EN II-2016| România - rocnee.eu · Structura: fiecare variantă a cuprins 2 itemi de tip subiectiv...

EN II-2016| România © Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, 2016

1

EN II-2016 | România © Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, 2016

Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a (EN II-2016) Contextul

normativ ........................................................................................... 2

Teste elaborate/traduse pentru Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei

a II-a 2016 (EN II-2016) .......................................................................... 3

Elemente specifice EN II–2016 .................................................................. 4

Elemente specifice elaborării testelor administrate în cadrul EN II–2016 .......... 4

Elemente specifice evaluării testelor administrate în cadrul EN II–2016 .......... 7

Analiza statistică a performanţelor obţinute de elevi în urma evaluării competenţelor

fundamentale la finalul clasei a II-a (EN II – 2016) .......................................... 9

Secţiunea Scris – Producerea mesajelor scrise .......................................... 9

Conținut/Alcătuirea corectă a propozițiilor .................................. 9

Scrierea corectă a cuvintelor ................................................. 13

Semnele de punctuație ......................................................... 14

Complexitate/originalitate/titlu ................................................. 17

Secţiunea Citit – Receptarea şi înţelegerea mesajului scris ......................... 20

Secţiunea Matematică ................................................................. 30

Concluzii privind rezultatele înregistrate în urma administrării Evaluării competențelor

fundamentale la finalul clasei a II-a (EN II–2016) ......................................... 48

Anexă: Rezultatele obținute în urma administrării testelor elaborate în vederea evaluării

competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a elevi care studiază în unități de

învățământ cu predare în limba română

2


Ca și în anul școlar 2014-2015, actul normativ care a stat la baza stabilirii principiilor

de organizare şi desfăşurare a Evaluării competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a,

în anul școlar 2015-2016 (EN II-2016) a fost reprezentat de Legea educaţiei naţionale nr.

1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Concret, Art. 74 alin. (2) al acesteia

prevede faptul că, la finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate

de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează

evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor

sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor.

Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi

constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.

În anul școlar 2015-2016, EN II-2016 a fost administrată în baza prevederilor

Metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluărilor Naţionale la finalul claselor a II-a,

a IV-a şi a VI-a, aprobată prin OMENCȘ nr. 3051/12.01.2016, cu respectarea Calendarului

de desfășurare a acestora, aprobată prin OMENCȘ nr. 5992/2015. Structura testelor

administrate la finalul clasei a II-a în anul școlar 2015-2016 a fost aceeași ca în anul școlar

anterior, 2014-2015, conform prevederilor Metodologiei. Astfel, Art. 10 din Metodologia

de organizare şi desfăşurare a Evaluărilor Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a

VI-a precizează următoarele: (1) Testele elaborate pentru EN II, administrate elevilor

care au urmat cursurile clasei a II-a în limba română, sunt structurate astfel: a) primul

test vizează evaluarea competențelor de producere a mesajelor scrise; b) al doilea test

vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajelor citite; c) al treilea test

vizează evaluarea competențelor de matematică. (2) Testele elaborate pentru EN II,

administrate elevilor aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile clasei a

II-a în limba maternă, sunt structurate astfel: a) primul test vizează evaluarea

competențelor de receptare-producere a mesajelor scris-citite în limba română; b) al

doilea test vizează evaluarea competențelor de matematică; c) al treilea test vizează

evaluarea competențelor de receptare a mesajelor citite în limba maternă; d) al patrulea

test vizează evaluarea competențelor de producere a mesajelor scrise în limba maternă.

Și în acest an școlar, testele elaborate în vederea administrării în cadrul Evaluării

competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a au respectat cerințele prevăzute la

Art. 9 al Metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluărilor Naţionale la finalul

claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, conform căruia testele pentru EN se elaborează ţinând

seama de următoarele cerinţe: a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă

cu programele şcolare în vigoare pentru fiecare disciplină de studiu; b) să aibă un nivel

mediu de dificultate. Astfel, testele administrate în cadrul EN II-2016 au fost în

3


conformitate cu programele școlare în vigoare, aprobate prin Ordinul ministrului

educaţiei nr. 3418/19.03.2013.

Evaluarea

În conformitate cu prevederile Metodologiei, pentru desfășurarea EN II-2016, au

fost elaborate teste în vederea administrării, în funcție de limba de predare, precum și

de probele prevăzute în cadrul acestei evaluări naționale, după cum urmează:

Tabelul 1. Numărul de variante elaborate pentru fiecare disciplină, în funcţie de limba de predare EN II-2016

Nr. crt.

Limba de predare Teste elaborate Nr. de variante

1. Română Test Citit Test Scris Test Matematică

4 4 4

2. Cehă

Test Scris/Citit - Limba română Test Scris - Limba maternă Test Citit - Limba maternă Test Matematică

2+1 rezervă 2+1 rezervă 2+1 rezervă 4 (traduse)

3. Croată

Test Scris/Citit - Limba română Test Scris - Limba maternă Test Citit - Limba maternă Test Matematică


4. Germană

Test Scris/Citit – Limba română Test Scris – Limba maternă Test Citit – Limba maternă Test Matematică


5. Maghiară



6. Rromani



7. Sârbă



8. Slovacă



9. Ucraineană



4


Spre deosebire de anul școlar 2014-2015, când au fost administrate teste în limba

română și în alte 7 limbi materne, pentru EN II-2016 au fost elaborate teste inclusiv

pentru elevii care au învățat în limba croată maternă, ajungându-se la un număr de 8

limbi materne la nivelul acestui ciclu de învățământ.

În anul școlar 2015-2016, testele pentru Secţiunea Scris, pentru elevii care

studiază în şcolile cu predare în limba română, au fost elaborate astfel încât să respecte

specificațiile cuprinse în Metodologie, care au fost păstrate pentru EN II-2016, după cum

urmează:

Timp alocat: 30 de minute

Domeniul evaluat: producerea mesajelor scrise

Competența generală: redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competența specifică: redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază

Număr de variante elaborate: 4

Număr de variante administrate: 2

Structura: fiecare variantă a cuprins 2 itemi de tip subiectiv

- 1 item de elaborare a unui bilet (de informare, de solicitare, de mulţumire etc.);

- 1 item de redactare a unui text scurt, pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări.

Testele pentru evaluarea competențelor de scris au respectat programa școlară în

vigoare, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3418/19.03.2013.

Structura testului a avut la bază următoarea matrice de specificații:

Competenţa

specifică Exemple de activităţi de învăţare Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Total

Redactarea

unor mesaje

simple, cu

respectarea

convențiilor

de bază

scrierea unor bilete de mulţumire,

de informare, de solicitare, cu

respectarea convenţiilor/

confecţionarea unor felicitări cu

diverse ocazii (Crăciun, Paşte, 8

Martie) şi scrierea mesajelor

corespunzătoare folosind diverse

instrumente (stilou, creioane

1 1

5


cerate, carioca, marker etc.)

compunerea unor texte scurte (3-7

enunţuri) pe teme din sfera de

interes a copiilor, cu ajutorul unor

imagini sau întrebări

1 1

Total 2 2

Tabelul 2. Matricea de specificaţii a testelor administrate pentru Secţiunea Scris EN II-2016

Specificaţiile pentru testele administrate în cadrul EN II-2016, la Secţiunea Citit,

atât pentru elevii care studiază în şcolile cu predare în limba română, cât şi pentru elevii

care studiază în şcolile şi secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, au vizat

aceleași aspecte utilizate pentru elaborarea testelor pentru EN II-2015.


Domeniul evaluat: receptare şi înţelegere a mesajului scris

Număr de variante elaborate: 4


Structura: fiecare variantă a cuprins un număr de 11 itemi

Itemi obiectivi Itemi semiobiectivi Total

cu alegere multiplă de completare de tip întrebare

structurată 11

6 2 3 Tabelul 3. Tipologia itemilor cuprinşi în testele administrate pentru Secţiunea Citit (în limba română,

respectiv în limbile minorităţilor naţionale) EN II-2016

Testele pentru evaluarea competențelor de citit au respectat programa școlară în

vigoare, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3418/19.03.2013.

Structura testului a avut la bază următoarea matrice de specificații, care a suferit

câteva mici modificări față de cea utilizată în cadrul EN II-2015, în vederea unei

interpretări cât mai unitare a rezultatelor obținute în urma administrării testelor:

Competenţa

generală

Exemple de activităţi de

învăţare Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Total

Receptarea

unei

varietăţi de

mesaje

scrise, în

formularea unor întrebări şi

răspunsuri pe baza textului citit 2 2 2 6

redarea prin cuvinte proprii, cu

sprijin, a unui fragment dintr-un

text citit

1 1 2

6


contexte de

comunicare

cunoscute

formularea unor răspunsuri la

întrebări, în legătură cu un scurt

text citit

3 3

Total 2 3 6 11 Tabelul 4. Matricea de specificaţii a testelor administrate pentru Secţiunea Citit (în limba română,

respectiv în limbile minorităţilor naţionale) EN II-2016

Specificaţiile pentru Secţiunea Matematică din cadrul EN II-2016, atât pentru

elevii care studiază în şcolile cu predare în limba română, cât şi pentru elevii care

studiază în secţiile şi şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, sunt

prezentate în cele ce urmează și sunt aceleași cu cele utilizate în elaborarea testelor

administrate în cadrul EN II-2015.


Număr de variante elaborate: 4 (traduse în limbile minorităților naționale)


Structura: fiecare variantă a cuprins un număr de 12 itemi

Itemi obiectivi Itemi semiobiectivi Itemi subiectivi Total

cu alegere multiplă de tip răspuns scurt de tip rezolvare de

probleme 12

6 2 4 Tabelul 5. Tipologia itemilor cuprinşi în testele administrate pentru Secţiunea Matematică EN II-2016

Ca și în anul școlar precedent, testele de evaluare a competenţelor de matematică au fost

elaborate avându-se în vedere raportarea la situaţii din viaţa reală şi au respectat

competenţele prevăzute în programa şcolară în vigoare, aprobată prin Ordinul Ministrului

Educaţiei nr. 3418/19.03.2013. De asemenea, s-a ținut cont în continuare de programa

școlară pentru clasa a II-a, în vigoare, pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului,

acest lucru concretizându-se, și de această dată, în atingerea parțială a competenţelor

privind explorarea mediului. Astfel, și în cadrul EN II-2016, testele de evaluare a

competenţelor de matematică au fost elaborate pornindu-se de la un context inspirat din

informaţiile cuprinse în partea de explorare a mediului. În plus, structurarea testului a

respectat matricea de specificații stabilită, după cum urmează:

Competenţe generale

Exemple de activităţi de învăţare Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Total

Utilizarea numerelor în calcule elementare

scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =

1 1

efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin şi verificarea prin operaţia inversă

1 2

7


efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale înmulţirii

1 2

efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0 - 100, prin scăderi repetate sau recurgând la înmulţire

1 2

rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor

1 1

Evidenţierea caracteristici-lor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate

1 1

identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc

1 1

Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat

realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu obiecte), respectând o anumită regulă

1 1

Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea lor după criterii variate (durată, momentul începerii etc.)

1 1

TOTAL 2 10 12 Tabelul 6. Matricea de specificaţii a testelor administrate pentru Secţiunea Matematică EN II-2016

Procesul de evaluare a testelor administrate în cadrul Evaluării competenţelor

fundamentale la finalul clasei a II-a a constat, la fel ca în anii trecuți, în aprecierea, de

către cadrele didactice evaluatoare, a răspunsurilor date de către elevi, pe baza

descriptorilor de performanţă asociaţi codurilor alocate în Caietul cadrului didactic.

Reamintim faptul că acest Caiet al cadrului didactic este considerat elementul cu cea mai

puternică vizibilitate în termenii procesului de evaluare. Din acest punct de vedere,

reiterăm ideea conform căreia acesta a fost proiectat, încă de la început, după modelul

evaluărilor internaţionale (IEA-PIRLS, IEA-TIMSS şi OECD-PISA), și că a fost utilizat atât pe

parcursul celor 2 ani de pilotare, cât și al celor 3 ani de administrare naţională, putând fi

astfel considerat deja un instrument în baza căruia se poate fundamenta „decizia

evaluativă” într-un mod mult mai transparent decât prin calificative sau prin note.

