integriceps, E.austriaca, integriceps, E.austriaca, E. mauraE. maura

Ord.Ord. Heteroptera, Heteroptera, fam.fam. Scutelleridae Scutelleridae

9 – 13 mm

verde-deschis

galben-brun-brun închis

Ploşniţele vărgate ale cerealelor – Aelia acuminata - Aelia rostrata

ordinul Heteroptera, familia Pentatomidae

galben-brun

7-12,5 mm

Biologie şi ecologie. Speciile de Eurygaster şi Aelia au biologia foarte asemănătoare. Iernează în stadiul de adult în frunzarul pădurilor de foioase şi prezintă o generaţie pe an. Apariţia şi migrarea adulţilor din locurile de iernare are loc în cursul lunii aprilie . În căutarea culturilor de cereale păioase, ploşniţele pot străbate în zbor până la 100 km de la locul de hibernare.

Ponta este eşalonată pe o perioadă de 30 de zile. Ouăle sunt depuse pe toate organele aeriene (pe frunze, tulpini), de preferinţă pe burduf şi pe spicele apărute. Depunerea se face obişnuit câte 14 ouă, pe două rânduri de câte 7 ouă. În primele ore după eclozare, larvele stau grupate în jurul pontei, apoi se dispersează, în special către spice.Dezvoltarea durează 30-40 zile, larvele năpârlesc de 5 ori, ajungând la maturitate în timpul recoltării cerealelor.

Noii adulţi după o perioadă de hrănire, către sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august se retrag la iernat, migrând către pădurile de foioase.

Dinamica populaţiilor de ploşniţe este influenţată de factorii climatici şi biotici. În timpul iernii o parte din adulţii hibernanţi pier. De asemenea vremea umedă şi rece din primăvară şi vară împiedică dezvoltarea normală a ploşniţelor. Factorul limitativ, care influenţează mult înmulţirea ploşniţelor cerealelor îl constituie paraziţii oofagi Trissolcus grandis şi Telenomus chloropus , ce asigură în anii favorabili un grad de parazitare de până la 90%.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă cerealele . Adulţii şi larvele atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, spice şi boabe. Insecta înţeapă şi suge sucul celular, simptomele sun în funcţie de organul atacat astfel:

- pe frunze,în locul înţepăturii se formează o mică proeminenţă ca un con, denumită “con salivar. In dreptul acestuia, mai târziu ţessuturile se necrozează şi frunza atârnă în jos ca o sfoară”

- când atacul se manifestă la spic, la diferite niveluri, se constată că partea spicului de deasupra înţepăturii se albeşte, iar acest atac se numeşte “albeaţa spicelor”.

- atacul cel mai periculos este la boabe, produs mai ales de larve. Când boabele sunt înţepate în faza de lapte, ele se zbârcesc complet. Într-un stadiu mai avansat de coacere, boabele nu se mai deformează, însă în locul înţepăturii apare o zonă galbenă-deschis, în jurul căreia se găseşte un punct negru. Boabele atacate au un conţinut redus de gluten, din care se obţine o făină de calitate inferioară.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatererotaţia culturilor;semănatul timpuriu în terenuri bine pregătite şi fertilizate;cultivarea de soiuri precoce ;recoltarea la timp a cerealelor; tratamente chimice la avertizare în funcţie de valorile PED

şi anume:PED = 7 adulţi/m2, în culturile cu densitate normală;PED = 5 adulţi/m2, în culturile cu densităţi mici şi

neînfrăţite;PED = 3 adulţi/m2, când primăvara este secetoasă şi

călduroasă, favorabilă adulţilor hibernanţi. În România sunt avizate următoarele insecticide pentru

combaterea ploşniţelor cerealelor: Actellic 50 CE – 1,0 l/ha, Dursban 4 E – 2,0 l/ha, Danex 80 PU – 1,2 kg/ha, Onefon 80 PS – 1,2 kg/ha, Ordatox 25 CE – 2,5 l/ha, Sinoratox 35 CE – 3,0 l/ha, Marshall 25 CE – 1,0 l/ha, Ultracid 40 CE – 2,5 l/ha, Fastac 10 EC – 0,1 l/ha, Supersect 10 EC – 0,1 l/ha, Polytrin 200 EC – 0,1 l/ha, Cypermetrin 25 CE – 0,060 l/ha, Decis 2,5 CE – 0,3 l/ha, Sumi-alpha 2,5 CE – 0,4 l/ha, Karate 2,5 CE – 0,1 l/ha, Fury 10 EC – 0,1 l/ha, Regent 200 SC – 0,075 l/ha, Trebon 30 EC – 0,250 l/ha.

Pentru adulţi tratamentele se aplică la apariţia lor în masă, iar împotriva larvelor, când acestea sunt în vârsta a III-a.

Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioidesOrd. Coleoptera, fam. Carabidae

negru(dorsal)-brun-roşcat(ventral)

10 – 16 mm

alb-cenuşiu

30 – 35 mm

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de larvă în sol şi are o generaţie pe an. Apariţia adulţilor are loc în mai- iunie, ceea ce corespunde fenologic cu înspicarea cerealelor de toamnă. La început sunt activi doar noaptea. Incepând din a doua jumătate a lunii iunie, adulţii devin fototropic pozitivi, întâlnindu-se pe spice şi ziua. Aceasta corespunde perioadei de zbor. Adulţii migrează la distanţe mari, pe diferite culturi de cereale, unde continuă hrănirea până la recoltarea acestora, când se retrag în sol, la diferite adâncimi pentru diapauză. Părăsirea locurilor de estivaţie începe în august- septembrie; ponta este depusă în sol la adâncimea de 5 – 15 cm. Incubaţia durează 15 – 20 zile. După apariţie, larvele sapă galerii în jurul plantelor abia răsărite şi încep să se hrănească . Hrănirea continuă până la venirea îngheţului, când se retrag în galerii pentru iernare. Primăvara de timpuriu, larvele îşi reâncep hrănirea, evoluţia lor încheindu-se în luna februarie, când are loc transformarea în pupă în sol, în loji speciale.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă în stadiile de adult şi larvă. Adulţii consumă florile şi boabele în diferite faze de coacere. Cele mai mari pagube sunt produse de larve, care atacă frunzele, în special la grâul de toamnă. Larvele trag frunzele plantelor tinere în galeriile de la baza plantelor, le sfâşie rămânând numai nervurile, care se usucă, fiind apoi împinse afară din galerii, când frunzele atacate se ondulează, atacul apare sub forma unei mase de bucle. Atacul larvelor se manifestă în vetre. La invazii mari, culturile pot fi distruse complet.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere rotaţia culturilor; evacuarea baloţilor de paie şi a resturilor vegetale imediat după recoltare; efectuarea arăturii imediat după recoltat şi menţinerea terenului curat prin discuiri, pentru a se evita formarea samulastrei. tratarea seminţelor cu unul din următoarele insectofungicide: Tirametox 90 PTS – 3,0 kg/t, Vitalin 85 PTS – 3,0 kg/t, Gammavit 85 PSU – 3,0 kg/t, Protilin Al 81PUS – 3,0 kg/t, Miclodan Extra 45 PUS – 2,5 kg/t, Procarb L – 3,0 kg/t, Supercarb T 80PSU – 3,0 kg/t, etc. în cazul apariţiei unor focare se vor executa tratamente cu produse organofosforice: Basudin 600 EW – 2,0 l/ha, Dursban 480 EC – 2,5 l/ha, Dimezyl 40EC – 3,0 l/ha, Pestan 48EC – 2,5 l/ha, Diazol 60EC – 2,0 l/ha, Pyrinex 48EC – 2,5 l/ha, etc.

Anisoplia austriaca Anisoplia agricola Anisoplia lata

Cărăbuşeii cerealelor – Cărăbuşeii cerealelor – AnisopliAnisoplia austriaca,a austriaca, - - A. segetum, A. segetum, - - A.A. agricola,agricola, - - A.A. latalataordinul ordinul ColeopteraColeoptera, familia , familia ScarabaeidaeScarabaeidae

12.5-16 mm 10-13,5 mm

11-13 mm

23-32

alb-cenuşie

Anisoplia segetum

10-13,5 mm

Biologie şi ecologie. În general biologia acestor specii este asemănătoare. Iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimi cuprinse între 35 – 80 cm. Primăvara în lunile martie – apriliei continuă să se hrănească. Ajung la maturitate, în a doua decadă a lunii mai, când se transformă în pupe, în celule de pământ, la adâncimi de 8 – 18 cm. Adulţii apar în mai-iunie ceea ce corespunde fenologic cu înspicarea cerealelor de toamnă.

Adulţii de Anisoplia segetum apar primii, obişnuit în timpul înfloririi grâului şi formării boabelor, iar adulţii celorlalte specii către sfârşitul maturităţii în lapte a boabelor de grâu . Copulaţia are loc în primele zile ale apariţiei. Ponta începe la începutul lunii iunie şi se continuă până în luna iulie. Depunerea ouălor se face în sol, în grupe de 1 – 27 ouă, care sunt sensibile la uscăciune şi pier când umiditatea solului scade. Larvele apar în iunie - iulie .

