Eneida - Cantul VI
29
CINTUL
-
Upload
madalina-rosemari-baroga -
Category
Documents
-
view
1.110 -
download
57
Transcript of Eneida - Cantul VI
CINTUL
Aga vorbit-a llcrimind, gi flotaO lasl-n sama vintului gi-n tineIe"1-qlii:d_*$jg*paf ul" ce"l "eubeic,L*"9-Cume-^Pro rele sp re I a rg le-n dreapti,Iar ancora, cu indirjitu-i dinte,Implint6 navele pe tirndul apei;$i pupele boltite se ingiriCheniruind Ii manul. TineretulPe tdrmurul hesperic se avinti:A focului simin!-o cearc[ unii,Pitit[-n vina creirenii. Iar altiiConesc prin incilcitele hAtiqilriDin codri, unde flarele s'e-ncuib6.De cite ori gisesc gi cite-o api,Ei unii altora igi dau de qtire.' Cucernicul Enea suie insip" raE"r[ys "siil{eAffi'. i*,,J*{c ci+ .0Bo1q-o C**n )Acolo, intr-o peqteri uriaql, L.i
In covru-i tiinuit Sibila gade,.l ur-imprejur temuti pin' departe.Ei ii strecoarl gindul siu cel vajnic
.
$i duhul slu,piorocul cel din Delosz, [\ot-.";Invederindu-i toate cite fi-vor.Cu sotii sii Enea intr-acumasub bblta codrului zeitei Trivia3: t biul u IAu giajuns la dauritultenrplu.
Fugind, cu aripi iuti, din a lui Minos
271
CINTTJL VIPVBLIVS VERGlLlvs MeRO: Eryqgl
[ .[' e ]uidri.*ro,)
Crlie, D6dalusa - Pe cit se spune -A cutezatvlzduhul s6-l desPice
^3r&;'{;?iffi;;;[u"ut', I i'[ s\d. )Piin ger. Din zboru-i lin, pin[ la urmi,El se opri deasuPra cetlluiiCalcidice. Atunci, intiia oarlRedhruit tZrdmu h"ri acesta,Arioile-lopeti el ti le-nchin6,Apolo, 1ie, ciitorindu-[i temPlu .Flr[ pdreche. E-ncrustat omorulLui Androg6u6, pe-o pgarta, -ntii- UrmeaziVlistarele lui CecroPs', osindtteSl deie gapte prunci pe an - durere!"'S-a tras la sorti: se hodinegte urna.
Pe poarta ceealalti se ridicbPimintul Cretei, inhltat din valuri.n ici e-ntbtiqati PasittesCu taurul in taini-mPreunat[ -Spurcati dragoste! - gi minotaurul:Vldstar jumate om, jumate tiari,Un soi iorcit, amintitor iubiriiNelegiuite. Dincoace se Pbate.Vedei clidirea trudnic ridicatbA Labirintului: cdriri Pe careRitlcitorii pagi nu duc nicir'rnde.Dar, de uriaqa dragoste-a domniteiM ilosirdindtt-se Dedil, el insugi
$erpuiturile amIgitoaree-,r';fit le desciliegte lui Tes6use,
Orbetiipaqi cu el clliuzindu-i.intr-d lucrare meqterl ca asta,
Ti-ai fi g[sit gi tu ttn loc de cinste,Icare, daci nu-l oprea durereaDe tatl. CIci de doud ori cercat-a
Ciderea ta s-o incrusteze-n aur;De doui ori lisi al tiu pdrinte,Neputincioase, bra{ele s[-i cadi.gi toate pin' la capit l"-or cuprindeSorbindu-le din ochi troienii, daciNu s-ar fi-ntors trimisul lui Enea,Ahate, adurcind pe slujitoareaLui Febus gi a Trivieiqi tiica- c-;rlilo )Lu i Claucu s, Dei fobe tu.€a grdiegteAsentenea cuvinte cltre rege:,, - irnprejumrea de Acum, Enea,Nu-n g[duie si-!i desfhtezi privirea.Mai bine, dintr-o tunnl nenceputi,.lertfeqte gapte junci qi tot atiteaMioare, dupi datini alese".Cu asttbl de voroave-l agrliegteSibila pe Enea, iar troieniiNu pregeti porunca ei cea s{intiS-o-ndepl ineascl, -apoi, chemati de dinsa,Pitrund gi ei in pegtera adincd.
lntr-un pirete uriaq de stinciAl murntelui eubeic e sipatiO.grotl, c[tre care duc o srrt[De tinde, ugi o snti: pe acoloSe 'napoiazl tot atitea glasuri:Prorociturile Sib ilei. IatlCi au ajuns pe prag: ,, - Venit-a ceasulS[ cercetim oracolul" - ea spune -,,8 zeul, insugi zeul e in preajnrS!"Aqa in f'ata uqilor griit-a$ideodatd se schimbd la lati,lar plru-i se zburli. Din greu risufli,Silbatic i se um116 pieptu-n zbuciumCumplit; ea pare-a cregte tot nrai mare,
2'12I I - Eneida 273
PVBLIVS VERCILWS MARO - ENEIDA ciNrUL VI
Iar glasu-i nu mai sunl onrenegte,De iind de-aproape, mai de-aproape zeulCu duhul siu o cerceteazd:,,- Pregeti,Troianule Enea, incd pregetiS[ te inchini la zeu cu juruinte?Dar, pini nu lbci asta, f'ereoat[Rimine-va intrarea in licagulCutremurat, parcl lovit de trisnet"-Aga vorbi giamu{ipe dati.Fior de ghea[i le pitrunde-n oase
Troienilor, iar regele EneaDin f'r.rndr,rl inimii-qi revarsd ruga:
,,- Apolo, totdeauna ti-a tbst milir'D"
.un,tp"trele grele rile Troiei...Doar tu i-ai indreptat lui Pdris bratul$i suli[a dardani ce pe-AhileRdpusir-l-a. Obladuit de tineAtitea mlri ce-nconjur liri intinseAm str'lbitr.rt de am aiuns la neamulindeolrtatilor nrasil i
lr ; bhtut-am
Si taiina "'u
Sirt"l"lr vecini.piila la urm[, iat, -am pus piciorulPe al Italiei 1Irm, ce ne sciPaseMereu dirr ochi. O, dac-ar fi s[ tleCa si ne bintuie doar Pin-aiceA Troiei piazlrea. O zei,zeite,Voitoticirora Ilium qi fhimaDardahiei v-au stat in cale. Haide{i,Cuvine-se de-acum ca neamul nostruS[ capete a voastrd indurare.$i tu, care cunogti ce va si fie,Preaslintl preoteasi, ha i, videgteCl teucrii s-or statorniciin LatiuCr-r-ai lor Penati pribegi, cu zeii Troiei
Cei prigoniti. Nu cer decit atita:O tari hotlriti de ursita-mi.AtLncea ctitori-voi lui Apolo$i Triviei un templu, tot din marmur'$i zile-sirbitori orindu i-voiCu nunrele lui Febus botezate13.Pe tine inci te agteapt-acolo,ln tara mea,l'ecioari milosirdZr,Un sanctuar mdret in care fi-vorOracolele tale ageiate la
$i fi-va-nscrisi soarta cea de taini,De tine, citre neantul lneu, rostitl.Birbati de soi ti-oi rindui ca preoti.Atit te'rog: prezicerile tale,
I 'Nu lturrzelor le-ncrede: sd nu zboare,De iu!ile-adieri invirte.jite, -O biaii jucirea a vintririlor!...Rosteqte-rni-le inslti tu, cu v iersu-ti !"Acesta l'u, griirii lui, stirgitul.
Dar; rreribdindu-1, inci, pe Apolo,Avart se zbate-n pegteri Sibila,Doar ar putea, pe zeul cel^puternicSi-l scuture din pieptu-i. lrrs-acelaMai abitir i-nfrinl gura-n spume,Silbiticita inimi i-o moaie,$i-ncearci, asuprind-o, s-o mlidie.
$i iati, aducind pe vint rispunsulSibilei, se ciscari de la sineTocaturile pegterii, o sut[:,,- O tu, cel ce abia scirpat-ai teafbrDin grelele prinrejdii ale nririi:Mai grele, altele, pe-uscat te-agteapti.Aiunge-.vor troienii pe meleagr.rlI-avinicr); leapida-ti din suliet grija
275
PVBLIVS VERGILIVS N4ARO- ENEIDA
Aceasta giindatd ei dori-vorS[ nu fi-ajuns nicicind. TAresc rizboaie,Rizboaie crincene. PotoP de singeV6d riurind pe Tibru-umflat de spume'
Si nu-ti va fi lipsit nici Simoisul,Nici *antul16, nici danai in alte staniqti,Nici inci un Ahil, dintr-o zeitlNbscut gi el, in Latiu". Iar lunotraVa fi mereur in preajme, hlituindu-iPe dardanizi. $i-n tot ristimpu-acestaCercat de grea restrigte, indurareLa cite neamuri gi cetali italefi;i uei cere. Pricind acesteiNenorociriva fi, din nou, o soatiDe neam strlin gi o clsitorieDi;;;
"fir'din larl incheiatirs.Tu nu lisa sl te-ngienunche greul'Ci-nfruntl-l cu mai mult6-ncumetareChiar si decit (i-nglduie ursita.De necrezut, dar calea mintuiriiDeschide-ti-se-va dintr-o cetateDe greciditratale".-
Cu- astt'el de cuvinte,Din peqtera-i, Sibila de la CumePrezice intimpl lri intortocheate,Fiornice, qi url6-in vigiuna-i,Cu taine adevlrul mestecindu-I,Pe preoteasa de delir cuPrinslAtii de crunt o zgil{iise zeulCu fiiul lui; atit ieladinc sucisein pieptul ei, Apolo, strlmurarea-i'Cind t'uria Profeticd se stinse
$i i se potoli sPumata guri,Erou-Enea incePut-a astf'el :
27 (t277
cirvru vr
,,- Fecioari, nu e chip al suferin[eiSurprinzitor sau nou sd mi se par6.In sinea mea le-am presimtit pe toate$i toate le-am plinit pini la cap[t.Un singur lucru te mai rog: aiceaSe zice ci e poarta care ducePe celilalt tirim. Aici biltegte,Din Aheronlo prelinsi, o biitoaclPosomoritl. Fie-mi dat si intru,Sd-l v1d pe preaiubitul nrer.l pirinte.Invald-mi dar drumul qi deschide-miIntraiea slinti. Eu l-am scos din flicdri,Din iuregul puzderiei de suliti,Purtindu-l pe-ai meiumeri gi smulgindu-lDin mijlocul vrijmagilor. Pe mineM-a inso{it in drumul meu, pe-atiteaTa I azu ri, infiuntind deopotrivlUrgia cerului g-a mirii, b6lnav.A indurat mai multe decit poateUn biet bitrin nevolnic si indure.Ba inci m-a indatorat,la tine,La pragul t[u sI vin smerit, cu-aceast[Rugare. Fie-li mi16 deci, preabuno,De tat[ qi t'ecior, te rog, aibi mili,Cicitoate-s in puterea ta. HecateDoar nu degeaba te-a fbcut stipiniPe sfintele Avernului dumbrave.Dac, -ajutat de lira sa din Tracia,De sunetu-i riscolitor, putut-aOrf'eu2l sd cheme umbra Euridicei;Dacd, murind la rindul lui, gi PoluxrPutut-a si riscumpere din moartePe l'r'ate-sitr, gi-acuma bate calea,De-atitea ori, de pe-un tirim pe cellalt;
PVBLTVS VERCILIVS IVTARO - ENEIDA
Daci gi marele Teseu, gi-Alcide3...La ce-ag mai aminti gi de acesta,Ci doar gi mie neamul mi se trageDin Joe preaputeruicul". Cu astt'elDe vorbe se ruga,linindu-gi nrinaPe-altar, Ettea'*. Preoteasa-atunceaAqa-ncepu: ,,- Fecior al luiAnhise,Troian nhscut dintr-o cereasci stirpe,Ugor e coborigul sPre tlrimurlDe sub pimint: gi zi, qi noaPte, PoartaPosomorit-a nror[ii e deschisi.Dar s[ te napoiezi, s[ iegi albrl-nLumina cea de sus, acesta-i greul,Aceasta-i truda. Doar citiva - pe careii indrigise .Ioe, sau virtutea,Arzindu-le in piePt, ii ridicaseLa stele, soi zeiesc, - au fost in stare-
Meleagul tot p-idrrri il inrpresoari,Cocitul lirrced) irnprejur le scaldd,Cu negrele-i meaudre. Dac[ totuqiAtit de mare-ti este-n suflet rivna,Atit de mat= iindtrl de-a strlbate -.iiid*iaiitrdJri mlastina stigiani'o .,$i Tartarul cel negru-n doul rinduri''De a-l vedea; de-[i place !ie-o trudl
.De onr nebun si-ntiunti, itunci ascultiCe trebuie plinit tnaiinainte.Pitit pe-un arbure cu umbra deagg
sia rimul cel cu frunzele de aur3,Cn, tot de aur, gingaga-i tulPin['Se zice ci-nchinat l'u Proserp inei'Iunona din lnferne. il ocrotegteDe pretutindeni o PIdure: ulnbreil ferecl in vli de-nturtecime.