8


Și în cadrul EN II-2016, evaluarea propriu-zisă a testelor s-a realizat prin alocarea,

de către fiecare cadru didactic evaluator, a unui cod considerat cel corespunzător

răspunsului oferit de către fiecare elev itemului respectiv. Ulterior, codul stabilit de

evaluator a fost scris pe testul individual și, implicit, pe Fișa de evaluare.

Semnificaţia codurilor s-a păstrat și pentru EN II-2016, după cum urmează:

- Codul 10 reprezintă codul care arată rezolvarea corectă şi completă a itemului;

- Codurile 11 şi/sau 12 sunt coduri alocate pentru rezolvarea parţială a itemului;

- Codul 70 este codul care evidențiază un răspuns incorect sau un răspuns care indică

greşeli tipice/erori în învăţare;

- Codul 79 reprezintă codul care indică un răspuns care nu are legătură cu sarcina de

lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, un

semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la

itemul respectiv, precum şi un răspuns scris, iar apoi şters sau tăiat, fie că este lizibil

sau nu;

- Codul 99 este codul care indică lipsa oricărui răspuns sau a unei încercări de răspuns.

La finalul activităţii de evaluare din cadrul EN II-2016, fiecare cadru didactic

evaluator a completat Fişele de evaluare ale elevilor care au participat la Evaluarea

competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a, iar rezultatele înregistrate în Fişele

de evaluare au fost încărcate în aplicaţia dedicată, în vederea centralizării la nivel

naţional. Rezultatele încărcate în aplicație stau la baza prezentei analize statistice a

performanțelor obținute de către elevi în urma desfășurării Evaluării competențelor

fundamentale la finalul clasei a II-a, în anul școlar 2015-2016. Menționăm că, până la

data elaborării prezentului raport, nu au fost încărcate toate rezultatele obținute de

elevi în urma acestei evaluări.

9


Analiza statistică a performanţelor obţinute de elevi în urma Evaluării competențelor

fundamentale la finalul clasei a II-a-2016 are la bază înregistrările existente în baza de date

alocată acestui tip de evaluare națională, încărcate până la data de 6 septembrie 2016. În

vederea realizării unei analize statistice elocvente, s-a ținut cont de matricea de

specificații pe baza căreia a fost elaborat fiecare test în parte, realizându-se o corelație

între competențele cuprinse în programa școlară și itemii testelor. Astfel, pentru Secţiunea

Scris, itemii celor două teste administrate au urmărit următoarele competențe prevăzute în

programa școlară în vigoare:

Competenţa generală Competenţa specifică ITEMI CORESPUNZĂTORI

Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază

I1 I2

Tabelul 7. Corelaţia dintre competenţele cuprinse în programa şcolară şi itemii testelor administrate

pentru Secţiunea Scris EN II-2016

Ca și în anii precedenți, cei doi itemi cuprinși în fiecare dintre cele două teste

administrate în cadrul Secțiunii Scris a Evaluării competențelor fundamentale la finalul

clasei a II-a au urmărit următoarele aspecte/cerințe:

conținut/alcătuirea corectă a propozițiilor;

scrierea corectă a cuvintelor;

semnele de punctuație;

complexitate/originalitate/titlu.

Referitor la alocarea codurilor pentru fiecare cerință, respectiv pentru fiecare

item în parte, aceasta a fost următoarea:

Conținut/Alcătuirea corectă a propozițiilor Competenţa

generală Competenţa

specifică ITEMI

CORESPUNZĂTORI CODURI ALOCATE



I1 10 11 12 70 79 99

I2 10 70 79 99

Tabelul 8. Codurile alocate fiecărui item, pentru conţinut, respectiv alcătuirea corectă a propoziţiilor,

la Secţiunea Scris EN II-2016

10


Primul item al fiecăruia dintre cele două teste administrate la Secţiunea Scris a

avut ca rol evidențierea competenței elevului de clasa a II-a de a redacta un bilet de

informare. Astfel, primul item al Testului 1 îi cerea elevului să scrie un bilet prin care să

aducă aminte familiei sale că, după școală, va merge în vizită la Grădina Zoologică

împreună cu colegii și cu doamna învățătoare sau cu domnul învățător, și în care, în

același timp, trebuia să anunțe că va ajunge mai târziu acasă. În ceea ce privește primul

item al celui de-al doilea test administrat, acesta îi solicita elevului să redacteze tot un

bilet de informare către familia sa, în care trebuia să aducă aminte familiei sale că,

după școală, va merge la cinema împreună cu colegii și cu doamna învățătoare sau cu

domnul învățător și că vor vedea un film de desene animate. De asemenea, în bilet

trebuia să anunțe că va ajunge mai târziu acasă.

Cel de-al doilea item al fiecăruia dintre cele două teste administrate a vizat

competența elevului de a scrie un text format din cinci propoziţii, răspunzând la cinci

întrebări existente în testul primit. Cei doi itemi au fost elaborați în strânsă legătură cu

primii itemi ai fiecărui test. Astfel, la cel de-al doilea item al primului test, elevul trebuia

să redacteze un text format din cinci propoziții, alcătuit pe baza a cinci întrebări, în care să

povestească vizita la Grădina Zoologică, în timp ce la cel de-al doilea test, elevul trebuia să

povestească filmul de desene animate vizionat la cinema.

Cerinţele referitoare la respectarea conţinutului biletului menționat anterior,

precum şi cele cu privire la alcătuirea corectă a propoziţiilor textului pe baza întrebărilor

au primit categoriile de coduri prezentate în Tabelul 8. Astfel, pentru primul item, au fost

alocate coduri după cum urmează: codul 10 a fost acordat pentru respectarea tipul de bilet

solicitat (de informare), prezenţa elementelor specifice biletului (formula de început,

semnătura), precum şi pentru exprimarea coerentă, concisă şi cu înțeles/logică.

Răspunsurile parțial corecte au primit codul 11, atunci când au existat elementele specifice

biletului, dar nu s-a respectat tipul de bilet solicitat. În Caietul Cadrului didactic a fost

prevăzut şi codul 12, pentru situaţia în care elevul a respectat tipul de bilet solicitat, dar nu

au existat elementele specifice biletului, dar acest cod nu a fost acordat într-un procentaj

semnificativ. Pentru răspunsurile considerate incorecte și pentru o exprimare care nu a fost

coerentă sau concisă au fost acordate codurile 70, respectiv 79 pentru răspunsurile care nu

au avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“,

„Nu mai am timp“, sau pentru un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care a

arătat că elevul a ajuns până la itemul respectiv, sau pentru un răspuns scris şi apoi şters

sau tăiat, fie că a fost lizibil sau nu. Codul 99 a semnalat spațiul gol, fapt ce a indicat faptul

că elevii nu au ajuns până la itemul respectiv sau nu au încercat rezolvarea cerinţei.

11


Procentajul mediu, la nivel naţional, al elevilor cărora le-au fost alocate coduri la

primul item al celor două teste administrate, din punctul de vedere al respectării

conținutului, este reprezentat în Figura 1.

Figura 1. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru cerinţa privind conţinutul, la itemul 1 al celor

două teste administrate, la Secţiunea Scris EN II-2016

Se observă faptul că procentajele prezentate în Figura 1 sunt extrem de apropiate

pe cele șase coduri, ceea ce evidențiază ideea conform căreia cele două teste

administrate la Secțiunea Scris din cadrul EN II-2016 au fost echilibrate, având capacitatea

de a evalua unitar competențele elevilor la finalul clasei a II-a pentru această secțiune.

Pentru cel de-al doilea item al testelor administrate la Secţiunea Scris - EN II-2016

au fost acordate coduri aferente. Astfel, codul 10 a fost alocat răspunsurilor considerate

corecte din punctul de vedere al corectitudinii alcătuirii propoziţiilor, în sensul că

propozițiile au avut predicat, au avut legătură cu tema dată, iar exprimarea a fost

coerentă și cu înțeles. Codul 70 a fost acordat în situaţiile în care propozițiile au avut

predicat, dar nu au avut legătură cu tema dată, propozițiile au avut predicat, dar nu au

avut înțeles (logică) sau în cazul în care propozițiile nu au avut predicat. Codul 79 a fost

dat pentru răspunsuri care nu au avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“,

„Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, sau pentru un semn de întrebare,

o cratimă sau orice alt semn care a arătat faptul că elevul a ajuns până la itemul

respectiv. Codul 79 a fost alocat şi în cazul unui răspuns scris şi apoi şters sau tăiat, fie că

este lizibil sau nu, în timp ce codul 99 a fost dat pentru spațiul gol, fapt ce a indicat că

elevii respectivi nu au încercat rezolvarea cerinţei.

Procentajul mediu, la nivel național, în ceea ce privește corectitudinea alcătuirii

propozițiilor textului pe care elevii îl aveau de redactat la itemul al doilea al fiecăruia

dintre cele două teste administrate la Secţiunea Scris, este prezentat în Figura 2.

74,81%

74,70%

11,85%

12,63%

2,82%

3,10%

5,88%

5,36%

3,51%

3,12%

1,13%

1,09%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I1 test 2

I1 test 1COD 10

COD 11

COD 12

COD 70

COD 79

COD 99

12


Figura 2. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru cerinţa privind alcătuirea corectă a

propozițiilor, la itemul 2 al celor două teste administrate, la Secţiunea Scris EN II 2016

Analizând rezultatele obținute de elevii evaluați, în funcţie de mediul în care se află

unitatea de învăţământ, se poate concluziona faptul că participanții la EN II-2016 au

respectat cerințele referitoare la redactarea unor mesaje simple, respectiv la alcătuirea

corectă a propozițiilor, în proporție de 85,91% în mediul urban, iar în mediul rural, în

proporţie de 73,07%. La nivel naţional, cerinţa referitoare la respectarea conţinutului şi la

alcătuirea corectă a propoziţiilor a fost îndeplinită de 80,71% dintre elevii participanţi.

Figura 3. Procentajul mediu de atingere a cerinţei privind conţinutul, respectiv alcătuirea corectă a propoziţiilor, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la Secţiunea Scris

– EN II-2016

77,62%

80,38%

15,21%

13,34%

4,36%

3,66%

2,81%

2,62%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I2 test 2

I2 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

Rural

Urban

Naţional

73,07%

85,91%

80,71%

Conţinut/Alcătuire corectă a propoziţiilor

13


Scrierea corectă a cuvintelor

În ceea ce privește cerința de scriere corectă a cuvintelor, aceasta a fost urmărită în toți cei patru itemi ai celor două teste administrate la Secţiunea Scris, iar codurile alocate au fost: Competenţa


specifică ITEMI




I1 I2

10 11 70 79 99

Tabelul 9. Codurile alocate fiecărui item, pentru scrierea corectă a cuvintelor, la Secţiunea Scris EN II-2016

În funcție de numărul greșelilor de scriere a cuvintelor, s-au acordat următoarele

coduri: codul 10 a fost dat pentru un număr de maximum 2 greșeli de scriere fără

omisiuni/adăugiri/inversiuni de litere în cadrul cuvintelor ori de scriere a cuvintelor cu

majusculă. Codul 11 au primit elevii care au avut un număr de maximum 5 greșeli de

scriere fără omisiuni/adăugiri/inversiuni de litere în cadrul cuvintelor, scriere a cuvintelor

cu majusculă. De asemenea, codul 70 a fost dat pentru mai mult de 5 greșeli, pentru

scriere cu omisiuni/adăugiri/inversiuni de litere în cadrul cuvintelor și/sau scriere a

cuvintelor fără majusculă, în timp ce codul 79 a arătat că elevii au întâmpinat dificultăți,

dând fie un răspuns care nu avea legătură cu sarcina de lucru, un semn de întrebare, o

cratimă sau orice alt semn care arăta că elevul a ajuns până la itemul respectiv, fie

pentru un răspuns scris şi apoi şters sau tăiat, fie că este lizibil sau nu. Codul 99 a fost

acordat în situația în care spațiul a fost lăsat gol, ceea ce poate însemna fie că elevul nici

nu a încercat să rezolve cerința, fie că acesta nu a avut timpul necesar scrierii rezolvării.

Alocarea codurilor pe itemi și pe teste este prezentată în Figura 4, de mai jos.

