Lista subiecte embriologieLp 21. Dezvoltarea tubului cardiac2. Septarea atriului primitive3. Septarea ventriculului primitive4. Circulatia vitelina5. Circulatia utero-placentara6. Circulatia fetala7. Modificari circulatorii la nastere8. Dezvoltarea sist limfatic9. Dezvoltarea sist venos cav superior10. Dezvoltarea sist venos cav inferior11. Ramurile aortei dorsal12. Arcurile aortice13. Circulatia intraembrionara14. Dezvoltarea plamanilorSUBIECTUL 1: Dezvoltarea tubului cardiac La varsta de 18-19 ani apare primordial cardiac din care se formeaza tubii cardiac simetrici Primordial cardiac este situate rostral de extreme cefalica a discului embrionar, deci rostral si fata de membrane buco-faringiana La niv blastemului cardiogen, cel mezodermale se diferentiaza in angioblaste Angioblastele se condenseaza si formeaza cordoanele cardiogene; acestea capata lumen formandu-se tubii endoteliali cardiaci, sit de-o parte si de alta a liniei mediene Cavitatea celomica intraembrionara localizata deasupra regiunii cardiogene se transf in cav pericardica Din mezenchimul ce inconjoara cordoanele cardiogene, se dif cel miocardioepicardice La varsta de 21 de zile se prod fuzionarea tubilor cardiac Fuzionarea se face in sens cranio-caudal; acest stadiu este precedat de o dubla incurbare a discului embrionar atat de-a lungul axului longitudinal cat si a celui transvers Tubul cardiac este inconjurat de tesut mezenchimatos care il fixeaza: a) Anterior: de perete prin mezocardul ventralb) Posterior: de intestine prin mezocordul dorsal, care se va dezgrega in locul lui formandu-se sinusul transvers pericardic sau sinusul Theilec) Caudal: de septul transvers Tubul cardiac este initial rectiliniu, prezinta 2 extremitati: craniala-din care iau nastere 2 aorte primitive ventral sau ascendente ; si caudala- care se indreapta din pct simetrice venele. Inainte de a atinge polul venos, ele se deschid in s venos (drept si respective stang) Tubul cardiac este format din 3 tunici:1. Tunica interna endoteliala2. Tunica mijlocie : cel mezenchimale ce form jeleul cardiac din care va lua nastere si tesutul subendocardic3. Tunica externa mioepiteliala : sediul fibrelor muscular cardiac si al foitei pericardului visceral Primele contractii ale primordiului cardiac apar la varsta de 21 de zileFORMAREA TUBULUI CARDIAC: La 22 zile are loc dezvoltarea tubului cardiac. Pe supraf lui se schiteaza 2 santuri:1. Inferior-santul atrio-ventricular2. Superior-santul bulbo-ventricular, care const stramptoarea Haller Aceste santuri participa la impartirea tubului cardiac primitive in 5 segmente:1. Sinusul venos2. Atriul primitiv3. Ventriculul primitiv4. Bulbul cardiac5. Triunchiul arterial In acest stadiu are loc: formarea sinusului venos si dezv ansei bulbo-ventriculareSUBIECTUL 2: Septarea atriului primitiv Pe fata int a atriului com, coresp santului intraarterial, apare o creasta in forma de semiluna, numit septul prim. Acesta pleaca din partea postero-superioara a atriului comun si creste antero-inferior, avand tendinta de a se uni cu septul intermediary. Cmunicarea intraarteriala care se delim intre septul primum si mugurii endocardici atrio-ventriculari, poarta den de foramen primum. La sf acest stadiu incepe sa se prod, la marg post-sup a septului prim, un mic defect parietal In aceasta per isi face aparitia un alt sagital, sit la dr septului prim, numit sept second intraarterial. Defectul parietal aparut la marg post-sup a septuluii prim se transf intr-un orif numit ostium secundum (gaura ovala Botallo, orif oval) Septum primum si septum secundum inainteaza unul spre celelalt, de