EMIL STRAINU Dr. - Razboiul Informational

RZBOIUL INFORMATIONAL
Corector: Alexandra Ionescu
Nici parte diii acest volum nu poate fi copiat
tar permisiunea scris a Editurii SOLARIîfPRINT.
Drepturile de distribuie în strintate aparin,
în exclusivitate. Editurii SOLARIS®PRINT.
Cartea prin pot: [email protected]
STRINU, EMIL, R&zboiul Informaional / Strinu Emil. - Bucureti : Solaris Print. 2009
ISBN 978-606-92077-3-4
ISBN 978-606-92077-3-4
RZBOIUL INFORMATIONAL

Motto: O informaiepe care o ai nu este cea pe care o vrei O informaie pe care o vrei nu este cea de care ai
nevoie O informaie de care ai nevoie nu este cea pe care o
poi obine O informaie pe care o poi obine cost mai mult
decît poi s plteti
PREFA
Analiza tipurilor de agresiuni* la care a fost/este supus ara noastr în prezent duce la oncluzia c cel mai grav fenomen cu care ne confruntm acum (mai grav chiar decît cele din sfera economic) este un complex proces de destructvrare a realitii
etnice romineti.
Prin aceste aciuni se urmrete lovirea i alterarea/ distrugerea celui mai intim i preios filon al nainuii române - Fiina Naional
Autorii sunt state, corporaii transnaionale, grupuri i grupri de interese mai mult sau mai puin oculte, unele acionând la vedere altele în ascuns, chiar i de pe teritoriul naional.
Mijloacele de atac sunt unele „domestice" ce acioneaz „pe fa", cum sunt mass-media i internetul cât i altele conspirate ce in de modul de operare al serviciilor speciale i ageniilor secrete de informaii.
Cile de atac sunt cele specifice rzboiului informaional, rzboiului imagologic, rzboiului psihologic i nu în ultimul rînd rzboiului psihotronic.
Pentru cunoaterea i identificarea unora dintre cele mai utilizate forme i procedee de ducere a rzboiului informaional am strns în prezentul volum preri i concepii ale unor specialiti de marc în domeniu.
Prezenta lucrare are un caracter de referin i adun la un loc unele din cele mai semnificative tendine i orientri actuale i de perspectiv din domeniul rzboiului informaional.

8 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
Oficial, conceptul de rzboi electronic ( R.I.) a fost lansat în Statele Unite, în decembrie 1992 (la aproape doi ani de la Rzboiul din Golf, considerat a fi „rzboiul pilot" în carc s-au folosit mijloace specifice R.I.).
In septembrie 1995, Departamentul Aprrii al SUA, a publicat prima definiie oficial a rzboiului informaional: „Rzboiul informaional reprezint aciunile întreprinse pentru a obine superioritatea informaionali, prin afectarea informaiilor adversarului, a proceselor i sistemelor informaionale, în paralel cu aciunile întreprinse pentru a apra propriile informaii, procese i sisteme informaionale."
Multora dintre noi le este înc în minte transmisia în direct a rzboiului din Golf de ctre reeaua de televiziune american CNN. Dar s nu uitm i de transmisia în direct la Televiziunea Naional a Revoluiei Române din Decembrie 1989.
Pentru specialiti, jurnaliti dar i pentru publicul larg prezentul volum deschide noi orizonturi ale cunoaterii realitii actuale, confruntate cu numeroase provocri nonconvenionale i asimetrice printre care i cu un nou tip de rzboi: Rzboiul Cunoaterii...
Dr. Emil Strinu
Sheila E. WidnalT
Competiia pentru informaie este la fel de veche ca i conflictele umane. Este o caracteristic virtual definitorie a umanitii. Naiunile, corporaiile i indivizii caut, fiecare, s-i mreasc i s îi protejeze depozitul propriu de informaii, în timp ce încearc s îl penetreze pe cel al adversarului. Aproximativ din 1970 au avut loc îmbuntiri extraordinare în mijloacele tehnice de colectare, stocare, analizare i transmitere a informaiilor.
Au fost scrise topuri întregi despre impactul acestei revoluii tehnice asupra conducerii rzboiului, în special de la "Fuitunaîn
Deert". Totui, majoritatea acestor lucrri se concentreaz, în principal, asupra dezvoltrilor tehnice, nu asupra modului în care aceste dezvoltri au impact asupra doctrinei.
Acest material va formula întrebri importante pentru strategii US Army i Air Force i va da rspunsuri ferm bazate pe definiii concise, experien instituional i pe concepte doctrinale.
In acest proces se va clarifica de ce competiia pentru informaii, care a aprut în zorile istoriei, este dintr-o dat un subiect central al siguranei naionale. Mai aproape de cas, acest domeniu va descrie, de asemenea, modul în care ar trebui s evolueze doctrina Air Force i US Army pentru a face fa
* General, USAF, Chief of Staff " Secretary of the Air Force
" Secretary of the Air Force

1 0 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
rzboiului informaional. Scopul final este o fundamentare serios pe care s se bazeze inevitabilele schimbri în organizarea, pregtirea, dotarea i mobilizarea forelor i capacitilor militare. Deoarece are loc o revoluie tehnologic 1 penetrând în for prin sistemele informaionkle i prin integrarea lor în viaa noastr de zi cu zi i ducând la termenul , informaia".
Tehnologiile legate de informaii concentreaz date, mresc imens viteza de prelucrare i transmitere a datelor i asociaz intim rezultatele în aproximativ orice aspect al vieilor noastre. Era
informaiei transform toate operaiunile militare prin faptul c furnizeaz comandanilor informaii far precedent din punctul de vedere al cantitii i calitii z. Comandantul, care are avantajul în ceea ce privete observarea spaiului de lupt, analiza evenimentelor i distribuirea informaiilor, posed un puternic, dac nu decisiv, avantaj în raport cu adversarul.
înainte de a continua, trebuie s facem distincia între rzboiul epocii informaionale i rzboiul informaional. Facem aceast distincie deoarece majoritatea literaturii trateaz rzboiul informaional i progresele în tehnologia informaiei sinonim.
Rzboiul epocii informaionale folosete tehnologia informaional ca pe o unealt de a asigura economii, fr precedent de timp i fore, în operaiunile noastre de lupt. în ultim instan, rzboiul epocii informaionale va afecta toate operaiunile de lupta 3.
'Baza tehnologic a sistemelor informaionale s-a schimbat radical din 1970. Aceste schimbri includ creterea capacitii de stocare, a vitezei de accesare, vitezei de execuie a instruciunilor i vitezelor de comunicare. Datorit acestor schimbri, sistemele informaionale penetreaz în viaa noastr. Considerm aceasta ca fiind dovada prima facie a unei revolu ii . Totui , acest capito l nu intenioneaz s rspund întrebrii daca aceste schimbri constituie o revoluie sau mcar o evoluie.
2 Aici, conceptul de calitate se refer la oportunitate, specificitate i concretee.
i concretee. 3 Rachetele de croazier exploateaz tehnologiile erei informaionale

RZBOIUL INFORMAIONAL 11
Prin contrast, rzboiul informaional, subiectul acestui document, vizualizeaz informaia în sine ca pe un domeniu separat, o arm puternic i o int operativ.
Informaia, dup cum vom arta în cele ce urmeaz, este dependent de tehnologie. Totui, tehnologia erei informaionale transform în fapte o posibilitate teoretic: manipularea direct4
a informaiilor adversarului. Acesta este firul conductor al acestui document.
CE ESTE INFORMAIA? Aceast întrebare este elementar, dar crucial. Este imposibil discutarea coerent despre rzboiul informaional fr a defini riguros conceptul central: informaia.
Informaiile deriv din fenomene. Fenomenele, faptele sau evenimentele observabile, sunt tot ce se întâmpl în jurul nostru. Pentru a deveni informaii, fenomenele trebuie percepute i interpretate. în consecin, informaiile sunt rezultatul a dou elemente: fenomenele (datele) percepute i instruciunile necesare pentru a interpreta aceste date i a le da sens.
Aceast distincie este important i poate fi uor sintetizat într-un paradox familiar: dac un copac cade, dar nu e nimeni în împrejurimi ca s aud aceast cdere, a fcut zgomot? Copacul în cdere a cauzat unde de presiune în atmosfer, un fenomen. Zgomotul, informaia denotând cderea copacului, survine atunci când urechea cuiva detecteaz undele de presiune, creând date, i instruciunile creierului manipuleaz datele în sunetul care poate fi recunoscut ca un copac în cdere dac nu exist o persoan care s îl aud (sau s îl vad).
Fenomenele devin informaii prin observaie i analiz. Prin urmare, informaiile sunt o abstracie a fenomenelor. Informaiile sunt rezultatul percepiilor i interpretrilor noastre, indiferent de mijloace. Dup cum exemplifica cu claritate copacul în cdere, definirea informaiei presupune dou caracteristici:
4 Manipularea direct modific informaiile adversarului, în timp ce ocolete perspectiva adversarului, analitic sau procesul deciziei.
ce ocolete perspectiva adversarului, analitic sau procesul deciziei.