Figura 4. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru cerinţa privind scrierea corectă a cuvintelor,

la cele două teste administrate la Secţiunea Scris EN II-2016

53,07%

53,68%

70,47%

68,11%

27,32%

27,41%

18,27%

20,55%

12,55%

12,63%

6,61%

7,02%

4,23%

3,64%

3,42%

3,10%

2,83%

2,64%

1,23%

1,22%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I2 test 2

I2 test 1

I1 test 2

I1 test 1

COD 10

COD 11

COD 70

COD 79

COD 99

14


În cadrul cerințelor cuprinse în competența specifică menţionată anterior,

scrierea corectă a cuvintelor este realizată în proporție de 73,02%, la nivel naţional. În

funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, se observă o diferenţă destul

de mare între mediul urban, de 79,50%, şi cel rural, de 63,51%, după cum se poate

observa și din Figura 5, de mai jos.

Figura 5. Procentajul mediu de atingere a cerinţei privind scrierea corectă a cuvintelor, în funcţie de

mediul în care se află unitatea de învăţământ, la Secţiunea Scris EN II-2016

Semnele de punctuație

Codurile stabilite pentru cerința privind corectitudinea utilizării semnelor de punctuație în rezolvarea cerințelor testelor administrate în cadrul EN II-2016 sunt cuprinse în Tabelul 10, de mai jos. Competenţa


specifică ITEMI




I1 I2

10 11 70 79 99

Tabelul 10. Codurile alocate fiecărui item, pentru utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie, la

Secţiunea Scris EN II 2016

În redactarea biletului de mulţumire, elevii clasei a II-a au fost evaluați și în ceea ce

privește utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie. Din acest punct de vedere, codul 10 a

fost acordat pentru folosirea corectă a semnelor de punctuație (virgulă după formula de

Rural

Urban

Naţional

63,51%

79,50%

73,02%

Scrierea corectă a cuvintelor

15


adresare, punct la finalul propozițiilor, eventuale virgule într-o enumerare) acceptându-se

maximum 2 greșeli. Răspunsurile parțial corecte au primit codul 11, atunci când s-a

constatat omiterea virgulei după formula de adresare, dar au fost folosite corect celelalte

semne de punctuație (punct la finalul propozițiilor, virgulă la enumerare), acceptându-se

între 3 şi 5 greșeli. Pentru răspunsurile considerate incorecte, au fost acordate codurile 70,

pentru folosirea greșită a semnelor de punctuație (mai mult de 5 greșeli), respectiv 79

pentru scrierea propozițiilor fără semne de punctuație, dar şi pentru răspunsurile care nu au

avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“,

„Nu mai am timp“, sau pentru un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care a

arătat că elevul a ajuns până la itemul respectiv, precum și pentru un răspuns scris şi apoi

şters sau tăiat, fie că a fost lizibil, fie că nu. Codul 99 a semnalat spațiul gol, fapt ce a

indicat că elevii respectivi nu au încercat rezolvarea cerinţei.

Cel de-al doilea item al fiecăruia dintre cele două teste administrate la Secţiunea

Scris le solicita elevilor de clasa a II-a să scrie un text format din şase propoziţii în care

să răspundă la şase întrebări. Şi aceşti itemi au avut prevăzută cerinţa referitoare la

corectitudinea utilizării semnelor de punctuaţie, primind în același timp codurile care

evidențiază nivelul dezvoltării competenței respective. Astfel, codul 10 a fost acordat

pentru folosirea corectă a semnelor de punctuație în scrierea propozițiilor, fiind

acceptat un număr de maximum 2 greșeli. Răspunsurile parțial corecte au primit codul

11, pentru folosirea corectă a semnelor de punctuație în scrierea propozițiilor,

acceptându-se între 3 şi 5 greșeli. Pentru răspunsurile considerate incorecte, au fost

acordate codurile 70, pentru folosirea greșită a semnelor de punctuație (mai mult de 5

greșeli), respectiv 79 pentru scrierea propozițiilor fără semne de punctuație, dar şi

pentru răspunsurile care nu au avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“,

„Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, sau pentru un semn de

întrebare, o cratimă sau orice alt semn care a arătat că elevul a ajuns până la itemul

respectiv, sau pentru un răspuns scris şi apoi şters sau tăiat, fie că a fost lizibil, fie că

nu. Codul 99 a semnalat spațiul gol, fapt ce a indicat faptul că elevii respectivi nu au

încercat rezolvarea cerinţei.

Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru cerinţa privind utilizarea corectă a

semnelor de punctuaţie la cei doi itemi ai celor două teste administrate, la Secţiunea Scris,

este detaliat în figura ce urmează (Figura 6).

16


Figura 6. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru cerinţa privind utilizarea corectă a semnelor

de punctuaţie, la itemii 1 și 2 ai celor două teste administrate, la Secţiunea Scris EN II-2016

La nivel naţional, semnele de punctuație sunt corect folosite în redactarea

textelor solicitate în proporție de 79,76%. Ca și la celelalte cerinţe analizate până acum,

se observă o diferenţă mare între procentajele obţinute de elevii care învaţă la şcoli din

mediul urban, 86,41%, faţă de cei care studiază în şcoli aflate în mediul rural, 69,98%.

Figura 7. Procentajul mediu de atingere a codurilor pentru cerinţa privind utilizarea corectă a semnelor de

punctuaţie, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la Secţiunea Scris EN II-2016

Rural

Urban

Naţional

69,98%

86,41%

79,76%

Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie

71,77%

73,48%

71,33%

71,53%

13,42%

12,89%

17,59%

17,83%

7,21%

6,64%

6,44%

6,43%

4,65%

4,25%

3,26%

2,86%

2,96%

2,74%

1,38%

1,36%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I2 test 2

I2 test 1

I1 test 2

I1 test 1

COD 10

COD 11

COD 70

COD 79

COD 99

17


Complexitate/originalitate/titlu

O altă cerință urmărită în cadrul testelor administrate la Secţiunea Scris, a fost cea

referitoare la complexitatea și la originalitatea textelor elaborate de elevii claselor a II-a,

respectiv la alegerea unui titlu potrivit textului redactat. Alocarea codurilor pentru această

cerință a fost următoarea: Competenţa


specifică ITEMI




I1 10 70 79 99

I2 10 11 70 79 99

Tabelul 11. Codurile alocate fiecărui item, pentru complexitate, originalitate, respectiv alegerea unui

titlu potrivit textului redactat, la Secţiunea Scris EN II-2016

Primul item al fiecărui test administrat a urmărit strict complexitatea biletului de

mulțumire pe care elevii îl aveau de redactat. Astfel, elevii care au folosit propoziții

dezvoltate și au evitat repetițiile au primit codul 10. Pentru folosirea propozițiilor simple

sau pentru folosirea propozițiilor dezvoltate, dar cu repetiții supărătoare/deranjante a

fost alocat codul 70, în timp ce codul 79 a fost dat pentru un răspuns care nu a avut

legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“, „Nu

mai am timp“, pentru un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care a arătat

faptul că elevul a ajuns până la itemul respectiv, precum și pentru un răspuns scris şi apoi

şters sau tăiat, fie că este lizibil, fie că nu. Pentru situația în care elevul a lăsat spațiul

gol, a fost acordat codul 99.

Procentajul mediu, la nivel național, al codurilor acordate la itemul 1 al celor două

teste administrate la Secţiunea Scris, este reprezentat în Figura 8, de mai jos.

Figura 8. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru cerinţa privind complexitatea, la itemul 1 al

celor două teste administrate, la Secţiunea Scris EN II-2016

78,46%

78,88%

15,75%

15,59%

4,48%

4,23%

1,31%

1,30%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I1 test 2

I1 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

18


Cel de-al doilea item a urmărit atât complexitatea textului redactat de elevi, cât și

originalitatea acestuia, dar și alegerea unui titlu potrivit conținutului. Pentru

evidențierea acestor cerințe, au fost utilizate următoarele coduri: codul 10 pentru

folosirea propozițiilor dezvoltate, pentru folosirea unui limbaj nuanţat, pentru evitarea

repetițiilor, alegerea unui titlu potrivit, așezarea corectă a textului în pagină (titlu,

alineat, spațiu între cuvinte) și pentru ordonarea propozițiilor într-un text; codul 11 s-a

dat pentru folosirea parțială a propozițiilor dezvoltate, a unui limbaj nuanţat, pentru

evitarea parțială a repetițiilor, pentru alegerea unui titlu potrivit, așezarea corectă a

textului în pagină (titlu, alineat, spațiu între cuvinte cel puțin unul dintre acestea) și

pentru ordonarea parțială a propozițiilor într-un text. Pentru așezarea greșită a textului în

pagină (titlu, alineat, spațiu între cuvinte cel puțin unul dintre acestea), pentru

folosirea propozițiilor simple sau a propozițiilor dezvoltate, dar cu repetiții supărătoare/

deranjante, precum și pentru alegerea unui titlu oarecare sau lipsa titlului a fost alocat

codul 70. Pentru un răspuns care nu avea legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“,

„Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, pentru un semn de întrebare, o

cratimă sau orice alt semn care arăta că elevul a ajuns până la itemul respectiv, dar și

pentru un răspuns scris şi apoi şters sau tăiat, fie că este lizibil sau nu, a fost acordat

codul 79, în timp ce pentru spațiu gol, care arăta faptul că elevul nu a încercat să rezolve

cerința sau că nu a avut timp să facă acest lucru, a fost dat codul 99.

Figura 9 prezintă procentajul mediu, la nivel național, al codurilor acordate la

itemul 2 al celor două teste administrate la Secţiunea Scris.

Figura 9. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru cerinţa privind complexitatea, originalitatea sau alegerea unui titlu potrivit textului redactat, la itemul 2 al celor două teste administrate, la

Secţiunea Scris EN II-2016

53,96%

55,70%

25,62%

26,00%

13,03%

11,78%

4,49%

3,84%

2,91%

2,68%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I2 test 2

I2 test 1

COD 10

COD 11

COD 70

COD 79

COD 99

19


Rezultatele înregistrate la cerinţa privind complexitatea, originalitatea sau

alegerea unui titlu potrivit textului redactat au arătat că, la nivel naţional, 73,23%

dintre elevi au demonstrat că pot redacta texte complexe, originale şi că pot alege un

titlu potrivit. După cum se poate vedea şi în Figura 10, de mai jos, elevii din mediul

urban au atins această cerinţă în proporţie de 79,74%, iar cei din mediul rural în

proporţie de 63,65%.

Figura 10. Procentajul mediu de atingere a cerinţei privind complexitatea, originalitatea sau alegerea unui titlu potrivit textului redactat, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la

Secţiunea Scris EN II-2016

Rural

Urban

Naţional

63,65%

79,74%

73,23%

Complexitate/Originalitate/Titlu

20


În ceea ce privește Secţiunea Citit a Evaluării competențelor fundamentale la

finalul clasei a II-a, corespondența competențe-itemi este următoarea:


Test 1 Test2

Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

formularea unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit

I3 I4 I5 I6 I7 I9

I3 I4 I5 I7 I8 I9

redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit

I1 I8

I1 I6

formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit

I2 I10 I11

I2 I10 I11


pentru Secţiunea Citit EN II-2016

Referitor la alocarea codurilor pentru itemii celor două teste, aceasta a fost următoarea:

Competenţa generală

Competenţa specifică

ITEMI CORESPUNZĂTORI CODURI ALOCATE

Test 1 Test2

Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

formularea unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit

I3 I4 I5 I6 I7 I9

I3 I4 I5 I7 I8 I9

10 70 79 99

redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit

I1 I8

I1 I6

10 11 70 79 99

formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit

I2 I10 I11

I2 I10 I11

10 11 12 70 79 99

Tabelul 13. Codurile alocate itemilor cuprinși în cele două teste administrate la Secţiunea Citit EN II-2016

21


După cum se poate vedea din Tabelul 13, prima competență specifică, și anume

formularea unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit, a avut alocați itemii 3, 4, 5,

6, 7 și 9, la primul test administrat, respectiv itemii 3, 4, 5, 7, 8 și 9, la cel de-al doilea test

administrat elevilor din clasa a II-a. Aceștia au fost itemi cu alegere multiplă, la care elevii

trebuiau să aleagă răspunsul corect, pe baza informațiilor cuprinse în textul-suport. Astfel,

pentru alegerea răspunsului corect, elevul a primit codul 10, iar pentru alegerea oricărui alt

răspuns i-a fost alocat codul 70. Codul 79 a fost dat pentru un răspuns care nu avea legătură

cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am

timp“, un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până

la itemul respectiv, dar și pentru mai multe litere încercuite sau pentru o literă încercuită şi

apoi ştearsă sau tăiată, fie că este lizibil sau nu, în timp ce codul 99 a fost alocat în situația

în care elevul nu a ales niciuna dintre variantele date, lăsând spațiul gol, ceea ce a indicat

faptul că el nu a încercat să dea un răspuns respectivului item.