depasesc prin fetele lor de contact, antrenand o pseudo-obliterare a gaurii Botallo, deoarece fetele septale nu se sudeaza intre ele. Dupa nastere, gaura ovala se inchide. Septul secundum fiind mai gros, delim mai evident marg post a fosei ovale, in timp ce septum primum, mai subtire formeaza fundul fosei. Formarea definitive a atriului drept se realizeaza prin includerea sinusului venos in peretele sau posterior, limita dintre atriul primitive si sinusul venos este marcata la exterior de santul terminal. La int, varsarea sinusului venos este prevazuta cu 2 valve, unite in partea sup prin septul fals si in partea inf printr-o creasta sit pe peretele post al atriului drept. Absorbtia portiunii din dr a sinusului venos favorizeaza deschiderea in peretele posterior al atriului drept a 3 orificii: cel al VCI si al sinusului coronar. Formarea definitive a striului stang se realizeaza prin integrarea partii stangi a sinusului venos, unde se varsa triunchiul venos pulmonar, in peretele sau posterior. SUBIECTUL 3: Septarea ventriculului primitiv Septul interventricular se formeaza in 4 etape:1. Formarea sinus septum: septul sinusal, septul neted, septul trabecular: marg libera a sinusului septum delim lim ant-inf a orif intraventricular2. Maturarea portiunii formate a septului interventricular (26-28 zile): diametrul orificiului interventricular, ii lipseste peretele post din dreptul canalului atrio-ventricular3. Formarea port A-V a septului membranos: (se formeaza tuberculul sup dr al pernitei endocardice de la niv canalului A-V si masa combinata lat) si creasta muscular (din versantul ant-inf al septului A-V) care participa la form marg dorsal a orif interventriculare4. Inchiderea orif interventricular de catre port tricuspida a septului membranos. La varsta de 41 de zile are locinchiderea orif interventricular; la varsta de aprox 32 de zile are loc dezvoltarea cono-trunchiului.Conul arterial este segmental care provine din portiunea distal a bulbului si rep camera de ejectie a ambilor ventriculi. La adult, conul rep segm care coresp port de ejectie a Vd.Trunchiul este triunchiul arterial aortopulmonar, din care, dupa dezvoltarea septului aorto-pulmonar, iau nastere: aorta desc, tr pulmonar si valvulele semilunareSUBIECTUL 4: Circulatia vitelina Se mai numeste omfalo-mezenterica Exista intre sapt IV luna III Arterele viteline stg si dr sunt ramuri ale aortei dorsal Ele ajung la vezica ombilicala, unde se ramifica in aria vasculara formand o retea de capilare De la vezica ombilicala, iau nastere venele viteline care se varsa in coarnele dr sis tang al sinusului venos Artera vitelina stg se atrofiaza si dispare Dupa atrofierea veziculei ombilicale artera vitelina dr ia parte la form arterei mezenterice sup Vena vitelina dr se pastreaza in port sa sup, sit intre ficat si inima,devenind port terinala a venei cave inf. Vena vitelina stg dispare, cu exceptia unui mic segment ce ia parte la formarea venei porte Circulatia vitelina are urm circuit: cord, aorta, a vitelina dr, aria vasculara, v vitelina stg, reteaua hepatica, sinus venos In aceasi perioada intraembrionara are urm statii: cord, aorta, retea capilara, vene pericardinale si postcardinale, venele cardinal commune si sinus venosSUBIECTUL 5: Circulatia utero-placentara Se mia numeste corio-alantoidiana sau uteroplacentara Exista intre luna II pana la nastere In mezodermul corial apar insule sangvine si apoi o retea vasculara din care iau nastere capilare ce patrund in axul vilozitatilor coriale. Cu aceasta retea vor lua legatura arterele ombilicale. In nr de 2 sunt ramuri ale