• Informaia: date i instruciuni. Reinei c definiia este distinct pentru informaii i pentru
tehnologie. Totui, ce putem face cu informaiile i cât de repede o putem face, este foarte dependent de tehnologie. Tehnologia dezvolt dramatic mijlocele noastre observaionale, dezvolt i concentreaz depozitele de date i accelereaz prelucrarea instruciunilor. Folosim termenul urmtor pentru a circumscrie elementele dependente de tehnologie asociate cu informaiile:
• Funcia informaionali: orice activitate presupunând achiziia, transmisia, stocarea i procesarea informaiilor.
De exemplu, sistemul care spune unei maini s staneze optzeci de capace de butuc realizeaz o funcie informaional. Presa de metal care le staneaz nu o face.
Dup cum s-a menionat anterior, comandantul, având informaii mai bune, deine un avantaj asupra adversarului. Operaiunile militare formuleaz cereri speciale de funcii informaionale, cutând s-i dea comandantului un avantaj informaional.
Supravegherea i recunoaterea sunt puterile noastre de observaie. Inteligena i analiza vremii sunt bazele pentru orientarea observaiilor. Folosim aceste baze pentru a forma un "Air Tasking Order", care comand i conduce operaiunile de execuie i monitorizare în dirijarea conflictului. Navigaia de precizie faciliteaz îndeplinirea misiunii. împreun, acestea sunt tipurile de funcii informaionale militare care faciliteaz toate operaiunile militare. Folosim termenul colectiv de funcii informaionale militare pentru a descrie funciile informaionale de stimulare a forei.
Funcii Informaionale Militare: orice funcie informaional
sprijinind i facilitând mobilizarea forelor militare. Aceast definiie servete la delimitarea funciilor
informaionale militare importante de universul total al funciilor informaionale.
La nivel de înalt strategie, naiunile urmresc s obin,

exploateze i protejeze informaiile în sprijinul obiectivelor lor. Aceast exploatare i protecie poate avea loc de exemplu în arenele economice, politice sau militare. Cunoaterea informaiilor adversarului este un mijloc de dezvoltare a capacitilor proprii, de degradare sau contracarare a capacitilor inamicului i protejare a activelor proprii, inclusiv propriile informaii.
Asta nu e nou. Efortul de descoperire i exploatare a informaiilor a început de prima dat de când un grup de oameni a încercat s dobândeasc un avantaj asupra altuia.
Rzboiul informaional const din vizarea informaiilor i funciilor informaionale ale inamicului, protej&ndu-le pe ale noastre, cu intenia de a deteriora voina sau capacitatea de lupt a acestuia.
Concentrându-ne asupra informaiilor i funciilor informaionale, definim rzboiul informaional ca:
Rzboiul Informaional: orice aciune de refuz, exploatare,
corupere i distrugere a informaiilor i funciilor inamicului;
protecia proprie împotriva acestor aciuni i exploatarea
funciilor proprii informaionale militare5 .
Rzboiul informaional este orice aciune de protejare a propriilor funcii informaionale, indiferent de mijloce. întrirea
i protejarea centralei împotriva atacului aerian este rzboi informaional. La fel este i utilizarea unui program anti-virus pentru protejarea soft-ului instalaiei.
Rzboiul informaional este un mijioc, nu o finalitate, în exact acelai mod în care rzboiul aviatic este un mijloc, nu o finalitate. Putem folosi rzboiul informaional ca un mijloc de dirijare a
5 Aceast definiie depinde numai de natura aciunii, nu de cum aceasta este realizat.
este realizat.
14 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
atacului strategic i interdiciei, de exemplu, exact la fel cum putem folosi rzboiul aviatic pentru a dirija atacul strategic i interdicia.
Militarii au încercat întotdeauna s obin sau s afecteze informaiile necesare unui adversar pentru a-i mobiliza efectiv forele. Strategiile trecute se bazau, în mod tipic, pe msuri de genul disimulare i diversiune 6 pentru a influena deciziile, afectând percepiile factorilor de decizie. Deoarece aceste strategii au influenat informaiile prin procesul de percepie, ele atacau indirect informaiile inamicului. Adic, pentru ca diversiunea s fie eficient, inamicul trebuia sa fac trei lucruri:
• s observe diversiunea; • sa o analizeze ca realitate; • s acioneze în baza ei, conform scopurilor, pentru care
diversiunea a fost realizat. Totui, mijloacele moderne de realizare a funciilor
informaionale confer informaiilor un plus de vulnerabilitate: accesul i manipularea direct.
Tehnologia modern permite acum unui adversar s schimbe sau s creeze informaii fr a se baza pe observare i interpretare. Iat o scurt list de caracteristici ale sistemelor informaionale moderne creând aceast vulnerabilitate: stocarea concentrat, viteza de accesare, transmiterea dispersat a informaiilor i capacitatea sporit a sistemelor informaionale de a dirija aciuni într-o manier autonom. Msurile inteligente de securitate pot reduce, dar nu pot elimina aceast vulnerabilitate; absena lor o face frapant.
Militarii nu sunt înclinai s încredineze succesul lor în lupta norocului. Deci trebuie s ne dirijm eforturile în rzboiul informaional spre mai mult decât vizarea informaiilor adversarului: trebuie i s ne protejam informaiile i toate
6 Repetm: Rzboiul in fo rma io na l indir ect: A schimb a informaia adversarului prin crearea de fenomene pe care adversarul trebuie s le observe i s le analizeze. Rzboiul informaional, când este

operaiunile aferente. Air Force depinde esenialmente de funciile informaionale militare, ceea ce ne face vulnerabili la agresiunea informaional. Integritatea funciilor noastre informaionale militare, ca i a informaiei în sine, depinde esenialmente i în manier direct de succesul operaiunilor noastre militare.
Rzboi informaional
Operaiunile psihologice folosesc informaiile pentru a afecta
ra ionamentul inamicului. Rzboiul electronic refuz inamicului informaii corecte. Diversiunea militari induce inamicul în eroare în ceea ce
privete capacitile sau inteniile noastre7 .

1 6 GENER AL DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
Distrugerea fizic poate realiza rzboiul informaional prin afectarea elementelor sistemului informaional prin conversia energiei stocate în energie distructiv. Mijloacele de atac lizic variaz de la bombe convenionale pân la arme cu impulsuri electromagnetice.
Mijloacele de siguran urmresc s împiedice adversarul s aile despre capacitile i inteniile noastre în plan militar 8.
Era informaiei a prevzut mijloace noi i practice pentru a refuza, exploata, corupe sau distruge informaia, la fel ca vulnerabilitile ce fac aceste atacuri posibile. Doctrina US Army i Air Force nu cunoate i nu definete aceste atacuri asupra informaiei, pe care noi le numim 'atacul informaional'.
Atacul informaional degradarea direct a informaiei fr schimbri vizibile a entitii acesteia înuntrul creia sc afl.
Atacul informaional, constrâns de definiia informaiei, este limitat la modificarea direct a datelor i instruciunilor. Este, prin urmare, tocmai un alt mijloc de conducere a rzboiului informaional, unul a cror efecte imediate nu include schimbri vizibile a entitii înuntrul creia aceasta se afl.
Ca s spunem aa, dup ce a devenit subiectul atacului informaional o funcie informaional nu se poate distinge de starea ei original, decât prin verificarea datelor i instruciunilor sale
Aa cum am descris anterior, exist dou ci de a influena funciile informaionale ale adversarului: direct i indirect.
Rzboiul informaional indirect afecteaz informaia creând fenomene, pe care adversarul la va percepe, interpreta i aciona asupra lor.
Diversiunea militar, atacul psihic i dezinformarea tradiional îi ating elurile indirect. De exemplu, inta decepiei este de a determina adversarul s ia decizii incorecte; decepia reuind acest lucru prin crearea unei realiti aparente.
8 Msurile de securitate curente includ OPSEC, COMSEC i
Msurile de securitate curente includ OPSEC, COMSEC i COMPUSEC. Ca evoluie a tehnologiei informaionale, aceste msuri de securitate mai mult ca sigur vor evolua în forme total diferite.

RZBOIUL INFORMAIONAL 1 7
în general, aceast substituie creaz fenomene pe care inamicul trebuie s le observe. Reuita, oricum, depinde de câteva condiii: adversarul, în realitate s observe fenomenul i ulterior s îl transforme în date; s-1 analizeze în informaia dorit i s acioneze în baza informaiei, în maniera dorit.
Rzboiul informaional direct afecteaz informaia prin modificarea componentelor sale, fr a se baza pe puterile adversarului de percepere i interpretare. Atacul informaional acioneaz direct asupra informaiei adversarului. De curând toate funciile informaionale sunt însi controlate de informaie, atacul informaional putând fi direct împotriva celor mai multe funcii informaionale.
Rzboiul informaional direct, centrul atacului informaional, acioneaz asupra informaiilor adversarului, fr a se baza pe funciile de culegere, analiz i decizie ale lui. Poate scurtcircuita bucla OODA10 (Observaie, Orientare, Decizie i Aciune) prin crearea unor observaii i perturbrii orientrii, sau o poate decapita prin impunerea unor decizii sau provocarea unor aciuni. O scurt ilustrare va servi pentru a demonstra diferena între aplicaiile rzboiului informaional direct i indirect:
Scopul nostru, folosind diversiunea militar, este s facem adversarul s cread c exist o escadril de aparate de lupt acolo unde de fapt, nu este nici una, i s acioneze, în baza acestei informaii, într-o manier benefic pentru operaiunile noastre.
Rzboiul informaional indirect: folosind diversiunea militar, putem construi piste false i hangare false, i s generm alte activiti suficiente pentru a prezenta o imagine convingtoare. Ne bazm pe adversar s observe pseudo-operaiuniJe de lupt i s le interpreteze c fiind reale (contrar detectrii lor ca false). Doar atunci aceasta devine informaia pe care vrem ca adversarul s o aib.