Procentajul mediu, la nivel național, al codurilor acordate la itemii

corespunzători primei competențe specifice, la testul 1 administrat la Secţiunea Citit,

este reprezentat în Figura 11, de mai jos.

Figura 11. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemii 3, 4, 5, 6, 7 și 9 din primul test

administrat la Secţiunea Citit EN II-2016

Se poate observa că procentajul mediu al celor care au dat răspunsuri corecte

acestor itemi cu alegere multiplă este mare, ceea ce indică faptul că elevii clasei a II-a

sunt interesați de acest tip de item.

Referitor la cel de-al doilea test, procentajul mediu, la nivel național, al codurilor

acordate la itemii corespunzători primei competențe specifice, la testul 2 administrat la

Secţiunea Citit, este reprezentat în Figura 12, care urmează.

79,04%

82,09%

84,89%

79,36%

82,74%

86,90%

16,84%

14,69%

12,04%

17,46%

14,56%

10,09%

0,91%

0,90%

0,83%

1,15%

1,09%

1,04%

3,21%

2,31%

2,23%

2,03%

1,61%

1,97%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Item 9

Item 7

Item 6

Item 5

Item 4

Item 3

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

22


Figura 12. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemii 3, 4, 5, 7, 8 și 9 din cel de-al doilea

test administrat la Secţiunea Citit EN II-2016

Analizând procentajele medii ale itemilor corespunzători primei competențe

specifice, pe cele două teste administrate la Secţiunea Citit, se observă că acestea se

situează între 77,00% și 90,73%, ceea ce evidențiază faptul că, la finalul clasei a II-a,

elevii au dezvoltată competența de formulare a unor întrebări și răspunsuri pe baza

textului citit într-o proporție considerabilă.

Figura 13. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind formularea unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la

Secţiunea Citit EN II-2016

Rural

Urban

Naţional

77,98%

88,94%

84,47%

Formularea unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit

77,00%

82,11%

90,73%

86,99%

86,96%

89,29%

19,16%

14,31%

6,26%

10,19%

10,58%

8,02%

0,87%

0,85%

0,66%

0,76%

0,76%

0,70%

2,97%

2,72%

2,35%

2,06%

1,70%

2,00%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Item 9

Item 8

Item 7

Item 5

Item 4

Item 3

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

23


Pe baza rezultatelor obținute în urma administrării celor două teste pentru

Secţiunea Citit, se poate stabili faptul că, la nivel național, 84,47% dintre elevii clasei a

II-a au reușit să dea răspunsuri corecte pe baza textului/fragmentului citit. Din punctul

de vedere al mediului în care se află unitatea de învățământ, se observă că, în mediul

rural, procentajul mediu obținut pe această competență este cu aproximativ 11% mai

mic decât în mediul urban.

Cea de-a doua competență specifică vizată de cele două teste administrate la

Secţiunea Citit EN II 2015, a urmărit redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui

fragment dintr-un text citit. Itemii corespunzători acestei competențe au fost itemul 1

și itemul 8, la testul 1, respectiv itemul 1 și itemul 6, la testul 2. Elevilor li se cerea să

extragă, din textul/fragmentul citit, câte două tipuri de informații. Astfel, la primul

item al fiecăruia dintre cele două teste, elevul trebuia să completeze cele două coloane

ale tabelului cu informațiile solicitate, în timp ce, la itemul 8 al primului test, elevul

trebuia să scrie două exemple care să arate de ce Iarna spune că este cea mai

importantă fiică a bătrânului An, iar la itemul 6 al celui de-al doilea test, să scrie două

lucruri purtate de Iarnă.

La acești itemi, elevii au primit codul 10 în situația în care au scris cele două

informații solicitate. În cazul în care aceștia au reușit să scrie corect o singură

informație, ei au primit codul 11. Celelalte coduri, respectiv codul 70, codul 79 şi codul

99, au fost alocate pentru aceleaşi situații menţionate până acum la ceilalţi itemi.

Figura 14. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemii 1 și 8 ai primului test, respectiv pentru

itemii 1 și 6 ai celui de-al doilea test, administrate la Secţiunea Citit EN II-2016

80,65%

85,92%

69,38%

72,08%

4,58%

10,27%

11,41%

23,15%

9,11%

1,54%

11,09%

2,37%

1,79%

0,87%

2,13%

1,01%

3,87%

1,40%

5,99%

1,38%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I6 test 2

I1 test 2

I8 test 1

I1 test 1

COD 10

COD 11

COD 70

COD 79

COD 99

24


După cum se poate observa din Figura 14, de mai sus, itemul 1 al fiecăruia dintre

cele două teste, care le cereau elevilor de clasa a II-a să completeze tabelul dat cu titlul

și cu numele autorului fragmentului citit, au înregistrat procentaje mai mari decât ceilalți

doi itemi, itemul 8 al primului test, respectiv itemul 6 din cel de-al doilea test. De altfel,

ultimii doi itemi menționați erau itemi complecși, lucru evidențiat și de rezultate

înregistrate. Astfel, dacă la itemul 8 al primului test procentajul a fost de aproximativ

70%, la itemul 6 al celui de-al doilea test procentajul a fost de aproape 81%. Diferența

poate evidenția faptul că elevilor de clasa a II-a le este mai greu să parcurgă cerințele mai

lungi, putându-se observa că cerința itemului 8 este mai lungă decât cerința itemului 6.

Figura 15. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit, în funcţie de mediul în care se află unitatea de

învăţământ, la Secţiunea Citit EN II-2016

Figura 15 evidențiază procentajul mediu de rezolvare a competenței specifice de

redare prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit, în funcție de

mediul în care se află unitatea de învățământ. Astfel, se observă diferența mare dintre

procentajul mediu obținut în mediul urban (86,30%) și cel din mediul rural (73,95%), în

timp ce procentajul mediu obținut la această competență specifică este de 81,26%.

O altă competență specifică, urmărită prin testele administrate la Secţiunea Citit

EN II-2016, a fost formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text

citit, iar itemii utilizați pentru indicarea nivelului de atingere a acestei competențe au

fost itemii 2, 10 și 11 ai fiecărui test. Nivelul de dificultate al celor trei itemi a fost

diferit. Astfel, itemul 2 al fiecăruia dintre testele administrate le cerea elevilor să scrie

care sunt cele patru fiice ale bătrânului An. Pentru scrierea corectă a tuturor celor

Rural

Urban

Naţional

73,95%

86,30%

81,26%

Redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit

25


patru nume solicitate, elevul a primit codul 10, în timp ce codul 11 a fost alocat pentru

scrierea corectă a două sau a trei dintre cele patru nume, iar codul 12 pentru scrierea

corectă a unui singur nume. Pentru situația în care elevul a scris greșit toate cele patru

nume sau orice alte informații valabile, dar care nu apar în text, orice alte răspunsuri

incorecte, diferite, care evidențiază greșeli tipice/erori în învățare, precum și pentru

cazul în care a completat spațiile cu alte informații decât cele solicitate, a fost alocat

codul 70. Codul 79 a fost dat în situația în care elevul a scris un răspuns care nu a avut


mai am timp“, un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care a arătat că

elevul a ajuns până la itemul respectiv, precum și pentru un răspuns scris, pe care apoi

l-a şters sau l-a tăiat. Codul 99 a fost dat în cazul în care elevul a lăsat spațiul gol, fără

niciun semn că ar fi încercat să răspundă la itemul respectiv.

Figura 16. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemul 2 al celor două teste administrate la


Se poate observa că procentajul mediu al celor care au dat răspunsuri corecte

acestor itemi se situează în jurul valorii de 90%. Ținând cont de faptul că itemul 2 a avut

și două coduri alocate pentru răspunsuri parțial corecte, codurile 11 şi 12, putem spune

că procentajul mediu pe acest item se însumate, se învârt în jurul valorii de 95%, după

cum urmează: itemul 2, testul 1 95,23%, iar itemul 2, testul 2 94,02%.

92,92%

90,10%

1,85%

3,08%

0,46%

0,84%

1,66%

2,41%

1,09%

1,36%

2,02%

2,22%

84% 86% 88% 90% 92% 94% 96% 98% 100%

I2 test 2

I2 test 1

COD 10

COD 11

COD 12

COD 70

COD 79

COD 99

26


Aceeași competență specifică, de formulare a unor răspunsuri la întrebări, în

legătură cu un scurt text citit, a fost urmărită și prin itemul 10 al celor două teste

administrate, care le solicita elevilor să completeze spațiile libere cu câte trei

informații extrase din fragmentele citite. Pentru completarea corectă a celor trei spații

libere, elevul a primit codul 10, pentru completarea corectă a două spații libere a primit

codul 11, iar pentru completarea unui singur spaţiu a primit codul 12. Ca și la ceilalți

itemi, codul 70 a fost alocat pentru cazul în care a scris un răspuns incorect sau orice

altă informație valabilă, dar care nu apărea în text, dar și pentru scrierea oricăror alte

răspunsuri incorecte, diferite, care evidențiază greșeli tipice/erori în învățare, precum

și dacă a scris informațiile în alte spații/toate într-un singur spațiu sau dacă a completat

spațiile cu alte informații decât cele solicitate. Codul 79 a fost dat pentru situația în

care elevul a scris un răspuns care nu a avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu

ştiu“, „Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, un semn de întrebare, o

cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la itemul respectiv, precum

și pentru cazul în care a scris un răspuns şi apoi l-a şters sau l-a tăiat, lizibil sau nu. În

cazul în care elevul a lăsat spațiul gol, fără niciun semn că ar fi încercat să răspundă la

itemul respectiv, a fost alocat codul 99.



60,23%

73,06%

13,54%

7,46%

8,89%

4,16%

10,00%

7,92%

1,93%

1,68%

5,41%

5,72%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I10 test 2

I10 test 1

COD 10

COD 11

COD 12

COD 70

COD 79

COD 99

27


Ultimele două figuri cuprind procentajele medii alocate itemilor corespunzători

competenței specifice de formulare a unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un

scurt text citit. Astfel, Figura 16 prezintă procentajul mediu de alocare a codurilor

pentru itemul 2, iar Figura 17 procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemul 10

al celor două teste administrate la Secţiunea Citit EN II-2016. Prin comparație, se

poate observa că, dacă procentajul obținut la itemul 2 al celor două teste este de

aproximativ 90%, procentajul obținut la itemul 10 al testelor administrate este mult mai

scăzut, de aproximativ 67%.

Trecând în revistă rezultatele menționate mai sus, se poate lua în considerație

faptul că itemul 10 este penultimul item al testului, ceea ce sugerează o posibilă

pierdere a interesului elevilor de clasa a II-a pe măsură ce se apropie de finalul testului,

precum și diminuarea abilității acestora de a se concentra pe o perioadă de timp

considerată de specialiși ca fiind una adaptată particularităților lor de vârstă.

În aceeași ordine de idei, itemul 11 a urmărit capacitatea elevilor de a-și emite o

părere proprie cu privire la anotimpul preferat. Mai mult, elevul trebuia să explice

motivele pentru care anotimpul enunțat era preferatul lui, iar pentru un răspuns corect și

complet la cele două întrebări a primit codul 10. Pentru acest cod, răspunsurile puteau

cuprinde atât informații din textul dat, cât și alte informații corecte referitoare la

caracteristicile anotimpurilor. Codurile 11 și 12 au fost alocate pentru răspunsuri parțial

corecte, acest lucru însemnând că elevul a răspuns corect și complet la prima întrebare,

fără a oferi un răspuns și la cea de-a doua (codul 11), respectiv a răspuns corect și

complet la prima întrebare, dar incorect la cea de-a doua din punct de vedere al

informațiilor referitoare la caracteristicile anotimpurilor. Codul 70 a fost dat în cazul unor

răspunsuri incorecte, care cuprindeau orice altă informație valabilă, dar care nu apare în

text, precum și pentru orice alte răspunsuri incorecte, diferite, care evidențiază greșeli

tipice/erori în învățare. Tot codul 70 a fost alocat pentru situația în care elevul a

completat spațiile cu alte informații decât cele solicitate, în timp ce codul 79 a fost

primit de elevii care au scris un răspuns care nu a avut legătură cu sarcina de lucru, de

tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, un semn de

întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la itemul

respectiv. De asemenea, s-a alocat codul 79 pentru cazul în care a existat un răspuns scris

şi apoi şters sau tăiat, lizibil sau nu. Pentru spațiu gol/blank a fost dat codul 99.