aortei dorsal rep ultimele artere segmentare ventral De la origine, a ombilicala urca pe fata dorsal a peretelui ventral abdominal, intra in cordonul ombilical si apoi se ramifica in reg corionului care va forma placenta fetala De la niv placentei, sangele este preluat prin 2 vene placentare, ce se unesc formand o singura vena ombilicala. Aceasta strabate cordonul ombilical, ajunge la niv ombilicului unde se ramifica in 2 ramuri, dr si stg. Ele se varsa in coarnele sinusului venos, impreuna cu venele viteline si cardinale comune. Circulatia ombilicala are urm circuit: cord, aorta, a ombilicala, capilare placentare, vene placentare, vena ombilicala, sinus venos Circulatia intraembrionara: cord, aorta, retea capilara, vene pre- si postcardinale, venele cardinale comune, sinus venos

SUBIECTUL 6: Circulatia fetala In viata intrauterina fatul trece succesiv prin mai multe tipuri de circulatie ajungand la tipul definitiv de circulatie la nastere. Sangele de la placenta contine in proportie de 80% O2 Sangele oxigenat vine de la placenta prin vena ombilicala Cea mai mare parte ocoleste ficatul->ductul venos->VCI O mica parte-> sinusoidele hepatice Prin VCI, ajunge la inima in Atriul drept Cea mai mare parte->gaura ovala->As->Vs->Aorta asc Mica parte->Ad->Vd->tr pulmonary->ductul arterial->aorta descendenta->placenta->2 artere ombilicale In timpul curgerii, sangelui ii scade O2-ul prin amestec cu sangele desaturat Arii:1. Ficat-> cand mica sange sist portal2. VCI-> transp sange neoxigenat de la membrl inferior, pelvis si rinichi3. Ad-> sange drenat de la VCS( cap si membrul sup)4. As-> sange din plamani5. Deschiderea canalului arterial in aorta, dupa crosaSUBIECTUL 7: Modificari circulatorii la nastere1. Deschiderea orificiului oval Botallo; in locul orificiului oval se formeaza fosa ovala inconjurata de limbul fosei ovale (inelul vieussens)2. Obliterarea lumenului canalului arterial Botallo, cu formarea lig arterial3. Miocardul Vs isi ingroasa peretii4. Circulatia placentara inceteaza prin intreruperea vaselor ombilicale5. Se stabileste circulatia pulmonara6. Intra in functie sistemul port7. Vena ombilicala devine lig rotund al ficatului8. Ductul venos formeaza lig venos9. Portiunea distal a arterelor ombilicale formeaza lig ombilicale mediale10. Portiunea proximala a arterelor ombilicale formeaza arterele vezicale superioareSUBIECTUL 8: Dezvoltarea sistemului limfatic Vasele limfatice apar in mezenchim sub forma unor spatii captusite cu endoteliu, la finele sapt V. Apar 6 saci limfatici din care 2 sunt pereche si 2 nepereche1. Perechea de saci limfatici jugulari: langa jonctiunea cu v subclaviculara2. Pereche de saci limfatici la jonctiunea venei iliace cu vena cardinala post3. Perechea de saci limfatici jugulari langa jonctiunea cu vena subclaviculara4. Perechea de saci limfatici la jonctiunea venei iliace cu vena cardinala post5. Un sac retroperitoneal sit in radacina mezenterului6. Cistern Chili Pequet Leg dintre sacii limf se realiz in 2 canale limf simetrice intre ele, intre care se form o anastmz transversa La sf lunii II, se form ductul thoracic care deriva din partea caudal a canalului limfatic primar drept, anastomoza transversal si segmental cranial al canalului limfatic primitiv stang Ductul limfatic definitiv drept deriva din resturile proximale ale canalului limfatic primitiv drept Sacii limfatici la randul lor dispar, find inlocuiti prin grupele de nodule limfatici SUBIECTUL 9: Sistemul venos cav superior Tr venos brahiocefalic stg se form prin persistent primei anastomoze. Jugularele int iau nastere din segm venelor