278 279
chrrurvr
$i nu poate picior dc om pdtrundeIn subpdmint, pin[ ce omu-acelaNu va fi rupt de pe copac mlddilaDe aur. Iar frumoasa ProserpinaA datporunc[: daru-acesta sieqiS[-i fie-adus. $i daclrupi lEstarul,Se gi iveqte,frr'zAbavn, altulDe aur, gi-i dau frunze din acelagiMadem. Deci, ridicindu-li ochii, cat[$i, de-o g[segti, cum datiira o cere,Cuminarumpe-o. Creanga de la sine,De bunlvoie s-o 16sa desprins[,Darnumai daci egti chemat de soart6..Altftl, cu nici o sill de pe lumeNu-i izbuti s-o smulgi, ba nici cu fierulCel aspru s-o retezi. Pe ling6 asta:In timp ce tu wei de la mine sfaturi$i pregeli ling[pragul meu, aice,Din sotif t[iitizaceunul teao[n.Cu le$i-i floti-nneage piigdrindu-1i,Iar tu nu gtii nimic: redE-l tlriniigi-aqaz6-i in mormint, unde-i e locul.Mioare negre du acolo, astaSi fi e-ntiia j ertfr -a isplqirii.Aga vedea-vei, pin' la urm6, crtngulDe lingl Stix gi {ara-n care viiiNu pot rdzbate"'. Astfel ea griit-a$i, gura ferecindu-qi, amuleqte.
Posomorit, cu ochii in tdrin[Pdgegte-Enea, pogtera lisind-b,$i tulbwi intimpl[ri frImint[-n sinea-i.Allturi merge credinciosu-Ahate,Greoi cllcind, impresurat de-aceleagiNelinigti. Ei se sfEtuie-ntre dingii
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA
in fel gi chip: de care sot, SibilaZiceacl-i {eapdn? TruPul cui, acuma, -
Au sl-l astiuce ei? Cind colo, iati,De cum ajung, il gi vdd Pe MisenusZdcindpe prund, rlpus de-o moarte cntnti...Misenus Eolidul, decit careMai vrednic nu se aritase nimein megtegugul de-a-i chema pe oameniLa lupti, de-a incinge b[tlliaFbcind si sune goarna de aram6.Lui Hector falnicul, cindva lo Troia,Tovarig ii t'usese. Ling5 Hectorin l;rptl se-avinta, la f'el de meqterSi iufle-n goarni qi s-arunce lancea.Iar dupl ce pe Hector, de viatlL-a despuiat, b iruitor, Ah ile,Atunci, viteaz intre viteji, MisenusSe-al5turi dardanului EneaCa so[, nevrind pe altul s6-l slujeascd,Mai mic la vrednicie decit Hector.Dar, cind cinta din scoica lui scobitl,Ficind intinsul mlrii sb risune$i-n nebunia-i, chiar pezei chemindu-iLa-ntrecere, atunci rivnaciul Triton -De-i vrednici povestea de crczare -inconiurat de-un briu de stinci pr^inzindu-1,
il cut'undd sub spuml de talazuris.Acuma to{ijeleau cu bocet mare,.lur-imprejur, mai abitir EneaCucernicul. Duc grabnic la-mplinire,Plingind, invS{[tu rile S ibilei,Cl nu-i rdgaz.Adunl lemniriePe intrecute, si tocmeasci rugul,Nlllindu-l pin'la cer. Se duc in codrul
280 281
CINTUL VI
Cel vechi - afunde vizuini de fiare -Cad brazi; de loviturile slcuriiHuiesc ste-iari; despici trunchi de frasini$i lemnul tare de gorun, cu icuri.De sus, din munli, ei prlvilesc la valeMojdreni inalti. In fruntea tuturora,Trudind aliturea de soti- Eneaii gi indeamnd, ingfEcirid s[curea$i el. Privind pldurea lEr'de caplt,Frlmint[-n sinea sa cea tristl ginduri,Llsindu-gi rostulasttbl s[ se roage:,,- O, daci-n codrul ista pururelnic,Pe-un arbure, ni s-ar ivi mlIditaDe aur! Ci doar nunrai adevdrirl,Misenus, despre tine spusu-ni-l-aSibila". N-apucase-a-nch ide gura,Cind doui porumbile-nrr zbor veniriDin slivi ii fala lui !i se-aq ezari,Pe iarba verdelCunoscu viteazulAtuncea paserile nraicii sale;$ i-nvoioqati incepu ru garea-i :
,,- De e vreo cale, t'iti-miciliuze$i, din vizduh, petrdceti-mi-n cringulUnde un ram de pret qi-arunci umbraPe rodnicul pdnrilrt. Iar tu, zeitl$i maic-a mea, nu-ti oropsi feiiorulLa ceas de cumpini!" Criind acesteRimase nesmintit, in adistare:Ce semn i-or face, incotro vor lua-o?Porfimbele, la mic[ iniltimeZburind gi pigulind ici-iolo iarba,Se tot duceau, dar nu prea mult, ca ochiiUrmiritorilor si nu le piardS.La poafta duhd itoru lu i Avernus
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA CINTUI, VI
Cind ele-ajung, cu sprintene aripeSe naltl gi, vlzduhul spintecindu-1,Pe arburul cu indoitl tlre,Cuibarul indelung rivnit, s-agazd.De-colo, printre celel alte ramu ri,Striluce izbitor rnlddita de-aur.in toiul iernii, astf'el in'verzegte,Cu fiunzl noui, viscul. Nu copaculPe care s-aciueazl, -l odrlslegte,Dar el, cu mlade gofi'lnii, cuprindeAle copacului rotunde ramuri.Aga-n stejarul celcu umbra deasbSe-n litiga inldstiritul aur$i s-auzea, la orice adiere,Cum tistuie metalica tlblitd.O-ngtbcl gio rupe-atunci bneaCu rivnl lacorni, gi i se pareC[ ramul pregetl; q-aga il poartiLa pegtera Sibilei. lar troidnii,Pe tdrnr, se tingr-riar"r dupi MisenusCu nesecate lacrimi prinosindu-iNep[sltorul scrum. Int?i ridiciUn f'alnic rug, din loazbe rdginoase$i ciompurri de gorun, a clrui marginiLe impletesc cu liunze-ntunecate.Agazl ch iparogi de-ngropiciuneln fafa rugului, impodobindu-lCu arnre care tirlgerl la soare.Irr vase de aranrd dind in clocotPe fbcul viu, duc altii apl flarti$i trupul cel pe veci'ricit il spali$i-l ung cu iruri. Se aude geamit.Apoi pe-o nisllie-agazl mortulCel irrdelung jelit. Deasupra, straie
I)e p r"rrpu rI aru nci, -nrbrlcri ln i nteObignuiti lui. Pe umeri, altiiPrind uriaqa targd - datorie'.la lalnici - g i, fetele-ntorcindu-gi,Sub rug ei potrivird torta-aprins[,Aga curn cere datina vechimii.De-a valnra irnbulzite, ard acumaPrirroase de tinriie, jertt'e, -ulcioare$i oleul vdrsat cu-rnbelgugare.Du pri. ce'luneci cenuqa-lt tirni_$-a l'outrlui vipaie se potoale,$i ranriqi(ele cu vin le spald,$i scrunrul sugitor. Iar Corineusi2Cu nrare gri-ji oasele le-alege$i-n chiupLrl de ararni le astruc5.Tot el, de trei ori sotii-gi inconjoariPurtind un ol cu apa isplgirii:Un rarrr de-oliv mirnos in ea nruindu-I.Cu roua cea uqure ii stropegte.Pe cei de Iati-astlbl ii llrnLrreazlRostind, de'btrrt rinras pe veci, voroflve.Cucernicul Enea ii durelziMormilrt setnet (deasLrpra a gezindu-iIrrsenrlrele vietii lui: o visll$-o trinrbitl) lh poala unui murrteInalt, ce-i vegn iceqte arn irrtirea:Misenus - gipurta-va acest numeDe-a pururi. Slvirgind Enea asta,Porr,rncile Sibilei le urnreazlCLr s?rg. O pegteri era acolo,De necuprins, cr,r-o guri uriagirTiiat[-n stinc6, bine stri.iuitiDe-un negl'Lr tbu'i3, cle belna cea codreani.$i nici o zburitoare pe deasupra
282 283
PVBLIVS VERCILIVS [4ARO - ENEIDA
Nevitlmatd nu putea si treacl:Aga se revdrsa, din hiu ca smoala,Duhoarea, risip indu-se-n tdrie.(De-aceea greiii ii qi zic,,Aornon"sTErimului acest). Iar preoteasaAduce patru junci, pe spate negri,Le varsl vin pe frunte; dintre coarneSmulgindu-le un smoc de pdr, il punePe focul stint, ca prinr prinos Hecatei,Cu glas ?nalt chemind-o pe zeitaPuternicl-n Infern ca qiin ceruri.ii hAcuiri altii cu junghere
$i singele fierbinte-l adunardIn cupe-adinci. Cu sabia-i, Enea ^-.lertf'egte-n cinstea maici i Furi iloP$-a sorl-sii, Tlrina36, o mioariCu mite negre; tie, Proserpina,O vacd stearpi itiorinduieqte".Apoi, spre slava'regelui din Tdrtafs,Ridicl un altar s-aducl iertlbLa miez de noaptee, aruncind in fliciri$i c[rnurile taurilor, toate{,$i, peste m[runtaiele cuprinseDe foc, uleiul unsuros virsindu-1.Dar iat[ cI, spre ceasul inzoririi,Cind sta a risiri goimanul soare,Pimintul prinse-a geme sub picioare
$i se cl[tiri arburii din codriIn virffurile lor, gi incepurlCitelele sd urle.la sosireaZe'rteiat. Stri g1-atuncea preoteasa:
,,- Cei nechemati departe si rimin[,Departe; gi si piard din pidure.Iar tu, smulgindu-{i sabia din teaci,
284 285
CINTUL VI
La drumte-aqterne. Trebuie acumaViteaz si fii, cu inimi birbati".
Atit a spus gi-n pegtera deschisiVifornic dete busna. Iar EneaNeinfricat Ei-urmeazi cdl6uza,Dup-al ei unrblet potrivindu-gi pagii.
O zei-, stlpini pe-a sufletelor mini,Tu Chaosa2, gi iu Fldgetonas, rneleaguriTicute pin' departe-n bezna noplii,Lisati-ml sd.spun in clipa astaCe-am auzit. Cu-ngiduinta voastrlVoi da-n vileag intunecat6 lucruri,
.-* fu bezna dirr adincuri tdinuite.lffirbrateci naintau ?n noapte singuri* Sub lincedi lumin[, prin coclauri,
Degartele tirimuri ale Mo(ii.Aga e drumul prin piduri, bind luna,Acum iegind din nori, acum ascunsl,Lu mina-gi rrr icgoreazi, iar[ .loeCu umbrb podidegte tcit vizduhul;$i toatelor, din lumea asta, lucruri,O noapte maqteri le-a qters culoarea.In fa{a tindeichiar*u, in defileulInf'erhului, s-a tbst cuibat .Ielania$i Frlmintirile neiertltoare.Acolo sint gi sarbedele Boale,$i trista Bhtrinete, mihn itoare,$i Spainra, Foanrea ce te-nva[[ R[ul,M izeria, de care ti-e rugine, '
$i alte ar[tiri ingrozitoare:$i Moartea, gi anrara Sr,rf'erire,$i Somnu-apoi, al Morlii fiate geanrin,$iticiloasele Pllceri din cuget,$i-uci gdtor, pe praglll di mpotrivl,
PVBLIVS VERGILIVS MARO - ENEIDA
Rizboiu I, q-ale,Furi ilor laviliO" n"t, qi'Vrajba cea clescrei'eratd:Cruntate panglici iiinnoadi pirulin care colciie nipirci. La miilocUn ulm gigant, umbros iqi destbqoari,La nigte brate, cloatttbele bltrine.S-au aciuat cold - aqa se zice -Nimicnicele visuri, stind liPitePe liecare trunzi - cite unul.Pe lingh asta, soiuri peste soiuriDe I igh ioarre-s adunate-acolo.La poarti chiar slliqluiesc Oentauri,
$i Scilele cu indoiti fire,$i Briareu, cu bratele-i o sut[,$i gadina din Lertta, cu-al ei guierDe groazi, gi Hinrera-ncinsi-n fllclri;Harpiile, Gorgortele gi ulnbra ..,<t.u i berion, nXhoada'cu. trei tnrpuri6- *.$Cutrenrurat de spaimi dintr-o dat[ --
Errea-gi smulge palogul din teacl$i iazmelog ce cltri el se-ndreaptb,Li-l pune intpotrivi. Dac-atunceaNu i-ar li spus Sibila cea cuminteCI-s aritirri tirave, lbri trupuri,Nlluci deqarte filfiind pe-acolo,Se nlpustea asupri-le cu sPada,
Lovind - zadarnic - lriqte biete umbre...De-aici itrcepe drunrul care duce
Spre riul Taftarului - Alreronul:Btulbure de nril gi-i tierbe valulin gtioalne-adinci; nisiptrl gi-l degartlScLr ipindLr-1, tot, Cocittr lu i. ]egheazi$i riu, gi ape liorosul Caron4n,Spiimintitor de scirnav el se tine:
CTNTUL VI
Cirunti barbi pe obraji se-ntinde -Purcoi ne{esilat: in ochi -jiratic;$linoase lclrente, clr Ln'r nod legate,li curg de pe un urnlr. ElimpirrgeCu o pr{jinl luntrea nrg-inie$-o cirnruie cu pirrzele. lntr-ilrsaPetrece ale nroftilor niluce.Bltrin e zeul, dir vin-ioasi incl$i verde bitrinetea lui rimine.Mu lti nrea rdsfi rati, intr-acolo,Cltrb liman clidea nivali, toat'[:Neveste gibirba{i; gi sulleteleVite jilor eroi; qi uenuntiteFecioare; gi f'eciori; gi tineri, careFuseserf, zvirlitipe rug, sub ochiiPlrintilor'.