Rzboiul informaional direct: în sens contrar, dac folosim atacul informaional pentru a crea escadrila de lupt în baza de informaii a adversarului, rezultatul - decepia - este precis acelai. Dar mijloacele acestui rezultat, care depind de resurse, timp i nesiguran, sunt dramatic diferite.
Latura defensiv a msurilor de securitate a rzboiului informaional vizeaz protejarea informaiei (previne ca un adversar s conduc cu succes rzboiul informaional împotriva funciilor noastre informaionale). Msurile de securitate curente ca OPSEC i COMSEC sunt mijloace tipice de prevenire, detectare i rsturnare a aciunilor indirecte ale adversarilor asupra funciilor noastre informaionale.
In contrast, msurile de securitate ca COMPUSEC includ prevenirea, detectarea i rsturnarea aciunilor informaionale directe asupra funciilor noastre informaionale. Msurile de securitate viitoare trebuie s evolueze în raport cu progresele tehnologiei informaionale. Consecutiv, noi msuri vor lua probabil forme total diferite, de msurile de securitate de astzi, înrdcinate în cerinele de securitate anterioare.
Aa cum demonstreaz exemplul simplu din aceast lucrare, trebuie s evitm s cdem victima efectelor profunde i pgubitoare ale rzboiului informaional.
Din dou motive. în primul rând, pentru c rzboiul informaional ofer mijloace importante pentru îndeplinirea misiunilor forelor aeriene, în al doilea rând, pentru c integrarea larg rspândit a sistemelor informaionale în operaiile forelor aeriene transform funciile noastre informaionale militare într-o int valoroas. Un exemplu ipotetic folosind atacul informaional arat cum rzboiul informaional poate îndeplini o misiune tipic Air Force:
Interdicia împiedic sau întârzie ajungerea resurselor eseniale la unitile combatante. în acest sens, o abordare const

ale adversarului, marcând în mod intenionat eronat acele poduri ca fiind distruse, ceea ce determin factorii de planificare s redirijeze forele i resursele. Ambele modaliti realizeaz acelai scop; atacul informaional ofer posibilitatea de a ne expune activele unui atac.
Ca exemplu, evideniind necesitatea unei aprri robuste împotriva unei agresiuni informaionale, imaginai-v haosul care ar apare dac un adversar ar reui s penetreze baza noastr de date cu alocare în timp a forelor. Schimbri subtile în ea ar fi suficiente pentru a reduce aproape la zero capacitile noastre de protecie.
în prezent, doctrina US Army i Air Force recunoate rzboiul aerian i rzboiul spaial. Totui, doctrina nu identific misiuni separate pentru rzboiul aviatic sau rzboiul spaial, în loc de asta, ambele interfereaz rolurile i misiunile. Similar rzboiul informaional nu poate fi clasificat ca o misiune singular. A face aceasta ar însemna un eec pentru integrarea complet a rzboiului informaional în doctrina forelor aeriene.
S ne amintim c misiunile sunt sarcini operaionale îndeplinite pentru obinerea obiectivelor militare. Rzboiul aerian este un mijloc, definit de mediu, pentru executarea acelor misiuni. Exist trei obiective ale rzboiului aerian:
• controlul spaiului aerian în timp ce protejm forele noastre de aciunile inamicului;
• exploatarea controlului aerian pentru angajarea forelor proprii împotriva inamicului i sporirea general a eficienei forelor noastre.
în doctrina noastr, obiectivele controlului, exploatarea cât i sporirea eficienei se transpun în rolul spaiului aerian, în aciunea i sporirea forelor. în multe privine, informaia poate fi considerat ca un domeniu 11 aa cum sunt uscatul, marea, aerul i spaiul.

Informaia are caracteristicile12 sale proprii de micare, greutate i topografie aa cum spaiul, aerul, marea i uscatul au trsturile lor distincte. Exist paralele conceptuale puternice între conceperea aerului i informaia ca domeniu.
înaintea frailor Wright, aerul, care evident exista, nu era un teren propice pentru operaiuni militare practice i de anvergur. Similar, informaiile existau înainte de epoca informaional. Dar epoca informaional a schimbat caracteristicile domeniului informaiei ca operaiunile militare de anvergur din interiorul ei s devin practice.
Rzboiul informaional ca i rzboiul aerian este mijlocul definit de domeniul în care urmeaz s fie executate misiunile militare. Exist trei obiective ale rzboiului informaional:
• controlul domeniului informaional în aa fel încât s-1 • putem exploata în timp ce protejm funciile noastre informaionale militare, de aciunile inamicului:
• exploatarea controlului informaional pentru angajarea rzboiului informaional împotriva inamicului;
• sporirea general a eficacitii forelor prin dezvoltarea deplin a funciilor informaionale militare.
Primul obiectiv al rzboiului informaional, de a controla domeniul pentru ca s îl putem exploata în timp ce protejm funciile noastre informaionale militare de aciunile inamicului, are o contribuie semnificativ la controlul spaiului de lupt.
în prezent, doctrina forelor aeriene recunoate dou misiuni pentru controlul spaiului de lupt: antiaerian i antispaial. Misiunile antiaeriene au ca obiective controlul aerului; misiunile antispaiale au ca obiectiv controlul spaiului. Claritatea i consistena ne cer s numim acele activiti, dedicate controlului informaional, contrainformaii.
12 Pmântul, marea, aerul i spaiul sunt domenii înuntrul carora noi putem desfura operaii militare. Fiecare domeniu înuntrul su

informaional.
în plus, contrainformaia, la fel ca misiunile antiaeriene i antispaiale, are atât aspecte ofensive cât i defensive. Contra- informaia ofensiv, ne face capabili s folosim domeniul informaional i îl face pe adversar incapabil sa-1 foloseasc.
Mijloacele tipice includ, atacul fizic, diversiunea militar, operaiile psihologice, rzboiul electronic i atacul informaional. Contrainformaia defensiv, include atât aciuni active cât i pasive pentru a ne proteja de aciunile rzboiului informaional ale adversarului. Ea este realizat, de exemplu, prin aprarea fizic, securitatea fizic, OPSEC, COMSEC, COMPUSEC i serviciile de informaii.
Controlul aerospaial ne face capabili s folosim teritoriul aerului i spaiului fr s suferim pierderi substaniale i s producem pagube însemnate inamicului ce deine aceste teritorii. Contrainformaia în colaborare cu misiunile antiaeriene i antispaiale caut s creeze un astfel de mediu.
Al doilea obiectiv al rzboiului informaional este s exploateze controlul nostru asupra informaiei, în aplicarea rzboiului forelor aeriene, misiunile de atac strategic, interdicia i susinerea aerian exploateaz controlul aerian. Similar rzboiul informaional ar putea fi folosit s realizeze aceleai obiective. Am citat deja un exemplu despre felul în care rzboiul informaional poate realiza interdicia. El, de asemenea, poate realiza atacul strategic.
S presupunem c vrem s limitm mobilitatea pe termen lung a inamicului prin restricionarea aprovizionrii cu com- bustibil. în primul rând, îi identificm rafinriile, ca cea mai convenabil int de realizare a acestui el.
Prin cercetare, identificm în continuare rafinriile specifice care au cea mai mare capacitate de producie. La fiecare rafinrie gsim c exist un turn de cracare critic. Organizm o lovitur i cu o admirabil economie de for, realizm scoaterea din
cu o admirabil economie de for, realizm scoaterea din

funciune a rafinriilor prin distrugerea numai acelor turnuri în timp ce lsm restul neatins. Acesta este un exemplu clasic de atac strategic.
Aceeai situaie. Ca în toate rafinriile moderne i acestea au vaste sisteme de control automat. Aceste funcii informaionale vaste ofer o int potenial pentru rzboiul informaional. La începutul conflictului, noi am realizat o misiune contrainformativ ofensiv prin penetrarea i caracterizarea sistemului de control automat al rafinriei.
în acest proces, am descoperit câteva puncte informaionale vulnerabile, care ne-au ajutat s stabilim mijloacele pentru afectarea operaiunilor rafinriilor, Ia o dat care rmâne la alegerea noastr. Mai târziu, în timpul conflictului, combinat cu interdicia i operaiunile de la sol, alegem s exploatm una dintre vulnerabiliti. In acest fel, am scos din funciune rafinriile lor. i'acesta este un exemplu clasic de atac strategic.
Tehnologia informaional este deja puternic înglobat în operaiunile noastre militare, punând la dispoziie cantiti inimaginabile de informaii. Exploatând aceste informaii avem la dispoziie posibiliti de lovire; bazându-ne pe acestea se creeaz inevitabil vulnerabiliti, poteniale deformaii. Aceasta, combinat cu progresele atât în abilitate cât i în localizarea i distrugerea punctelor de comand i control (C2), fac C2 mai mult ca oricând o int realizabil.
Istoria a artat c operaiunile militare de succes pot realiza lovituri eficiente prin paralizarea abilitii inamicului de a exercita comanda i controlul. Aviatorii l-au considerat, întotdeauna un obiectiv important i au depus eforturi mari împotriva C2in aceste dou motive, eforturile pentru perturbarea i distrugerea elementelor de comand i control ale adversarului ne-au determinat s identificm o misiune separat în aplicaiile forelor.
Atacul C2: aciune împotriva oricrui element al

Doctrina noastr curent nu include o astfel de misiune. Pentru a umple acest spaiu gol, vom include operaiile informaionale în sporirea forelor. Câteva exemple de operaii informaionale sunt: supravegherea, recunoaterea, comanda i controlul, comunicaiile, identificarea conflictelor, inteligena, precizia zborului i vremea.
Trstura distinct a misiunilor operaiunilor informaionale este c se ocup în primul rând cu informaiile atât ca resurse cât i ca produs.
Rolul i misiunile puterii aerospatiale
Controlul aerospaial Misiuni ale forelor Sporirea forelor Sprijinul forelor
Antiaerian Atacul strategic Transportul aerian Baze OPS & DEF
Antispatial Interdictia Alimentarea în aer Logistica
Contra -infonratiile Sprijinul aer ial Transportul în spaiu Sprijinul
Atacul C2 Operaii speciale Operational
Operaii informaionale Sprijinul pe orbit
Operaiile informaionale: orice aciune presupunând
achiziia, transmisia, stocarea i procesarea informaiilor
ce sporesc angajarea de fore militare.
Deoarece avem nevoie de informaii relevante, veridice i oportune pentru tot ceea ce facem, operaiile informaionale susin conducerea misiunilor pe parcursul tuturor celor patru roluri, de la controlul aerospaial la sprijinul forelor.
Operaiile informaionale asigur comandanilor abilitatea s observe spaiul de lupt, analiza evenimentelor i forele directe. Operaiile informaionale asigur logisticienilor abilitatea de a cunoate ce este în dotare i unde este necesar. Operaiile