cardinale ant sit cranial de prima anastomoza, pe cand venele jugulare externe provin dintr-o proliferare sec a VJI Venele subclaviculare iau nastere din plexurile venoase ale membrelor superioare. Canalul Cuvier persista doar in port terminala formand sisnusul venos terminal Canalul Cuvier form VCS, impreuna cu segm terminal al venei cardinale ant Vena azygos provine din extreme proximala a venei postcardinale dr si port proximala a venei supracardinala dr. Crosa venei azygos ia nastere din extrem craniala a venei cardinale post drepte. Vena hemiazygos provine din unirea port mijlocii a venei supracardinale stangi cu anastomoza transversal II, sit la niv T6-T7, dupa care se uneste cu vena supracardinala dreapta. Venele intercostale si lombare provin din venele intersegmentare, care initial se varsau in venele postcardinale. Prin atrofierea acestora, ele se varsa prin anastomozele postsupracardinale in venele azygos si hemiazygos SUBIECTUL 10: Sistemul venos cav inferior Dezvoltarea sist venos inferior se face pe seama vaselor cardinale post, subcardinale si supracardinale. VCI este alcatuita din 4 segm:1. Hepatic, rez din anastomoza venei subcardinale din partea dreapta cu vena hepatica com2. Suprarenal, format din port terminal a venei subcardinale din partea dr3. Renal, edificat pe seama venei subcardinale din partea dr care primeste separate ca afluenti venele: suprarenala, renala, gonadala dr4. Infrarenal, ia nastere din anastomoza dintre venele supracardinala dr si vena subcardinala dr SUBIECTUL 11: Aorta dorsal si ramurile eiAorta dorsal in traiectul sau, da numeroase ram intersegmentare, care sunt de 3 categorii: ventral, dorsal, lateralea. Ventrale: destinate tubului digestive sig l anexe, vor forma 4 mari trunchiuri: tr celiac, a mez sup, inf, a ombilicale. Din portiunea proximala a a ombilicale se formeaza a iliace com si intb. Dorsale: vasc initial tubul neural. Secundar, pe masura edificarii peretilor ant-lat ai corpului, din arterele intersegmentare dorsal apar ram care devin a intercostale si lombarec. Laterale: contribuie la formarea arterelor: frenice inf, suprarenale, renale, testiculare, ovarieneSUBIECTUL 12: Arcurile aortice Sist arterial al unui embrion in luna II este caracterizat de aparitia si evolutia a doua aorte ventral care in reg arcurilor branhiale se incurbeaza spre cele 2 aorte dorsal, care se unesc prin 6 perechi de arcuri aortic Cele 6 perechi de arcuri se indreapta spre reg dorsal a embrionului unde se cont cu cele 2 trunchiuri aortic: aorta dorsal dr si stg, care merge caudal, cate una de fiecare parte a notocordului, iar in sapt IV, ele fuzioneaza de la niv T4-L4, pt a forma o sg aorta mediana, dorsal, definitive Aorta definitiva este const din aorta asc, arcul aortic, si aorta desc, toate fiind parti ale unui sg vas in stare matura, dar derivate din multiple surse embrionare Trunchiul brahiocefalic se form din port cranial dr a sacului aortic, in timp ce ramura stg form acea parte a arcului aortic definitiv care este sit intre org tr brahiocefalic si artera carotida comuna stg. Partea restanta din sacul aortic contribuie la formarea arcului asc al aortei Embrionul uman prez initial 6 perechi de arcuri aortic:1. I-Participa la formarea a maxilare int2. II-Da nastere la a scaritei si a hioidiene 3. III- form carotida com si mugurele carotidei int4. IV-Stg form crosa aortei, iar cel dr-a subclavie drCaudal de a intersegmentara 7 aorta dorsal devine aorta toracica. Artera subclaviculara stg nu deriva din arcul aortic, ci din artera intersegmentara 7 sg5. V-Este inconstant si rudimentar6. VI-dr-form