Evoluţia larvară şi numărul de generaţii variază astfel: la Anisoplia austriaca, Anisoplia lata şi Anisoplia agricola, dezvoltarea larvelor durează 22 luni şi au o generaţie la 2 ani, iar la Anisoplia segetum durează 10 luni şi are o generaţie pe an.

Toamna larvele se retrag în straturile mai adânci pentru iernare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Adulţii de Anisoplia sunt dăunători periculoşi ai gramineelor cultivate şi spontane (grâu, secară, pir, ovăscior, obsigă etc), producând pagube mai mari la grâu şi secară. Ei rod ovarele florilor (îndeosebi adulţii de Anisolpia segetum) şi boabele. Atacă mai ales boabele în lapte sau pârgă, pe care le distrug complet sau parţial. Provoacă şi pagube indirecte, prin scuturarea boabelor. În timpul vieţii sale un adult de Anisoplia poate distruge boabele din 6-10 spice. Atacul larvelor nu prezintă importanţă economică.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere efectuara arăturilor imediat după recoltarea

cerealelor, prin aceste lucrări densitatea ouălor şi larvelor neonate se reduce cu 60 – 80%;

aplicarea praşilelor ,în culturile de prăşitoare asigură o distrugere a pupelor în proporţie de 38 – 70%;

semănatul cât mai devreme şi folosirea de soiuri de grâu cu coacere timpurie ;

rotaţia culturilor, îndeosebi alternarea culturilor de păioase cu prăşitoare;

tratamente chimice, împotriva adulţilor, la invazii mari (peste 5 adulţi la m2), cu produse organofosforice mai puţin toxice şi cu o remanenţă redusă Onefon 30VUR, Sinoratox 35CE, Carbetox 37CE – 3,5 l/ha.

Tratamentele chimice aplicate împotriva ploşniţelor sunt eficiente şi împotriva cărăbuşeilor cerealelor.

GGândacul ovăzului – ândacul ovăzului – Oulema melanopa,Oulema melanopa,ordinul Coleoptera, familia Chrysomelidaeordinul Coleoptera, familia Chrysomelidae

4,5-5,5 mm

negru-albastru

5-7 mm

alb-gălbuie

Biologie şi ecologie. Are o generaţie pe an şi iernează în stadiul de adult în frunzarul pădurilor, pe sub ierburi de pe marginea drumurilor etc.Apariţia adulţilor are loc în mod obişnuit prin luna aprilie. Copulaţia şi ponta încep imediat după apariţie. Ouăle sunt depuse pe frunzele plantelor, paralel cu nervura principală, îndeosebi pe faţa superioară. Larvele apărute se dezvoltă pe frunzele pe care au apărut, iar pe măsură ce se dezvoltă trec pe alte frunze şi plante. In ultima vârstă, larvele se curăţă de sacul stercoral şi se retrag în sol , la o adâncime de 4-5 cm, unde, în loje speciale se transformă în pupe. Noii adulţi apar către sfârşitul lunii iunie. Ei se hrănesc până la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie, când se retrag pentru iernare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă majoritatea cerealelor păioase. Adulţii hibernanţi, la apariţie se hrănesc cu cerealele de toamnă, apoi trec pe cerealele de primăvară abia răsărite. Atacul lor este caracteristic: ei rod frunzele sub forma unor dungi longitudinale perforând cele două epiderme şi parenchimul . Larvele produc pagube mai mari decât adulţii, mai ales la cerealele păioase de primăvară, rozând numai epiderma superioară şi parenchimul frunzelor. Datorită gregarismului pe care îl manifestă această insectă , atacul are loc în vetre.

rotaţia culturilorrotaţia culturilor cultivarea de soiuri rezistentecultivarea de soiuri rezistente tratamente chimice la avertizare când P.E.D.tratamente chimice la avertizare când P.E.D.== 10 adulţi/m 10 adulţi/m22 , ,

respectiv 250 larve/mrespectiv 250 larve/m22 utilizând produse organofosforice: utilizând produse organofosforice: Sinoratox, Carbetox 3,5 l/ha; Onefon 3,3 l/ha etc.Sinoratox, Carbetox 3,5 l/ha; Onefon 3,3 l/ha etc.

combatere biologică cu ajutorul speciei oofage Anaphes flavipescombatere biologică cu ajutorul speciei oofage Anaphes flavipes


Viespea grâului – Cephus pygmaeus ordinul Hymenoptera, familia Cephidae

6-10 mm

negru-lucios

10-12 mm

alb-gălbuie

Biologie Biologie şi ecologieşi ecologie. Prezintă o generaţie pe an. . Prezintă o generaţie pe an. Iernează în stadiul de larvă, într-un cocon construit în Iernează în stadiul de larvă, într-un cocon construit în interior, la baza tulpinei. Primăvara are loc transformarea în interior, la baza tulpinei. Primăvara are loc transformarea în pupă, apoi prin mai iunie apar adulţii. Apariţia în masă a pupă, apoi prin mai iunie apar adulţii. Apariţia în masă a adulţilor corespunde fenologic, cu înspicatul adulţilor corespunde fenologic, cu înspicatul grâului.Depunerea ouălelor are loc mai ales pe grâul de grâului.Depunerea ouălelor are loc mai ales pe grâul de toamnă, de preferinţă pe plantele cu paiul mai gros, câte toamnă, de preferinţă pe plantele cu paiul mai gros, câte unul în fiecare tulpină, îndeosebi în zona internodului de unul în fiecare tulpină, îndeosebi în zona internodului de sub spic, prin incizie cu ajutorul ovipozitorului.Larva sub spic, prin incizie cu ajutorul ovipozitorului.Larva apărută, după 6-10 zile se dezvoltă în interiorul apărută, după 6-10 zile se dezvoltă în interiorul tulpinii.Ajunge la maturitate, în faza de coacere a boabelor, tulpinii.Ajunge la maturitate, în faza de coacere a boabelor, când coboară pentru diapauză la baza tulpinei.când coboară pentru diapauză la baza tulpinei.

Plante atacate şi mod de dăunare.Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă aproape Atacă aproape toate cerealele păioase , preferând grâul de toamnă.Larvele toate cerealele păioase , preferând grâul de toamnă.Larvele rod conţinutul tulpinii, rozând galerii neregulate spre baza rod conţinutul tulpinii, rozând galerii neregulate spre baza tulpinii, care se umplu cu rumeguş şi cu excrementele sale.tulpinii, care se umplu cu rumeguş şi cu excrementele sale.


dezmiriştirea, dezmiriştirea, rotaţia culturilor,rotaţia culturilor, utilizarea de soiuri rezistente la atacul acestui dăunător,utilizarea de soiuri rezistente la atacul acestui dăunător, aratura adâncă, aratura adâncă, combaterea chimică a viespei grâului este o problemă combaterea chimică a viespei grâului este o problemă dificilă, deoarece adulţii nu se hrănesc sau se hrănesc puţin dificilă, deoarece adulţii nu se hrănesc sau se hrănesc puţin iar ouăle şi larvele sunt în interiorul tulpinei. Totuşi iar ouăle şi larvele sunt în interiorul tulpinei. Totuşi tratamentele chimice aplicate împotriva larvelor ploşniţelor tratamentele chimice aplicate împotriva larvelor ploşniţelor cerealelor reduc într-o anumită măsură şi nivelul cerealelor reduc într-o anumită măsură şi nivelul populaţiilor de adulţi de populaţiilor de adulţi de Cephus pygmaeusCephus pygmaeus..

Musca de Hessa – Musca de Hessa – Mayetiola destructorMayetiola destructor ordinul ordinul Diptera,Diptera, familia C familia Cecidomyidaeecidomyidae

3,5-4,0 mm(femela);2,0-2,5 mm(mascul)

negru cu benzi roşcate

4,0-5,0 mmm verde-turtit

BiologieBiologie. Insecta prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în stadiul de pupă, . Insecta prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în stadiul de pupă, în plantele infestate din semănăturile de cereale sau din pajişti, obişnuit în plantele infestate din semănăturile de cereale sau din pajişti, obişnuit la adăpostul tecilor. Prin luna aprilie, zboară adulţii, care dau naştere la adăpostul tecilor. Prin luna aprilie, zboară adulţii, care dau naştere primei generaţii, de primăvară, pe semănăturile de primăvară. Insectele primei generaţii, de primăvară, pe semănăturile de primăvară. Insectele sunt vioaie şi zboară în orele de seară şi călduroase, când pot apare în sunt vioaie şi zboară în orele de seară şi călduroase, când pot apare în roiuri deasupra culturilor. La scurt timp după apariţie au loc copulaţia şi roiuri deasupra culturilor. La scurt timp după apariţie au loc copulaţia şi ponta. ponta.

Ouăle sunt depuse de-a lungul nervurilor frunzelor, frecvent în rânduri Ouăle sunt depuse de-a lungul nervurilor frunzelor, frecvent în rânduri neordonate , câte 6 pe rând. Larva apărută migrează spre nodul de neordonate , câte 6 pe rând. Larva apărută migrează spre nodul de creştere al plantei, stabilindu-se în apropiere de colet. După prima creştere al plantei, stabilindu-se în apropiere de colet. După prima năpârlire larvele devin imobile, se hrănesc pe seama ţesuturilor vegetale. năpârlire larvele devin imobile, se hrănesc pe seama ţesuturilor vegetale.