2 4 GEN ERAL DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
cunoate unde este inta, cum este aprarea ei i s selecteze care este cea mai corespunztoare arm.
In final rzboiul informaional se interfereaz cu toate rolurile i misiunile forelor aeriene. Este un alt mijloc de conducere a misiunilor noastre tradiionale. Oricum exist trei sarcini operaionale superioare prin care rzboiul informaional ne face capabili sa executm, ceea ce nu este convenabil tratat de ctre doctrina noastr actual: contrainformaia, Atacul C2 i operaiile informaionale.
Similar, am hotrât s excludem dou misiuni care nu mai sunt relevante potrivit regruprilor misiunilor: rzboiul electronic, anterior cuprins în cadrul creterii forelor, care este acum însumat de ctre rzboiul informaional; supravegherea i recunoaterea ce sunt considerate, acum, momente ale operaiilor informaionale.
Oricum, aceast list nu este exhaustiv. Aa cum am artt titlul acestui material, ideile coninute vizeaz bazele i nu întreaga construcie. Invariabil, pe msur ce forele aeriene se acomodeaz în totalitate cu revoluia tehnologiei informaionale, se pot ridica sarcini operaionale adiionale care la rândul lor vor aduga sau exclude unele misiuni.
In sens larg, aceste baze continu s ofere un test veridic pentru rzboiul informaional, toate noile misiuni având nevoie s îl susin i s îl treac.
Focarul rzboiului informaional este orice funcie informaional indiferent dac este C2, un sistem de control al unei rafinrii sau o central telefonic. C2 reprezint numai o parte a universului funciilor informaionale militare. Statul Major definete comanda i controlul:
Comanda i controlul: exercitarea autoritii i direciei, de
ctre un comandant corespunztor desemnat asupra forelor
distribuite Sn îndeplinirea misiunii.

dispunerea i angajarea de fore, sau acelora care protejeaz prietenoasa amabilitate a comandaniilor s fac aceasta. Aa cum am artat, rzboiul informaional nu atac numai procesul C2 ci, de asemenea, puterea de lupt însi a inamicului.
Cu alte cuvinte, prin definiie, C2W nu este asociat cu reducerea sau anularea abilitii sau dorinei unitilor de lupt de a executa ordinele lor. Operaiile psihologice tactice i contramsurile electronice de autoprotecie afecteaz abilitatea unitilor s execute ordinele.
Dar ele, în nici un caz, nu afecteaz abilitatea comandanilor s emit ordine acelor uniti i nici abilitatea lor de a primi acele ordine. Dei extraordinar de important, politica de comand i control a rzboiului este numai o aplicaie particular a rzboiului informaional.
Pentru ca militarii s se concentreze numai asupra C2W, ar trebui s ignore alte inte legitime. Pentru aceasta rzboiul informaional i activitile lui ajuttoare instruirea i aspectele de dotare, sunt eseniale ca C2W s fie deplin eficient.
Noi am stabilit c rzboiul informaional este important pentru forele aeriene din dou motive. In primul rând, de când funciile noastre informaionale militare reprezint o int valoroas noi trebuie s facem eforturi importante de aprare. In al doilea rând, cum exemplele din aceast lucrare arat c rzboiul informaional este un mijloc potenial de realizare a misiunilor tipice forelor aeriene: atacul strategic, interdicia etc. Mai temeinic forele aeriene deja produc rzboiul informaional prin sisteme cum sunt EF-111 i "Compass Call".
Dar, într-un sens mai larg, rzboiul informaional ar putea fi un mijloc de conducere a oricrei misiuni pe care serviciul deja o exercit - serviciul este în cea mai buna poziie, ca s aleag mijloacele cele mai bune pentru finalizarea lor. Fiecare serviciu are cerinele sale operaionale unice.
In cele din urm armata este cea mai calificat s decid care mijloace sunt cele mai corespunztoare pentru atingerea scopurilor
mijloace sunt cele mai corespunztoare pentru atingerea scopurilor

2 6 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
pe care comandantul Statului Major le-a stabilit pentru armat. Ca un rezultat al expertizei unice a serviciului cerinele proprii OODA, logisticii etc., fiecare serviciu are preocupri pentru rzboiul informaional. în dezvoltarea construciei doctrinale în acest material am folosit terminologia i exemplele forelor aeriene.
Acesta este fondul nostru, acetia sunt termenii i spaiul cu care suntem obinuii. Dar argumentul pe care noi îl prezentm nu este dependent de terminologie, înlocuirea termenilor forelor aeriene, cu cei ai armatei ori ai marinei vor lsa concluziile neschimbate.
CONCLUZII: Revoluia informaional, care a aprut rapid, nu arat semne de încetineal. In msura in care forele aeriene devin mai sofisticate din punct de vedere tehnologic, în aceeai msur devin dependente tehnologic. Trebuie s folosim aceast sofisticat tehnologie pentru a beneficia de toate oportunitile pe care informaia le ofer ca int.
De asemenea, trebuie s fim contieni c echipamentele noastre tehnice pot reprezenta o posibil deformaie vulnerabil. Sistemele noastre robuste de aprare ale funciilor informaionale pot reprezenta ceea ce ne face pe noi sa nu fi întâmpinat eecuri militare.
Informaia, combinat cu funciile informaionale, are trsturi distincte care garanteaz ca s fie considerat un domeniu, la fel cum uscatul, marea, aerul i spaiul sunt domenii.
Rzboiul informaional nu ocup un loc minor în doctrina forelor aeriene. La fel ca rzboiul aerian, rzboiul informaional poate face parte din multe misiuni AFM 1-1. La fel ca atunci când rzboiul spaial a fost integrat in doctrina forelor aeriene, tratarea informaiei ca un domeniu, ne d posibilitatea, acum, s adugm alte misiuni:
Contrainformaia: Aciune dedicat pentru a controla spaiul informaional.
Atacul C2: Orice aciune împotriva oricrui element al

Operaiile informaionale: Orice aciune presupunând achiziia, transmisia, stocarea sau procesarea informaiilor care implic mobilizarea forelor militare.
De la primul Rzboi Mondial, aviatorii au trebuit s controleze efectiv spaiul aerian pentru a angaja puterea aerian. Mai mult, superioritatea în aer i spaiu este virtual "sine gua non" pentru angajarea forelor terestre i navale. Informaia este urmtorul domeniu pe care trebuie s-1 controlm pentru a opera eficient i cu cea mai mare economie de fore.
La începui am artat c lupta pentru informaii este atât de veche ca primul conflict uman. Ea implic creterea i protecia stocului nostru de informaii i timp ce le penetreaz i limiteaz pe cele ale adversarului.
Recenta explozie în tehnologia informaional îndeamn punerea în discuie a rzboii lui informaional în i din afara guvernului, intind funciile informaionale ale inamicului, în timp ce le protejeaz pe ale noastre, cu intenia de degradare a voinei i capacitii sale de lupt.
Pentru aviatori, controlul spaiului de lupt este misiunea nr. 1. Odat cu progresele în tehnologia informaiilor, aviatorul trebuie s dovedeasc superioritatea în informaii aa cum au superioritate în aer i spaiu.
Numai cu aceste domenii sub controlul nostru putem efectiv angaja activele noastre. Funciile informaiei militare sunt eseniale pentru operaiunile noastre de lupt, ele sunt un instrument de realizare a obiectivelor comandantului Forelor Unite. intind funciile informaionale ale adversarului îl împiedicm s i le realizeze.
în aceast lucrare am expus buzele doctrinei rzboiului informaional. Scopul nostru este s oferim o baz larg acceptat pentru adoptarea doctrinei forelor aeriene la epoca informaional. Ultima int? S încorporam rzboiul informaional în felul în care Air Force organizeaz, antreneaz, echipeaz i acioneaz.
care Air Force organizeaz, antreneaz, echipeaz i acioneaz.

Definiii • Atacul C2: Orice aciune împotriva oricrui element al
sistemului de comand i control al adversarului. • Comand i control: Exercitarea autoritii i direciei, de
ctre un comandant corespunztor desemnat asupra forelor distribuite în îndeplinirea misiunii.
• Contrainformaia: Aciune dedicat pentru a controla spaiul informaional.
• Contrainformaia defensiv: Aciune ce protejeaz funciile noastre militare de adversar.
• Rzboiul informaional direct: A schimba informaia adversarului prin crearea de fenomene tar a implica intervenia funciilor perceptive i analitice.
• Rzboiul informaional indirect: A schimba informaia adversarului prin crearea de fenomene pe care adversarul trebuie s le observe i s le analizeze.
• Informaia: Date i instruciuni. • Atacul informaional: Degradarea direct a informaiei fr
schimbri vizibile a entitii acesteia, înuntrul creia se afl. • Funcia informaional: Orice activitate presupunând
achiziia, transmisia, stocarea i procesarea informaiilor. • Operaiile informaionale: Orice aciune presupunând
achiziia, transmisia, stocarea sau procesarea informaiilor care implic mobilizarea forelor militare.
• Rzboi informaional: Orice aciune de refuz, exploatare, corupere i distrugere a informaiilor i funciilor inamicului; protecia proprie împotriva acestor aciuni i exploatarea funciilor informaionale militare.
• Funcii informaionale militare: Orice funcie informaional sprijinind i facilitând mobilizarea forelor militare.
Contrainformaia ofensiv: Aciune împotriva funciilor informaionale ale adversarului.
informaionale ale adversarului.
RZBOIUL INFORMAIONAL DEFENSIV
DAVID S. ALBERTS*
Rzboiul informaional a devenit' sinonim cu revoluia în tehnologiile informaionale i cu potenialul acestora de a transforma strategii militare i capabiliti. Exist un consens în privina ideii potrivit creia prosperitatea naional, dac nu chiar supravieuirea, depinde de abilitatea noastr de a dezvolta efectiv tehnologia informaional. Fr s fim capabili s aprm informaia vital, procesele i sistemele informaionale, o astfel de strategie este sortit eecului.
RI este adesea considerat ca fiind definit de un set particular de inte - factori de decizie, informaie, procese i sisteme informaionale. Asocierea spaiului de conflict („battlespace") i a RI este în constant cretere, depind situaiile militare tradiionale. în unele medii, RI este asociat cu creterea tehnologiilor informaionale, pentru a obine o eficien sporit.
Acest lucru a lrgit la maxim înelesul conceptului de RI i a semnat mult confuzie. Pentru acest motiv, în materialul de fa, sintagma „strategii informaionale" se refer la recunoaterea i utilizarea informaiei i tehnologiei informaionale ca instrument de putere naional, care poate fi independent de, sau complementar cu, prezena i operaiile militare.
întinderea sau spaiul de conflict, al strategiei RI, poate fi definit de juctori i de cele trei dimensiuni - natura, nivelul i zonele interaciilor lor (Figura 1). Statele nu sunt singurii juctori. Actorii non-statali (grupuri politice, etnice i religioase, crima
" Institutul de Studii Naionale Strategice,-Universitatea Naional
de Aprare Washington D.C.