Lalntiiul fiig al toamneiAluneci la fbl de multe f'runzein codri. gi la l'el de nrulte paseri,Venind din largul volbr.rrat al rnirii,La {6rm se bulucesc, atunci cind iarnaLe iuglreqte dincolo cle ape,Gon indu-le sprc insorite plair.rri.Star"r rughtori, sI treaci primii riul$i bratele intind, cupringi de-iindulLinranului potrivnic. Dar luntragul;Burzuluit, ii ia acr-rnr pe unii,Acum pe altii. Izgonindu-i insl,De-al tdrnrulu i nisip departe-i {inePe ceilalti. Riscol it cle-nvblnriqire,Griiegte.luimit Enea: ,,- O I'ecioard,Te rog si-nri spui ce-nseanrni valma astaLa riu? $i sul'letele astea toateCe-i indtl iesc? $i care-i deosebirea
287
WBI"IVS \lERdLM IvIARO - ENEIDA
Cdunele de tlrm se-ndep[rteaz[Trigindu-se hapoi, iar cilelalteBrdzdeazl apa verde-vine{ieCu vislele?'t Batrina Preteas[in citeva cuvinte ii rispunde:,,- Fecior al lui Anhis, neindoioasdA zeilor ml[dit6. ai in fatdAle Cocitului idinci moiirle$i smircul Stix, pe care inqiqi zeiiSe tem sd jure stimb, ademenindu-I.Iar liota ce-o vezi aici e-a celorR[magi neastruca{i. Vislagu-i Caron,Iar cei purtati pe v'al - sint astnrcatii.Dar hfnu-i'esie d4t, din!6nnul gloazeiS6-itreac6, peste
"bi*i riguqitei
pecit cind gi-au aflat, in fine,-odihniIn potrivit silaq - ale lor oase.Ei r[t6cesc o sutd de v6leaturiTot filfiind in jurul [stor !5rururi.Abia atunci ii va primi luntragul$i vor str[bate apajinduiti.Se-opregte-atunci feciorul lui Anhise$i nesmintit rimine-n chibzuire,Cdci multe se involbur6 in sinea-i,lar mila de-a lor zodie nedreaptlil covirqegte. Tiigti ii vede-ac6lo$i v6duviti de cinstea-ngropEciunii$i pe Leucaspis, gi pe cdpitanulCor[biilor Licieni - Oronte*'.Pe cind pluteau pe marea-nfurnmatiDe Tioia depirtindu-se, AustrulI-a nimicit, rostogolind gi nava,$i pe niieri sub maldirul de ape.
$i iat[, ii venea-n intimpinare
288 l9 - Encida289
clrrul vr
Cirmaciul Palinur, cel ce cizuseDeunizide lo[iip6-n sorb de valuri,Pe cild scruta, pe marea libiani,A stelelor umblare. Cunoscindu-l,Cum trist trecea prin umbra-mbelqugati,r-o la nalnte-Enea, agrdindu-l:,,- Au cnre zeu brilrcitu-te-a-n genune,l.ipsindu-rni de tine, palinuruJ?llai.spune, cici Apoto, pin-atuncea,Nicicind 1ir! rnine nu mi viclenise.Doar despre tine m-a-nqelat rispunsu-i,Cici prorocea ci vei rirrnine tealirPe mdri qi veiajunge.irnpi-rltniCu n9i pe-ale Ausorriei nreleaguri.Aqa igi [ine-un zeu fisiduintc?..Iar Palinurus ii rispuride astltel:,; O clpitane, tiu il lui Anhise,Nu te-a min{it oracolul lui Febus,Nici de uruh zeu n-am fbst brincit in mare.Pe cind pizeanr cu striqnicie cirmaCu care indrumam plutirea navei,Vru marea,-n silnicia-i, si mi-o smulgi.lar eu, tinind-o strirrs, cu ea in nrini -Mi pribuqii, tirind-o dupi mine.Mi jur pe marea-n veci incrincenati!i nu de dragul meu mi prinse llrica.Nu. Mi temeam ca nu curnva - linsitiDe cirmi gicirmaci, impresuratiDe-umtlate valuri, - nava si te lase.Trei nop{i de vijelie nri tiriseTu rbatu I vint pe-u riegegti talazuri...Abia irr zorii zilei cei de-a patraDe pe un virfde valzirii in zareItalia! M-apropiam de coasti
PVBLIVS VERCILNS tvlARO - ENEIDACiNTUL VI
Incet, incet, inot. OcrotitorulUscat l-ag fi atins; nigte silbatici -Pe cind cercam cu miinile-nclegtate$i-mpovlrat de ligtavele-mi straieS-apuc un coll de stincd - tiblririCu fier asupri-mi, socotind - neghiobii -C1-s pradi. Marea-mi stipineqte trupulAcum; gi rni tot zvirl spre coasti vinturi.Deci: pe a cerului lumind dulce,Pe-al vietii duh, pe duhul lui Anhise,Pe mugurul nldejdii tale, Iulus, -Te rog, nebiruitule, mi scapiDe blestemul acesta qipresar6,Cl-ti st[-n outere- tdrnl oeste minegi citre portul veiihas telndreapti.Sau, dac[ e vreun chip qi ti-l aratiDivina maic[-a ta (cdci nu-mi inchipuiCd fhrA voia zeilor te-ncumetiSd treci asemeniriuri, tiul stigic),Atunci, intinde-mi mina mie bietul$i-aburc[-mI in luntre lingir tine,Ca, dincolo de apI, dupd moarte,Micar, si allu un ungher de tihni.Aga grdise el, Sibila insi' R[spunse-aqa: ,,- De unde, Palinure,Nesiburita asti rivni-ti vine?Chiar vrei, neastrucat', si vezi tu StixulCu apa lui gi riul Furiilor,Splimosul? $i pe tirnrul dimpotrivlSi treci, fhr'de a zeilor porunci?Inceatl si nidijdui ci, prin rugd,Po[i si indupleci zeii giursita.Dar ia aminte la ce-ti spun, cl-i dulce,A greleitale cazne, rningiiere:
De spaima multelor din ceruri semneInrpinqi, vecinii tdi, pinl depafte,De-a lungul gi de-a latul, prin oraEe,Cinsti-1i-vor rdmdqitele, durindu-tiMormiht gi prinosirrbu-te acolo. 'Iar locu-acela, dincolo de veacuri,Chema-se-va ca tine, Palinurus".Din sufletu-i mihnit, cu aste vorbeNel inigtea-i ogoaie qi durerea-i,Un pic se ntulcomi. Se-nvioreaziCd-n veci un llrm purta-va al siu nume.
Deci, in'cepuiul 4tUrn il ispriveqteApropiindu-se de riu. IndatdCe il vdzu, din luntrea sa, ndierulCd rrainteazd prin ticutul codruPlgind citre liman, i-o ia nainte
- $i-l agriieqte astfel, probozindu-l:,,- Oricine egti tu, care vii sub armeLa apa noastri, haide, zi,ce cau(i?Te afli-n lara Umbrelor, tlrimul'E-al Somhu lui g-al Noptii-aromitoare.Poprit e celor vii si treaci riulin luntrea stigiani. Rdu imi pare4eCd-n drumul lui, l-am luat cu mine-n barciPe-Alcide, pe Teseu gi Piritous$,Mircar ci spila lor era zeiasci$i de nebiruit - a lor putere.Pe paznicul Tartarulu i, pe Cerber)r,Ce incepuse-a dirdii de t'rici,L-a pus in lanturi Hercule, smulgindu-lDe lingi jiltul insugi al lui Pluto.Iar ceilal{i doi au cutezat si fbre,Din patul'sotului, pe Proserpina,Pe Doamna Iadului".
290291
PVBLIVS VERCILIVS IV{ARO - ENEIDA
La toate asteaRispunse preoteasa lui ApoloIn scurt: ,-Nu gind viclean ne min6-ncoace;
. Nu te ldsa intdrttirii pradi.Nu-!i sint vrdjmaqe, Caron, aste suliti.Din partea noastrd, poate si tot latre.Din vizuinea lui, al Mor{ii paznic,Huiduma de duliu, punind pe tugdSdrmane umbre,lbrb strop de singe.Iar Proserpina poate sl-iplstrezeNeprihinit, lui mogu-siu)r, ietacul.Vestit prin vitejie qi evlavieCoboaii-n lumea Umbrelor Enea
jTroianul, ca si-l vadi pe-al siu tatiI In T6rtar. Dac[ nu te migci semnul'Unei iubiriatita de smerite,Te uitd, recunoaqte creanga asta($i scoate-n priveliqte ramul de-aurCe-ascuns stituse-n straiul lui Enea)".Atunci se potolegte ca prin farmecMinia cea turbati a lui Caron:N-a fost nevoie de mai multe vorbe,Cici el privea uimit prinosul sacruAl ramului vrljit, pe care-l vedeDin nou, dupi amar de vreme lungi.Deci, luntrea cdtrln i.-' o urneqteApropiindu-se de tirm. Pe urmiConegte sut'letele celelalte,Ce se-aciuaseri pe lunge laviti,$i pirtie croiegte printre ele,$i-n barcd il primegte pe Enea,O namili de muritor. ScriEnit-a,Din tresti i impletitd, luntri goaraSub greutatea viului Enea.
292293
clrm-n vr
Iar prin despicituri, duium de apiPitrunse-n ea. Pe amindoi ii trece,Pini la urmi, dincolo de fluviu$i teferi iiagazi, pe Sibiln$i pe Enea-n milul cel scirbavnic,In pipurig verzui. Tirimu-acestaIl face si risune cu lltrahr-i,Din trei gitle.iuri, ditamai dul[ul:E Cerber, tologit in vigiuna-iPotrivnici drumetului ce vine.De gerpi colciitoii zburlit ii esteCrumazul intreit. Sibila-l vede$i-i qi arunc[-o turtd-adormitoare,Cu miere gicu buruieni vrdjite.Iar el, turbat de himeseali, -ngfbciGilugca ce-i f'usese azvirlitl$i-n clipi chiar, i se innroaie trupul,$ i, agternut plmintulu i, se-ntinde,Cit e de lung, in toati vigduna.
Vizind ci paznicul de somn topit e,Enea umple cu ftptura-i poarta$i iute piriseqte tirmul apeiCe indlrdt n-o poate trece nime.
Pe dati s-auziri glasuri, scincetPrelung: pe-ntiiul prag al Mor[iiSint suflete de prunci, tinguitoare.Lipsindu-i de lum ina blindi-a vie{ii,Snrirlgindu-i de la sinul dulce-al mamei,Sorocul maEter ii ripi pe dingii$i-i cufundi in moafte devremie.Al6turi sint cei osindili si piariin urma-nvinu irilor n jdrepie.
Dar rostuit le-a tbst silagul istaPrin tragere la sorti, de cltre-un jude,
P\IBL|VS VERCILIVS t\,lARO - ENEIDA chrruLvr
Iarjudele e Minos53, care urnaO scuturi; el cheamb si se-aduneTlcutul slht al umbrelor qiaflliCe-au sivirgit in viatl, ce picate.Stau trigti in preajml cei ce, lbr'vreo vini,Cu mina lor gi-au cigurrat sfrrqitul$i-urind, cu-asupra de m[sur1, viata,S-au lep[dat de ea. Acuma inslCit ar dori - in slava nalti-a zilei -$i truda qi mizeria si-ndure!...DestinLrl e-nrpotriv[. Smircul groazeiIi fbrecl cu briul lui de unde.f)e noul ori incir-joiat, acololitintuiegte Stixul.
Nu departeSe destEgoari, cit cuprinzi cu ochii,Cinrpiile Jelirii. Astl'el lumeaLezice. Sint aici poteci de tainiPe unde se ascund acei pe careI-a mistuit cu apriga-i otravlNecrutitoarea-nrol i nr[-a iurbirii.Plduri de mirlsa ii ocrotesc. Dar chinulNici duph moarte nu-i rnaipiriseEte.in ist ungher pe Fedrass gipe Prociiss6Le vede, gi pe trista Erillla)':Ea rana igi arat5, ce-i llseseDe crudul ei f'ecior pricinuiti.Evadne58, Pasithe sint acolo$i merge-n prea-ima lor Laodamiae$i Cenisro, tinir tirlnic odinioari,Acum f'ecioari, liindci dupi rnoarteRedobindise vechiu-i chip de fati.