28




După cum se poate observa din Figura 19, diferența de procentaj mediu între mediul urban și cel rural se păstrează și în cazul acestei competențe, ceea ce indică o performare mai slabă din partea elevilor de clasa a II-a care studiază în unitățile de învățământ din mediul rural.

Figura 19. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ,

la Secţiunea Citit EN II-2016

Rural

Urban

Naţional

79,00%

91,21%

86,23%

Formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit

82,41%

81,66%

6,35%

6,23%

2,03%

2,19%

2,62%

2,78%

1,38%

1,40%

5,20%

5,74%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I11 test 2

I11 test 1

COD 10

COD 11

COD 12

COD 70

COD 79

COD 99

29


O primă concluzie, ce se poate trage după analiza statistică a procentajelor medii

de alocare a codurilor pe baza celor două teste administrate la Secţiunea Citit - EN II-

2016, evidențiază faptul că, deși textele-suport, care au stat la baza elaborării testelor,

au fost aproape identice, iar itemii cuprinși în cele două teste au fost clonați, se poate

observa o diferențiere în modul de abordare și de rezolvare a cerințelor din partea

elevilor de clasa a II-a.

Un exemplu concludent poate fi reprezentat de ultimii doi itemi ai celor două

teste administrate, și anume de itemul 10 și de itemul 11, subordonați competenței de

formulare a unor întrebări la întrebări, în legătură cu un scurt text citit, aflați la

finalul testelor. Astfel, cu toate că la itemul 10 elevilor li se solicita să completeze un

enunț cu câteva cuvinte din textul-suport, procentajele înregistrate au fost mai mici

decât cele de la itemul 11, unde li se cerea să scrie răspunsul la două întrebări să

indice anotimpul preferat și să își motiveze alegerea.

30


La fel ca și celelalte două secțiuni ale Evaluării competențelor fundamentale la finalul

clasei a II-a, la Secţiunea Matematică au fost administrate două teste, fiecare având

un număr egal de 12itemi. Corespondența dintre competențele cuprinse în programa

școlară și itemii testelor administrate în cadrul Secțiunii Matematică a fost

următoarea:



Compararea numerelor în concentrul 0-1000

I2

Efectuarea de adunări şi scăderi, mintal şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar

I1 I3

Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate

I5 I7 I8

Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate

I6

Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte

I4

Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat

Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea și generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

I10

Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-1000, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

I11 I12


Utilizarea unor unități de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

I9


pentru Secţiunea Matematică EN II-2016

31


De asemenea, și la această secțiune au fost alocate coduri, în funcție de

răspunsurile date de elevii participanți. Astfel, alocarea codurilor pentru itemii cuprinși

în cele două teste administrate în cadrul Secțiunii Matematică a fost următoarea:

Competenţa generală

Competenţa specifică ITEMI



Compararea numerelor în concentrul 0-1000

I2 10 70 79 99

Efectuarea de adunări şi scăderi, mintal şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar

I1 I3

10 70 79 99


I5 I7 I8

10 11 70 79 99

Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate

I6 10 70 79 99

Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte

I4 10 70 79 99

Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat

Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea și generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

I10 10 70 79 99


Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-1000, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

I11 I12

10 70 79 99


Utilizarea unor unități de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

I9 10 70 79 99

Tabelul 15. Codurile alocate itemilor cuprinși în cele două teste administrate la Secţiunea Matematică – EN II-2016

După cum se poate observa din cele două tabele prezentate mai sus, un număr de

cinci competențe specifice au fost reprezentate, în conținutul testelor administrate, de

câte un singur item, în timp ce trei competențe specifice au fost corelate mai multor

itemi.

32


Urmărind Tabelul 15, competența generală privind utilizarea numerelor în calcule

elementare a putut fi reprezentată, în matricea testelor utilizate la Secţiunea

Matematică, de un număr de trei competențe specifice, respectiv de șase itemi distincți.

Prima competență specifică a vizat compararea numerelor în concentrul 0-1000 și

a condus la elaborarea itemului 2, cuprins atât în testul 1, cât și în testul 2, ce au fost

administrate în cadrul Secțiunii de Matematică. La acest item, elevilor li se cerea să

compare, în primul test, numărul lalelelor cu numărul ghioceilor, iar în cel de-al doilea

test, numărul copacilor cu numărul frunzelor. Pentru a arăta că relația era corectă,

elevii trebuiau să scrie, în căsuța dată, unul dintre semnele <, =, >. În situația în care

elevul a scris, pe spațiul indicat, semnul corect, acesta a primit codul 10. Dacă elevul a

scris oricare alt semn, acesta a primit codul 70, iar dacă a dat un răspuns care nu are


mai am timp“, un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a

ajuns până la itemul respectiv sau a scris un răspuns, pe care apoi l-a şters sau l-a tăiat,

lizibil sau nu, a primit codul 79. Codul 99 a fost alocat în situația în care elevul a lăsat

spațiul gol. Procentajul mediu obținut prin alocarea codurilor menționate mai sus la

itemul 2 și, implicit, la competența specifică de comparare a numerelor în concentrul 0-

1000 este prezentat în Figura 20, de mai jos.


Secţiunea Matematică EN II-2016

După cum se poate observa din Figura 20, procentajele medii ale codurilor

alocate pentru răspunsurile corecte se situează în jurul valorii de 90%, ceea ce

evidențiază faptul că, la finalul clasei a II-a, elevii reușesc să compare corect două

numere în concentrul 0-1000 și să scrie semnul corespunzător. Bineînțeles că se remarcă

92,25%

89,61%

5,71%

8,27%

0,71%

0,85%

1,33%

1,27%

I2 test 2

I2 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

33


procentajul de aproximativ 1,30 al elevilor care nu au rezolvat cerința, lăsând spațiul

gol, ceea ce conduce la concluzia că există elevi care nu reușesc să rezolve, într-un fel

sau într-altul, cerința, chiar dacă se află de-abia la începutul testului, adică la itemul 2.

La nivel național, în funcție de mediul în care se află unitatea de învățământ, situația se

prezintă după cum urmează:

Figura 21. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind comparare a numerelor în

concentrul 0-1000, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la Secţiunea Matematică EN II-2016

După cum am precizat mai sus, competența generală de utilizare a numerelor

în calcule elementare a fost operaționalizată în trei competențe specifice. Astfel, pe

lângă competența specifică de comparare a numerelor în concentrul 0-1000, itemii 1 și 3

au vizat competența specifică de efectuare de adunări şi scăderi, mintal şi în scris, în

concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar, în

timp ce itemii 5, 7 și 8 au vizat competența specifică de efectuare de înmulţiri şi

împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate.

Pentru competența specifică de efectuare de adunări şi scăderi, mintal şi în scris,

în concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar,

au fost elaborați itemii 1 și 3. Primul dintre aceştia a fost un item cu alegere multiplă,

la care elevul trebuia să încercuiască litera corespunzătoare răspunsului pe care îl

considera corect. Astfel, la itemul 1 al testului 1, elevul trebuia să încercuiască litera

corespunzătoare numărului total de imagini cu lalele și cu ghiocei decupate, iar la

itemul 1 al testului 2, litera corespunzătoare numărului total de imagini cu frunze și

copaci decupate. Pentru încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect, elevul a

primit codul 10, în timp ce pentru încercuirea oricărui alt răspuns a fost alocat codul 70.

Rural

Urban

Naţional

86,19%

94,15%

90,89%

Comparare a numerelor în concentrul 0-1000

34


Pentru un răspuns care nu a avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“,

„Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, pentru un semn de întrebare, o

cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la itemul respectiv, precum

și pentru mai multe litere încercuite sau pentru o literă încercuită şi apoi ştearsă sau

tăiată, fie că este lizibil, fie că nu, elevul a primit codul 79. Codul 99 a fost dat în

situația în care elevul nu a ales niciuna dintre variantele date, lăsând spațiul gol, ceea

ce a indicat faptul că el nu a încercat să dea un răspuns itemului amintit.

În același timp, itemul 3 a fost un item subiectiv, de tip rezolvare de probleme, la

care elevul trebuia să scrie, pe spaţiul dat, rezolvarea problemei date. Astfel, itemul 3 al

testului 1, elevul trebuia să scrie rezolvarea prin care să arate cu cât era mai mare numărul

imaginilor cu ghiocei decât cel al imaginilor cu albine, în timp ce la itemul 3 al testului 2,

trebuia să arate cu cât era mai mare numărul imaginilor cu frunze decât cel al imaginilor

cu copaci. Pentru un răspuns corect și complet, care a cuprins atât rezolvarea, cât și

răspunsul problemei, elevul a primit codul 10. Pentru răspunsuri incorecte, diferite, care

evidențiază greșeli tipice sau erori în învățare a fost alocat codul 70, în timp ce codul 79 a

fost acordat pentru un răspuns care nu a avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu


cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la itemul respectiv, precum și

pentru un răspuns scris şi apoi şters sau tăiat, lizibil sau nu. Codul 99 a indicat un spațiu

gol/blank, fără niciun semn că elevul ar fi încercat să răspundă la cerința respectivă.

Figura 22 reprezintă procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemii 1 și 3 ai

celor două teste administrate la Secţiunea Matematică EN II-2016.

Figura 22. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemii 1 și 3 ai celor două teste administrate

la Secţiunea Matematică EN II-2016

60,82%

56,95%

85,96%

86,64%

33,34%

37,06%

11,70%

10,90%

2,34%

2,51%

1,19%

1,32%

3,50%

3,47%

1,15%

1,13%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I3 test 2

I3 test 1

I1 test 2

I1 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

35


Analizând datele prezentate în figura de mai sus, se remarcă faptul că, dacă la

itemul 1 al fiecăruia dintre cele două teste administrate la Secțiunea Matematică se

observă un procentaj apropiat, de 86,64% la testul 1, respectiv de 85,96% la testul 2, la

itemul 3 al celor două teste există o scădere semnificativă a procentajului mediu de

alocare a codurilor, iar acest lucru poate fi explicat prin necesitatea scrierii modului de

rezolvare a problemei, ceea ce a reprezentat un nivel ridicat de dificultate. Așadar, iese

în evidență faptul că elevii clasei a II-a întâmpină dificultăți la scrierea rezolvării unei

probleme, procentajul mediu alocat acestui item fiind în jurul valorii de 60%. Cu toate

acestea, procentajele de 37,06% la primul test, respectiv de 33,34% la cel de-al doilea

test, indică faptul că elevii au încercat, totuși, să rezolve cerința itemului, dar au dat

răspunsuri greșite. În schimb, procentajele înregistrate la codul 99, de 3,50%, respectiv

de 3,47%, care arată că elevii au lăsat spațiul gol, demonstrează că numărul celor care

nu au încercat măcar să rezolve cerința este destul de mare.

Procentajele obținute, la nivel național, în funcție de mediul în care se află

situată unitatea de învățământ, la această competență specifică, de efectuare de

adunări şi scăderi, mintal şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau

grupare ori de câte ori este necesar, căreia îi corespund itemii 1 și 3, sunt următoarele:

Figura 23. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind efectuare de adunări şi scăderi, mintal şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori

este necesar, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la Secţiunea Matematică EN II-2016

Datele cuprinse în Figura 23 arată aceeași diferență între mediul urban și cel

rural, de aproximativ 15%, ceea ce evidențiază nivelul mai scăzut de atingere a acestei

competențe specifice în mediul rural.