Hrănirea larvei durează 15-20 zile, după care are loc cea de-a doua năpârlire Hrănirea larvei durează 15-20 zile, după care are loc cea de-a doua năpârlire şi rămânerea ei în puparium. Ajunsă la completa dezvoltare, larvele se şi rămânerea ei în puparium. Ajunsă la completa dezvoltare, larvele se transformă în pupe, într-un cocon situat la locul de hrănire al larvelor. transformă în pupe, într-un cocon situat la locul de hrănire al larvelor. Apariţia stadiului de pupă coincide cu stadiul de coacere al cerealelor. La Apariţia stadiului de pupă coincide cu stadiul de coacere al cerealelor. La recoltare, o parte din pupe rămân în mirişte, iar parte din ele cad pe sol. recoltare, o parte din pupe rămân în mirişte, iar parte din ele cad pe sol. In condiţii nefavorabile pupa intră în diapauză care poate dura săptămâni, In condiţii nefavorabile pupa intră în diapauză care poate dura săptămâni, luni sau chiar ani. Noii adulţi, care dau naştere generaţiei a doua ,de vară, luni sau chiar ani. Noii adulţi, care dau naştere generaţiei a doua ,de vară, apar la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Femelele depun ouăle apar la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Femelele depun ouăle pe plantele din samulastră sau pe diferite graminee furajere din pajişti. pe plantele din samulastră sau pe diferite graminee furajere din pajişti. Din cauza secetei multe pupe aparţinând acestei generaţii rămân în Din cauza secetei multe pupe aparţinând acestei generaţii rămân în diapauză. diapauză.

In anii cu precipitaţii normale se dezvoltă şi a treia generaţie ,de toamnă, In anii cu precipitaţii normale se dezvoltă şi a treia generaţie ,de toamnă, larvele acestei generaţii producând cele mai mari pagube, dezvoltându-se larvele acestei generaţii producând cele mai mari pagube, dezvoltându-se pe plantele mici din semănăturile de toamnă. In regiunile din nordul ţării pe plantele mici din semănăturile de toamnă. In regiunile din nordul ţării insecta prezintă două generaţii: de primăvară şi de toamnă în timp ce în insecta prezintă două generaţii: de primăvară şi de toamnă în timp ce în restul ţării insecta are trei generaţii, de primăvară, de vară şi de toamnă .restul ţării insecta are trei generaţii, de primăvară, de vară şi de toamnă .

Plante atacate şi mod de dăunare.Plante atacate şi mod de dăunare. Musca de Hessa atacă Musca de Hessa atacă diferite specii de graminee cultivate şi spontane; preferă diferite specii de graminee cultivate şi spontane; preferă grâul de toamnă la care produce cele mai mari pagube, grâul de toamnă la care produce cele mai mari pagube, după care urmează secara şi orzul. Dintre gramineele după care urmează secara şi orzul. Dintre gramineele spontane sunt atacate speciile de spontane sunt atacate speciile de Agropyron, Phleum, Agropyron, Phleum, Elymus, Elymus, etc. etc.

Atacul larvelor este caracteristic, ele secretă salivă care Atacul larvelor este caracteristic, ele secretă salivă care solubilizează pereţii celulelor, iar seva este absorbită prin solubilizează pereţii celulelor, iar seva este absorbită prin osmoză. În urma atacului, la plantele tinere se produce o osmoză. În urma atacului, la plantele tinere se produce o alterare şi slăbire a ţesuturilor, formându-se pete de alterare şi slăbire a ţesuturilor, formându-se pete de culoare brun-închis. Plantele atacate, în special cele cu 1 – culoare brun-închis. Plantele atacate, în special cele cu 1 – 2 frunze, se îngălbenesc şi se usucă. 2 frunze, se îngălbenesc şi se usucă.

La plantele avansate în vegetaţie se produce o îngroşare a La plantele avansate în vegetaţie se produce o îngroşare a tulpinii şi o înfrăţire exagerată, ceea ce duce la pierderi tulpinii şi o înfrăţire exagerată, ceea ce duce la pierderi cantitative şi calitative de recoltă. Când atacul se produce cantitative şi calitative de recoltă. Când atacul se produce la plantele mai dezvoltate, tulpina la locul de atac se la plantele mai dezvoltate, tulpina la locul de atac se brunifică în zona ultimului nod iar plantele se îndoaie. brunifică în zona ultimului nod iar plantele se îndoaie. Pagubele cele mai mari se înregistrează la grâul de toamnă Pagubele cele mai mari se înregistrează la grâul de toamnă însămânţat timpuriu şi la păioasele de primăvară semănate însămânţat timpuriu şi la păioasele de primăvară semănate târziu. În culturile irigate atacul este mai mare.târziu. În culturile irigate atacul este mai mare.

Musca suedeză – Musca suedeză – Oscinella fritOscinella fritordinul ordinul DipteraDiptera, familia , familia ChloropidaeChloropidae

cca 2 mm- brun deschis-negru

Larva 4,0-5,0 mm alb-gălbuie

Biologie. Biologie. Musca suedeză în condiţiile ţării noastre, are 2-3 Musca suedeză în condiţiile ţării noastre, are 2-3 generaţii pe an: prima se dezvoltă în lunile mai-iunie, a doua generaţii pe an: prima se dezvoltă în lunile mai-iunie, a doua în lunile iulie-august şi a treia în lunile septembrie-mai. în lunile iulie-august şi a treia în lunile septembrie-mai. Iernează în stadiile de larvă sau pupă. Iernează în stadiile de larvă sau pupă.

Apariţia muştelor generaţiei hibernante are loc la sfârşitul lunii Apariţia muştelor generaţiei hibernante are loc la sfârşitul lunii apriilie, începutul lunii mai. Ele zboară până la 50 m înălţime, apriilie, începutul lunii mai. Ele zboară până la 50 m înălţime, mai ales în zilele însorite,de multe ori sub formă de roiuri. Pe mai ales în zilele însorite,de multe ori sub formă de roiuri. Pe timp rece, înnorat şi cu vânt, muştele stau adăpostite pe sub timp rece, înnorat şi cu vânt, muştele stau adăpostite pe sub plante, arbuşti sau arbori. Depunerea ouălelor începe când plante, arbuşti sau arbori. Depunerea ouălelor începe când plantele se găsesc până în faza de 2-3 frunze. Ponta este mult plantele se găsesc până în faza de 2-3 frunze. Ponta este mult mai redusă dacă plantele au mai multe frunze şi sunt înfrăţite. mai redusă dacă plantele au mai multe frunze şi sunt înfrăţite. Ouăle sunt depuse la baza plantei, obişnuit sub teaca Ouăle sunt depuse la baza plantei, obişnuit sub teaca frunzelor, în dreptul ligulei, mai rar pe limbul foliar sau pe sol. frunzelor, în dreptul ligulei, mai rar pe limbul foliar sau pe sol. Larvele apărute migrează spre centrul tulpinii şi se localizează Larvele apărute migrează spre centrul tulpinii şi se localizează în zona mugurelui terminal. Transformarea larvei în pupă are în zona mugurelui terminal. Transformarea larvei în pupă are loc în ţesuturile plantei atacate sau între frunze. Adulţii primei loc în ţesuturile plantei atacate sau între frunze. Adulţii primei generaţii apar în a doua jumătate a lunii iunie şi depun ouăle generaţii apar în a doua jumătate a lunii iunie şi depun ouăle pe cerealele înspicate, mai ales pr ovăz, orz sau graminee pe cerealele înspicate, mai ales pr ovăz, orz sau graminee spontane. Evoluţia larvei la această generaţie, de vară, este spontane. Evoluţia larvei la această generaţie, de vară, este mai scurtă. Transformarea larvei în pupă se face între mai scurtă. Transformarea larvei în pupă se face între spiculeţe şi are loc în cursul lunii iulie. În august apar noii spiculeţe şi are loc în cursul lunii iulie. În august apar noii adulţi, care vor da naştere generaţiei a treia, de toamnă; adulţi, care vor da naştere generaţiei a treia, de toamnă; zborul acestora se prelungeşte uneori până în luna octombrie. zborul acestora se prelungeşte uneori până în luna octombrie. Ei depun ouăle pe cerealele de toamnă sau pe diferite Ei depun ouăle pe cerealele de toamnă sau pe diferite graminee spontane. Larvele şi pupele acestei generaţii graminee spontane. Larvele şi pupele acestei generaţii ierneazăiernează

Plante atacate şi mod de dăunare.Plante atacate şi mod de dăunare. Musca suedeză atacă cerealele Musca suedeză atacă cerealele de primăvară şi de toamnă, precum şi diferite graminee de nutreţ şi de primăvară şi de toamnă, precum şi diferite graminee de nutreţ şi spontane. Produce pagube mari culturilor de ovăz şi orz de spontane. Produce pagube mari culturilor de ovăz şi orz de primăvară. primăvară.

Atacul larvelor diferă după generaraţie şi faza de dezvoltare a plantelor. Atacul larvelor diferă după generaraţie şi faza de dezvoltare a plantelor. Astfel, la cerealele de primăvară (larvele generaţiei I) şi la cele de Astfel, la cerealele de primăvară (larvele generaţiei I) şi la cele de toamnă (larvele generaţiei de toamnă) sunt atacate plantele în toamnă (larvele generaţiei de toamnă) sunt atacate plantele în primele faze de dezvoltare.primele faze de dezvoltare.