$i iat?r, printre ele r'[ticegte,Cu rana inci proasplti, Didona
Feniciana, infr-o selbl-adinc6,Iar cind eroul cel din Troia-ajunse4.In preajma ei gi-o cunoscu prin umbrd(Aga cum la-nceput de luni nou[Sau vezi, sau crezi clvezi,pe cerul noplii,Cum se ridic[ dinhe neguri luna),Atunci il podidirl lacrimile$i astfel dr[g[stos ii gl[suiegte:,n- Nefericit[ Dido, aqadarlEra adev[ratd vestea careMi-ajunse la urechi, ci eqti pierduti,Cd singurl cunnatu-li-ai via!a?!Vai mi6, c[ !i-am folt pricirii morlii!Pe zeii cei de sus ii iau ca marturi,$i aqhii, gi sfinlenia intreagdDe-aici de sub iremint, c[ f6rb voieM-am dep6rtat de 
PVBLIVS VERGILIVS TVIARO - ENEIDA
Sau dintr-un cleant de marmuri din Paros.Dai pin' la urmi, imulsu-s-a din locu-igi-nvrijmigiti a fugit in codrulUmbros. Acolo, vechiu-i so[, Sih€usCu-aceeaqi dragoste-i pufta ite grijn$i nu rimine mai prejos, cu dorul.Cu ochii-n lacrinri o petrece-Enea
$i cind o vede cunr se-ndeplrteazi,Se t'ringe ininra in el de nrili.Apoi, pe drurnu-ursitei iar porneqte.Erau acum la capltul cinrpiei$-acolo se-adunaser.i in tainiBlrbati ce striluciserl-n rizboa ie.irr locti-acest il tirnpini Tideus,Partenopdu, vestit prin vitejie, _.
$i umbra shrbeziti-a lui Adrastus"'.Aicea, iati, sint gi dadaniziiCizu[i irr lupte, rnult jeliqi deasuprape pinrinteni. El genre cind ii vedein lung Elrag pe tofi: pe Clnucus,.Medon,Ters ilocn-, citeqitre i Arttenorizi i-,$i Polibet,. zeilei Ceres preot,$i pe ldeu*, rninnrul lui Pridnrus,$-acum pe car rimas, E-acum sub arme.La dreapta gi la stinga lui EneaSe imbulzegte-a sulletelor droaie$i nu le-ajunge ci-l vizuri-o dati,Ci igidoresc si ziboveasci-n preajmi-iCu dinsul pagii si gi-i potriveascir,Si afle ce virrt il ntinase-acolo.Dar cipitanii grecilori arntiaOcirmu itl cindva de-A gamemnon*,Cirrd il vizurl t'ulgerind sub arnte,Acolo printre unlbre, pe Enea,
296 297
clNtur- vr
Cutremuratu-s-au cu mare spaim6:O parte dintre ei diduri dosul,Ca odinioard, cind citre coribiiSe indreptau; o parte incercariSi scoat[ fimv sunet, ce rlmaseNenrairostit, in gurile ciscateZrdarnic. I I zir egte-atunci EneaPe Deilbb, lbciorul lui Priamus,Cu truoul tot I'erlbnitit- cu tbtaF{cutlzob, - amarniii cruzirie! -Cu bra[ele-a m indoui sliftecate,Cu pusiiite tinrplele-amindou[jUrechile - din ridicini smulse,lar nasul crinrpotit: ce hidi rani!Abia-l r""urtor",i*, pe cind acestaCerca s-ascundi-uriiele-i metehne.Cu glasul din trpcut aga-igriieqte:,,-O Deilbb, puternicule-n arme,Vlistar dirr vechiul sirrge al lui Teucru,Au cirre-a cutezat si te supuniLa o ispagi-aqa de-ngrozitoare?Au cui i s-a ingiduit aceasta?La ntine ajunsese numai zvonulC5,-n noaptea cea din urnri de la Troia,Tu, dupi ce-ai dat iama prin grecime,De istoveali aicizut pe-un nraldirDe lequri vilmigite laolalt6.Atunci, pe [irmurul reteic, insumifi-am ridicat nronnilrt, pe diniuntruFustiu6?; qi cle trciori pe nranichemat-anrCu glas irralt. Sirlagul gi-l pirstreazl$i nunrele gi arnrele. Pe tine,Cind anr plecat, prietene, din Troia,Nu te-nm putut descoperi, ca trupul
PVBLIVS VERCIUVS MARO - ENEIDA cil.tTUL Vt
SA ti-l astruc in tdrina strdburrd.AtJnce glnsuirri Priamidul: g
,,- NirniEa nu trecut-ai cu fderea,Prietene. Cu-asupra de misurlPlltitu-ti-a i indatorirea toati$icltre'Deifob, gi c[tre umbraFiintei lui. Destinul meu m-aduseLa phcosta de-acum, nelegiuireaDe moarte a lacedemonieneis:Ea mi-a lisat pe trup, ca amintire,Aceste rlni. Tu n-ai uitat, desigur,Cum petrecurlm noaptea cea din urmitin toi de bucurii amdgitoare($i trebuie si tinem bine minte).Cind calul bleltemat, urcind, ajunseDeasupra naltului, Pergatn, in burtiPurtind ogteni arntati, atunci Elena,Un dan{ inchipui, cinstirtd pe Bahusin ti'urrtea unui gir de ti'igieneCe chiuiau; iar ea tinea in tuinl,La nrijloc intre ele stind, o tortiUriaql qi, din virfirl cetl{uii,'' ^ l vini.Atnrtcealr rmbra pe grecl sa
Ripus de griji, in somn mi cuf'undasen'lin patu-af'urisit. O dtrlce tihni,Adincl,liniqtitn ca qi moafteaM-a-nrpresurat pe cind zlceanl acolo-Estimp, neasemuita mea sotie@Din casa toati armele le-aruncd,Dup[ ce-n:i luase, pe furig, gi sPada
.
Cea credincioasi, de sub cap. Deschide
$i poarta gi pe Merrelau il cheanriS[ vinl in ietac: trhgea nldejdeCd-ntiiul ei libovnic Prettri-va
Atare dar, iar ea putea-va astl'elSd stingi faima vechilor picate.Dar, ce s-o mai lungesc? D5dur[ busna-nAl meu ietac. Cu ei odat6 vine,La moarte z[dirindu-i, gi Ulise.O zei, asupra grecilor abate[iAsemeni grozivii, dacl din bugetCurat vi cer s[-i pedepsigi aqi-ideri.Dar haide, ci e rindul tidacumaSi-mi spui, pe tine, viu, ce intilnplareTe-aduse-aici: tot r[ticind pe mare,
Fau din a zeilor porunci fosta-iImpins incoace? Sau ce soarti neagrhTe hiituie, si ba[i tlrinrul ista,$i mohorit, gi ocolit de soare, -Meleaguri tulburi..."- Astf'el de voroaveIn tinrp ce ei schintbau, ilr clruceanu-iTrandafi riu, trecuse Aur oraDe jumitate-n drumul ei pe bolti$i poate c5, Iuindu-se cu vorba,Fi ar fi irosit intreg rbstimpulI_ngiduit/u, dar soata lor, Sibila,Cu vorbe strinse-a$a ?i do-ienegte:,,- Coboari noaptea pestanoi, Enea,lar noi ne tinguint gi vrenrea trece.Aicea e riscrucea, unde caleaSe taie-n doui: una, care duceLa dreapta, spre palatele lui PlutoTl,Slivitul. Pe aici e drumul nostruLa Eliseu. Cdrarea de la stinga,Ducind citre nelegiuitul Tdrtar,E-a riilor, ce-qi isplqesc osinda.Dar Deifob: ,,- Mirit[ preoteasl,SZr nu te nrinii impotriva noastri.
298 299
PVBLTVS VERCILIVS [\,IARO - ENEIDA
CINTUL VIPleca-voi, ca si umplu iar giragul .
Nilucilor, din cari mi desprinsesem...Pleca-voi, si mi recut'und in bezn6.Te du, te du, mindrie-a noastr5, parteSi ai de-o mai prielnici ursire".A zis. $ i-astGl zicind, se-ndep7rrt eazd.Deodat' se uit[ indirit Enea:La stinga, sub un stei, un zidel vede,Ce-nfrguri de trei ori o cetatelntinsi. O-nrpresoari-n briu de fliciriAl T:irtarului fluviu, FlegetonulCel repede, rostogolind cu sineBubuitoare stincirii. Se nalti.in faln chiar, o poarti uliagi?JCu stilpi puternici de otel, ca omul,Oricit ar ti de zdmvin, ba nici zeii,Cu nici un chip, si n-o poati distruge.Un turn semet de tier se suie-n nouri.incinsi cu o niantie cruntati,Pe prag sti TisitbneT3 qi vegh eazd;Rimine nop[i gi zile-n gir degteapti;lar diniruntru geanrit lung se-aude,$i pocnete silbatice de zbiciuri,Scrignit de liare, lanturi tiriite.Incremeni Enea gicu teamiCiuli urechea la spiimosul zgomot.,,-'-Fecioari, spune-nri, ce soi de picate,Cu ce osinde-aici sint pedepsite?Ce bocet sliqiat se nalti-n aer?"Atunci incepe astl'el prLoteasa:,,- Vestiti cipetenie troiani,Nici unui onr neprihinit nu-i slobodPe pragul ist mirrjit, picior si puie.Dar cind Pros€rpina m-o pus de straji
in codrii din Avern, ea pretutindeni!1-a qelre9ut, inlhtiqindu-mi toateOsindele de zei stdtornicite.Stdpin e ppste-acest tirim al groazeiCretan u fRadamantusT: el a Jculti.El di pe/depse, el pe to(i ii puneSI dea-n vileag ce lhpti blistemateAu sivirqit acolo sus pe lume$i cum s-au voiogat, printr-o degartiScorneali, si amiie dupi moarteI spaqa lirdelegilor, tirzie.$ i-ndati dup-osindi, TisifoneRizbunitoarea, -ncinsi c-un harannic.Pe pdcltoqiamarnic ii lovegte,Badocorindu-i; iarcu mina stingi,Nipirce hide citre eiintinde,Chemindu-gi ceata de surori hapsine.Atunci abia, cu scriqnet de titiniAsurzitor, al'urisita poarti ' 'ln fine, se deschide.YeziacumaCe strajnic gade-n tind[? Ce-aritarePizegtepragul? Are cuib n[untruO nanrili haini de bilaur,Cu cinzeci de gitlejuri cum e smoala.$-apoi Tartdrul insugi se deslbce$i se afund[-n beznele genuneiDe doud ori pe-atit cit se ridicl,Privit de pe pimint, spre cer, Olimpul.Acolo-i vechea stirpe-a maicii CliiTs,Sint tinerii TitaniT6: ripuqi de tirlger,Se zvircolesc pe f'unduri de genune.gi pe ceidoi fbcioriai lui AToiszVizutu-i-am - ce trupuriuriaqe!Cu bratele-au c€rcat si spargi cerul
30t
300
PVBLIVS VERCILIVS MARO - EMIDA
$i din cerescu-ijet si il doboarePe Iupiter. Vizutu-l-am agijderiPe Salmon6u a, sttpus la grea osind6:Maimu{irise fulgerul lui .loe
$ilnginase tunetul din slav6...... Intr-un ridvan cu patru cai, o tortlin minl scuturind, prin toat-Fhda,Prin mijloculcet[1ii sale Elisru,Cutreiera tot chiuind in goani, 'Sldvit cazeii pretinzind sI fie.In nebunia sa, credea ci poateSd-nchipuie cu caru-i de aranri,Cr"r tropotr.rl trlpagilor, - gi norii,$i l'ulgerul luiJoe, nepereche.Dar preaputernicul din cer PirinteA cunrpinit, din norii degi, un trisnet(Nu tor(e cu lumind lbmegoasi,Din lenrn de pin fbcut, ca Salmoneu)$i, durigindu-l peste cap pe-acesta,L-a mistuit intr-un virtej niprasnic.
Puteai s[-l vezi aiolo'gi pe Titiose,Vlistar al Maicii Clii, din care toateS-au zlmislit: r.rriagu-i trup se-ntindePe noui iugire intregi; cu ciocu-iincirligat, o namili de vulturIi nrurseci llcatii lirl moarte
$i-i scornrone i.lit't" in miruntaie(Ce cresc la loc, osinda vegnicind-o).$i tocma-n miezul pieptului se-ncuibh,$i clrnii ce mereu se renfiriplO clipl nu-i di pace. Sb-i adaug,
$i pe Lapiti, pe Piritou gi lxion.'?Deasupra lor, s-alunece sti gata -$i parcl gi amenintl s[ cadi -
O stincd neagri. Strllucesc in f'a{i,Pe paturile nalte de petreceri,Spitarele de aur. Prinzu-i gata.Regeasci e pohfala. Dintre FuriiCea mai bitrin[ e allturi ?nsi$inu-i lasi cu nrina si atingdBucatele: ndltind in aer torte-Ea se ridici qisllbatic urli.