3 0 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
organizat, organizaii internaionale i transnaionale, persoane care au acces la tehnologia informaional etc.) sunt api s angajeze atacuri informaionale i s dezvolte strategii informaionale pentru a-i atinge scopurile. în ultima vreme, termenul de „rzboi" a fost folosit destul de neglijent (exemple: Rzboiul Srciei, Rzboiul Drogurilor, Rzboiul Crimei), îns acest lucru nu trebuie s surprind. RI a evoluat îh ultimii ani i a devenit un termen atotcuprinztor, referindu-se la activiti disparate, unele dintre ele fiind de mult timp asociate ideii de competiie, de conflict i de rzboi.
Acestea includ activiti mergând de la campanii de propagand (incluzând rzboiul mass-mediei) la atacuri (fizice sau nu) contra comandanilor, surselor lor de informare, i mijloacelor de comunicare cu forele lor. Sub aceast umbrel larg, cunoscut ca fiind RI, putem gsi activiti ce sunt asociate cu concepte i operaii militare, incluzând îneltoria, rzboiul de comand i control (C2W) i operaii psihologice (Psyops). Progresele tehnologice au adugat noi forme de rzboi: rzboiul electronic (EW) i rzboiul hackerilor.
Termenul de „Rzboi informaional defensiv" (RI-D) se refer la toate aciunile întreprinse pentru a se apra împotriva atacurilor informaionale (atacuri asupra factorilor de decizie, informaiei, proceselor informaionale i mijloacelor de comunicare a deciziilor lor). în sens strict, din moment ce aceste atacuri pot fi lansate pe timp de pace ctre inte civile de ctre grupuri care nu sunt militare, atât strine cât i autohtone, în loc de RI-D ar trebui s se utilizeze termenul de „Strategie a Rzboiului informaional defensiv".
Aceast privire de ansamblu, asupra RI-D, nu încearc s rezolve problemele aprrii împotriva diferitelor tipuri de atacuri informaionale, ci mai degrab dorete s focalizeze atenia pe subsetul RI, care implic atacuri asupra structurii noastre informaionale, incluzând ceea ce a devenit cunoscut ca fiind „rzboiul hackerilor", i în forma sa mai serioas, „rzboiul

X
u T3 D — 'A- •3 E> o z . s
IHWI»1K1IM
tS

Aprarea împotriva atacurilor informaionale are câteva caracteristici în comun cu eforturile societii de a combate boala, drogurile i crima. Notarea acestor similariti ne ajut s încadrm problema, s oferim câteva lecii utile i s ne servim de o unitate de msur.
înainte de a trece în revist câteva similariti dintre combaterea RI-D i aceste probleme mai vechi, trebuie spus c, în timp ce eradicarea atacurilor informaionale nu poate fi o ateptare realist, progrese semnificative pot fi fcute în aprarea contra tuturor tipurilor de atac, astfel c riscurile pot fi meninute la nivelurile acceptabile. A ne apra include posibilitatea de a preveni atacuri, de a face inofensive atacurile i de a controla pagubele cauzate de acestea.
Problema RI-D este similar cu problemele întâlnite în eforturile de combatere a bolilor, drogurilor i crimei. în primul rând, soluionarea oricreia dintre aceste probleme necesit eforturi din partea unui anumit numr de organizaii publice i private.
în al doilea rând, este puin probabil, dat fiind competiia pentru resurse, ca vreunul dintre aceste eforturi s fie sponsorizat în totalitate. De aceea, ne putem atepta s nu fie asigurat niciodat un nivel suficient de sponsorizare a programelor RI-D, aa cum spun c ar trebui, cei care sunt responsabili cu problema RI-D.
în al treilea rând, acestea nu sunt probleme statice. Cartelurile de droguri i criminalii cu siguran înva din greelile lor. Chiar i viruii înva. De aceea, forele de aprare sunt nevoite s in pasul cu atacanii.
în al patrulea rând, contientizarea i implicarea public vor atinge apogeul doar acompaniate de mari eforturi pentru soluionarea problemei. Aceste scurte perioade de interes vor fi urmate de lungi perioade, în care graba de a soluiona problema va face loc apatiei. A menine sponsorizarea i progresul, în perioadele de încercare de câtigare a interesului public, va fi una dintre principalele provocri din aceast zon.

ajusteze comportamentul pentru a trata problema atacurilor RI i a consecinelor lor nedorite.
In sfârit, soluiile vor presupune compromisuri. Acest lucru este datorat tensiunilor naturale care exist între numeroii deintori de mize. Tensiunile dintre întrirea legii i protecia libertilor civile sunt câteva exemple clasice, care au aprut în domeniul informaional.
Atacurile asupra sistemelor informaionale sunt deja un fapt curent în viaa de zi cu zi, în Epoca informaiei. Dei o mic parte din aceste atacuri au drept rezultat pierderi semnificative i daune, marea majoritate produc pagube mici (care ar echivala cu infraciuni cum ar fi: înclcarea proprietii private, vandalismul minor sau furturile mici).
A fost estimat c mai mult de 90% dintre aceste atacuri sunt comise folosindu-se mijloace i tehnici disponibile marelui public (incidente raportate de CERT), c doar 1 din 20 de atacuri este observat de victim, i c doar 1 din 20 este raportat (aceste ultime dou statistici sunt rezultatul studiului DISA [„Defensive Information Systems Agency"]. Cote similare au fost raportate i de ctre alte instituii). Cu toate acestea, se pare c raportarea cotelor ar putea fi în cretere. îngrijortoare este prezena unei ameninri „strategice" tehnice.
Mijloacele care exist pot cauza daune serioase bunurilor informatice publice i private, proceselor i sistemelor informaionale i pot compromite integritatea informaiei vitale. Analitii n-au dificulti în identificarea grupurilor care au motivaii i oportuniti pentru a lansa astfel de atacuri. Dat fiind vulnerabilitatea noastr, ca naiune, un RI bine planificat i coordonat poate avea consecine strategice.
Un astfel de atac, sau ameninarea unui astfel de atac, poate veni în contradicie cu obiectivele politicii noastre externe, poate degrada performana noastr militar, poate duce la pierderi economice semnificative i chiar la subminarea încrederii cetenilor notri în abilitatea guvernului de a-i proteja cetenii i interesele.
i interesele.
Chiar dac pân acum nu a existat vreun atac care s constituie o astfel de ameninare, simpla existen a mijloacelor prin care se poate duce un astfel de atac, cuplat cu multitudinea motivelor i oportunitilor care exist, reflect starea noastr prezent de vulnerabilitate. Aceste circumstane cer aciuni defensive în interesul publicului. Trebuie s fim mai degrab „proactivi", decât s reacionm dup o informaie de tip ,,Pearl Harbour". Din ce în ce mai des, un atac strategic reuit va indica calea i îi va încuraja pe alii s plnuiasc atacuri similare. De aceea trebuie s ripostm întrindu-ne latura defensiv.
Fiecare epoc a vzut rzboiul transformat de tehnologiile i conceptele acelui timp. Epoca informaiei promite s nu fie diferit din acest punct de vedere, de predecesoarele sale. Unii au denumit rzboiul din Golf ca fiind primul „Rzboi informaional", alii l-au numit ultimul rzboi din Epoca industrial. Puterea informaiei a fost clar demonstrat în contextul conflictului tradiional. Informaia a îmbuntit efectiv eficiena tuturor aspectelor rzboiului, de la logistic, la comand, control, comunicaii, i computere, informaii, supraveghere i recunoatere (C4ISR).
Eficiena SUA i a aliailor si, în rzboiul din Golf, a împiedicat cu siguran adversarii poteniali de a rspunde forelor noastre într-o manier pe care Irakul a încercat-o i a stimulat-o. Prin tehnologiile avansate i prin globalizarea economiei, rzboiul digital ofer posibilitatea unei eficiene mai mari, devenind astfel o strategie pe care adversarii poteniali se gândesc s o adopte, pentru a îndeplini nite obiective pentru care anterior se cuta o soluionare prin mijloacele rzboiului tradiional.
Rzboi digital, un subset a ceea ce noi numim RI, implic atacuri care nu sunt fizice asupra informaiei, proceselor informaionale, i infrastructurii informaionale, care compromite, altereaz, produce daune, întrerupe sau distruge informaia i/sau întârzie, aduce confuzie, îneal i blocheaz procesul informaional i decizional.
informaional i decizional. Rzboiul digital posed câteva dintre caracteristicile pentru

RZBO IUL INFORMAIONAL 3 5
care factorii militari abilitai se luptau în trecut: precizie la un pre sczut, neparticipare i secret.
Rzboiul militar amenin capacitatea armat a unei ri de a se interpune între populaie i „dumanii statului", provocând astfel pierderea refugiului. Importana refugiului poate fi dedus din dorina noastr de a cheltui importante resurse, în diferite domenii, pentru a asigura cetenilor notri un refugiu funcional în caz de ptrunderi teritoriale.
O alt caracteristic a atacurilor informaionale provine din pierderea refugiului. Atacuri de acest gen, atunci când sunt mai mult decât un incident izolat, creeaz o percepie a vulnerabilitii, a pierderii controlului i a încrederii în capacitatea unui stat de a asigura protecie. Impactul poate s întreac cu mult pagubele produse.
Aceast reacie neliniar între daune reale i daune sociale face ca problema rzboiului digital s fie o provocare special, deoarece creeaz o nepotrivire între rspunsurile raionale de aprare i eficiena lor.
Cum rspunde cineva la un set serios de atacuri informaionale? A rspunde cu fore militare tradiionale poate fi un fapt neacceptat politic sau poate fi ineficace. De cele mai multe ori, nu exist un consens privind modul de a trata un astfel de atac, chiar i printre persoanele din domeniul aprrii, care sunt preocupate de aceste probleme.
Dat fiind poteniala eficien a unui rzboi digital ca instrument de putere pentru concureni i pentru actorii nonstatali, noi, ca societate, trebuie s lum în serios Epoca informaiei i noua sa form de rzboi. Dac nu o vom face i dac ne vom baza doar pe arme i concepte de rzboi tradiionale, vom ajunge s construim în secolul XXI propria noastr linie Maginot, care poate fi distrus cu viteza luminii.
Exist persoane care au sugerat c nu suntem, aa cum s-a pretins, atât de vulnerabili la atacurile informaionale, datorit