La plantele care se găsesc în faza de 2-4 frunze, din cauza atacului la La plantele care se găsesc în faza de 2-4 frunze, din cauza atacului la baza mugurelui terminal, frunza centrală se îngălbeneşte şi se baza mugurelui terminal, frunza centrală se îngălbeneşte şi se usucă. usucă.

La plantele mai dezvoltate, la care atacă tulpina principală, se constată La plantele mai dezvoltate, la care atacă tulpina principală, se constată o stagnare în creştere şi o înfrăţire exagerată. Producţiile obţinute la o stagnare în creştere şi o înfrăţire exagerată. Producţiile obţinute la culturile atacate sunt reduse. Larvele generaţiei de vară dăunează la culturile atacate sunt reduse. Larvele generaţiei de vară dăunează la cerealele înspicate, hrănindu-se cu florile şi boabele din spice şi cerealele înspicate, hrănindu-se cu florile şi boabele din spice şi panicule. In urma atacului florile avortează, spicele nu mai formează panicule. In urma atacului florile avortează, spicele nu mai formează boabe şi se îngălbenesc. Boabele atacate se şiştăvesc. boabe şi se îngălbenesc. Boabele atacate se şiştăvesc.

Atacul acestui dăunător poate fi semnalat şi la culturile de porumb, Atacul acestui dăunător poate fi semnalat şi la culturile de porumb, larvele primei generaţii infestând plantele tinere în faza de 2-4 larvele primei generaţii infestând plantele tinere în faza de 2-4 frunze. Plantele infestate, adesea de 3-6 larve, stagnează în frunze. Plantele infestate, adesea de 3-6 larve, stagnează în dezvoltare frecvent eliberarea frunzelor este împiedicată şi ca dezvoltare frecvent eliberarea frunzelor este împiedicată şi ca urmare plantele se îndoaie sub formă de cârje şi nu înspică. Frunzele urmare plantele se îndoaie sub formă de cârje şi nu înspică. Frunzele detaşate ale plantelor atacate poartă perforaţii dispuse în rânduri detaşate ale plantelor atacate poartă perforaţii dispuse în rânduri transversale. La un atac puternic producţia de cereale şi de porumb transversale. La un atac puternic producţia de cereale şi de porumb uneori, poate să scadă cu 25-40 %. In plus, plantele atacate sunt uneori, poate să scadă cu 25-40 %. In plus, plantele atacate sunt sensibile la infecţiile de tăciune şi fusarioză.sensibile la infecţiile de tăciune şi fusarioză.

Musca galbenă a cerealelor – Musca galbenă a cerealelor – Chlorops pumilionisChlorops pumilionisordinul ordinul Diptera,Diptera, familia familia ChloropidaeChloropidae

3-5 mm

galbenă

6-9 mm

alb-gălbui

BiologieBiologie. Insecta prezintă două generaţii pe an: prima generaţie de . Insecta prezintă două generaţii pe an: prima generaţie de vară şi a doua generaţie de toamnă. Iernează ca larvă, ajunsă la vară şi a doua generaţie de toamnă. Iernează ca larvă, ajunsă la completa dezvoltare, deasupra mugurelui de creştere, la plantele completa dezvoltare, deasupra mugurelui de creştere, la plantele atacate ale cerealelor de toamnă şi ale gramineelor furajere, atacate ale cerealelor de toamnă şi ale gramineelor furajere, cultivate sau spontane. cultivate sau spontane.

In primăvară, după o perioadă de hrănire, larvele se transformă în In primăvară, după o perioadă de hrănire, larvele se transformă în pupe, la locurile de hrănire. Prin luna mai, apar insectele adulte şi pupe, la locurile de hrănire. Prin luna mai, apar insectele adulte şi la scurt timp au loc copulaţia şi ponta. Ouăle sunt depuse izolat, la scurt timp au loc copulaţia şi ponta. Ouăle sunt depuse izolat, pe frunzele din vârful plantelor, mai frecvent pe teaca frunzei care pe frunzele din vârful plantelor, mai frecvent pe teaca frunzei care protejează burduful. protejează burduful.

Larva apărută migrează la baza spicului, printre spiculeţe. Ajunsă Larva apărută migrează la baza spicului, printre spiculeţe. Ajunsă aici, se hrăneşte pe seama ţesuturilor fragede, rozând un jgheab aici, se hrăneşte pe seama ţesuturilor fragede, rozând un jgheab superficial în pai, până ajunge deasupra primului nod. Din acest superficial în pai, până ajunge deasupra primului nod. Din acest moment larva devine imobilă şi se comportă ca o larvă galicolă, moment larva devine imobilă şi se comportă ca o larvă galicolă, hrănindu-se cu sucul celular de la acest nivel al tulpinii. Larvele hrănindu-se cu sucul celular de la acest nivel al tulpinii. Larvele ajung la maturitate la începutul coacerii cerealelor, pe la sfârşitul ajung la maturitate la începutul coacerii cerealelor, pe la sfârşitul lunii iunie. Transformarea larvelor în pupe are loc, acolo unde s-au lunii iunie. Transformarea larvelor în pupe are loc, acolo unde s-au hrănit, în teaca din jurul spicului. Noii adulţi apar la sfârşitul lunii hrănit, în teaca din jurul spicului. Noii adulţi apar la sfârşitul lunii iulie şi zboară până în luna octombrie. Depunerea ouălor are loc în iulie şi zboară până în luna octombrie. Depunerea ouălor are loc în toamnă, pe plantele din semănăturile timpurii de cereale sau pe toamnă, pe plantele din semănăturile timpurii de cereale sau pe gramineele din pajişti. Larvele apărute se hrănesc până la răcirea gramineele din pajişti. Larvele apărute se hrănesc până la răcirea timpului, ajungând la maturitate şi iernând. Musca prezintă trei timpului, ajungând la maturitate şi iernând. Musca prezintă trei generaţii pe an.generaţii pe an.

Dintre duşmanii naturali, importanţă practica prezintă câteva specii Dintre duşmanii naturali, importanţă practica prezintă câteva specii de himenoptere şi anume: de himenoptere şi anume: Chelonus niger (Braconidae), Chelonus niger (Braconidae), Stenomalis micansStenomalis micans şi şi Calitula bicolor (Calcidoidea).Calitula bicolor (Calcidoidea).

Plante atacate şi mod de dăunarePlante atacate şi mod de dăunare. . Insecta se dezvoltă pe cerealele de Insecta se dezvoltă pe cerealele de toamnă şi pe gramineele din pajişti. toamnă şi pe gramineele din pajişti.

Larvele din generaţia de vară atacă plantele Larvele din generaţia de vară atacă plantele în faza de burduf, rozând parţial spicul şi în în faza de burduf, rozând parţial spicul şi în continuare un jgheab descendent de la continuare un jgheab descendent de la baza spicului la primul nod. baza spicului la primul nod.

Din cauza atacului, frecvent plantele nu Din cauza atacului, frecvent plantele nu înspică, rămânând în faza de burduf. înspică, rămânând în faza de burduf. Larvele generaţiei de toamnă atacă Larvele generaţiei de toamnă atacă plantele mici, în faza de 1-3 frunze, din plantele mici, în faza de 1-3 frunze, din semănăturile de toamnă şi plantele semănăturile de toamnă şi plantele graminee din pajişti.graminee din pajişti.


efectuarea arăturilor adânci imediat după recoltarea cerealelor păioase, în vederea distrugerii samulastrei pe care se dezvoltă generaţia de vară;

respectarea epocii optime de semănat pentru ca grâul să răsară după trecerea perioadei de depunere a ouălor;

folosirea de soiuri de grâu rezistente la atacul acestui dăunător, etc.

tratamente chimice, în cazul unor atacuri puternice, prin stropiri sau prăfuiuri cu produse organofosforice Sinoratox 35EC – 1,5 l/ha;

Dipterex 80PS – 1 kg/ha Tratamentele se execută la apariţia adulţilor, în perioada

depunerii ouălor.

7 – 12 mm

brun-roşcat-brun-închis

20- 25 mm

galben-cafenie-castanie-roşietică

Gândacii pocnitori –Agriotes lineatus, A. ustulatus, A. obscurus

ordinul Coleoptera, familia Elateridae

Biologie şi ecologie- Ciclul biologic al speciilor genului Agriotes este asemănător. Iernează în sol ca larve de diferite vârste şi ca adult şi prezintă o generaţie la 3 – 5 ani. Adulţii hibernanţi apar în primăvară, când se concentrează pe diferite plante cultivate sau spontane. Au loc apoi, după o perioadă de hrănire împerechere şi ponta. Ouăle sun depuse în sol la 1-5 cm adâncime. Acestea sunt foarte sensibile la uscăciune. Larvele încep să apară din luna iulie şi dezvoltarea lor durează 3-4 ani. In timpul dezvoltării, ele execută mişcări pe verticală şi orizontală, în legătură cu factorii ecologici : temperatură, umiditate, hrană etc . In cel de-al 3-lea sau al 4-lea an , în iulie-august, larvele ajunse la maturitate îşi construiesc la adâncimi variabile , ce pot ajunge până la 40 cm, căsuţe speciale în care se transformă în pupe. Adulţii apăruţi rămân în aceleaşi locuri până în primăvara anului următor .