Aicea sint gi cei ce, cit trdird,Bitut-au pe plrirrti; gi viclenit-ariPe-ai lor olienti. gi mare e nrultimeaAcelor care, dobindind avere, '
S-au nipustit asupr[-i singuri, lErlSn-i fhcl qi pe-ai lor pirtagi. Acolo-s$i cei ce, preacurvind, uciqi pierirb;$i ceice se-nhiitari cu migeleOrdii; qi cei ce nu se ruginardSI-ngele jurimintul de credintlCitrg stlpinii lor. To{i igi agtelptiAcolo-nchiqi, osinda cuven itb.Nu ciuta sI afli ce pedeapslPe ticdloEi ii paqte gi ce vind,Ce soartd aprigi-i thcu sd piari...De-a dura uniidau colos de stinci;De spitele-unei roti atirni altiiCLr trupul rupturit.'Aicea gadegi-n veci gedea-va-aici nel'ericitulTeseu. Iar Fl€giassl - nipistuitulIntre nipistuiti- ii dojenegtePe toti, strigind cu glas inalt prin bezni:. Pitania rnea vi-nvete ce-i dreptatea;Si nu-i nesocotiti pe zei". AcestaVirrdut-a pentru aur insiqi tara,Punindu-i nemilos stipin in circi.
C|NTUL VI
FTBLNS vERClLlvs MARoI E!!E!q!Iar cei de-acolo-Ei recunosc un soareAl lor, precum gi propriile stele.O parte dintre eiiEi inmlIdiePe-arene in ierbate, trupurile.Se-ntrec in jocuri gi se iau la trintiPe galbenul nisip. Bat cu piciorulP[mintul, altii, gi se prind in danturi,$i stihuiesc. Purtipd o lungi mantie,Cu cintul siu,Orleil ilcadcnteazlPe-al lirei,
"" .iiE
-$rpte coardb suni:
Cind atingindu-le cu degetele,Cirrd cu un plectru, tiurit din fildeg.Aicea sint odraslele lui Teucru,Strimog al unei semintiivestite,Viteji niscutiin ani mai nrari la sut'let:
$i llus, qi-Asar6cus, qi Darddnus,AlTroiei ctitor. Nu tirri uimirePriveqte el din depirtare-aceleInchipuiri de arme qi de careLipsite de birbati, - doar niqte urnbre.Stau sulitele in plnrint infipte,lar caii, risipiti pe cirnp, pasc slobozi.Aceeagi rivni-a carelor de lupti,$-a armelor, pe care-au lbst avut-oCit vii l'useseri, aceeagi gri.jIDe-a cregte zdravenicai, ii urmireqte$-acurn cind, astrucrti, ei zac sub gti"*.La dreapta gi la stinga,.ios pe iarbi,Ii vede os;rltindu-se pe altiiln nriilocul dunrbrivilor de laurlnnriresnrlt. De-acolo, tot prin codri,Se prirvile la vale EridarrulsCu ap[-rnbelqugatl. StI aicea0 nrinl de viteji, rnnili irr luptl
Ficut-a pravili pentru-bani,.gi tot el
Le-a deslhcut. in Patul fiicei sale,
Nuntindu-se cu ea-mPotriva firii,S-a repezit acesta. SPiimintoaseNelegiuiri au cutezat cu tottt ..gi-cticiqtigat din rodul cut6zirii'Eu,lirnbi ql guri dac-ag avea o sut6.
Si ui".t cte-o-tel, tot n-aq putea cuprindeAtitea chiptrfi de nesibuin[ebilil in-hiitacuma, p"-oi lornnme,Atitea soiuri crincene de-osinde"'
$i cind sfirgide zis acestea toate,
Adiugi bitrina Preoteasi :
..- C i -ha icte-acuma, drumulu i te'agterne
indatorinqa pin' la caplt du-!i-o'. -
56 rte gribinr: ziresc cum se-artolca'Pe veirele CicloPilor, Palatul-Lui Pluton. Chiir in t'a{n e o bolti5;;;;-; porlile. Avein PorunciSl leoldlrn acolo darul nostru-"'Aga gr[i. $i unul lingi altrrl'inaintind Pe ciide intuneric,Postata clrumului rimas, in grablEi o stribat qi sint de porti aproape'Enea se rlpede la intrare:il;i;i;:qil;'ili
"u-ope nenceputds,
in tlie ra nru-n pragul dinrpotrivb'Aceitea sivirgind gi aducindu-iZeiteidarul, au ajuns, in fine,Pe dulcele meleag al seninlrii'Desfhtltoarele poierri din cringu.l . .
Unde hlllcltriesc de-a pururi t'ericilii'Un cer nrai larg cinrpiile le-nrbraci
irrtr-o lurninh dulce PurPurie,
304l0 - Eneida 305
PVBLIVS VERGILM tvtARO - ENEIDACINTUL VI
De dragul tlrii; gide preoti, careNeprihinili rimas-au cit tiiirA,$i de poeti evlavnici, care-n viatlCintat-au thpte vrednice de-Apolo.$i cei ce aftele le iscusiri,Ficindu-ne via{a mai fiumoasl,$i cei ce, slvirg'ind doar fhpte birne,Fdcur[ pe nepoti si-i ponreneascd.Panglici la f'el de albe cum e neauaPe toti acegtia-i incing pe timple.De umbrele acestea-mpresuratl,Vorbitu-le-a S ibi la, a gri indu-lNaintea tuturora pe frusaiose;Aflat in mijlocul multimii, gloataIn sus la el se uitd, cdci pe ceilaltiPe toti i-ntrece falnica-i fipturi.,,- Sp'trneti-mi, sutlete t'erice, gi ttr,Sllvitule poet, pc ce nreleaguri,In ce ungher se afl[-acum Anhise?De dragul lui venirlm noi aiceaTrecind ale Erebului mari ape".
La intrebarea asta ii rispunseMusaios in putine vorbeo asttbl:,,- Silag statornic n-are-aice nime;Hiliduim prin umbra ciingurilor$i ne culcim pe prispa riurilor$i prin plguni, de ape-nviorate.Dar voi, dacl aceasta v[ e rivna,Vetitrece nrigura din lhtl, apoiV[ scot eu la liman pe-o cale buni".Aqa a zis g-a luat-o inainte$i de pe virf le-arati jos in valeCimpiile-n lucoare. Iar pe urmiCoboari de pe-a migurii sprinceanl.
in vremea asta, petrecea cu eindulPirintele Anhise sutietele - -- e-"'
Ce-aveau sI iasi-n flrmurul luminiiDe sus, gi cu privire'a-igrijulieEl cuprindea ii urmirea-qiragulNepo{ilor sii scunrpi: a lor rierrire,Norocul lor gi lhptele de arme$i datinile lor. Vlzind cd vineDin thtl,.naint?nd prin iarba verde,Enea,-htinse brateie-amindouigi lacrime obralii-i podidirl$i vorba astl'el ii cizu din guri:,,- Venit-ai in sfirqit; qi drumul silnicL-a dovedit iubirea ta fiiascd,f9. care indelung arn j indu it-o?...Mi-e dat, copile, sh-!i privesc iar chipul$i viersul si-ti aud, iaier,, la rindu-mi,Sn-ti qi rispuid, gi asta si o tacemCu glasurile noastre cunoscute?.-.Aga in sinea-mi chibzuiam gi astfelCrcdeam ci va si fie, ceasuiileSimdluind; gi iath; marea-mi griji!:.a nu mi amigi: uscat gi nrarS_"$i cit - ai stribltut pinl la nrine,Feciorul nreu iubit! prime.idii - cite _Te-au vintumt! Temutu-m-am anrarn icSi nu te vatime tirimul libic......
Iar fiu-atunci: ,,- Niluca ta, pirinte,Niluca ta duruti, prea adeseaI v_indu-m i-se, nl-a ilnp i ns, ilrcoacell uil la pragul tlu. La tirmul miriiTiren iene navele ln-agteiptl.Pirinte-al meu, intinde-mi mina mie,Intinde-rni-o gi nu te da in lituri,
(
r
PVBI,I\iiS \lERdII\6 lvlARO - ENEIDA
Cind voi si te cuprind br6!iq, pdrinte".Pe cind aqa vorbea, cu-mbblqugareCurgeau pe-obrajii-i lacrimi. In trei rinduriCercd grumazu-nbrale s[-i cuprindd:Ndluca-mprejuratd, in trei rinduriDin brale-i lunecd, zadarnic prinsl,Ca boarba de ugoarb sau ca visul,fugarnicul. Estimp, Enea vedeIntr-o vlioagd dosnic[, -o dumbrav[Ferit6 qi tufiquri fognitoarePrin codri. $i mai vede riul Lete$cildind acele cuiburi liniqtite.injurul lui, nenumdrate neamuri$i semin{ii roiesc fiiri astimp[rCum priri livezi, in toi senin de var[,Albinele pe mii de flori s-agaz6
$i crinii cazdpada-i impresoar6$i pin' departe cimpu-i numai zamzet.Fiorde spaim[-l prinde pe EneaLa astd de nlpraznd priveligte.Ce ape sint acelea - wea s[ gtie;Ce liot6 de umbre,^-atit de multenImplut-au tdrmul? Ii r6spunde-Anhise:,,- Sint sufletele clrora destinulLe-a rinduit o noui intrupare.Aici, pe malul fluviului Lg!g,Sorb ele impdcarea gi negrija$i-uitarea-ndelungat6. Muke-i wemeaDe cindmi-e dor sljipomenesc de dingii,Sef-i arit anume, s[-i ingiruiPe-irrmagii mei, ca astfel s[ te bucuriMai abitir c[ totugi, pin' la urm6,Ajuns-ai in Italia cu bine".,,- Pirinte-al meu, a zis atunci Enea,
308
\_
civnil vl
Au trehuie si cred,:nr cii, dc-aicea,Vrcunele din su llctele-acesr.eaI:;i iau spre tirrmurii luminiizborul.lla ilr Sr.:caie tnlpuri sa pitr.untliiDin nou? (tc doai silbrilc cle viathIi birrtuie pc piiilnagii i,;tii?... !
-. Ji-oi sp!'lJe fitul nrc,.r, lirrii zlbavl,gr nu te voi lisa nrai mult si pregeti(A,$a_-ncepu Anhise qi pe toatiCu r?nduiali i le desiiEoari). o. o.!
lf t!9."0r,.;i cerul, gi pinrinrul, )
$i ariile rnirrii necup,:i,ise, .!,,. c
gi discul lucitoral iunii piin",$i soarele, cerescrrl policandrti, _Un duh le-a plinridit pe diniuntru:lopit in ale lumii miciulare,C.ugetu-a ;rus ntaterin-n migcare$i.s-a lEcut, din trup qi cuget, una.Ivitu-s-au pe urnri o,r,n*rii, tunne,$i soiul zburdtoure lor clilr aer,.liganii din adinc, pe cili.L: nureaSub nrinnuriu-i Copcr.iq lc-ascurrde.