i elasticitate. Acestea au scos în eviden suprapunerile existente la nivelul acestor sisteme i consider c ar fi foarte greu, pentru oricine, s distrug complet un set dat de servicii.
Au artat lipsa de interoperabilitate dintre sistemele motenite, i spun c ar fi imposibil pentru atacatori s ajung foarte departe prin ptrunderea chiar i a celor mai slabe sisteme i folosirea lor drept ci de acces pentru a ataca alte sisteme. Ei spun c sistemele noastre i interrelaionrile lor sunt dificil de îneles chiar i pentru noi, deci cu atât mai mult pentru potenialii adversari.
Cu siguran este o doz mare de adevr în fiecare argument. Dar aceast colecie de puncte de vedere are dezavantajele sale. în ce privete consideraiile asupra securitii, cinci puncte trebuie subliniate.
• în primul rând, important nu este faptul dac un atac poate sau nu s distrug în totalitate un sistem sau un tip de serviciu, ci dac sunt suficiente daune pentru a atrage atenia i a provoca un comportament de panic, care poate crea la rândul su, o problem semnificativ, de importan naional.
în al doilea rând, redundanele în sisteme sunt numai pariale i neplanificate. De aceea ele nu sunt nici complete, nici de încredere.
în al treilea rând, sistemele noastre, multe fiind proiectate i construite cu puin sau chiar fr atenie pentru securitate, sunt dificil de protejat i de securizat.
în al patrulea rând, deoarece nevoile de interconexiune i interoperabilitate cresc, din ce în ce mai multe sisteme sunt legate prin diverse „lucrri auxiliare". Aceste poteci, compromit în multe cazuri, securitatea.
în final, lipsa de securitate produs de aceste sisteme provoac renunarea la cererea de servicii, ceea ce face ca operaiile s fie mai eficiente în multe domenii. Sistemele noastre uzuale au i alte dezavantaje. De exemplu, lipsa interoperabilitii duce la risipirea resurselor i la diminuarea eficacitii operaiilor. Un lucru

binecuvântare deghizat, ci mai degrab sursa problemelor care trebuie s fie rezolvate, astfel încât noi s putem profita din plin de oportunitile pe care tehnologiile informaionale ni le procur.
Primul pas în abordarea oricrei probleme implic dezvoltarea unei înelegeri a mediului („stri ale naturii") cu care avem de-a face, a opiunilor pe care le avem i a obiectivului care este cutat. Acest lucru cere o identificare a variabilelor relevante, acelora care pot s influeneze semnificativ rezultatul, dar i- subsetul acestor variabile relevante, care sunt controlabile, care formeaz baza pentru proiectarea operaiunilor.
într-o problem atât de complex ca RI-D, formularea problemei rezolv trei aspecte. în primul rând, furnizeaz un schelet util pentru discuie. în al doilea rând, servete s menin atenia focalizat pe acele arii specifice, care sunt fie necunoscute, fie în disput. în al treilea rând, servete ca unitate de msur pentru msurarea progresului.
în acest caz, mediul corespunde naturii ameninrii cu care avem de-a face, vis-â-vis de vulnerabilitile infrastructurii noastre informaionale, în timp ce opiunile noastre corespund strategiilor pe care le adoptm i aciunilor pe care le întreprindem pentru a ne apra pe noi înine. Obiectivul cutat corespunde nivelului performanei infrastructurii, definirea i msurarea sa fiind o provocare însemnat prin ea însi i a ei înii.
Un punct bun de pornire este încercarea de a dezvolta o înelegere a naturii ameninrii sau mai precis a spectrului ameninrilor relevante. Aceasta presupune o identificare a ameninrilor poteniale i o estimare a probabilitii lor. în mod normal, s-ar construi un set de stri ale naturii care sunt reciproc exclusive i colectiv exhaustive, astfel încât o probabil funcie a densitii s poat fi folosit. Strile naturii la care ne referim, corespund ameninrilor poteniale, grupate dup un criteriu logic, menit s faciliteze analiza modului în care o strategie de aprare trateaz fiecare din aceste ameninri.
Având un concept iniial al naturii i irul ameninrilor

3 8 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
poteniale, cineva poate s dezvolte strategii de aprare alternative i seturi de aciuni corespunztoare, pentru a le opune uneia sau mai multor ameninri. Depinde mult, îns de ce variabile credem noi c putem sau c ar trebui s controlm.
Fiecare strategie de aprare, cu setul su corespunztor de aciuni, trebuie apoi s fie analizat în funcie de fiecare ameninare. Rezultatele acestor analize vor fi o caracterizare a rezultatelor sau a efectelor obinute prin urmrirea fiecrei strategii de aprare care s in cont de fiecare ameninare.
Aceste efecte, care sunt în principal descrieri ale rezultatelor (de exemplu: numrul penetrrilor i consecinele lor), trebuie apoi s fie traduse în msuri de valoare, msuri care reprezint impactul lor. Costurile i beneficiile asigura o baz raional pentru realizarea unei strategii de aprare corespunztoare. Datorit rolului central pe care tipologia ameninrilor îl joac în formularea problemei, ne vom întoarce atenia acum, asupra examinrii acestor categorii de ameninri.
O înfiare grafic a topologiei ameninrii este prezentat în Figura 2. Natura neregulat a spaiului indic faptul c graniele sale nu sunt bine definite. Cu toate acestea, ameninrile se pot grupa dup criteriul gravitii consecinelor lor (de la stânga la dreapta). Consecinele asociate unui eec merg de la consecine limitate i izolate, la consecine de proporii catastrofice.
într-o serie de imagini, de la Figura 3 pân la Figura 6, sunt înfiate diferite aspecte ale topologiei ameninrii. In Figura 3, spaiul ameninrii este împrit în trei zone. In partea din stânga a spaiului putem s grupm marea majoritate a ameninrilor, a ameninrilor de fiecare zi. Aceste ameninri de fiecare zi („Everyday Threats"), au un anumit cost, îns nu amenin securitatea noastr naional. în partea din dreapta a spectrului ameninrii este o mic suprafa care reprezint acele ameninri strategice care au implicaii asupra securitii naionale. A treia zon conine ameninri care pot avea implicaii asupra securitii naionale. Aceste ameninri potenial strategice („Potentially
naionale. Aceste ameninri potenial strategice („Potentially Strategic Threats") reprezint o provocare dificil, aparte.

RZBOI UL INFORMAIONAL 3 9
Exist un numr relativ mic de ameninri, cu care marea majoritate ar fi de acord c au implicaii strategice (Figura 4), care trebuie aprate cu mult vigoare. Atacurile împotriva sistemelor care controleaz armele de distrugere în mas („WMD") sau asupra reelei noastre de comunicaii urgente („MEECN") aparin clar acestei categorii.
•
Figura 2. Spaiul ameninrii
Atacurile asupra infrastructurii noastre naionale (Figura 5) nu aparin clar unei singure zone a tipologiei ameninrilor, ci tuturor celor trei clase de ameninri. Aceste atacuri, asupra siguranei publice, sistemelor i serviciilor de distribuire a energiei, asupra sistemelor i serviciilor financiare i de comunicaii au implicaii diferite i consecine care depind de natura specific i

• NCA • Câteva C3I

i profit
Figura 5. Infrastructura ameninrilor
în timp ce unele dintre aceste atacuri pot avea consecine serioase, sub forma unor pierderi semnificative de date, servicii întrerupte sau bunuri i servicii furate, numai un mic numr dintre aceste atacuri izolate poate avea consecine potenial strategice.
Cu toate acestea, atacurile asupra infrastructurii pot fi serioase, dac sunt bine planificate i bine coordonate. Pentru aceasta este nevoie de un adversar cu un scop bine definit, cu un sistem sofisticat i cu o bun organizare. Acestui tip de atac i se potrivete denumirea de rzboi digital („Digital Warfare"). în funcie de nivelul de sofisticare al unui atac, consecinele acestuia pot ajunge pân la consecine strategice.
Un punct important, care trebuie subliniat, este cel al naturii haotice a atacurilor asupra infrastructurii. Comportamentul haotic presupune o relaie nelinear între input i output, unde predicia devine extrem de dificil, dac nu imposibil. Dou scenarii ilustreaz aceast natura haotic.

în al doilea caz, o serie de atacuri pot da dovad de un comportament haotic atunci când suma consecinelor lor nu poate fi determinat prin adugarea consecinelor lor individuale, sau când efectul lor cumulat întrece de departe suma efectelor individuale, a unei serii de întâmplri independente.
Aceste dou scenarii nu sunt modele neobinuite. Aceste modele se regsesc i în natur dând natere unor discipline tiinifice, cum ar fi cele ale complexitii, ale catastrofei, i teoria complexitii.
La fel stau lucrurile i în privina atacurilor asupra intelor comerciale, reprezentate în Figura 6. în categoria ameninrilor de zi cu zi intr atacuri care, în Epoca informaiei, sunt o versiune a fraudei i furtului - o continuare a crimei gulerelor albe i o transformare a unei crime mai violente într-o form care nu e fizic.
Aa cum a artat Dr. Horton (PDSAD (C31)), când unul dintre cei mai celebri hoi de bnci a fost întrebat de ce jefuiete bnci (dat fiind faptul c ele sunt aa de bine aprate), acesta a remarcat: „acolo sunt banii". Ei bine, „digital money" (bunurile i serviciile) reprezint banii în Epoca informaiei.
Rzboi
I —
economic
Figura 6. Ameninri privind intele