Plante atacate şi mod de dăunare. Adulţii de Agriotes spp. au un regim de hrană mixt, consumând diferite insecte mici, râme, boabe de cereale, etc., iar după unii autori atacă şi frunzele de cereale păioase, trifoi, producând mici rozături alungite. Atacul larvelor este deosebit de păgubitor, prezentând un polifagism accentuat. Ele atacă cerealele (grâul, orzul, porumbul, etc.), floarea soarelui, sfeclă, cartoful, legumele (varza, morcovul, tomatele, etc.), tutunul, etc., rozând seminţele în curs de germinaţie, părţile subterane ale plantelor sau la colet. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă. Viermii sârmă produc pagube mai mari la culturile prăşitoare.

În tuberculii de cartof, rădăcinile de sfeclă, morcov, etc., larvele rod galerii, ducând la putrezirea lor.


efectuarea arăturilor de vară şi toamnă; aplicarea de îngrăşăminte chimice şi mai ales pe bază de azot şi fosfor, care au o acţiune nocivă asupra larvelor; administrarea de amendamente pe bază de calciu pe solurile podzolice şi drenarea terenurilor cu umiditate ridicată; cultivarea pe terenurile infestate a unor plante care în general sunt mai puţin atacate de larve şi anume: mazăre, fasole, muştar, bob, linte, rapiţă, coriandru, etc. Tratarea seminţelor se poate face cu unul din următoarele produse: Furadan 35 ST, Carbodan 35 ST, Carbofuran 350, Diafuran 35 ST, Terrafuran 350, fiecare în doză de 28 l/t, ce se poate reduce la 25 l/t, Gaucho 70 WP – 3 kg/t , Cruiser 350CS – 10 l/t , Promet 400CS – 25 l/t şi Mospilan 70 WP – 50 kg/t. în culturile prăşitoare se aplică tratamente la sămânţă, completate cu tratamente la sol, utilizând insecticide granulate: Furadan 5 G – 40 kg/ha, Furadan 10 G – 15 – 20 kg/ha, Basudin 10 G – 20 kg/ha, Sinoratox 10 G – 30 kg/ha. în culturile de cartof şi rădăcinoase (morcov, pătrunjel, etc.) se aplică tratamente la sol cu produse granulate: Sinoratox 5 G – 50 kg/ha, Sinolintox 10 G – 25 kg/ha, Counter 5G – 40 kg/ha, etc.

Buha semănăturilor – Buha semănăturilor – Scotia segetumScotia segetumordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia NoctuidaeNoctuidae

34- 45

40- 50 mm

brun-cenuşiicenuşiu-verzuie

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de larvă în ultimele vârste, în sol şi are două generaţii pe an. Primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. Fluturii apar la începutul lunii mai. Zborul lor este nocturn şi durează până la sfârşitul lunii iulie.

Copulaţia are loc imediat după apariţie iar ponta începe la 2 - 3 zile. Ouăle sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante spontane şi mai rar pe frunzele plantelor cultivate . Larvele apărute, în primele trei vârste, sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor.

După a patra năpârlire, larvele se retrag în stratul superficial al solului. Ajung la maturitate la începutul lunii iulie când se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 - 3 săptămâni, astfel că în iulie-august apar fluturii, care vor da naştere la generaţia a doua.

Larvele acestei generaţii se dezvoltă până în octombrie, când intră în diapauză hiemală.

Ouăle de Scotia segetum sunt parazitate de viespea Trichogramma evanescens.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 80 specii de plante. Cele mai mari pagube se înregistrează la culturile de cereale: porumb, grâu, orz , la sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, rapiţă de toamnă, castraveţi, ceapă, varză etc.

Produce pagube de asemeni în pepinierele pomicole şi viticole. Larvele rod boabele în germinaţie, retează plantele de la colet, rod frunzele de la exterior spre interior. Atacă şi părţile subterane ale plantelor, făcând galerii superficiale şi neregulate. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere arături adânci de toamnă pentru distrugerea larvelor hibernante ; distrugerea buruienilor din culturi, ce constituie plante gazdă intermediare; tratamente chimice la sol sau la plante la avertizare în funcţie de curba de zbor; Zborul fluturilor se urmăreşte cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali specifici de tip AtraSEG. Aprecierea intensităţii atacului se face după următoarea scară:

- zbor normal, 10 - 20 masculi/capcană/săptămână;

- zbor numeros, 20 - 30 masculi/capcană/săptămână;

- zbor masiv, peste 30 masculi/capcană/săptămână.

Importanţă prezintă zborul numeros şi zborul maxim al dăunătorului. Se recomandă utilizarea de produse organofosforice, carbamice sau piretroizi de sinteză: Actellic 50 CE – 1,0 l/ha, Dursban 4 E – 2,0 l/ha, Danex 80 PU – 1,2 kg/ha, Onefon 80 PS – 1,2 kg/ha, Ordatox 25 CE – 2,5 l/ha, Sinoratox 35 CE – 3,0 l/ha, Marshall 25 CE – 1,0 l/ha, Ultracid 40 CE – 2,5 l/ha, Fastac 10 EC – 0,1 l/ha, Supersect 10 EC – 0,1 l/ha, Polytrin 200 EC – 0,1 l/ha, Cypermetrin 25 CE – 0,060 l/ha, Decis 2,5 CE – 0,3 l/ha, Sumi-alpha 2,5 CE – 0,4 l/ha, etc.combarerea biologică prin: - folosirea paraziţilor oofagi Trichogramma evanescens -folosirea biopreparatului Thuringin 6000 în doză de 1 - 1,5 kg/ha, împotriva larvelor din primele vârste.

Gărgăriţa frunzelor de porumb – Tanymecus dilaticollis

ordinul Coleoptera, familia Curculionidae

6,5 – 8,0 mm

brun-cenuşiu

Biologie. Iernează ca adult în sol, la adâncimi cuprinse între 40 şi 100 cm. Prezintă o generaţie pe an.

Adulţii părăsesc locurile de iernare, obişnuit către sfârşitul lunii februarie şi migrează spre stratul superior al solului, unde stau până când condiţiile devin favorabile . La început, se întâlnesc pe cerealele păioase de toamnă sau pe diferite plante din flora spontană având predilecţie pentru pălămidă. Când răsare porumbul, gărgăriţele se concentrează masiv pe această cultură, unde se desfăşoară şi procesele lor biologice: hrănirea, copulaţia, ponta. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe de până la 109 ouă, la o mică adâncime în sol sau pe sub bulgării de pământ. Apariţia larvelor este eşalonată pe parcursul a două luni, de la începutul lunii mai până la începutul lunii iulie. Caracteristic acestui stadiu este procesul de coborâre lentă în sol şi localizarea în stratul cuprins între 40—60 cm, ajungând uneori până la 100 cm. Dezvoltarea larvei du rează între 40—50 de zile, timp în care se succed 4 vârste. La completa dezvoltare, la sfîrşitul lunii iulie, începutul lunii august, larvele îşi pregătesc câte o lojă ovală în care se transformă în pupă. Noii adulţi, care apar în masă în a doua jumătate a lunii august, rămîn în diapauză în lojile pupale pînă în primăvara următoare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 70 specii de plante. În ţara noastră a fost semnalat pe 34 specii de plante, ce aparţin la 7 familii botanice. Atacă porumbul, floarea soarelui, sfecla pentru zahăr, sorgul, soia, lucerna, grâul, orzul, etc. Pagubele cele mai mari sunt înregistrate la porumb. Atacul adulţilor începe din faza de răsărire şi durează până la formarea a 3 – 4 frunze.

Plantele abia răsărite sunt retezate de la colet, iar apoi atacă frunzele pe margini în trepte. Larvele se hrănesc cu rădăcinile diferitelor plante cultivate (porumb, sorg, etc.) şi spontane (pălămidă, etc.), fără a produce daune însemnate.


măsuri agrotehnice; în funcţie de densitatea adulţilor/m2, se recomandă

diferite tratamente. - până la densitatea de 10 adulţi/m2 sunt suficiente

tratamentele la sămânţă, folosindu-se produse carbamice: Furadan, Diafuran, Carbodan, Terrafuran - 28 l/t.

- la densităţi mai mari, tratamentul la sămânţă se completează cu tratamente la sol utilizând: Furadan– 40 kg/ha, Sinoratox– 30 kg/ha.

în timpul perioadei de vegetaţie se avertizează un tratament cu produse organofosforice şi piretroide, la densităţi mai mari de 3 exemplare/m2.