A su lletelor astel obir.qieOereasci e q-a 1ocului vinuteE-n ele, crit nu le irnpovireazlDlulritour-c trupuri, qi cit inci11y fe-gsjriesc nici irivetiEul humei,Nici urir<iu lare, moftii hlrizite.De-aici le vin gi spaime si dorinte.Dureri gi bucrrrii ji toate cele,Dc uiti pin' gi cenrl sd-l priveascl,I rrfcrecate-n veqn ic intuncric$i irr prinsoarea trupur.ilor, oarb5.lJa nici nrircar in clijra cea din urnlil,
309
WBLIVS VERCILI\/S MARO - ENEIDACiMTUL VI
Lumina vie[ii cind le plrisegte -Nefbricite rirflete ! - nu scapiDe tot veninul, cicinu pierdeodatiAcele rele ce sint strins legateDe-o minl de pimint. Nevoie esteCa unele din ele, inchegateIn lung ristimp, si prindi ridiciniIn chip ciudat. Deci ispdgesc pedeapsaPlitind cu munci lErldelegi trecute,Cici unele, in joaca vintr.rrilor,Atirni prin vlzduh. Nelegiuirea,Siditi-n ele, altora le-o spaliNoianul miriisau le-o aide tbculs.Blestemul siu qi-lduce fiecare.Abia apoi in Eliseu ajungem,Dar prea putini rimine-vom aice,Pe-acest tirim al fericirii. AstaSe-ntimpli cind o zi-ndelung rivniti,Soroacele-mpl in indu-se, te smulgeNecur[[iei ce cu truptr-o dat[-(iCrescuJe. i1i rAmin*-atunci, drbpt sutlet,Urr simt neprihinit, ceresc, lucoareDin lbcul lirnurat de la-nceputuri.$i, dupi ce se-ntoarce roata vremii,Prin ani o mie, iati cI le cheamlUn zeu la tluviulacesta, Lete.Cu mare lioti vin ele-acolo:Desigur, ca si vadi iarigi bolta,Uitind de tot ce fbst-a pin-atunce.Ca asttbl si rivneasci rentrupareas".Grii Anhise gi, deopotrivd,$i pe fecior, gi pe Sibili-iduceCu sine-n mijlocul multimii-aceleiCe freanriti. Fe-o m[guri se suie
D.e unde,-n lung girag, pe to{i si-ivad6gi, cum veneau din fIld, si qi poati!l "t,ip
s5-i deslugeasii. ,,- i-Iiide-acuma,. fi-oi lumina, cu spusa-mi, citi faim6Va insoti pe-urmaqii lu i Dardrinus.Cu ce nepoti te vei mindri, italici...Iar strfletele-acestea sus vor nrergeCa, mindre, si sporeasc-al nostrri nume.Ti-oi da-n vileag, astfBl, gi propria-tisoarte.Prirr ei, destinul nosrru ti-i dezvdlui.'I) vezi pe-acel ce s" sp,:iiini, tin[r,Pe sulita-i de lemn? El, Cel dintiiul,Amestecat cu singele italic,Se va urca pe tirmurii lurninii.Alban e nunreie-i: il cheamd Silvius$i fi-va cea din urm-a ta odrasl6.Bitrin vei I-r, cind soata ta LaviniaCa pe-o sdlbiticiune fi-l va crestePrin selbe. Dar el devJni-va rege$i-un girde regi dirrtr-insul se ia naqte.Prin el, alnostru neam la Alba LongaVa stipini. Aliturea e procas,Cu care s-o mindri troiana spiti.$i Numitor, qiCapisel, qi aceli 'Care purta-va altlu nume: S.ilviuEnea, deopotrivi de evlavnic$ide viteaz, de-i va fi dat vreodatiStdpin si fie peste Alba Longae.la uitd-te la ei: ce mindritineri!$i ce puteri vbdesc ale lor trupuri!Iar cei a ciror timpli o unrbregteCetdteneasca, de stejar, cununi,$.ctl|i1,n mun(i vor citori Nornentum,giGabii, gi Fidenaer; iari algii
3r0
\l
PVBLIVS VERGIUVS t\,lARO - ENEIDA CINTUL VI
Cetatea Colatindq vor nilta-o,Pometii qitabira lui Inuus,$i Bola, q-apoi Cora. Toate asteasAqa numite fi-vor intr-o vreme,Darastizi sint pimintufi tErd nume...Ci iati-l gi pe ltomuluss, feciorulLui Mavors: elurnra-i-va la domnieBunicului siu Numitor. Pe-acesta-lVa cregte maica lliae, din neanrulLuiAsarac.Yezitu cum i se nalldPe cregtet coif cu indoiti creasti?Vezi cum l-inseamni-al zeilor PirinteCu strllucirea Lui? Vestita Ronr[,Prin veghea lui, va st[pini plnrintul,Cu-Olimpu I aj ungind deopotriviPrin sufletele fiilor, viteze;$i gapte inillimi, cu briu de ziduriEa singuri qi le va-ncinge siegi;-Ferice. prin birbatii ce-iva naste.ca maida Berecintlas, cea care.Cu o coroani zim^tuiti-n creqtetStrabate ale Frigidi oraqePurtatl-rr carul siu. $i ea f'erice,Ci zei din ea se trag: nepoti o suthLa sinu-i stringe; to[iigi au silagulin ceruri, sus, itipirri peste vizduhuri.Incoace-ntoami ochii tii acuma,irrcoace; hai, privegte-li scmin[iaCea mindrl. _Pe rornanii tni privegte-i.Aici e Cezare giintreg alaiulUrmaqilor lui [ulus, ce Llrca-vaCindva-n lunrin6, sub inalta bolt[A cerului. Dar iat-acuma, iati-l$i pe birbatul despre care-adesea
Ai ouzit tEglduit cd-[i este:Vlistar div'in el e, Adgustus CaesarlCI.in Latiu, pe ogoarele domniteAlt'dat[ de Saturnus, aEeza-vaDin nou vileatul de-aur; gi va-ntindePuterea Ronreidincolo de lndiigi dincolo de garamanti'o'. PlmintulDe Rorna stlpinit se destigoariPin' dincolo de zodii gi de calea$-a anului, q-n Soarelui, pin'ulrde
- Spri.iinl Atlas cerul pe-al siu umir-- $irlsucegte bolta cea bitutiCu stele-aprinse. inci de pe-acuma!In aqteptarea lui, grozav se-nspaimiDe semnele ceregti, tirimul caspic,Meotialol; cutremuri-se Nilul
'
Cu ingeptita-igur6. Nici AlcideAtit pinrint n-a izbutit sI calce,Micar ci sigetat-a odinioariCerboaica-avind picioare de aramd$i-n codri i de pe rnuntele-ErimantusAdus-a pacea; gi-a-.rlfticat cu arcu-iBilaurui dirr Lernal0r. Nice Bahus,Cel ce, biruitor, igi mini carulCu hiluri impletite-n corzi de vit[,Conindu.-qi tigri i de pe naltul cregtetAlNisei'*. $i maipregetim noiinciS[ ne sporim prin thpte vitejia?Ce team[ s[ ne-mpiedice mai poateDe-a ne statornici-n pimint ausonic?
Dar cine-i cel ce, -nrpodobit cu ramuriDe-oliv, se vede colo-n depdrtare,Purtind cu sine sfintele odoare?Cunoscu-ldupi plete, dupi barba
3t2 313
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA CINTUL VI
Cdrunti: rege-al Romei este, ctitor,Ce va statorniciprin legi cetateal05.Puroes de pe-un ogor sirac, din Curesltr,Oraq m[runt, va cirmui odatiO mindrl-mp5ri{ie. ii urmeaz[Cel ce va rurnpe tihna lirii sale$i pe birbatii trindivitl g-oqtireaCe-u itase br.rcu ri i le izbinzii,ii va-ntirta si-ngfhce iarigi arnrel07. .
iln preajma luisti sd-i urnreze AncuslffiFilosul fbarte: de pe-acum se-ncredePrea mult in ale vulgului hatiruri.Dar poate gi doregtlsi- i vezi pe regiiTarquini l@ gi bravul sutlet al lui Brutusllo,Rizbu nitorul; fascele pri m iteDe dinsul, ca insemne-ale puterii:C[ci el va fi intiiul consul gi-astfelVa dobindi gicrincena slcure.De dragul dulcii libertlti, pirinteFiind, igi va trimite el fiicioriiLa moarte, cici puseseri la caleRizboaie noui impotriva 1lriilll.Net'ericitul ! Ori giiu m urmhgiiAceste fapte crude tdlmEci-vor,In sufletu-i va birui iubireaDe tari qi tierbintea fbimei rivni...
la uite-acuma colo-n deo[rtarePe Deciill2 gi pe Drusi"t qi p" TorquatusllaCu groaznica-i sdcure; pe CamilusrrJCe napoiazi flamurile RomeiRipite de vrdjmagi.
Acele douiinci-nfr6fite suflete-ntre ele I l6 -Cit timp aceeagi bezni le-mpresoari -
Curn f'ulgerd sub arme deopotrivi!Dar, cind vor fi ieqit in zorii vietii,Ce aprige rdzboaie intre dingiiVor izbucni, ce lupte, ce miceluri!Din meterezele-Alpi lor semete.Din a MoneculuillT cetate, so'crulVa cobori; iar ginere-su, oasteVrijmagl dinspne risirit aducells.Vai, tiii mei, cu asttbl de rlzboaieSi nu deprinde[icugetele voastre,Nici nu intoarceti bratele vitezePotrivi qnrii, sfi{iindri-i sinul.Tu, mai ales,.tii crutitor cu tam.Tu, care eqti a zeiloi mlnditii:Azvirle armele din miini, ti singeDin al meu singe!...Cucerind Corintul,Biruitoracela igi va duceSus, pe mdritulCapitoliu carul,Slivit, cd pe ahei ii nimiciselle.Iar celdlalils supune-va gi Argos,$iurbea lui Agdmemnon, Micena,$i pe Perseu, urmaE al luiAhile,Prea vajnicul in arme. Rizbuna-vaAstGl pe moqii sii din Troia, templulMinervei pingirit de dugmani. CinePe tine-ar ti in stare si te uite-Slivite Catol2l? Sau pe tine, CossuslP?Sau neamul Grahilorls? Sau ScipioniiCei doil2a, ce furi tiulgere-n rlzbbaie,Pustiitorii Libiei; sau pe tine,Fabricius, miret in sfu{ciel5?Cine-ar putea pe tine si te uite,Serranui, tu, sinrin[tor in brazdEtx?
314 315
PVBLIVS VERCILIVS MARO - ENEIDA ciNTUL VI
Iar voi, care-ncotro mi duceti, Fabiil',Pe mine, ostenitul? Doar tu singur,O Maximus, adus-ai lecuire,Tiriglnind intruna, {irii tale...
... Lucra-vor altii bronzuri cu mai multii n nr lirdi ere, clindu - le'su fla re ;Din nrarrnur, altii chipuri vii vor scoate,Vor qti sir apere mai bine priciniLajudeciti; vor trage cu conrpasulMri iscusit ciririle din ceruri;$i nrai meqtequgit vor spune altiiCum nasc pe bolta cea senini stele'-n...Tu, nearn ronlan, anrinte adu-ti bineCu bratultdu s[ cirrnuieqti noioade;Iar nregtequgul tiu, acesta fli-va:Si statoregti deprinderile picii,Sa-i cruti pe cei $upuqi, iar pe cei trufaqiSir-i nirnicegtiIiY".Aqa vorbiAnhis.e;Dar, curlr rimaserir uimiti Enea
$i preoteasa, astA nrai adhuse: -
,,-ia uitd-te acuma la MarceluslsInaintind cu prlzile-i bogate,Izbinditor: pe toti ceilalli i-ntrecein strdluciri. et qi cu cairriiDin nrare cunrpini gi zdruncin nrareVor scoate tara, la pdrnint culcindu-i$i pe cartaginezi, q-apoi pe galiiCei rizvrititi. Va li al treilea. dinsul.Care-nch ina'-va tatil u i Qr.r irinu s
I 3 |
Trol'ee-n lupta de la dfrqmani smulse".Vizind ci nrerge-alituri de Marcelus
Un tinir de-o aleas[-nfitigare,Cu arme care f'ulger', dar cu fi'untea
De neguri presurati, gi cu ochiiCitind ?n jos, intreab-atr"rnci Enea:,,- Pirinte, cine e insotitorulBlrbatului, la drunr? t fir.r-i, oare,Sau, din multimea de nepoti, vreunul?Cu m fiea mith, ju r-inrpre_i u ru-i, soti i !
Cu celilalt, la chip, ce nrult aduce!Dar intuneric negru-i inconjoar5,Cu umbra lui posomoriti, fiuntea".Atunce, nipidit de lacrinri, astl'elPornit-a a grdi Anhise tatdl:,,- Feciorul rneu, nu cluta si afliCe.jale grea pe-urnragii tii ii paEte.Pe-acesta soarta doar o s[-l aratePinrintului, dar nu ingidui-vaMai nrult si vietuiascl. Cirrta noastrlRonran[ vis-ar]i pirut c-a.iungePrea tare, zei, daci un dar ca hstaAl nostru-ar fi rinras. Acea cinrpieDe lingi marea urbe a lui Mavors,Cum va mai genre! Ce ingropiciuneVedea-vei, Tibrule, trecind pe lingiMorrnintul proasplt! Din troiana stirpeNici un f'ecior nu-qi va nllla stribuniiLatini pe-atare treaptl a splrantei.$i niciodatir a lui Ronrul tariNu s-o mindriatita cu vrdunulDin fiiiei! Vai! unde ni-i evlavia,Credinta veche unde-i. unde-i bratulNebirult in harte? Nime-n h"rme 'Nu l-a-nfiuntat, nepedepsit, in lupte,$icind mergea pedestru ilnpotrivaVri.jmagului, gi cind izbea din pinteniIn pintecele caluh"ri in spunre.
3t6 1.17
PVBLIVS VERGILIVS MARO - ENEIDA
Flei, biet fbcior! Dac-ai putea inttingeUrsita masterd. vei fi Marcelus$i tut32. Hai, risipitiacuma criniiCu nriini diruitoare. Flori de purpuri i voi agterne, sufletu-astrucindu-iNepotului, nricar cu aste daruri,$-astllel pl inidu-mi o indatorinfdZadarnicI".Aga, cind ici, cind colo,Cutreier' ei intreg rneleagul mortiiCu gesurile-i largi, innourate,Iscoditor privind la toate cele.Iar dupl ce Anhise prin tot loculIgi petrecu t'eciorul gi-iaprinseIn suflet jindul lainrei viitoare,lipovestegte girul de rizboaie,Ce trebui-va sl le poarte-urmagii,I-aratl nearnurile laurentine,Cetatea regelui Latinus; lpoiL'inva(d curn s[ scape de obide$i cun'r's[ le indure,'la nevoie.
Sint doui porti acolo, stipiniteDe Sonrn, iar despre una dintre eleSe spune ci-i din lemn de corn: pe-acolo,Pentru aievrrice nIluci, ugoarh-iIeqirea. Cealaltd e thcutiDin lildeg alb; gi netedi strlluce.Pe-acolo rnanii risipesc in h"rme
Anrigitoare nlluciri. Anh ise,Cu aste vorbe petrecindu-qi tiul$ideopotrivl pe Sibild,-i scoasePe poarta cea de tildeg.Iar Eneaiqi taie drunr spre nave gi-gi revede
3r8 3t9
CINTUL VI
insotitori i. Tirmul tot tinindu-l.Se-nbreaptd citre portJl zis Cailtal33.