a pulmonare dr si stg; stg-ramane canalul arterial a lui BotalloSUBIECTUL 13: Circulatia intraembrionaraSUBIECTUL 14: Dezoltarea plamanuluiIncepe in sapt IV, pe peretele intestinului In ceea ce priveste celulele care intra in comp plamanilor, acestea deriva din 2 foite embrionare, pe de-o parte epiblast si edifice epiteliul traheei, bronhiilor si gl anexe ale sist respirator;a doua foita: mezoblast, din care se vor edifice fb musc netede, cartilaje, vase sangvine si limf, tesut interstitial La inceputul sapt V, pe peretele ventral, acest mugure respirator incepe sa evolueze in directive caudal si va forma mugurii bronsici dr si stg. Ulterior mugurele bronsic bilateral va suferi un process de diviziune care presupune o impartire in mod absolute egal, in care se vor forma bronhiile lobare. Concomitant, celomul intraembrionar apare format din 2 structuri canaliculare din care una este canalul preperitoneal, iar cel de-al doilea este un canal pericardo-peritoneal. Din prima structura vor evolua pleurele si plamanii, din cea de-a doua structura va evolua sacul pericardic si cordul. Aceasta evolutie explica pozitia centrala a cordului si pericardului Pleura parietala este un derivate somatopleural. Pleura visceral este un derivate splanhpleural. Aceasta evolutie in directive caudal a mugurilor bronsici, se face prin diviziune dihotomica, diviz ce incepe din sapt V si pt fat se termina in luna VI. Interval in care acesti muguri sufera aprox 17 diviziuni. Restul pana la 23-24 de diviziuni, se dezvolta dupa nastere Intre sapt 16-28, se edifice bronhiile terminale dar alveolele definitive nu apar decat dupa cateva sapt Dezv plamanului continua pana la varsta de 8-10 ani Aceasta evolutie a structurilor bronhipulmonare se realizeaza sub actiunea unor factori de crestere fibroblastica, secretati de mezoblast. Pozitia definitive a cailor aeriene inf este atinsa la nastere, moment in care bifurcatia traheei ajunge sa corespunda scheletotopic celei de-a 4a vertebra toracala.Stadiile dezvoltarii plamanului:In cele 9 luni de viata intrauterina fatul urmeaza 2 perioade:-perioada embrionara: care dureaza pana in L3-periada fetala: celelalte 7 luni

Etapele dezvoltarii:- etapa embrionara- etapa pseudoglandulara- etapa canaliculara- etapa saculara- etapa alveolara propriu-zisaIn primele doua etape de dezvoltare se edifica zona de conducere aeriana formata din bronhii, bronhiole si bronhiole respi. Ultimele trei perioade edifica zona respiratorie propriu-zisa si anume formeaza ductele alveolare, sacii alveolari si membrana alveolocapilara.1.Stadiul embrionar: Ziua 26- sapt 6- intre zilele 26 si 28 apare prima dihotomie a mugurilor respi si se formeaza mugurii bronsici -primari/primitivi(practic bronhiile primare).- la inceputul S5 se produce o a treia ramificare care formeaza 3 bronhii secundare pe dreapta si 2 pe stanga- in S6 se formeaza bronhiile teritiare care sunt 10 si corespund fiecare cate unui segment bronhopulmonar./- bronhiile sunt captusite la interior de un epiteliu respirator de tip pseudostrat care la embrion si fat prezinta celule nediferentiate situate pe o membrana bazala.