Sfredelitorul porumbului -Sfredelitorul porumbului - Ostrinia nubilalis Ostrinia nubilalis ordinul ordinul LepidopteraLepidoptera, familia , familia PyraustidaePyraustidae

27 – 32 mm

cenuşiu-gălbuie

galben-brun-roşcat

Biologie şi ecologie. Sfredelitorul porumbului iernează ca larvă matură în tulpinile de porumb, cânepă, sorg, etc. Transformarea larvelor în pupe are loc primăvara, la începutul lunii mai.Apariţia primilor fluturi începe către sfârşitul lunii mai, iar zborul maxim se înregistrează în ultima decadă a lunii iunie şi în prima decadă a lunii iulie. Depunerea maximă de ouă coincide cu zborul în masă al adulţilor. Ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor, în grupe. Majoritatea pontelor sunt depuse pe frunzele 3 - 6. La apariţie, larvele se hrănesc cu inflorescenţele şi cu parenchimul frunzelor, apoi cu măduva tulpinilor. Într-o tulpină se pot dezvolta mai multe larve. Evoluţia larvară durează 20 - 30 zile iar în iulie- august, larvele intră în diapauză aestvală, care se continuă cu hibernarea.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante cultivate (porumb, cânepă, sorg, hamei, floarea-soarelui etc.) şi spontane (Echinochloa crus-gali, Arthemisia vulgaris etc.). Pagubele cele mai mari se înregistrează la culturile de porumb. Larvele neonate rod organele florale ale inflorescenţelor mascule şi una din epiderme şi parenchimul frunzelor. Într-un stadiu mai avansat omizile perforează tulpinile deasupra unui nod şi pătrund în interior, unde consumă măduva dintre noduri, stânjenind dezvoltarea plantelor, care rămân mici şi se frâng uşor la vânt. Larvele se pot localiza şi în peduncul sau în ştiuleţi consumând măduva acestora .

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatereRecoltarea mecanică a porumbului să fie urmată şi de tocarea tulpinilor; Tăierea cocenilor cât mai de jos, astfel ca larvele hibernante să fie scoase de pe teren. Efectuarea arăturilor adânci de toamnă pentru îngroparea resturilor de plante care mai conţin larve, Adunarea şi arderea, tuturor cotoarelor rămase după recoltare; cultivarea de hibrizi rezistenţi la atacul larvelor; rezistenţa este asociată cu prezenţa în plantă a agluconei toxice 2,4 dihidroxid 7-metoxibenzimidazona-DIMBOA.Aplicarea de tratamente cu produse biologice: Thuringin, Thurintox, Entomobacterin, Dipel, etc. reduc densitatea populaţiilor cu peste 50 %.Utilizarea oofagilor Trichogramma evanescens şi Trichogramma embryophagum Tratamente chimice la avertizare urmărind curba de zbor a adulţilor la capcanele cu feromoni de tip Atranub, utilizând unul din produsele Basudin, Malation, Carbofuran, Carbaril, Azodrin în concentraţie de 0,1%. Obişnuit se aplică două tratamente: primul la apariţia larvelor, iar al doilea la 8 - 10 zile.

Viermele (vestic al porumbului) rădăcinilor de porumb – Viermele (vestic al porumbului) rădăcinilor de porumb –

Diabrotica virgifera virgiferaDiabrotica virgifera virgifera ord. ord. ColeopteraColeoptera, fam. , fam. ChrysomelidaeChrysomelidae

4,2-6,8 mm

10-13 mm

galben - cenuşie

Biologie. Iernează în stadiul de ou, în sol şi rămâne în diapauză 10 luni. Are o singură generaţie pe an. Larvele apar din prima decadă a lunii mai, până la sfârşitul lunii iunie. Prezenţa larvelor în populaţii mari se înregistrează între 10-20 iunie. Larva parcurge 3 vârste, iar dezvoltarea larvară durează cca30 de zile. Primele pupe apar din a doua decadă a lunii iunie, până la sfârşitul lunii august. Adulţii încep să apară la sfârşitul lunii iunie, până în a doua jumătate a lunii octombrie.

La o săptămână de la apariţie au loc copulaţia şi depunerea ouălor.Acestea sunt depuse în sol la o adâncime de 15-35 cm. Lucrările solului (arături, discuiri, grăpat) scot la suprafaţă ouăle, care sunt expuse la acţiunea unor factori climatici nefavorabili şi sunt distruse mecanic

Plante atacate şi mod de dăunare. Specie oligofagă. Adulţii se hrănesc cu frunzele sau polenul din inflorescenţele de porumb. Atacul produs de adulţi se aseamănă cu cel produs de gândacul ovăzului (Oulema melanopa), respectiv dungi longitudinale, roase în limbul foliar.

Larvele rod rădăcinile plantelor în plină dezvoltare, până la înspicare, putând chiar să le reteze. Plantele atacate stagnează în dezvoltare, iar dacă 50% din rădăcini sunt roase, plantele se usucă. La peste 50% din plante atacate, producţia este compromisă. Perioada de atac maximă este iunie - august .

Măsuri de prevenire şi combatere Selectarea şi crearea de hibrizi rezistenţi sau toleranţi la atacul dăunătorului

Rotaţia culturilor Semănatul în epoca optimă şi cu o densitatea mai mare a

plantelor/ha Administrarea de îngrăşăminte pe bază de azot – stimulează

dezvoltarea rădăcinilor atacate şi favorizează actictivitatea acarienilor prădători.

Recoltarea în perioada optimă Tratamentele chimice se apalică atât larvelor cât şi adulţilor.

Tratamentele se aplică la sol sau în perioada de creştere a plantelor. Procedeul cel mai utilizat este aplicarea insecticidului în sol sub forma unor benzi la 15 cm lăţime, deasupra seminţelor. Se pot folosi produse ca Diazinon, Fenvalerat, Carbaril, Permetrin, Coopex 0,25%, Sumi-alpha 0,02-0,05%, Sumicidin 0,02-011%.

Tratamentele se aplică la depăşirea PED = 5 insecte/plantă în culturile semincere. De subliniat este faptul că insecticidele carbamice utilizate în prezent pentru tratamentul seminţelor de porumb împotriva răţişoarei porumbului şi viermilor sârmă, nu asigură o protecţie adecvată împotriva acestui dăunător, efectul lor dispărând după 6-8 săptămâni de la semănat.

Omida păşunilor - Omida păşunilor - Pentophera morio Pentophera morio ordinul ordinul LepidopteraLepidoptera, familia , familia LymantriidaeLymantriidae

20-25 mm

galben- cenuşie-neagră-catifelată

30 – 35 mm

cenuşii-fumurii-negre

Biologie şi ecologie. Omida păşunilor are o singură generaţie pe an. Iernarea are loc ca larvă tânără, în sol. Primăvara de timpuriu, obişnuit la sfârşitul lunii martie, larvele îşi încep activitatea, hrănindu-se cu diferite graminee din păşuni. Apariţia lor se eşalonează pe o perioadă de 4-5 săptămâni, ajungând la maturitate la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai; în cursul evoluţiei, omizile năpârlesc de 3-4 ori. Împuparea se face pe tulpinile plantelor, în tufele de graminee, în coconi mătăsoşi, de regulă lipiţi de frunzele plantelor. Fluturii apar eşalonat, în cursul lunilor mai – iunie, fiind mai activi în zilele însorite. Ouăle sunt depuse pe tulpinile plantelor de graminee, de regulă în grupe, care sunt acoperite cu perişori alb-gălbui, de pe vârful abdomenului femelei. Primele omizi apar la jumătatea lunii mai şi după o scurtă perioadă de hrănire se retrag în sol, unde intră în diapauză estivală care se continuă cu hibernarea.

Plante atacate şi mod de dăunare. Omida păşunilor se hrăneşte cu diferite graminee din păşuni şi fâneţe, iar uneori şi cu cele cultivate, rozând frunzele, lăstarii şi tulpinile. Frunzele sunt roase de regulă dinspre vârful limbului spre bază. În anii de invazii acest dăunător poate distruge păşunile sau fâneţele pe suprafeţe mari.

Suprafeţele de păşuni şi fâneţe puternic infestate se recomandă să fie defrişate şi însămânţate cu leguminoase furajere, pe care nu se dezvoltă această omidă.

grăpatul şi tăvălugitul parcelelor,

tratamente chimice cu produse organofosforice

- Basudin ,

- Sinoratox în doze de 0,15 %. Pe suprafeţe mari, cele mai bune rezultate se obţin prin aplicarea tratamentelor cu avionul sau helicopterul.


Lăcusta italiană - Lăcusta italiană - Calliptamus italicusCalliptamus italicus ordinul ordinul OrthopteraOrthoptera, familia , familia CatantopidaeCatantopidae

18-28 mm (masculul) - 28-35 mm (femela)

brun- închis –cenuşiu-roşcat

Biologie şi ecologie. Lăcusta italiană iernează în stadiul de ou şi are o generaţie pe an.

Adulţii apar la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie şi migrează prin zbor, izolat sau în stoluri mari, la distanţe mici. După 1 - 2 săptămâni de la apariţie are loc copulaţia, iar la 10 - 15 zile de la aceasta începe ponta. Ouăle sunt depuse în ooteci, în sol, la adâncimea de 2 - 3 cm.

O singură ootecă conţine între 20 - 60 ouă, aşezate câte patru, în straturi orizontale. O femelă depune între 100 - 200 ouă, formă sub care iernează. În primăvară, larvele apar eşalonat, obişnuit din a doua jumătate a lunii mai. Dezvoltarea larvară durează 30 - 42 zile, timp în care larvele năpârlesc de patru ori.