Se-ai'uncd ancorele de la prore,Iar pupele spre tirmur se ingiri.
NOTE $r COMENTARil
| 'l'ernplul lui Apolo de pe rrruntele de lingi Cunre.2 Arxrl.r-J Dlnurnile purtati cle Hecate. zeitate subpinrinteani. Si plotectoate a rnagiei. Statuile ei
se giseatr la t'ispintiile drurrrulilor (lat. ttiviunt ,,ritspintie"). Este identiticati adeseoricu Diana-
4 l-egenclnralhitect sculptor $i pictoratenian. lnvicliincl talerrtul nepotului s.iu Talos. il ucicleqi tirge in Cleta la regele Minos. Aici construieEte Labirintul. Dugnrinit de Minos, esteinchis in Labirint irnprenni cu lcar, fiul s.iu. Cei doi evadeazi, tlcindu.gi aripi, pe carele lipesc cu ceard. lcar se aplopie prea rnult de Soare Ei se pribuqegte. Dedal ajungein Sicilia, unde. pe lingi alte editicii. r'idici tenrplul lui Apolo de la Currre. A tbst ucis deregele sicilian Cocal. care se ternea de rizbunarea lui Minos. lcarii de pe Atge1seintinrleazi o dr:rrni a lui lon Luca, inchinati lui Manole Ei celor ,,noui rneqteri mari".
6 A zburat spre norcl, cleoarece Cume se afla la nord-vestihti de Creta.n Fiul lui Minos. Victorios in toate Joculile Panatenee. a ibst ucis de rivalii atenieni
, invidioqi.
' Prirnul rege al Atenei cunoscut din tladitia legendali. Minos, pentnr a-l lizbuna peAndrogeu. cucerc$te Atena r;i pretincle anual gapte tineli qi qapte tinere drept hranitrcntru Minotnur.
I boqia lui M rnos. peclepsiti de Neptun cu o cllngoste netileasci pentru un taur tirlios ce(levasta Creta. Din irnprerrnarca lor s-n niscut Mirrotaurul.
e Erou legendal vestit pentru vitejia sa. fiul regelui atenian Egeu. Vine in Cleta qi ucideMinotattrrrl. scipind Atena de singerosul tribut. lnchis in Labirint. scapi deqilind ghernul
.. driruit de Ariadna. fiica lui Minos. care se inchigostise de el.l0 Nunre al Sibilei din Cume. ciliuzitoarea lui gnea in lnfem. Em socotiti fiici a zeului
rnari n Glaucus. inzesttat cu darrr I pr ofb(iei.rr Populatie norrr:rrli din Nunticlia orientali.r/ C'oastele f-eniciene, irr aplopierea Cartaginei.''' Aluzie la ternplul lidicat de Augustus pe colina Palatin qi dediclt lui Apolo 1i Dianei.
,, Arrgusttrs n initiat gi.ioculile in cinstea lui Apolo (tadr Apllinnrcs)."' ('irrile sibiline. atinte in it ia I in terrrplul lui .lupiter cle pe Ciapitoliu 1i clistruse in urrna nnui
incendiu. atr tbst leconstituite qi depuse in tenrplul tui npoio.
15 Este prinra prorocire farrr6 Nurnele lmulilol t\oi
PVBLIVS VERGII,IVS RO - ENEIDA
arnti locul sigul al stabililii lui Enecr.
sugereazi ideea ci Enea qi insoqitorii lui vol pultain ltalia lupte la lbl de ca gi acelea duse contrn grecilor. la Troia.
lTAluzie ta Trrrlusi rcgele18 Aluzie la cisitoria Ju Lovinia.le Referire ln oraqul intemeiat pe Palatin de citre arcnclianul Evandru (vezi Cintul al
VIII-lea).20 Riu in lnfbln.2l Fiul nruzei Caliope qi al lui Eagru, r'egele Traciei: celebru cintiret din lira cu $apte
coarde, diruiti de Apolo. Coboari in lnlbrn pentru a o scoate de acolo pe so[ia saEuridice. Miqcali de sunetele lirci sale, zeii lntbrnului o lasi si plece, dar Orfbu,nerespectind interclictia de a nu privi in urmi. o pierde pentnr totdeaufa. VeziEminescu, fulemento rnod: Rainer Malia Rilke. Orlbu. Euridice. Hemtes qi ciclulSonete cine Orlbu etc.. etc.
22 Polux qi Castol elau copiii Ledei: pe prinrul l-a avut cu lupiter. pe al doilea curegele Tindar'. Ernu uniti printr-o puternici iubire linterni. Dupi nroade.r luiCastor'. Polux obtine tigiduinla lui Zeus de a rirnine cu tiatele s.iu o zi in Olirnp
^^ gi nlta in tntbrl. Ernu cunoscuti Ei sub nurnele de Dioscuri.
'" Teseu cobolise in lntbrn pentlu ir o ripi pc Proselpina. iar Hercule pentlu a-l
^. aduce pe (ielber'(a Xll.a nrunci a lui llercule).
'u.,Orplreus n pitruns intr-insul (lnt'eln n.n.) (latoriti thrrnecului artei sole. Poluxdus de iubirea thti de prietenul siu Castol qi liscurnpirind invoilea cu renuntiri.Teseu irnpins cle patinra iubirii pentru Proserpina. Hercule pe terneiul fbrtei.Aeneas cere si stidbati lurnea tirnbrelor in nrirnele, acelei pi'eras, cornplex deinsuqiri rrrolale qi leligio:rse. caracteristic lornan. nu tbrmecind. nu lbrtind, nusacliticincl o pnrte clin nerrulire. ci rugindu-se divinitilii cireia ii infifipazi doar
^- sutletul incercat 1i pios" (C. Cugu).
zo Cocitrrl (Rirrl plingelii) inconiooli lnlbrnul qi iEi uneqte apele cu ale Aheronului.26 Mlaqtina Stixului.27 O .lnti pentlu a-l intilni pe Anhide gi a doua oar:i dupi moarte. cind sutletut lui
Enea vn cobori detinitiv in lntbrtr.28 .,C."nng" cle aur"' pnle a li crearrga de visc. care la greci. celli qi gennani em
corlsAclrt lntbrnului. Legendn crengii de aul este insi italici $i riporturile ei culnfbrnul sint inci nelirnurite.
2e Fiica lui Zeus qi a Dernenei. iipiti de Pluto qi dusi in lnfbrn. Ca sotie a celui rnaiputernic zeu al Infbrnului. se bucurn acolo de aceeaqi demnitate co qi lunonainOlirno.
30 T,'iton peclepseqte olgoliul lui Misenus de a se intlece cu zeii. Un cap al golflluiNnpoli se nurneqte. nstizi. Miseno.
3l Ponlnbelul err ll:rsilea cons.llcr'flti Venerei.32 Unul dintre troieniicare l-nu inso{it pe Enea.$ Lacul Avern. cu pulemice ernanatii sulhrroase.34 Aomon, in grenci ..(cel) tili plslri".35 Marrra Fuliilol este Noaptea (Nox).36 Geea(Pinrintul).
120
CiNTUL vI
li [;**,*, i se .iorttba o vaci stcarfr. tiindc{ co nu avea copii.
ssacriticiile aduse zeilor lnfbrnului aveau loc noaotea.* A.nimalele sacriticotc ailor subpdminteni erau oio in int .girn..
]l Hocate, al cirei alai ora format din ciitele silbotice."' Haosul. divinitate stltvechc a spagiuliri netfirgit qi intunecaq €xistent fnaintea crcarii.^ tuntror lrrcnuilor" Este considetat 6dl lui Erebus."u ,,Riul de tbc", cel mai instriimintf,tor fluviu ee inconjura Tarfirul. Hamul gi Flogetoh.. pemonitici Intbmul irsuqi.
'd [n vcstibulql lnfemului.'Vergiliu situeazi nenorocirile gi slibicirnilc chinuirroore ale
'6 urribrc-a.le ronr.trilor-mitorogici: cennariiuriaqi jundtatc onmcni, jurnitntc cai,intnrpiri ale unirii fo4ei uman_c cu. cea animali. invinqi d; t"p,-ii;i apoi dcHercule: Briarcu, uriaq crr g .$1 d: brage inarm.ate qr cu lin"izc;'t"inp"r. pusnrc v6rsa tliciri qi filrn. trf,snit de z*us:' Hidra din Lima, uot","
"u qapio capetc,
ucis.de.Helculo; Himen, anirnnr rnonstruos. cr cap de l.u. "oip'J!
caprri qicoadi de {arpo, ucis de Belerofbu Gcrion. monstr.u cu trei'cot'te-'ti "u
qur.nripi. personificarc a f'ulgerutui. Avea turme de vite hrinitc ou &rroei.
"rn. nlbst rrcis de Hcrcule.tt
I:,:l ll l*t "t T"ptr:. Tr.ecen cu barca sutletele rnofiilor. peste Stix. Era inti-,, tt$at ca un batrin zdrcnliros qi umuz."l lnsogitori ai lui Enea rirn:rsi neinqroDilti-au ornq ce va ti fbndat.in Luc-ani'a.'in apropiere de capul palinurus (azi,.^ Cnstellamare della Brucn).ae re1q1 c.i i-a t'ecut pe Hercure, Teseu qi piritor. carcn a tbst pedepsir stind un
an inlSntuit.m Fiu al ltii lxion, rcgele lapigilor. prieten cle'otat al lui reseu, a coborit in lnfern., p-...ntl'y a-l ajuta si o r.ipeasci pe prcser.pina.o' Ciinele cu trei capete, prznic al lntbr.nuiui."" ceres- mama .Proscrpinei, este sora lui pruto. proserpina em. prin .rmare,
neDoata acestuia.53 Regr al c.etei. t'iul lui Zeus Ei
^al Europei. pentr.u spiritul seu justiqiar, clevine dupli
- . rnoarte judecitor al sufletelor in lntbrn.
ii Mi rtul et a _cons.lcrot Mi nen,ei, ptotectoat ea inddgostiti lor."" Fiica lui Minos_qi.a rcginei pasifae. sotie a rui reieu. stipiniti de o dragoste nefr-
rcasci pentru fiul ei vitreg._Hipo1it. Ei respinsi de acesia. il invinuieqie ci ar fivrut si o necinsteasci. Drrpi ce-llipolit a fbsr ucis. se spinzurt, riinJ cirprinsa dc.. remugciri. Protngonista drarrrei tui Racine. Ferlra.* sogitt regeltri tesnlian Cefalrrs. Gelonsi din cauza deselor expeclitii cinegetice alo
solurur. il.urrnireSte prin pidure qi este ucisf, de o sigeati r-iticitd, sloboliti chialdin arcul lui.
57 soEi.a lui.A.rnfiarau. prczicitor qi rege al Argosului. Este ucis.i de fiul ei Alcmcon,penhu ci destiintrise ascunzitoare.r in car e se retrisese sotul ei pentru a nii pleca in
-^ rizboiul irnponiva Tebei.cd Solin titanului cnpaneu. trisnit de Zeus la Teba. Neputincl indura rnonrtea snhrlui, s-a
aruncat pe rrrgul acestuia.