Rural

Urban

Naţional

63,78%

78,66%

72,57%

Efectuare de adunări şi scăderi, mintal şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar

36


O altă competență specifică, subordonată competenței generale privind utilizarea

numerelor în calcule elementare, urmărită în testele administrate în cadrul Secțiunii

Matematică, a fost cea care a vizat efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000

prin adunări/scăderi repetate. Această competență specifică a fost evidențiată prin

intermediul itemilor 5, 7 și 8 ai fiecăruia dintre cele două teste administrate. Acești trei itemi

au fost unii dintre cei cu un nivel ridicat de dificultate cuprinși în conținutul celor două teste,

pentru că au fost itemi subiectivi, de tip rezolvare de probleme. Astfel, cei trei itemi

enumerați le cereau elevilor să scrie, în spaţiul dat, rezolvarea unei probleme sau a unui

exercițiu. Alocarea codurilor s-a realizat în același mod ca și la ceilalți itemi. Astfel, pentru

cazul în care elevul a scris răspunsul corect și complet, acesta a primit codul 10. În schimb,

dacă elevul a dat un răspuns parțial corect, ceea ce a indicat faptul că a scris corect

operaţia, dar a greşit la calcul, sau nu a efectuat calculul, sau că a scris direct răspunsul

corect, a primit codul 11. Pentru oricare alte răspunsuri incorecte, diferite, care evidențiau

greșeli tipice sau erori în învățare s-a acordat codul 70, iar pentru un răspuns care nu a avut


mai am timp“, un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arăta că elevul a

ajuns până la itemul respectiv, dar și pentru un răspuns scris şi apoi şters sau tăiat, lizibil

sau nu, elevul a primit codul 79. În cazul în care a lăsat spațiul gol, a primit codul 99.

În Figura 24 este prezentat procentajul mediul al acordării codurilor enumerate

mai sus pentru itemii 5, 7 și 8 la cele două teste administrate la Secțiunea Matematică.

Figura 24. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemii 5, 7 și 8 ai celor două teste

administrate la Secţiunea Matematică EN II-2016

Din datele cuprinse în Figura 24, reiese faptul că elevii de clasa a II-a întâmpină

greutăți în rezolvarea de probleme, în special la cele care se rezolvă prin operația de

74,27%

54,83%

60,98%

71,07%

53,34%

60,54%

6,80%

16,49%

11,02%

8,57%

16,46%

11,03%

13,17%

22,07%

21,80%

14,44%

23,38%

21,69%

1,12%

1,70%

1,85%

1,20%

1,76% 1,89%

4,64%

4,90%

4,35%

4,72%

5,06%

4,85%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I8 test 2

I7 test 2

I5 test 2

I8 test 1

I7 test 1

I5 test 1

COD 10

COD 11

COD 70

COD 79

COD 99

37


scădere. Astfel, dacă la itemul 7 al fiecăruia dintre cele două teste administrate, unde

elevii aveau de aflat rezultatul prin scăderea repetată a aceluiași număr, procentajele

înregistrate au variat în jurul valorii de 54%, la itemul 8, unde elevilor li se cerea să

rezolve problema dată prin adunare repetată a aceluiași număr, procentajele

înregistrate au fost de 71,07% la primul test și de 74,27% la cel de-al doilea. Procentaje

relativ apropiate au fost obținute la itemul 5, și anume 60,54% la testul 1, respectiv

60,98% la testul 2. Dacă luăm în considerare și codul 11, alocat pentru răspunsuri parțial

corecte, observăm că, și în acest caz, procentajele sunt relevante. Astfel, în ceea ce

privește codul 11, la itemul 5 al celor două teste s-au înregistrat procentaje de 11,05%,

respectiv de 11,02%, ceea ce evidențiază ideea că elevii clasei a II-a reușesc, totuși, fie

să scrie corect operaţia cerută, greşind însă la calcul sau neefectuând calculul, fie să

scrie direct răspunsul corect, fără a scrie corect operația prin care trebuia rezolvată

problema dată. În plus, dacă se iau în considerare procentajele înregistrate la codul 99,

se observă că acestea sunt destul de ridicate, de 4,64%, 4,90%, 4,35%, 4,72%, 5,06%,

4,85%, ceea ce indică faptul că destul de mulți elevi nu au încercat să rezolve itemii 5, 7

sau 8.

La nivel național, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ,

procentajele medii de rezolvare a competenței specifice privind efectuarea de înmulţiri

şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate, căreia îi corespund

itemii 5, 7 și 8, se prezintă după cum urmează:

Figura 25. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate, în funcţie de mediul în care se află

unitatea de învăţământ, la Secţiunea Matematică EN II-2016

Rural

Urban

Naţional

61,18%

73,32%

68,35%


38


Din informațiile prezentate în Figura 25, reiese diferența de peste 10% dintre

mediul urban și cel rural. Astfel, dacă unitățile de învățământ din mediul urban au

înregistrat un procentaj mediu de rezolvare a competenței specifice de efectuare de

înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate de 73,32%,

unitățile de învățământ situate în mediul rural au înregistrat un procentaj mediu de

61,18%. Acest lucru atrage, încă o dată, atenția asupra nivelului de formare a

competențelor într-un mediu sau în celălalt.

Nivelul de dezvoltare a competenței generale privind evidenţierea

caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător,

respectiv a competențelor specifice de localizare a unor obiecte prin stabilirea unor

coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate și de

evidenţiere a unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi

corpurilor geometrice identificate în diferite contexte, a fost evidențiat prin

intermediul itemilor 4 și 6.

Acești itemi au fost cu alegere multiplă, unde elevii trebuiau să încercuiască

litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerau corect. Astfel, la itemul 6 al

celor două teste, elevii trebuia să aleagă litera corespunzătoare afirmației corecte în

funcție de imaginile pe care le aveau pe test. De asemenea, la itemul 4 al celor două

teste, elevii trebuiau să încercuiască litera corespunzătoare răspunsului corect, care să

arate cu ce figură geometrică se asemănau ramele imaginilor date.

În funcție de litera încercuită, au fost alocate coduri. Astfel, pentru alegerea

răspunsului corect, elevul a primit codul 10, iar pentru alegerea oricărui alt răspuns i-a

fost alocat codul 70. Codul 79 a fost dat pentru un răspuns care nu avea legătură cu

sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am

timp“, un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns

până la itemul respectiv, dar și pentru mai multe litere încercuite sau pentru o literă

încercuită şi apoi ştearsă sau tăiată, fie că este lizibil, fie că nu, în timp ce codul 99 a fost

alocat în situația în care elevul nu a ales niciuna dintre variantele date, lăsând spațiul gol,

ceea ce a indicat faptul că el nu a încercat să dea un răspuns respectivului item sau că nu

a ajuns la oricare dintre acești doi itemi.

Procentajul mediu, la nivel național, al codurilor acordate celor doi itemi

corespunzători competenței generale de evidenţiere a caracteristicilor geometrice ale

unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător, este reprezentat în Figura 26.

39


Figura 26. Procentajul mediu de alocare a codurilor pentru itemii 4 și 6 ai celor două teste administrate


Din datele prezentate mai sus, se observă că elevii reușesc să localizeze obiectele

într-un procentaj situat în jurul valorii de 74%. Mult mai bine se situează în cazul

recunoașterii și denumirii formelor geometrice plane, unde procentajele s-au situat în jurul

valorii de 90%.

La nivel național, în funcție de mediul în care se află unitatea de învățământ,

procentajele medii de rezolvare a cerințelor aferente competenței specifice referitoare

la localizare a unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de

referinţă dat, folosind sintagmele învăţate, sunt prezentate în continuare, în Figura 27.

Figura 27. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind localizare a unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate, în

funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la Secţiunea Matematică EN II-2016

74,81%

90,44%

74,28%

90,27%

20,82%

7,28%

21,08%

7,49%

1,62%

0,68%

2,08%

0,67%

2,75%

1,59%

2,56%

1,57%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I6 test 2

I4 test2

I6 test 1

I4 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

Rural

Urban

Naţional

67,31%

79,55%

74,54%

Localizare a unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem dereferinţă dat, folosind sintagmele învăţate

40


În același timp, competența specifică referitoare la evidenţierea unor

caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice

identificate în diferite contexte, corespunzătoare itemului 4, a înregistrat următoarele

procentaje medii.

Figura 28. Procentajul mediu de atingere a competenței specifice privind evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte,

în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, la Secţiunea Matematică EN II-2016

Așadar, Figura 28 evidențiază faptul că elevii care studiază în unități de

învățământ din mediul urban resușesc să recunoască și să denumească forme geometrice

plane într-un procentaj mediu de 93,70, în timp ce elevii care studiază în unități de

învățământ din mediul rural ating un procentaj mediu de 85,53.

O altă competență generală vizată prin elaborarea testelor administrate la

Secțiunea Matematică a urmărit identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/

structuri din mediul apropiat, căreia i se subordonează competența specifică de

rezolvare a de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea și generalizarea

unor modele sau regularităţi din mediul apropiat. Acestea au condus la elaborarea

itemului 10 al celor două teste administrate, item cu alegere multiplă, la care elevii

trebuia să încercuiască litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. Cerința

acestui item se referea la alegerea variantei corecte cu care se continua șirul dat. În

ceea ce privește alocarea codurilor, elevul care a ales răspunsul corect a primit codul

10, iar pentru alegerea oricărui alt răspuns i-a fost alocat codul 70. Codul 79 a fost dat

pentru un răspuns care nu avea legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“,

„Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, un semn de întrebare, o cratimă

sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la itemul respectiv, dar și pentru

Rural

Urban

Naţional

85,53%

93,70%

90,35%

Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilorgeometrice identificate în diferite contexte

41


mai multe litere încercuite sau pentru o literă încercuită şi apoi ştearsă sau tăiată, fie

lizibil sau nu, în timp ce codul 99 a fost alocat în situația în care elevul nu a ales niciuna

dintre variantele date, lăsând spațiul gol, ceea ce a indicat faptul că el nu a încercat să

dea un răspuns respectivului item. Procentajele medii înregistrate la acest item indică

rezultate destul de slabe, în comparație cu nivelul de dificultate a itemului, după cum

este reprezentat și în Figura 29, de mai jos.



După cum se poate observa din Figura 29, un procentaj destul de mare a fost

înregistrat la codul 70, care indică faptul că elevii au încercuit o literă greșită. Ținând

cont de faptul că itemul 10 a fost unul dintre ultimii itemi ai testelor, se poate trage

concluzia că elevii nu au mai dat atât de multă importanță acestei cerințe, preferând

probabil să încercuiască o literă oarecare. De asemenea, procentajele medii înregistrate

la codul 99, dat pentru spațiul gol, situate în jurul valorii de 3,60%, întărește ideea

enunțată mai sus, numărul elevilor care nu au mai reușit să rezolve acest item fiind

destul de mare. Aceste observații conduc la concluzia că elevii clasei a II-a

demonstrează existența unor probleme de concentrare pe parcursul testului administrat

într-un interval de 30 de minute. De altfel, dacă se analizează procentajele medii

înregistrate la codul 99, se observă o creștere exponențială, care începe de la mijlocul

testului, la itemul 6.

Din punctul de vedere al mediului în care află unitatea de învățământ,

procentajele medii înregistrate la itemul 10, respectiv la competența specifică de

rezolvare de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea și generalizarea unor

69,01%

70,77%

25,64%

23,78%

1,78%

1,81%

3,57%

3,64%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I10 test 2

I10 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

42


modele sau regularităţi din mediul apropiat și, implicit, la competența generală de

identificare a unor fenomene/relaţii/regularităţi/structuri din mediul apropiat, au fost

următoarele:

Figura 30. Procentajul mediu de atingere a competenței generale privind identificarea unor fenomene/relaţii/regularităţi/structuri din mediul apropiat, în funcţie de mediul în care se află

unitatea de învăţământ, la Secţiunea Matematică EN II-2016

Din informațiile cuprinse în Figura 30, se observă că procentajele medii înregistrate

la competența generală privind identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/

structuri din mediul apropiat sunt mult mai mici la unitățile de învățământ din mediul

rural, cu aproape 20% mai puțin față de cele din mediul urban. Acest lucru evidențiază

faptul că elevii care studiază în mediul rural nu au reușit să rezolve cerința itemului 10,

arătând că probabil nu se pune accent pe această competență în școlile respective.

Itemii 11 și 12 au vizat competența generală de rezolvare de probleme pornind de la

sortarea şi reprezentarea unor date, respectiv competența specifică de rezolvare de

probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a•b=x; a:b=x, în concentrul 0-1000,

cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice. La itemul 11, elevii aveau de

rezolvat o problemă, la care prima etapă, cea de scriere a exercițiului, era deja parcursă.