- La nivelul traheei aceste celule nediferentiate vor suferi o diferentiere cartilaginoasa formand inelele traheale- la nivelul bronhiilor vor forma la inceput cartilajele bronsice, dupa care treptat placile cartilaginoase si intr-o ultima etapa epiteliul respirator propriuzis care acopera membrana alveolocapilara2. Stadiul pseudoglandular: Sapt 6-16- se termina cu formarea bronhiilor terminalesi formarea unui plaman de aspect glandular- la nivelul acestui plaman epiteliul respirator va suferi o diferentiere in 3 tipuri de celule(toate situate pe o membrana bazala- celule alungite prevazute cu cili, care proemina in lumen, celule secretorii, care vor forma pneumocitele de tip 1 si 2 si acele de tip 2 vor forma suurftactantul, si celule endocrine)- miscarile cililor incep in S10 de viata intrauterina si ritmul lor este aprox acelasi cu ritmul batailor cililor de la cel adul(10 batai/ sec) .Inceputul miscarilor cililor corespunde cu prima miscare a fatului3. Stadiul canaliculara: Sapt 16-28- se finalizeaza cu formarea bronhiolilor respi, ductelor alveolare, sacilor alveolari si aparitia primelor alveole- membrana bazala pe care se afla epiteliul respirator se dezvolta si va ajunge in contact cu vasele capilare subiacente formandu-se astfel o prima schita de membrane alveolocapilare4. Stadiul secular: Sapt 28-36- marcheaza debutul maturarii functionale a arborelui respirator(ce se va termina tarziu dupa varsta de 10)- in acest stadiu nr cel secretante devine din ce in ce mai mare si se diferentiaza pneumocitele de tip1 si2 surfactantul este sintetizat incepand cu S20 de viata uterina dar el este cantonat intracelular si ramane inactiv pana in S32. Abia atunci este eliberat de catre pneumocitele de tip 2 si face posibila astfel activitatea barierei alveolocapilare. Eliberarea de surfactant este echivalenta cu vitalitatea fatului.- In cazul in care insa surfactantul este imatur nasterea prematura determina detresa respiratorie a nou-nascutului ceea ce se cheama de fapt boala membranelor hialine

5. Stadiul alveolar: Sapt 36- 10 ani- caracterizat de maturarea functionala a sistemului respirator, mai precis continua procesul de alveolizare cu cresterea numarului de alveole, cresterea suprafei de schimb alveolocapilare si edificarea barierei respiratorie.- La nastere plamanul contine doar 1/8 din nr total de alveoleLichidul pulmonar- Arborele respirator nu este gol, continand lichid pulmonar care se produce continuu(2-3ml/kg/ora)Origine: secretia celulelor bordante din caile pulmonare(epiteliul resp). Este eliminat prin trahee, inghitit in caile digestive si eliminat in lichidul amniotic. Acest lucru permite studiul prin amniocenteza si identificarea malformatiilor congenitale.(cercetandu-se daca fatul evolueaza normal sau spre o malformatie pulmonara etc.)Roluri: unul morfologic insemnand ca realizeaza o presiune pozitiva in sistemul respirator(2-3mmHg) altul este unul functional, care permite aerarea alveolelor in cursul primului inspir.Surfactant-este un lichid lipoproteic bogat in fosfolipide a carui rol este de a modifica tensiunea superficiala in sensul scaderii ei la nivelul membranei alveolocapilare- originea surfactantului: este sintetizat incepand cu S10 de penumocitele de tip2 si ramane cantonat intracelular pana in S29 cand este eliberat- cea mai eficienta productie a surfactantului se intampla in cea de a doua parte a sarcinii(L7-L9).Rolul surfactantului este a forma un film monomulecular la suprafata alveolelor care impiedica colaborarea alveolelor la fiecare expiratiecompozitie:10-15% proteine, 85-90% fosfolipide(lecitina, sfingomielina, si fosfatidilglicerol). Sinteza lor este maximala cu putin timp inainte de nastere desi ele exista. Proteinele din surfactant au un rol biologic major(cele mai imp sunt SP-A ce reprezinta un marker de maturare pulmonara si indica functionalitatea plamanului si SP-D.Ele sunt proteine colagenlike, solubile in apa , intervin in metabolismul surfactantului, SP-B, si SP-D sunt hidrofobe si au rol in asigurarea propriet tensiocative ale surfactantului)

1