2l - Eneida 32t
i
PVBT.IVS VERCII-IVS MARO - ENEIDA:-:----.- - \----*----se Sotia hri Profesilaus. prirnul din\recii uciSi tle Hector la Troia' $i-a ttt'tnat soful
iri"le-. --\ : .-- r..-+
@ Tiniri din T'es"rlia, iubiti cle Neptun gi trarrstblrnati din voinla ei in luptritor" In
lnt'ern a t'edevenit l'erneie'5' Fiut lui f,neu. regele cnli<lonului, in urrta ttnei cl.irne. firge.la ,Adrast' r'egele
Argosulrri.qrseinsoar.icutjicaacestuia.EstetatilluiDiornede.Adrnstiln|tttipe Polinice. tiur lui ad,p, s.l.qi-..'".,""u.1 trorrtrl trzttrpatde Eteocle.'-l "lr1itilcelor qapte itnpott'rta'febci. participi qi.Tideu' cnre dovedelte vrteile qr o
neobiqnuitri ctrtzitne. fvlt"t" i" iitptn' i"t Atl'""t "'r" singtrnrl ?a'-e-Ta.
salvat prin
f.uga cnlului ain t,pta'je'ia p"iliit Tebei. Partenopeu] tjut lui Meleag'tr qi al
niii",ttti. este Lrnul din cei ppte participanti la expedilia contra Tebei'62 Vitei i n oierr i. rnor ti srrb zidtrrile cetitii'e Fiii inPlepnrlrri rege Antenor'e vizitiril lui Priarn.65 Celebru ero, grec qi rege al cetilii_Micene..colnnnclantul armatelor greceqti in
titirot,l Jzb"i,,l,ii t,.oi"n. in care a dovedit multi viteiie'* ;;;;;;,;,,ii, ii in"t t""nite irr thla trnrbrei rnutilate a lui Deitbb'67 Un cenot:tt'.6s Elena,Jin Sparta, cale-i devenise so{ie'69 E,tplirnate ironiclr.toTii"o*i 'i"giduit
'izitei er.a lirnitat. Ea incepe inainte de revirsatul zo'ilor qi se
stiqeqte irrainte de rnieztrl noplii'r' /"ii frru,""lui. tiu al lui Saturir qi al Reei. fiate al lui lupiter'qi al ltri Nepttrn,
72 Sirtrlrol al neindrrratei zeite Dike (Dreptatea)'73 Tisitbne lcltrntfl) este una dintle Frtrii', ilg;;l )"tllii Cnn."". J'ii
"f f ui Zeus qi al Europei. tinte al.lui Minos. Fiind rege
;;6; {i legirritor pliceptrt. clupi nloatte a deve^nitjuclecitor in lnfbrn'75 personificar"
" pfnriiiiitui.'ntanta ttrtrtrot' irrsirf'tetitelor', cea nrai veclre divinitate'
La t:ornani. a lbst asinlilati Cerer-ei' . : ,,76 Fiii lui Uranus qi
"; i;;;i. Rllvlititii inrpotliva zeilor', att tbst invingi de Zeus gi
aruncati in Tlrtar.ttct;;;r;i; ,in,r ri'rri"rr". tiii lri Ateu. Dorind sa-i inr.ingi pe zei. arrtncirrnuntiiossa qi
feiion'p"rt. Oiirrrp. Au lbsr ripuqi <le Apolo qi inl5ntuiti cle o colo.rlra ln lnrctn.7s Fiu al lui Eol. *g" "i ffla.i'fi'tbn.lrito, "i
or"E,,iuiSalnronin' Orgolios-fiind. s'a
crezut egalul lui Zeus Ei a ciutni sir irtrite n'is.etele 1i ttrnerele ltri' Pentru c(lteznnt. sa'
Zeus l-a trisnit.TeCapitala Elidei. , ,r--.^ -^ r ^+^*ili""',,"it ae sngelite tui Apolo gi ale Dianei. tiindci o instrltase pe Latona' tnatna
lor'.sliipitii au lbst un popor rnitic clin Tesalia. ai cirtri legi erau lxion 1i titrl sitt
piritou. lxion a vlut sii o necinsteasci pe lttnona. clar Zeus l-a privalit in lnl'eln'
tuncle etr legat cle ";;"1i.[ tbc' Piriiou l-a ajutat pe Tesett si o ripeasci pe
Proserpinn qfa fbst irrlinlrrit in lnt'eln'tt ;i;;;';i'i;;itir"t. t".ei iiii r*io". etri"a cri t'ica lrri n tbst sedtrsi de citre Apolo' a
incendiat rerrrplul r.i,tui ain Delfi. in lnf'em a tbst conda'rnat la intbnretare' Este
322
C'NTIJL VI
plolirnd netbricit, pentru ci vede - nrartor neputincios - chinulile fiului qi pe alerrerxrrului siu.
lrt (:rlnnua de aur.
^a Ritunl ie pulilicare.rh LJrrrbrele din Clirnpiile Elizee iqi continuiiactivitilile rlin tirnpul vielii.d6 ltirl Cirnpiilol Fllizee. A tbst identificat cu Ronul. Rinul, dar rnai ales cu Pndul. care la
izvoate ctrr ge. pe o portirrne, subtelnn.
'll (.'intiret rnitic'clin ,\til:r. inruclit cu Oll'eu. Legencla:rtr'ibuia cintecelor sale puter-itniracuioase.
08 Cjuvintele lui Anhise exprirni sensibilitntea slgise a poetului. ,.Fotrivit prnteis-rnrrlui stoic. spilitul lurnii (pneurna), care este fbe pur (eter) de esenti divini,iclentic cu rafiunea (logos), stribate li insuf]ele$te intreaga rnaterie. Douf, sintprincipiile vietii: spiritul gi rnnteria. arnbele eterne: spiritul (logos spernratikos)lrlrirre5te dirriurrtlu cerul. pirlinrul. cirnpiile urnetle nle rrririi, globul lucitor al lurnii qi
nstrul titanic rl soarelui: rnintea (spilitul) rniqci rnasa rrrateriei. anrestecindu-se ?n
Mllele Corp: de aici se nasc vie[uito.rrele: oarneni. anirrrale, pisiti. peqti. Toafe au un:ihnbure d ivin" de origine cc,reasci. lhl elernentul oliginal clivin este irnpovirirt de hrrpqi corpul nruritor il irrgreuinzi. il constringe. il irrtuneci. Utrnnlea acestei stinieniri Eiocestei intunecili sint al'ectele: durere. do; in(i. bucurie. Capfiv"'.eale corpudlor,. ., fsufletele plir.esc cerLrlca niite corrclnrnnali intrro tcl1ni1i o:rlbi: penhrr ele rnoartea
6i-_ csre elibir a-re*ffi.,Cnqiq:' "ee 1,1""" nreteiirpsihozei eite pitagoreici.'m l iul lui.En""! ni't;Uiirief:-xlingnrtfe tiatete siu Ascaniu, a rriit prin Scluri. cle unde
, qi ntrrnele Silr iu (lat. srTra,.pidure").t)l
liesi latini leqerrclnri.e'r D.,-pri rno.lrt; lui Ascaniu. r,a dornni in locul tiatelui siru. Mult tirnp a tbst linut depnrte
cle tron de un tutore avicl de putere.'rl oraq in Latrurrr.''a liirau ,,cetili colatine". oraqele ridicate de-r lungul ciii Colatine ( Via Collatinal,din
nrrrouielel Rorrrei.''t' Cilr,i ale liui i nlbane.ed I,iu al lui N,iarte qi al Reei Silvin. intemeietolul legenclar al Rornei. l-a ulrnat la tron
bunicLrlui siu Nurnitor'.')/ Velgiliu atribuie tui Rornulus origine troiarrn. nurrrincl-o pe Rea Silr.ia: illrh nurre ce
nrrrinteqte cle Troia ( lliunl.''8 C:ib"le. Poarti acest nun're ( ntaica Bc'tecintial cle la cel al nruntelui tijginn Berecin4
rrncle era venelati. Ela leplezentatli purrinrl o coroarri zinrtr.rit:i (cotona tnutalisl,distirrctie a fbndatolilorde cetiti.
'l) C:ai,,, lirlius Caesar: celebru orn politic. gener:rl qi scliitor rolnan ( l0O-d4 n.C.n.). $i-:tl[irrnat descendenta din [uIus.
l{x)Octrr.ianus Augusius (63 rl.C.n. - l4 p.C.n.). plirnul irnpirat rorlran. tiul adoptiv al luiCairrs lulius Caesar'. Era nurnit uneoli Divi lilius. tiulzeului.
l(rl Itopulalie seclentnri care locuia in orzele din sudul 1i'ipolitrniei (nord-vertul l-ibiei, peLinrrul Mediteranei).
l'r:'i'ilrrrturile de lingi lacul Meotis (azi. Malea cle Azov). lirrritn norclicir a crrcelililor lrrir\rrgrrstus.
323
I\
PVBTIVS VEROII.IVS I\dAR,O - ENEIDA.\ qiMTUL VI
ls Alnzie la unele ,,rnunsi"* ale lui lfercule: c6prioara etl picioam de arnmi, rnistre{tll dene Erirnant, Hiclm din [*ma.le Munte in lndia. crrcerit cle Bnhus.
ls$ Este Nums Pompilius, al doilea rege legendar al Ronrei, lcgislntor qi organizator olreli{iei rcrnane.lfrodr sabin.tll tuttus ruostilius. al tmilea rcgeal Romei,l!! Ancus Mnrclns ela curros'ctidrept rege prqnie.
l@ Adi*6 Torguinius Friscus, ginerele sfu Seft ius Tullius qi gir,erele acesnrin din nnni.Tarquinius Supertus. uitimul rege nl Rornei.
ll0 Ludius luniris Bnrtus il detrineaefr pe Tnrquinirrs $up*rbtrs gi insfaure*z& in500 a.C.n" republica, Inilinl, a fost cosrdtrs$ do doi consuli. Fasaiile sirnbolir.enziaici uuterea consulari.
ll1 cei doi fli *i lui Brutirs nu conrplotatcu scopul reintronhrii regalitifii. Au lbstcond;rrnnafi ln rrro:rne de tatil lor.
Il?Trei generili rorrrani ou pudat nurl!€le Decius: Publius Decius Mus a nrrrit in anul 340a.C.n. in luptn cle pe Vezuviu; t'lu! siu a rnurif ilr 295 a.C.n. la Sentinurn, iar nepotulsiu in 279 a.C.n. la Asculum.
Il3 Ftmilie unrrnni ilustrntfr. Marcus Liviu* D"usus *rlinator'. invingitonrl lui tfasdnrbal la
.. _ Metaurus, in lO7 c.C.n.. era sttitnopul Liviei. solin lui Augusftrs.rra T. Manlius Torqunnrs. comandant rcrrurn in lugeie cu g.rlii. lqi condarnni tiul la Inoarte
- - - in 340 a.C.n. pennrr incilcare.r disciplinei rnilitare.l15 Marcus Fuscius Carnillus a salvat Capitoliul in 389 er.C.n. A rccucerit steagurile
._. rolnane cnptumte de gali in luptn de la Allia, in 39O a.C.n.
'16 cei doi s?nt Caesar qi Pompei.! 17 plor*l1o6,r in Liguria (azi, ivlonaco).rl8 Aluzie la r{zboiirl civil dintre Pornpei gi Caesar. Polnpei se cisitorise cu lulia,
fiica lui Caesar. Socml (Caesar), pentru a veni clin Oalia in ltalia, coboari Alpii.Pornpei iqi nduni oaste in Egipt $i Asia Mici, dar este ucis din ordinul regeluiEuiDtril$i.
lle Riibrire la Lucius Mununius care a distrus liga aheeani qi a cuceritCorinttll in 146a.C.n. Pe Capitoliu, cea rnai inrportanti colini a Rornei. era locul unde cornandantiiinvinuitoli isi celebrau tliurntulile.
120 61,tri" la Paulus Aenrilius. L-ailnvins in 167 a.C.n. pe Pelseu" rcgele Macedoniei,prctins descendent din Ahile, gi a tmnstbr:nat Crecia in provincie rotnani.
l?l itrtarcrrs Porcius Cato, Cenzortl (sec. al llJea a.C"n.). om politic rorran, vestit prinseriozitatea si liuoar'6n lui.
l?2 Aulus Cornelitr"s Cossus (sec. al V-lea a.C.n.) l-a invins pe Tolurnnus. conducitorulcetitii etlrrsce Veii.
!23 Tibdrius Sernpronius Ciraccltus, consrtl romnn in Xl5 9i 313 n.C.n.; Tiberius gi Caius
,- . Gracchus, tribuni ai poporrrlui, t$ritori ai drepttrrilordernocntice-lza Publius Cornelius Scipio. invingitonl lui Hannihrl in 104 a.C.n. qi nepohrl sirr Scipio
.., Aen'lilianus. cnre a distrus Cnrtaginc in 146 a.C.n.lzs Fabricir,n Luscinius" $nvingntonri sirrunitilor, vestit pentnr incoruptibilitate. Deqi sirac,
nu a ouhrt ti curnpirat de Pirus.126 Atiliils Serrnrrrrs.'consul ln 15? gi ?50 a.C.n. A prirnit clernnitatea venind cle-a dreptul
cle la rnuncilc cimpulni.
324
l?/ Farnills r'omani celebri prin pafriotismul ei. Purtase singur"& rfrzbol hnpotriva *tnrs-cilor" C.el mfii Eutlosc$t nrerntrru a! ei a fost Quinfus Fabius lvtaxitnus Cunctafor; care
. -- a sahni p'in inteligengi qi prudenli Rorna asediati de lfannibal.rru A lueie In greci (,fllliit), cftnra piretu! le recunoa$te superioritarea ln cuttrrr'f,. qtiinti,
or?tor!e.l?? Afitmzue"r supre.ma$ei politioe qi milihle" a rplului prcificatornl poporului roman.''* Claudius Mnrcellus. geneml nrrnnn. inving$tor al galilor cis*lplni in 32? a.C.n. gi al lui
I lanrihol irr lupta de la Nola, in 2 l6 il.C.n. Este rl rle ilea, dupd Rorn*lus gi Cornelins. - . Cos*us, *ore consiacrase trofbele c*pturate de la duqnranl.|
]] Oupl rnonrte. RotnuIus a tbst v€nemt ca aeu sub nuiiele de Quirinr"ls.'" M. Clntrditts Mareellus. ttrtra5 tl celui mentionat nnterior. Era tiu al C)ctaviei. sora lui
Augtistlrlr. A, fbst ginerele irnp{ratului. ccrc i.a desemnetdrcpt sil€cessr tl lui. A muritin anul 33 c.C.n., la nurrrni l9 ani. Fnsajul este in esen{5 s €useter€ nmari asuplatinsilititi r comlitiei ulnane.
r33 Oril Ei port in sirdul Latiutui(nzi, Gaera).