Ca i atacurile asupra infrastructurii, atacurile asupra intelor comerciale se pot manifesta în funcie de circumstane, de la ameninri de fiecare zi pân la ameninri strategice. Atacurile asupra intelor comerciale, realizate de ctre diferite organizaii, nu vizeaz, de obicei, în mod direct banii, ci mai degrab informaii vitale (ex. secrete comerciale) i au un mare potenial de a provoca efecte mai serioase decât furturile izolate. Aceste atacuri, sub forma spionajului comercial, au consecine potenial strategice, mai ales atunci când sunt vizate ramuri industriale cheie, de ctre companii strine.
Spionajul comercial se transform în rzboi economic, care ar putea s aib consecine strategice, atunci când exist eforturi dirijate de state, de organizaii internaionale, sau de alte grupuri strine.
Aa cum se poate vedea din seria de înfiri grafice ale tipologiei ameninrii prezentate mai sus, ameninarea este multidimensional, într-un fel dezordonat chiar, i se poate comporta într-o manier haotic. Natura dinamic i interactiv a ameninrii face aprarea împotriva atacurilor s fie mai dificil.
Atacatorii i aprtorii sunt prini într-o btlie continu a inteligenelor i resurselor (Figura 7). Din pcate, atacanii poseda câteva avantaje. De exemplu, atacatorul poate s aleag timpul, locul, mijloacele i metoda de atac. Latura tehnologic este tot de partea atacatorului, deoarece este foarte dificil s dezvoli aprri perfecte la un pre pe care s i-1 permii. De aceea, vor exista întotdeauna „guri".
Care dintre acestea vor fi exploatate rmâne o necunoscut pân în momentul atacului. Din acest motiv, atacul este, de obicei, cu un pas înaintea aprrii. Atacatorii au, de asemenea, avantajul de a putea controla atacul, mult mai uor decât ar putea s-o fac cei atacai.
â
52 § §•g
Orice întâmplare este un mediu de studiu pentru atacatori i aprtori - este un mediu dinamic. în acest mediu organic, atacatorii înva din atacurile nedetectate în momentul desfurrii lor, indiferent dac au fost reuite sau nu. Atât atacatorii cât i aprtorii se perfecioneaz i jocul continu.
Acest aspect al ameninrii indic faptul c aprarea trebuie s constituie o preocupare continu. De asemenea, sugereaz faptul c strângerea i analizarea informaiilor despre atacuri este vital pentru a putea ine pasul cu atacatorii. în concluzie, aprtorii trebuie s fie activi i s-i asume eforturi care s conduc la o anticipare a metodelor atacului, astfel încât s poat fi dezvoltat o aprare eficace.
Problema privind eficacitatea unei aprri în faa unei varieti de atacuri poteniale este exacerbat de: incapacitatea noastr de a dezvolta o relaie simpl, între un tip de atac sau ameninare i o organizare, de relaia esenial, neliniar, dintre rezultat i valoare i de faptul c variabilele-cheie nu sunt sub controlul nostru.
Descompunerea unei probleme ne ajut, uneori, s facem progrese, uurând, cel puin, stabilirea responsabilitilor la nivelul instituiilor. Aa cum am vzut, problema RI-D rezist descompunerii de-a lungul liniei organizaionale. Aceasta se întâmpl deoarece exist o slab cartografiere a relaiei dintre ameninare i organizare, din dou puncte de vedere.
în primul rând, inta organizational a atacului este foarte puin legat de topologia ameninrii, deoarece atacul unei anumite organizaii, poate avea drept rezultat un set de consecine, care lrgesc spectrul ameninrilor.

se comport într-o manier haotic. Acest lucru introduce în ecuaie o doz mare de incertitudine.
Dac aceste dou caracteristici ale problemei RI-D nu prezint provocri semnificative, ne confruntm totui cu faptul c unele dintre variabilele-cheie, care au influen asupra rezultatelor i valorilor acestor rezultate, sunt numai parial controlabile. De exemplu, fiecare dintre urmtoarele variabile, dac este pe deplin controlabil, ar putea fie s reduc semnificativ numrul sau severitatea atacurilor, fie s reduc impactul atacurilor: proliferarea tehnologiei, nivelul de contientizare i pregtire a personalului, disponibilitatea expertizei pe computer, sistemul de aprare i percepiile publicului.
Am ajuns la sfâritul discuiei despre natura i caracteristicile
RI-D. în continuare este prezentat i discutat un posibil mod de soluionare a problemei.
Soluia propus în acest material este cea a unei strategii de „aprare în adâncime", strategie care implic o succesiune de bariere defensive, din ce în ce mai puternice sau „mai înalte", ce acioneaz împreun, pentru a descompune spectrul ameninrilor la componentele manageriale. în continuare, vom detalia aceast strategie a RI-D, natura separrii responsabilitilor, unele din condiiile obligatorii pentru realizarea unui progres, provocrile- cheie care apar, respectiv elementele unui plan de aciune pentru organizaiile cu responsabiliti în domeniul RI-D.
Strategia de „aprare în adâncime" propus, prezentat în Figura 8, const în trei linii de aprare. Fiecare linie de aprare este proiectat în aa fel încât s ia în considerare ameninrile asociate cu o anumit zon a tipologiei ameninrii.
Prima linie de aprare este aprarea împotriva atacurilor zilnice, care constituie partea cea mai consistent a tipologiei de ameninare. Pe baza informaiei disponibile, marea majoritate a acestor atacuri pot fi respinse cu aprri de baz.
Cele mai înalte niveluri de aprare, asociate atacurilor potenial strategice sau strategice sunt responsabile cu

1-
= g iia « 1
.o X •a Im " •g fi 0 iz • • •
• o«a>
I

•
§>Î3
De exemplu, atacurile cu implicaii strategice ar trebui s treac de primele dou linii de aprare, care ar trebui s filtreze toate atacurile, exceptând doar adversarii cei mai pricepui, cei mai persisteni, cu cele mai bune i mai performante resurse. Acesta înseamn c am putea s ne concentrm eforturile asupra monitorizrii unui segment mai redus al populaiei, fapt ce va spori ansele de a obine în aprare succesul scontat.
Strategia defensiv înseamn, de asemenea, posibilitatea de a aplica diferite abordri filozofice fiecrei linii de aprare, în fiincie de natura ameninrii. Cele dou puncte de vedere ale spectrului filosofic pot fi acceptate ca abordri intitulate „mai întâi informaia", respectiv „mai întâi securitatea".
în zona zilnic a tipologiei de ameninare, abordarea noastr a pus accent pe accesul la informaie. în zona strategic, se pune accent în pomul rând pe securitate, prin restricionarea accesului i a conexiunii.
Figura 9 reprezint grafic o separare a responsabilitii primare pentru RI-D, între sectorul public i cel privat, ca o funcie a tipologiei de ameninare. Termenul „primar" este utilizat pentru a sublinia faptul c, atât instituiile publice cât i cele private au responsabiliti în privina RI-D, chiar dac acestea sunt asociate, într-un anumit domeniu, unuia din sectoarele public sau privat.
Zonele tipologice asociate ameninrilor zilnice sau strategice sunt cele mai evidente. Responsabilitatea primar pentru ameninarea zilnic ar trebui s revin sectorului privat. Rezolvarea acestei ameninri reprezint costul de a face afaceri în Era informaiei. Presupunând costul relativ sczut al aprrii împotriva acestor tipuri de ameninri, atribuirea acestei responsabiliti sectorului privat devine posibil. Mai mult, organizaiile private sunt evident în cea mai bun poziie pentru a înelege propriile sisteme informaionale i nevoile i preocuprile clienilor lor.
Rspunsul la ameninrile strategice este evident sarcina sectorului public, dei o aprare adecvat va implica unele coordonri cu sectorul privat i cu organizaiile internaionale, în special când aprarea este construit pentru a face fa

Ameniofarea zilnic poate fii ar trebui s fie respinsdefiecareinstituie -Costul de a face afaceri în era informaiei -Exist soluii la cost sczut pentru majoritatea ameninrilor -Instituiile sunt în cea mai bun postur pentru a înelege sistemele
/clienii
Este mai puin evident posibilitatea stabilirii responsabilitii primare de aprare împotriva ameninrilor din zonele potenial strategice ale topologiei de ameninare. Aceast zon ar putea fi numit „zon de colaborare", unde este nevoie ca sectorul public i cel privat s conlucreze pentru a înelege ameninarea i pentru a dezvolta mecanisme eficiente care s in cont de ea.
Eforturile pentru a realiza o colaborare efectiv vor necesita depirea perspectivelor diferite de înelegere ale instituiilor. Instituiile comerciale tradiionale trateaz atacurile zilnice ca un simplu cost necesar pentru a face afaceri, ce nu difer semnificativ de un furt. Contramsurile luate au o valoare ateptat definit i sunt angajate când costul lor efectiv este mai mic decât valoarea lor ateptat.
Instituiile tradiionale din sectorul privat rspund la evenimente de probabilitate relativ redus cu costuri posibil mai mari, rezultate din cumprarea de asigurri sau obinute prin furnizarea unei asigurri proprii.
Perspectiva securitii informaiei, oferit de instituiile ce opereaz cu informaii i sisteme considerate vitale pentru securitatea noastr naional, este destul de diferit. Spre deosebire de numeroasele atacuri informaionale asupra sistemelelor din sectorul privat, costul unei bree în securitatea unor informaii de importan naional nu poate fi uor determinat. Evidenierea costului actual, al unui incident specific, este datorat faptului potrivit cruia protecia sporit a integritii unor informaii de securitate naional i a sistemelor ce le vehiculeaz are o valoare intrinsec înglobat. Riscul evitrii este rspunsul adoptat în aceste situaii.