Plante atacate şi mod de dăunare. Insectă polifagă, atacă diferite specii de plante spontane şi cultivate ca: timoftica, păiuşul, pelinul, pălămida, porumbul, grâul, orzul, ovăzul, floarea soarelui, sfecla, lucerna etc.

La invazii mari plantele pot fi desfrunzite complet, rămânând doar tulpinile.

Lăcusta marocană -Lăcusta marocană - Dociostaurus maroccanus Dociostaurus maroccanus ordinulordinul OrthopteraOrthoptera, familia , familia AcrididaeAcrididae

17-26(mascul)- 23-35mm(femelă)

16- 32 mm(ooteca)

Biologie. Iernează în stadiul de ou în ooteci în sol şi prezintă o generaţie pe an. Adulţii apar în iunie- iulie şi se deplasează în stoluri mari, putând parcurge până la 50 km/zi. Ponta are loc în lunile iulie-august.

Ouăle sunt depuse în ooteci, în sol, la circa 4 cm adâncime, de obicei în vetre. Numărul ouălor dintr-o ootecă variază între 18 şi 40, fiind aşezate pe 3-4 rânduri. O femelă depune 150-200 ouă. În primăvară, larvele apar în luna mai, iar dezvoltarea lor durează 30-40 zile, perioadă în care trec prin 5 vârste. Din a doua vârstă larvele încep să migreze, parcurgând până la 5 km/zi numai ziua, iar în timpul nopţii rămân pe diferite plante.

Înmulţirea acestei specii este mult stânjenită de factori abiotici: precipitaţiile abundente din primăvară favorizează dezvoltarea unor specii de ciuperci (Fusarium spp.), care distrug ouăle. De asemenea, uscăciunea împiedică dezvoltarea embrionului şi ouăle se usucă.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este o insectă polifagă, adulţii şi larvele atacă gramineele cultivate şi spontane, legumele, leguminoasele perene, plantele tehnice etc. Pagubele cele mai mari sunt produse la gramineele din păşuni (Lolium, Phlaeum, Bromus, etc.), la care rod frunzele, lăstarii şi tulpinile. Uneori atacă şi pomii sau arborii din păduri .

supravegherea focarelor de lăcuste, identificarea locurilor de depunere a ouălor, urmărirea biologiei insectei, tratamente chimice împotriva larvelor din primele vârste utilizând unul din produsele:

- Onefon – 1,2 kg/ha,

- Ordatox – 2,5 l/ha,

- Sinoratox – 3,0 l/ha,

- Marshall – 1,0 l/ha,

- Ultracid – 2,5 l/ha,

- Fastac – 0,1 l/ha,

- Supersect – 0,1 l/ha,

- Polytrin – 0,1 l/ha,

- Cypermetrin – 0,060 l/ha,

- Decis – 0,3 l/ha, etc.


Gândacul roşu al lucernei – Gândacul roşu al lucernei – Phytodecta fornicataPhytodecta fornicataordinul ordinul Coleoptera, Coleoptera, familia familia ChrysomelidaeChrysomelidae

5 – 6 mm

negru

8 – 9 mm

galben - cenuşiu

Biologie. Gândacul roşu al lucernei iernează în stadiul de adult în sol şi are o generaţie pe an. Primăvara, gândacii apar în lucerniere şi încep să se hrănească. După 6 - 8 zile au loc împerecherea şi ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de câte 2 - 10 pe partea inferioară a frunzelor sau pe peţiolul lor, uneori şi pe lăstari. Primele larve apar în aprilie sau în mai şi evoluţia lor durează 3 - 4 săptămâni. La completa dezvoltare ele se retrag în sol, la 5 - 6 cm adâncime şi în loje speciale, se transformă în pupe. După 10 - 15 zile apar adulţii din noua generaţie, care se întâlnesc în culturi din prima decadă a lunii iunie şi până în august. După o scurtă perioadă de hrănire ei se retrag în sol şi intră în diapauză estivală, apoi în cea de hibernare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă numai lucerna, provocând daune atât ca adult, cât şi ca larvă. Gândacii rod frunzele pe margini sau le perforează, uneori atacă şi vârful lăstarilor. Larvele adesea rod limbul foliar în întregime, nelăsând decât nervurile principale. În anii de invazii se pot înregistra pagube între 20 - 30 %.

amplasarea noilor culturi de lucernă să se facă la distanţe cat mai mari faţă de cele vechi, infestate cu acest dăunător.

grăparea timpurie ,primăvara la pornirea în vegetaţie pentru distrugerea adulţilor hibernanţi precum şi după coasa I , pentru distrugerea larvelor ,sau toamna , după ultima coasă.

cosirea timpurie şi lăsarea de benzi capcană pentru distrugerea insectelor adăpostite acolo.

tratamente chimice, la apariţia adulţilor ,înainte de pontă şi la apariţia larvelor , cu 3-4 săptămîni înainte de cosire. Se vor folosi produsele : Sinoratox -1,5 l la ha, Decis-0,4 l la ha, Ambush, Fastac, 1 l la ha etc.


BuburuBuburuza lucernei – za lucernei – Subcoccinella 24 punctataSubcoccinella 24 punctataordinul ordinul Coleoptera, Coleoptera, familia familia CoccinellidaeCoccinellidae

roşu-închis(dorsal)-negru(ventral)

3 – 4 mm

galben-deschis

5 – 6 mm

Biologie. Buburuza lucernei iernează ca adult în lucerniere şi trifoişti, la baza plantelor, pe sub frunzele uscate, şi are 2 generaţii pe an.Apariţia adulţilor hibernanţi are loc la sfârşitul lunii aprilie sau în prima jumătate a lunii mai. După o perioadă de hrănire au loc copulaţia şi ponta.Ouăle sunt depuse în grupe pe frunzele diferitelor plante şi îndeosebi pe cele de lucernă şi trifoi. Ouăle sunt depuse, de regulă, în fenofaza înfloritului lucernei din prima coasă. Transformarea în pupe are loc pe partea inferioară a frunzelor. Adulţii apar la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie şi dau naştere la o nouă generaţie care se dezvoltă până în septembrie.

Plante atacate şi mod de dăunare. Produce pagube la numeroase specii de plante, dar preferă lucerna şi trifoiul. Adulţii şi larvele rod epiderma inferioară şi parenchimul frunzelor, lăsând intactă epiderma superioară . Larva prezintă un atac specific şi anume: desprinde ţesuturile fragede ale frunzelor şi le presează, extrăgând sucul celular.

Ţesuturile rămân astfel lipite de foliole şi apar sub forma unor creste paralele albicioase, dispuse alături de porţiuni sănătoase. Frunzele atacate iau un aspect reticulat, se răsucesc şi se usucă. Pagube mai mari se înregistrează la coasa a II-a, când densitatea numerică este mare

Gărgăriţa rădăcinilor de lucernă – Gărgăriţa rădăcinilor de lucernă – Otiorrhynchus Otiorrhynchus ligusticiligustici

Ordinul Ordinul Coleoptera, Coleoptera, familia familia CurculionidaeCurculionidae

cenuşiu-cafeniu

10 – 12 mm 10-14 mm(larva)

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de adult sau de larvă, în stratul superficial al solului şi are o generaţie la doi ani. Adulţii apar în luna aprilie. Ei sunt activi în timpul nopţii.

Masculii sunt rari şi din această cauză reproducerea are loc şi pe cale partenogenetică. Depunerea ouălor începe în a doua jumătate a lunii aprilie şi se eşalonează uneori până la două luni. Ouăle sunt depuse în stratul superficial al solului, la baza plantelor, în grupe.

Larvele apar după 10 - 15 zile şi se hrănesc cu rădăcinile plantelor, până în toamnă. La completa dezvoltare, larvele coboară la adâncimi mai mari în sol, unde în loji speciale iernează. În aceste locuri larvele rămân în diapauză până în luna iulie, când se transformă în pupe. Adulţii care apar rămân în sol şi hibernează.

Ouăle şi larvele tinere sunt foarte sensibile la schimbările condiţiilor de mediu, pierind uneori în masă în perioadele secetoase.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag ce atacă leguminoase cultivate şi spontane, preferând lucerna şi trifoiul. De asemenea, poate ataca hameiul, viţa de vie, căpşunul, sfecla, salata etc. Adulţii atacă mugurii sau frunzele, iar larvele rădăcinile, săpând galerii .


amplasarea noilor culturi de lucernă să se facă la distanţe de cel puţin 1 km faţă de cele vechi, infestate cu acest dăunător.izolarea culturilor prin şanţuri capcană, de 30-40 cm adâncime, care se pot prăfui cu diferite insecticide.tratamente chimice la apariţia adulţilor hibernanţi sau în perioada migrării lor, când 25% din plante sunt slab atacate, utilizând produse organofosforice sau piretroide.

Gărgăriţa boabelor de mazăre – Gărgăriţa boabelor de mazăre – Bruchus pisorum,Bruchus pisorum,ordinul ordinul ColeopteraColeoptera, familia , familia BruchidaeBruchidae

neagră-cenuşie

4 – 4,5 mm

Biologie. Iernează în stadiul de adult în liziera pădurilor, sub scoarţa pomilor, sub muşchi sau licheni, în poduri, în crăpăturile pereţilor sau în boabele scuturate şi rămase pe câmp. Prezintă o singură generaţie pe an.