Astfel, ei trebuiau, de fapt, să rezolve un exercițiu cu respectarea ordinii operațiilor,

pentru a afla numărul imaginilor existente. Alocarea codurilor s-a realizat în același mod

ca și la ceilalți itemi. Astfel, pentru cazul în care elevul a scris răspunsul corect și

complet, acesta a primit codul 10. Pentru oricare alte răspunsuri incorecte, diferite, care

evidențiau greșeli tipice sau erori în învățare s-a acordat codul 70, iar pentru un răspuns

care nu a avut legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este

prea grea“, „Nu mai am timp“, un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care

arăta că elevul a ajuns până la itemul respectiv, dar și pentru un răspuns scris şi apoi şters

Rural

Urban

Naţional

59,60%

77,08%

69,92%

identificare a unor fenomene/relaţii/regularităţi/structuri din mediul apropiat

43


sau tăiat, lizibil sau nu, elevul a primit codul 79. În cazul în care a fost lăsat spațiul gol, a

fost alocat codul 99.

Rezultatele înregistrate la itemul 11, care solicita doar rezolvarea exercițiului dat

deja în conținutul problemei, situația se prezintă după cum urmează:



Procentajele medii cuprinse în Figura 31, referitoare la codurile alocate pentru

răspunsurile date de elevii clasei a II-a la cerința itemului 11, scot în evidență

dificultățile pe care aceștia le întâmpină în rezolvarea exercițiilor. Cu toate acestea, în

acest caz se poate remarca faptul că, la itemul 11, greutatea a fost reprezentată strict

de rezolvarea exercițiului. Procentajele medii de alocare a codului 70, care a fost dat

pentru oricare alte răspunsuri incorecte, diferite, care au evidențiat greșeli tipice sau

erori în învățare, se încadrează între 16,73% și 18,65%, ceea ce indică faptul că o parte

dintre elevii participanți au încercat totuși să rezolve exercițiul dat. În plus, și aici ies în

evidență procentajele înregistrate la alocarea codului 99, situate în jurul valorii de

5,80%, ceea ce accentuează ideea că o parte dintre elevii clasei a II-a nu încearcă să

rezolve exerciții cu un nivel de dificultate relativ ridicat.

În ceea ce privește itemul 12, cerința acestuia a fost una dintre cele mai complexe

din cuprinsul testului, pentru că solicita elevului să scrie o explicație corectă, logică,

asupra unei situații prezentate în interiorul itemului propriu-zis. Astfel, în funcție de

informațiile care îi erau date, elevul trebuia să aleagă o singură variantă și să explice, pe

spațiul dat, alegerea făcută. Codurile alocate răspunsurilor date de elevii clasei a II-a au

fost următoarele: pentru o explicație corectă, scrisă pe spațiul din dreptul răspunsului

corect, elevul a primit codul 10; în cazul în care elevul a scris oricare altă explicație, dar

76,19%

74,26%

16,73%

18,65%

1,30%

1,29%

5,78%

5,80%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I11 test 2

I11 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

44


care nu justifica varianta corectă de răspuns, în dreptul răspunsului corect, dar și în cazul

în care a scris o justificare în dreptul răspunsului greșit, precum și pentru alte răspunsuri

incorecte, care evidențiau greșeli tipice sau erori de învățare, a fost alocat codul 70; de

asemenea, codul 79 a fost dat pentru un răspuns care nu avea legătură cu sarcina de

lucru, de tipul „Nu ştiu“, „Această întrebare este prea grea“, „Nu mai am timp“, pentru

un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arăta faptul că elevul a reușit să

ajungă până la itemul respectiv, precum și pentru un răspuns scris şi apoi şters sau tăiat,

lizibil sau nu; codul 99 a fost alocat unui spațiu gol, care indica faptul că elevul respectiv

nu a ajuns până la itemul respectiv sau că nu a încercat să îl rezolve.

Figura 32 arată procentajele medii de alocare a codurilor pentru itemul 12 din

cele două teste administrate la Secțiunea Matematică.



Procentajele medii prezentate în Figura 32 arată că elevii clasei a II-a au

performat itemul 12 destul de slab, înregistrându-se codul 10, pentru răspunsuri

corecte, la 54,78% dintre rezultatele încărcate la testul 1, respectiv la 58,45% la testul

2. De remarcat faptul că aproximativ 30% dintre elevii participanți au ales una dintre

cele două variante date, fără însă a reuși să scrie o justificare corectă. De asemenea, se

observă procentajele medii foarte ridicate înregistrate la codul 99, de peste 11%, ceea

ce arată că elevii nu au reușit să ajungă la sfârșitul testului sau că nu au încercat să

rezolve cerința.

Mediul în care se află unitatea de învățământ reprezintă un punct important de

reper și pentru competența generală de rezolvare de probleme pornind de la

58,45%

54,78%

27,61%

31,00%

2,79%

2,82%

11,14%

11,40%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I12 test 2

I12 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

45


sortarea şi reprezentarea unor date, respectiv pentru competenţa specifică de

rezolvare de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în

concentrul 0-1000, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice, al

căror nivel de atingere a fost evidențiat prin intermediul itemi lor 11 și 12. Astfel, în

Figura 33 sunt prezentate procentajele medii obținute în urma alocării codurilor

pentru competența generală menționată anterior. Și aici se observă diferența de

peste 15% existentă între procentajele medii de atingere a competenței respective,

înregistrate la unitățile de învățământ din mediul urban, de 72,64%, și cele din

mediul rural, de 56,13%.

Figura 33. Procentajul mediu de atingere a competenței generale privind rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date, în funcţie de mediul în care se află unitatea de

învăţământ, la Secţiunea Matematică EN II-2016

Ultima competență generală abordată în elaborarea testelor administrate în

cadrul EN II-2016 a vizat utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi

estimări și, implicit, competența specifică de utilizare a unor unități de măsură pentru

determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate. Această

competență specifică a stat la baza itemului 9, un item obiectiv cu alegere multiplă,

care le cerea elevilor de clasa a II-a să încercuiască litera corespunzătoare răspunsului

pe care îl considerau corect la cerința privind numărul de ore lucrate de copii pentru

decuparea imaginilor necesare pentru colaj. În funcție de litera încercuită, au fost

alocate codurile, după cum urmează: codul 10 a fost acordat pentru un răspuns corect,

în timp ce pentru alegerea oricărui alt răspuns a fost dat codul 70. De asemenea, codul

79 a indicat pentru un răspuns care nu avea legătură cu sarcina de lucru, de tipul „Nu

Rural

Urban

Naţional

56,13%

72,64%

65,88%


46



cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la itemul respectiv, dar și

pentru mai multe litere încercuite sau pentru o literă încercuită şi apoi ştearsă sau

tăiată, fie că este lizibil, fie că nu. În același timp, codul 99 a fost alocat în situația în

care elevul nu a ales niciuna dintre variantele date, lăsând spațiul gol.

Rezultatele înregistrate au condus la următoarele procentaje medii ale itemului

9, prezentate în Figura 34:



Se poate observa faptul că peste 78% dintre elevii participanți au ales varianta

corectă la cele două teste. Dacă acestor procentaje li se adaugă cele înregistrate la codul

70, care indică faptul că elevii au încercuit o literă greșită, se observă că procentajele

medii ale elevilor care au rezolvat, într-un fel sau în altul, cerința itemului 9 sunt de 96,19%

la testul 1 și de 96,41% la testul 2. Acest lucru evidențiază ideea că elevii sunt obișnuiți cu o

astfel de cerință, referitoare la unitățile de măsurare a timpului. Cu toate acestea,

aproximtiv 3% dintre elevii participanți nu au încercat în niciun fel rezolvarea cerinței,

probabil din cauza specificității cerinței, care se referea la unitățile de măsurare a

timpului, sau a faptului că acest item a fost plasat spre sfârșitul testului.

Nivelul de atingere a competenței generale de utilizare a unor etaloane

convenţionale pentru măsurări şi estimări, respectiv a competenței specifice de

utilizare a unor unități de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea

duratelor unor evenimente variate, prin intermediul itemului 9, în funcție de mediul în

78,11%

78,74%

18,30%

17,45%

0,83%

0,85%

2,76%

2,96%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

I11 test 2

I11 test 1

COD 10

COD 70

COD 79

COD 99

47


care se află unitatea de învățământ, indică următoarele procentaje medii, prezentate în

Figura 35.

Figura 35. Procentajul mediu de atingere a competenței generale privind utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări, în funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ,


Iese în evidență, și de această dată, diferența dintre procentajele medii înregistrate în

mediul urban, de 82,87%, față de cele înregistrate în mediul rural, 72,04%. Se reiterează

ideea conform căreia în unitățile de învățământ din mediul rural nu se pune accentul pe

acestă competență, ceea ce conduce la astfel de diferențe.

Rural

Urban

Naţional

72,04%

82,87%

78,43%


48


Prezentul Raport național privind Evaluarea competențelor fundamentale la

finalul clasei a II-a 2016 cuprinde atât informațiile referitoare la organizarea și

administrarea Evaluării competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a, EN II–2016,

cât și analiza statistică a rezultatelor înregistrate la această evaluare națională. Prin

prisma acestora, pot fi scoase în evidență câteva concluzii extrem de importante atât

în ceea ce privește nivelul de dezvoltare a competențelor fundamentale ale generației

de elevi care a participat, în anul școlar 2015-2016, la EN II–2016, cât și în ceea ce

privește conținutul științific al testelor elaborate și administrate în cadrul secțiunilor

prevăzute de EN II–2016. Astfel, pe baza rezultatelor cuprinse în acest raport național,

se poate evidenția, în primul rând, nivelul de atingere a competențelor generale și

specifice vizate prin intermediul itemilor elaborați și cuprinși în testele administrate.

De asemenea, analizele realizate pe fiecare item în parte au rolul de a semnala

cazurile în care elevii claselor a II-a au reușit să performeze la un nivel ridicat, dar și

dificultățile pe care aceștia le-au întâmpinat, din diverse motive. Toate aceste

informații și concluzii vor sta la baza organizării Evaluării competențelor fundamentale

la finalul clase a II-a în anul școlar 2016-2017, atât pentru perpetuarea aspectelor

pozitive, precum și în vederea diminuării unor inadvertențe observate în cadrul acestei

evaluări naționale din anul școlar 2015-2016.

În ceea ce privește analiza procentajelor medii de alocare a codurilor înregistrate

în urma încărcării rezultatelor obținute în cadrul EN II-2016, se poate reliefa o primă

concluzie referitoare la capacitatea elevilor din clasele a II-a de a parcurge în totalitate

un test și de a rezolva cerințele cuprinse în acesta în timpul alocat, de 30 de minute.

Astfel, din acest punct de vedere, la Secțiunea Scris, se remarcă faptul că, în

ceea ce privește conținutul biletului de informare, procentajele medii ale celor care au

primit codurile 10 (răspuns corect și complet), 11 și 12 (răspunsuri parțial corecte) se

situează în jurul valorii de 90%, respectiv 90,43% la testul 1 și de 89,48% la testul 2.

Comparând rezultate obținute la EN II – 2015, când, pentru conținutul biletului de

informare, s-au înregistrat procentaje de 89,72% la testul 1 și de 88,57% la testul 2, se

observă o ușoară creștere în favoarea elevilor care au participat la EN II-2016.

În același timp, procentajele medii de alocare a codului 10 (răspuns corect și

complet) pentru cerința privind alcătuirea corectă a propozițiilor la itemul 2 al celor

două teste administrate în cadrul EN II-2016 sunt în jurul valorii de 79%, adică 80,38% la

49


Testul 1, respectiv 77,62% la Testul 2. Dacă ne uităm la rezultatele obținute în urma EN

II-2015, de 71,18% la primul test și de 76,76% la cel de-al doilea test, se observă, de

asemenea, o îmbunătățire a acestora în urma EN II-2016. Aceste rezultate indică faptul

că elevii din clasa a II-a au capacitatea de a alcătui corect propoziții într-un text format

din cinci propoziţii, în care elevii aveau de răspuns la şase întrebări.

La această cerință a Secțiunii Scris s-au înregistrat și procentaje medii care indică

faptul că a existat un număr de elevi care nu au rezolvat cerințele, lăsând spațiul liber.

Se observă, însă, că numărul acestor elevi s-a redus la EN II-2016 față de EN II-2015.