Aceste situaii sunt coninute în zona potenial strategic a topologiei de ameninare. Se propune ca în aceast zon, spre deosebire de abordarea simpl „dolari i ceni", specific zonei zilnice a tipologiei de ameninare sau abordrii prin evitarea riscului, specific zonei strategice a tipologiei de ameninare, s se adopte o abordare de management al riscului colectiv. Acesta este evident un domeniu care necesit ca aprrile s fie coordonate îndeaproape.
Urmând firul logic a ceea ce am prezentat în legtur cu natura acestei probleme, ar trebui s fie evident pentru oricine c orice încercare de a realiza gestionarea RI-D într-o abordare centralizat este sortit eecului. Dac cineva are vreo îndoial, ar trebui s-i reaminteasc de ameninarea slab existent la cartografierea organizaional, care previne rezolvarea efectiv a problemei cu „lanuri de comand pure" i limitele posibilitii Guvernului sau ale unei alte instituii, de a controla variabile relevante.
Potrivit urgenei i importanei acestei probleme este necesar o viziune pro-activ. Totui ar trebui s fie evident c o abordare de tip „laissez-faire" (rezolvare de la sine) este de asemenea sortit eecului.
Este necesar o form de orchestraie (sincronizare) colectiv pentru a dezvolta gradul de contientizare (luare în considerare) i înelegere a ameninrii pentru a dezvolta, în consecin, aprrile necesare. Guvernul trebuie s stabileasc ceea ce eu am numit „cadru pentru progres".
Rolurile i responsabilitile specifice sectorului public i privat vor fi diferite, în funcie de tipul de ameninri pe care le- am evideniat în scurta noastr trecere în revist a fiecrei din cele trei zone importante ale tipologiei de ameninare. în timp ce aceast discuie s-a focalizat pe rolurile, responsabilitile i nevoia de colaborare dintre structurile specifice SUA, problema RI-D a depit graniele naionale. Fr acorduri internaionale specifice i cooperare între naiuni i organizaii internaionale, posibilit
i cooperare între naiuni i organizaii internaionale, posibilitatea noastr colectiv de a gestiona ameninrile va fi minim.

Dezvoltarea celor ase domenii identificate în grafic vor netezi considerabil drumul nostru i ne vor accelera progresul.
în primul rând, una din condiiile obligatorii pentru progres este luarea în considerare a problemei i a complexitilor ei, precum i generarea unui climat ce va facilita discuia i cooperarea între multe grupuri i organizaii, care trebuie s fie parte a acestui efort. Potrivit evenimentelor recente privind unele aspecte de securitate a informaiilor, avem nevoie s începem reconstruirea legturilor dintre unele grupuri i organizaii din sectorul public i privat.
în al doilea rând, este important s ne desfurm activitatea potrivit unei viziuni bine definite, care s evidenieze clar ce încercm s realizm i rolul corespunztor Guvernului.
în al treilea rând, „regulile jocului" trebuie dezvoltate i promulgate. Multe din legile i regulamentele noastre curente nu iau în considerare realitile Erei informaiei. Un set de reguli trebuie s se refere la stabilirea standardelor de securitate informaional sau la un nivel minim de aprare ce trebuie asociat cu diferite tipuri de date i servicii informaionale. Acestea vor fi similare cu recentele standarde private.
în al patrulea rând, interesul propriu, chiar lmurirea interesului propriu i dorina indivizilor i organizaiilor de a fi buni ceteni, nu sunt suficiente pentru a ne asigura c vor fi dezvoltate i angajate aciunile i aprrile cele mai potrivite. Trebuie furnizate organizaiilor guvernamentale resursele necesare pentru a ajuta la implementarea acestui cadru pentru progres i la implementarea aprrilor necesare. E nevoie, de asemenea, s oferim stimulente care s încurajeze organizaiile din sectorul public. în anumite cazuri particulare, Guvernul va fi nevoit chiar s furnizeze fonduri organizaiilor din sectorul privat, pentru a pune la punct un sistem de securitate eficient.

sa sporeasc cooperarea (incluzând stabilirea coninutului colaborrii, a grupurilor i a locurilor special destinate).
în al aselea rând, avem nevoie s stabilim responsabilitatea pentru numrul mare de sarcini pe care le implic un RI-D. Avem nevoie s decidem chestiuni de jurisdicie. Avem nevoie s delimitm obligaiile i le facem cunoscute. In final, este necesar s stabilim clar responsabilitatea fiecrei organizaii. Natura responsabilitilor organizaionale este discutat detaliat în continuare.
Nici unul din cele ase aspecte ale cadrului pentru progres nu încurajeaz ideea punerii în practic prea curând a acestuia. Considerând numai nevoia de revizuire a procesului legislativ, putem observa c va mai dura câtva timp înainte ca aceti stâlpi de fundamentare s fie la locul lor. Totui e necesar s începem deja s purtm o discuie despre aceste elemente i sa încercm s inem atenia focalizat pe acest subiect.
Responsabilitile organizaiilor din sectorul public i privat difer în funcie de zona de ameninare. în fiecare zon de ameninare, de la cea zilnic la cea strategic, fiecare sector al societii are unele responsabiliti.
Responsabiliti privind ameninrile zilnice. Responsabilitatea primar pentru zona zilnic a tipologiei de
ameninare revine sectorului privat. în primul rând, organizaiile din sectorul privat trebuie s-i asume responsabilitatea pentru protecia propriilor lor sisteme. Când legile i regulamentele de securitate vor fi formulate i adoptate, aceste organizaii vor fi de asemenea responsabile pentru aderarea la aceste reguli ale jocului.
Dat fiind timpul necesar pentru dezvoltarea i punerea în funciune a unui cadru legal i regulamentar pentru operarea cu numrul mare de elemente ale securitii informaionale, se propune ca pe baz voluntar, organizaiile din sectorul privat s-i asume responsabilitatea pentru raportarea incidentelor. Este
s subliniem importana culegerii i analizei de informaii

ansamblu de cunotine referitoare Ia aceste atacuri, eforturile pentru construirea aprrilor vor fi semnificativ îngreunate
Guvernul (incluzând nivelul federal, statal i local) trebuie s-i asume responsabiliti certe pentru aceast regiune a tipologiei de ameninare. în mod evident, Guvernul poart responsabilitatea pentru protecia sistemelor proprii i pentru impunerea legilor i regulamentelor corespunztoare. Dat fiind importana realizrii colaborrii internaionale în privina acestei probleme, ce nu cunoate granie statale, Guvernul trebuie s realizeze negocierea tratatelor i acordurilor necesare.
Evident, culegerea datelor despre propriile sisteme este, de asemenea, responsabilitatea Guvernului. Dat fiind importana schimbului de informaii, necesar obinerii unei imagini precise a situaiei, Guvernul trebuie s stabileasc mecanisme pentru distribuirea, analiza datelor i furnizarea rezultatelor. Vor trebui abordate elemente referitoare la clasificarea i securitatea datelor. Trebuie gsit o soluie pentru a obine informaiile de care organizaiile i indivizii au nevoie pentru a se putea apra ei înii.
Guvernul federal are responsabilitatea pentru aprare în zona strategic a tipologiei de ameninare, utilizând suport din partea sectorului privat i a guvernelor locale. Dat fiind dinamica i natura interactiv a acestei situaii, este important ca ameninarea s fie îneleas cât mai bine. Cu toate acestea, utilizând informaia culeas precum i informaia raportat de alii, Guvernul federal are responsabilitatea analizei strategice.
Guvernul federal are nevoie, de asemenea, s dezvolte o strategie de descurajare a potenialilor atacatori. Sistemele strategice trebuie s fie monitorizate i trebuie elaborate operaii de supraveghere.
Evident, Guvernul federal are responsabilitatea protejrii informaiei strategice i a sistemelor ce colecteaz, stocheaz, prelucreaz i transmit aceste informaii.

pierdute sau compromise, dar pentru elaborarea celor mai eficiente planuri ar trebui simulat o astfel de situaie.
Sectorul privat are, de asemenea, un rol de jucat în aceast zon a tiopologiei de ameninare. Mai întâi, multe sisteme strategice depind, într-o anumit msur, de disponibilitatea i integritatea sistemului privat sau de informaiile din sistemele guvernamentale de stat i locale. în al doilea rând, unele sectoare private sau unele sisteme informaionale guvernamentale locale i de stat pot fi atât de importante încât au, indiferent de inteniile i scopurile atacatorilor, un caracter strategic. în cele dou cazuri, organizaiile trebuie s coopereze cu Guvernul federal pentru a proteja aceste sisteme informaionale. Dezvoltarea unei înelegeri adecvate a ameninrii necesit ca toate organizaiile s raporteze incidente i s partajeze datele referitoare la atacurile care au avut loc. Astfel, alt responsabilitate ce trebuie s fie asumat de organizaiile din sectorul privat este promptitudinea raportrii incidentelor.
Separarea responsabilitilor pentru aceast zon a tipologiei de ameninare nu este atât de uor de realizat ca pentru celelalte dou zone. în aceast zon de colaborare, organizaiile din sectorul public i privat trebuie s gseasc ci i s creeze mecanisme ce genereaz o percepie distribuit asupra- naturii ameninrii, în particular asupra acelor aspecte ale situaiei ce sporesc probabilitatea consecinelor strategice. Suplimentar, ar trebui s fie gsite modaliti pentru a întri aprarea noastr, prin posibilitatea de a diminua efectele atacurilor în aceast zon i chiar de a le împiedica s aib consecine strategice.
în aceast zon e necesar ca Guvernul s colaboreze pentru dezvoltarea înelegerii ameninrii, în timp ce sectorul privat trebuie s sprijine eforturile Guvernului prin furnizarea datelor incidente. De asemenea, Guvernul trebuie s aib iniiativa în dezvoltarea coordonrii mecanismelor proiectate, s sprijine atât îmbuntirea înelegerii cât i coordonarea aprrilor.
îmbuntirea înelegerii cât i coordonarea aprrilor. Cele dou mari provocri asociate acestei zone de ameninare

sunt, mai întâi, identificarea începutului unui atac cu semnificaie strategic, caracterizarea naturii i scopului atacului i în al doilea rând, efectuarea tranziiei de la „starea de pace" la „starea de rzboi". Succesul proceselor i mecanismelor dezvoltate prin coordonarea acestei tranziii va fi important pentru succesul oricrei strategii a RI-D. Acest lucru include nu numai îmbu- ntirea tehnicilor i instrumentelor de detectare, dar i îmbuntirea posibilitii de a stpâni un atac, i în felul acesta de a limita extinderea pagubelor i consecinelor sale. E nevoie ca Guvernul s asiste sectorul privat în aceste eforturi prin furnizarea resurselor i suportului tehnic. Resursele pot lua forma unor taxe-stimulent

EMIL STRAINU Dr. - Razboiul Informational

Documents

Transcript of EMIL STRAINU Dr. - Razboiul Informational