La sfârşitul lunii aprilie,, adulţii migrează spre culturile de mazăre. Zborul maxim se înregistrează în fenofaza de înflorire a mazării. Are loc copulaţia şi ponta, care coincide cu formarea păstăilor.Larvele neonate pătrund prin peretele păstăii în boabe, năpârlesc şi devin apode. Într-un bob se dezvoltă o singură larvă. Înainte de împupare, larvele rod în tegument un opercul, care se detaşează când adultul părăseşte bobul. Noii adulţi apar la sfârşitul lunii iunie.

Plante atacate şi mod de dăunare. Sunt atacate diferite specii şi soiuri de mazăre. Larvele rod în boabe cavităţi sub forma unor loji, consumând uneori până la 50% din conţinutul lor. Cele mai atacate sunt păstăile de la baza plantelor. Caracteristic este faptul că în boabe se dezvoltă o singură larvă, iar boabele atacate se recunosc prin prezenţa unui singur orificiu, prin care iese adultul. Atacul variază în funcţie de soi; cele mai atacate sunt soiurile semitardive şi tardive.

Gărgăriţa boabelor de fasole – Gărgăriţa boabelor de fasole – Acanthoscelides Acanthoscelides obsoletus,obsoletus, ordinul ordinul ColeopteraColeoptera, familia , familia BruchidaeBruchidae

brun – cenuşiubrun – cenuşiu

3,5 – 4,0 mm

Biologie şi ecologie. Iernează ca adult în magazii, în boabele infestate sau în diferite locuri din spaţiile de depozitare. Prezintă 2 – 3 generaţii/an, din care una în câmp şi 1 – 2 în magazii. În spaţiile încălzite poate avea 4 generaţii pe an.La sfârşitul lunii iunie , începutul lunii iulie, gărgăriţele zboară în câmp. Are loc copulaţia, iar femela depune ouăle pe păstăile aproape coapte, în zona de contact a tecilor, de obicei pe sutură. În acest scop, femela roade un orificiu în pretele păstăii iar larvele pătrund în boabe şi după năpârlire, devin apode. La completa dezvoltare larva roade un căpăcel în tegumentul bobului şi se transformă în pupă. La recoltare, în boabele infestate se pot întâlni larve de diferite vârste şi pupe. Adulţii apar în magazii şi dau naştere la generaţia a II-a care se dezvoltă în cursul lunilor august – septembrie, pe seama boabelor depozitate. În magazii gărgăriţa depune ouăle direct pe boabele de fasole sau pe sacii cu fasole, iar larvele se dezvoltă în acelaşi fel.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă boabele diferitelor specii şi soiuri de fasole, mai rar pe cele de năut, soia şi bob. Boabele infestate pot fi complet distruse, într-un bob dezvoltându-se 1 – 29 larve. Boabele atacate prezintă mai multe orificii prin care ies adulţii. Pagube mai mari se înregistrează în anii secetoşi, când procentul de infestare a boabelor poate ajunge până la 50%. În condiţii de depozitare, toate soiurile de fasole sunt atacate, gradul de infestare depinde de durata păstrării, ajungând uneori până la 100%.


folosirea unei seminţe sănătoase, neinfestate.semănatul cât mai timpuriu a mazării, folosindu-se soiuri precoce şi cu o perioadă scurtă de înflorire ; recoltarea la timp a culturilor pentru a se împiedica scuturarea boabelor. tratamente chimice în câmp, la avertizare, când 3 – 5% din plante au înflorit utilizând unul din produsele: Basudin– 0,15%, Carbetox – 0,4%, Sinoratox– 0,15%, Dimevur– 2 – 3 l/ha.la invazii mari, tratamentul va fi repetat după 10 – 12 zile. spaţiile de depozitare se vor dezinfecta cu unul din produsele: Carbetox– 3%, Nogos– 2%, Reldan– 0,5 l/ m2, K’Othrine– 0,5 l/m2, Fumitox – 30 g.p.c./m3.dacă producţia din noua recoltă este gărgăriţată se vor face tratamente cu Reldan– 10 ml/t, Tekphos 3 – 5 tablete/t , etc.

Molia boabelor de soia - Etiella zinckenella ,ordinul Lepidoptera, familia Phycitidae

brun – gălbui

20 – 26 mm

18- 20 mm

verde-cenuşiu-roşcat

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de larvă matură într-un cocon mătăsos, în stratul superficial al solului. Prezintă două generaţii pe an, uneori şi a treia parţială. În luna mai larvele se transformă în pupe. Fluturii apar la sfârşitul lunii mai şi zboară până la sfârşitul lunii iunie. Zborul lor este nocturn. După împerechere, femela depune ouăle pe păstăile în formare ale diferitelor plante leguminoase, la baza florilor sau pe pedunculul floral. Pe o păstaie este fixat de obicei un singur ou.

Incubaţia durează 3 - 10 zile. Larvele apărute perforează peretele păstăii şi rod boabele. De regulă, larvele primei generaţii se dezvoltă în culturile de mazăre.

Larvele mature migrează în sol, unde într-un cocon mătăsos, se transformă în pupe. Apoi apar fluturii care dau naştere la generaţia a doua de larve, care se dezvoltă pe soia, lupin şi alte leguminoase. Larvele mature se retrag în sol, unde îşi ţes câte un cocon mătăsos în care iernează.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă peste 60 specii de leguminoase cultivate şi spontane (soia, mazărea, fasolea, lupinul, lintea , salcâmul ş.a.), rozând boabele. După distrugerea boabelor dintr-o păstaie larvele migrează în altele alăturate. În anii de invazii se pot înregistra pagube până la 60 % la culturile de mazăre şi până la 80 % la cele de soia.

folosirea unor soiuri timpurii de soia. distrugerea leguminoaselor spontane care formează focare de înmulţire a dăunătorului. recoltarea la timp a culturilor pentru distrugerea larvelor înainte de retragerea şi transformarea lor în pupe sau pentru hibernare. la apariţia larvelor se vor aplica tratamente cu produse organofosforice sau piretroide.


Păduchele negru al sfeclei - Aphis fabae ,ordinul Homoptera, familia Aphididae

neagru-mat-lucios

1,6-2,2mm

negru;negru-verzui

1,5-2,5 mm

Biologie. Este o specie migratoare, cu evoluţie holociclică. Din ouăle depuse în toamnă pe tulpinile şi ramurile unor arbuşti ornamentali (Viburnum, Evonymus, Philadelphus etc.) apar în primăvară larvele de fundatrix (matca), care se răspândesc pe frunze şi pe lăstari; în urma înţepăturii şi sugerii sucului produc răsucirea frunzelor (pseudocecidii).

Ajungând într-o perioadă scurtă la maturitate, ele dau naştere pe cale partenogenetică vivipară la 3 - 4 generaţii de fundatrigene, aripate şi nearipate.

De regulă, formele aripate părăsesc arbuştii (plante-gazdă primare) şi migrează pe diferite plante ierboase (plante-gazdă secundare), colonizând frunzele şi tulpinile. Spre toamnă, în coloniile de virginogene apar femele sexupare, care dau naştere tot pe cale partenogenetică vivipară la formele sexuate (masculi şi femele). Acestea, după împerechere, depun oul de iarnă. În cursul unei perioade de vegetaţie se dezvoltă 10 - 12 generaţii.

Plante atacate şi mod de dăunare. Păduchele negru al sfeclei este polifag, fiind semnalat la peste 200 specii de plante cultivate şi spontane, aparţinând la diferite genuri şi familii (sfecla, bobul, macul, fasolea, spanacul, porumbul, loboda, ştirul etc.).

Pagubele cele mai mari le produce însă în culturile de sfeclă industrială şi la seminceri, la care colonizează frunzele, lăstarii, florile şi tulpinile, înţepând şi sugând sucul din ţesuturi.

În urma atacului frunzele se răsucesc se brunifică şi se usucă, ceea ce are repercursiuni asupra producţiei.

La semincerii de sfeclă păduchele colonizează mai ales lăstarii şi inflorescenţele, din care cauză florile avortează şi se usucă; la atacuri puternice producţia poate fi compromisă.

În afară de daunele directe, acest afid este cunoscut şi ca un periculos transmiţător al bolilor produse de virusuri (viroze) la sfeclă, lupin, lucernă, fasole etc.

Distrugerea buruienilor şi mai ales a celor din familia Chenopodiaceae (lobodă) şi Compositae (pălămidă), care sunt cunoscute ca plante-gazdă intermediare în evoluţia acestui afid.Tratamente chimice cu produse :

- organofosforice: Ultracid - 0,05 %, Carbetox - 0,3 %, Sinoratox - 0,1 %, Sumithion - 0,1 %, Metasystox - 0,05 %, Basudin - 0,15 %, Zolone - 0,2 %;

- carbamice: Fernos - 0,05 %;

- piretroide: Decis - 0,025 %, Ambush - 0,03 %.

Tratamentele trebuie aplicate la apariţia primelor colonii de afide, înainte de răsucirea frunzelor şi vor fi repetate, în caz de invazii mari, la 6 - 8 zile.


Entomologie

Documents

Transcript of Entomologie