Astfel, dacă în cadrul EN II-2016 aceste valori au fost de aproximativ 1,11% la primul

item al celor două teste administrate și de 2,715% la cel de-al doilea item, la EN II-2015

valorile au fost de 2,45% la primul item, respectiv de aproximativ 5,43% la cel de-al

doilea item.

Competența elevilor din clasele a II-a de a scrie corect cuvintele este diferită, în

funcție de itemul la care a fost evaluată. Astfel, la itemul 1 al celor două teste

administrate procentajele medii, obținute în urma alocării codurilor 10 (răspuns corect

și complet), respectiv 11 și 12 (răspunsuri parțial corecte) sunt de 95,515%, în timp ce la

itemul 2 al celor două teste acestea scad și ajung la o medie de 94,83%, de această dată

ponderea mai mare fiind dată la codurile 11 și 12. Acest lucru indică faptul că elevii își

diminuează atenția spre finalul testului și nu mai sunt atenți la scrierea corectă a

cuvintelor. În comparație cu EN II-2015, când s-a înregistrat un procentaj mediu de

87,75% la itemul 1 și aproximativ 76% la itemul 2 al celor două teste acestea, se remarcă

tot o îmbunătățire a dezvoltării competenței de scriere corectă a cuvintelor în favoarea

elevilor care au participat la EN II-2016. În aceeași ordine de idei, referitor la

procentajele medii înregistrate la codul 99 (spațiul gol), se observă că, în cadrul EN II-

2016, acestea se situează în jurul valorii de 1,22% la itemul 1 și de 2,74% la itemul 2, în

timp ce în cadrul EN II-2015 acestea au fost de 1,55% la itemul 1, respectiv de 3,45% la

itemul 2.

În cadrul EN II-2016, corectitudinea utilizării semnelor de punctuație, atât în

conținutul biletului de mulțumire, cât și în cel al textului alcătuit pe baza a șase

întrebări, este reliefată printr-un procentaj mediu înregistrat la codul 10 (răspuns

corect) de aproximativ 72, în creștere față de procentajul mediu de aproximativ 69

înregistrat îm cadrul EN II-2015. De asemenea, procentajele medii ale alocării codului 11

(răspuns parțial corect) la EN II-2016 sunt de aproximativ 15,50, foarte apropiat de

procentajul mediu de 16 înregistrat la EN II-2015. În egală măsură, se evidențiază o

diminuare a procentajului mediu înregistrat la codul 70 (mai mult de 5 greșeli în

folosirea semnelor de punctuație) obținut în cadrul EN II-2016, care a fost de 6,68%, față

de cel de la EN II-2015, care s-a situat în jurul valorii de 7,70%.

50


Ultima cerință evaluată în cadrul testelor administrate la Secțiunea Scris a fost cea

referitoare la complexitatea, originalitatea și alegerea unui titlu potrivit textului

redactat. La EN II-2016, media de alocare a codului 10 (răspuns corect) este de peste

78,50% la itemul 1 al celor două teste administrate, față de aproximativ 75, procentajul

mediu înregistrat la același item în cadrul EN II-2015. De asemenea, referitor la cel de-al

doilea item al testelor administrate la Secțiunea Scris, la EN II-2016 s-a înregistrat o

valoare medie de aproape 55%, la codul 10 (răspuns corect), respectiv de peste 25% la

codul 11 (răspuns parțial corect), în timp ce la EN II-2015 acestea au fost de 41,5% la

codul 10 (răspuns corect), respectiv de 31,68% la codul 11 (răspuns parțial corect).

Analizând media aritmetică a procentajelor menționate mai sus la codul 10 (răspuns

corect), la EN II-2016, se observă că aceasta este de aproximativ 67%, acest procentaj

reprezentându-i pe elevii ce reușesc să dea complexitate și originalitate textelor

elaborate și să aleagă un titlu potrivit textului redactat. De asemenea, la această

ultimă cerință a testelor administrate în cadrul Secțiunii Scris, aproximativ 14 % dintre

rezultatele înregistrate conduc spre codul 70, care a fost alocat pentru răspunsuri

considerate greșite, în scădere față de procentajul înregistrat la EN II-2015, de 17,50%.

În acest procentaj se încadrează elevii care au folosit propoziții simple sau propoziții

dezvoltate care conțineau repetiții supărătoare/deranjante, precum și cei care au

așezat greșit textul în pagină (titlu, alineat, spațiu între cuvinte cel puțin unul dintre

acestea), au ales un titlu oarecare sau nu au scris niciun titlu.

Secțiunea Citit a vizat competența elevilor de clasa a II-a de a înțelege un text

citit. Astfel, în urma rezultatelor obținute în cadrul EN II-2016, putem puncta ideea

conform căreia, la finalul clasei a II-a, aproximativ 81% dintre elevii clasei a II-a, în

scădere față de procentul de 85% înregistrat la EN II – 2015, reușesc să dea răspunsuri

corecte pe baza informaţiilor dintr-un scurt text citit sau să redea, prin propriile

cuvinte, conținutul fragmentului dat. Detaliind, la competența specifică de formulare a

unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit, procentajul mediu, la nivel naţional,

s-a situat peste 84%, la competenţa specifică de redare, prin cuvinte proprii, cu sprijin,

a unui fragment dintr-un text citit, procentajul mediu naţional a fost puțin peste 77%,

în timp ce formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit a

înregistrat un procentaj mediu puțin peste 79%, iar emiterea unor predicții asupra

firului narativ al textului citit a avut un procentaj mediu, la nivel naţional, puțin peste

82%. Și aici au existat elevi care nici măcar nu au încercat să rezolve cerințele date.

Astfel, la testele administrate la această secțiune s-au înregistrat procentaje medii

situate între 2,12% și 5,57%, în funcție de tipologia itemilor, dar și de poziția acestora în

cuprinsul testului.

51


În concluzie, peste 80% dintre elevii clasei a II-a demonstrează că, la finalul

acestei clasei, au dezvoltate competențele specifice pentru care au fost evaluați în ceea

ce privește înțelegerea unui text citit.

Privind și analizând rezultatele înregistrate în urma administrării testelor pentru

Secțiunea Matematică, EN II-2016, dar mai ales urmărind competențele generale și

specifice vizate în cadrul acestei evaluări naționale, putem trage o primă concluzie

referitoare la competențele de matematică ale elevilor de clasa a II-a. Astfel, prima

competență generală vizată s-a referit la utilizarea numerelor în calcule elementare,

urmărită prin intermediul a trei competențe specifice, și anume:

- compararea numerelor în concentrul 0-1000;

- efectuarea de adunări şi scăderi, mintal şi în scris, în concentrul 0-1000,

recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar;

- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi

repetate.

Rezultatele obținute în urma administrării testelor de Matematică indică faptul că, la

nivel național, un procentaj mediu de 75,35% dintre elevii clasei a II-a reușesc să

utilizeze corect numerele în calcule elementare. Ca și la EN II-2015, când s-a înregistrat

un procentaj mediu de 75%, această competență a fost urmărită printr-un număr de 7

itemi, a căror tipologie a fost diferită, de la itemi cu alegere multiplă la itemi de tip

răspuns scurt sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Cea de-a două competență, de evidenţiere a caracteristicilor geometrice ale unor

obiecte localizate în spaţiul înconjurător, a fost urmărită prin intermediul a două

competențe specifice, și anume localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate

în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate, respectiv

evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi

corpurilor geometrice identificate în diferite contexte. Aceste competențe au condus la

elaborarea a doi itemi cu alegere multiplă, iar rezultatele înregistrate în cadrul EN II-2016

au demonstrat că 82,45% dintre elevii clasei a II-a reușesc să indice corect caracteristicile

geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător, spre deosebire de un

procentaj peste 80 dintre elevii claselor a II-a care au demonstrat aceeași capacitate în

cadrul EN II-2015.

Ultimele trei competențe generale au fost urmărite prin intermediul a patru

competențe specifice, respectiv prin itemi diferiți ca tipologie. Astfel, competența

generală de identificare a unor fenomene/relaţii/regularităţi/structuri din mediul

apropiat a fost vizată prin intermediul competenței specifice privind rezolvarea de

probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea și generalizarea unor modele sau

52


regularităţi din mediul apropiat. De asemenea, competența generală privind rezolvarea

de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date a fost urmărită prin

competența specifică de rezolvare de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-

1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-1000, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări

schematice, în timp ce competența generală referitoare la utilizarea unor etaloane

convenţionale pentru măsurări şi estimări a fost vizată de competența specifică de

utilizare a unor unități de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea

duratelor unor evenimente variate. Procentajele medii, la nivel național, indică faptul

că, la finalul clasei a II-a, 71,42% dintre elevii participanți au reușit să dea răspunsuri

corecte itemilor elaborați pentru aceste competențe. Astfel, la EN II-2016, 69,89% dintre

elevii claselor a II-a identifică, în mod corect, anumite fenomene/ relaţii/ regularităţi/

structuri din mediul apropiat, un procentaj cu puțin mai mare fața de cel al elevilor care

au participat la EN II-2015 (68,51%), în timp ce 65,93% dintre aceștia rezolvă corect

probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date, un procentaj mediu mai

mic față de EN II-2015 (69,01%). În același timp, la EN II-2016, 78,43% dintre elevii clasei

a II-a utilizează corect etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări, spre

deosebire de un procentaj de 71,26% înregistrat la EN II-2015.

Procentajele medii de alocare a codului 99, care indică faptul că elevii au lăsat

spațiul gol, fără o minimă încercare de rezolvare a cerinței, s-au situat, în cazul testelor

administrate la Secțiunea Matematică,EN II-2016, între 1,30% (itemul 2 al celor două

teste administrate) și 11,27% (itemul 12 al celor două teste administrate), în comparație

cu procentajele înregistrate în EN II-2015, care s-au situat între 1,08% (itemul 1 al

testului 2) și 9,63% (itemul 12 al testului 2). Se observă, astfel, că persistă un număr de

elevi ai claselor a II-a care nu reușesc încă să parcurgă testul în întregime și să rezolve,

într-un fel sau altul, cerințele, aproape 10% dintre aceștia neajungând la finalul testului.

În ceea ce privește mediul în care este situată unitatea de învățământ, se observă

același fapt evidențiat și în urma EN II-2015, și anume că în școlile din mediul urban se

înregistrează procentaje medii de rezolvare corectă a itemilor cu aproximativ 10% mai

mari decât în școlile din mediul rural. Acest lucru demonstrează că elevii din mediul

urban beneficiază de o predare diferită, performantă, dar și că elevii sunt mai intersați,

spre deosebire de elevii din mediul rural.

Sintetizând rezultatele obținute în urma administrării testelor în cadrul EN II-2016,

acestea sunt următoarele: la Secțiunea Scris 85,25% dintre elevii clasei a II-a participanți

la această evaluare națională au demonstrat că au dezvoltate competențele vizate; la

Secțiunea Citit 80,36% dintre aceștia au reușit să rezolve corect cerințele testelor

administrate, în timp ce la Secțiunea Matematică 76,41% au primit codul 10 (răspuns

corect și complet).

53


Concluzia generală care se desprinde din analizele statistice prezentate pe parcursul

acestui raport național, elaborat pe baza rezultatelor obținute și înregistrate în urma

administrării testelor pentru Secțiunea Scris, Secțiunea Citit și Secțiunea Matematică,

este aceea că, la nivel național, la finalul clasei a II-a, elevii au formate competențele

fundamentale de scris, citit și matematică într-un procentaj mediu situat între 76 și 85.

Menționăm faptul că testele elaborate au avut un nivel mediu de dificultate, în

conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluărilor Naţionale la

finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, aprobată prin OMENCȘ nr. 3051/12.01.2016. De

asemenea, testele elaborate pentru EN II – 2016 au avut un format asemănător cu cel al

evaluărilor internaționale, dar și cu cel al testelor administrate în ultimii doi ani. Aceste

precizări, precum și analiza statistică a rezultatelor obținute în urma desfășurării

Evaluării competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a 2016, cuprinse în

prezentul Raport național, reprezintă puncte de pornire pentru organizarea activităților

specifice Evaluării competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a 2017.

EN II-2016| România - rocnee.eu · Structura: fiecare variantă a cuprins 2 itemi de tip subiectiv...

Documents

Transcript of EN II-2016| România - rocnee.eu · Structura: fiecare variantă a cuprins 2 itemi de tip subiectiv...