1

DOGARU LETIȚIA NADIA

MOISE LIVIU

ROF CLAUDIA

Elemente de Geografie

Auxiliar pentru clasa VII-a

Reșița, 2019

2

Cuprins

Capitolul 1. Recapitularea cunoștințelor 3 1.1 Evaluare initiala 3 1.2 România țară carpato-dunăreana 5

1.3 Principalele forme de relief 8

1.4 Apele/aplicaţii practice 11

2. Capitolul 2. Relieful României 13

2.1 Marile unități de relief ale României 13

2.2 Munții 15

2.2.1 Carpații Orientali Grupa Nordică 17

2.2.2 Grupa Centrală a Carpaților Orientali 18

2.2.3 Grupa Sudică a Carpaților Orientali 19

2.3 Carpaţii Meridionali 22

2.4 Carpaţii Occidentali 24

3.Capitolul 3. Dealurile și podișurile (denumire, așezare, exemple, bogății, aplicații practice) 26

3.1 Podișul Transilvaniei 27

3.2 Dealurile de Vest 28

3.3 Câmpiile (denumire, așezare, exemple, bogății, aplicații practice) 29

3.4 Aplicații practice 31

4.Capitolul 4. Apele din România 33

4.1 Ape curgătoare (clasificare, exemple, principalele râuri, fluviul Dunărea) 33

4.2 Ape stătătoare (clasificare după diferite criterii,exemple, Marea Neagră) 34

4.3 Aplicații practice 35

5.Capitolul 5. Solurile, vegetația și animalele din România 37

5.1 Noțiunea de sol și tipurile de sol ( clasificare ) 37

5.2 Vegetația și animalele 38

5.3 Plante și animale ocrotite de lege 39

6.Capitolul 6. Populația, așezările și județele României 41

6.1 Numărul și evoluția numerică (noțiuni generale), repartiţia geografică 41

6.2 Structura populației României 42

6.3 Tipuri de așezări/ clasificare 43

6.4 Capitala țării, București 44

6.5 Organizarea administrativ-teritorială 46

7.Capitolul 7. Județul nostru, Caraș-Severin 47

7.1 Elemente de geografie locală 47

7.2 Județul Caraș-Severin, așezare, relief și climă 48

7.3 Clima 49

7.4 Apele 50

7.5 Lacurile din Caraș-Severin 50

8. Capitolul 8. Economia României 52

8.1- Noțiuni generale/ramuri 52

8.2 Agricultura 53

8.3 Creșterea animalelor 54

8.4 Industria 55

8.5 Transporturile 56

9. Legende geografice 57

10. Recapitulare. Fișe de lucru 72

3

Capitolul 1

Recapitularea cunoștințelor 1.1 Evaluare inițială

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:

Soarele răsare în punctul cardinal:

a) est b) sud c) vest

Capitala României este :

a) Brașov b) București c) Iași

Râurile și lacurile sunt reprezentate pe hartă cu culoarea:

a) roșu b) albastru c) negru

Câmpiile sunt reprezentate pe hartă cu culoarea:

a) maro b) verde c) roșu

Dunărea formează granița/ (frontiera) României în partea de :

a) sud b) vest c) est

Reșița se găsește în județul :

a) Caransebeș b) Caraș-Severin c) Hunedoara

2. Realizează corespondența prin săgeți dintre formele de relief din coloana A și

culorile convenționale (de pe o hartă ) din coloana B:

A B

campie galben

deal verde

munte mov

maro

3. Enumerați punctele cardinale și intercardinale

...............................................................................................................................................

………………………………………………………………………………………………...............

……………………………………………………………………………………………...

4. Enumerați cele trei mari grupe ale Munților Carpați:

………………………………………………………………………………………………

………………………............................................................................................................

..............................................................................................................................................

4

5. Enumerați continentele:

……………………………………………………………………………............................

...............................................................................................................................................

………………………………………………………………………………………………

……………...........................................................................................................................

6. Notați cu A (adevărat ) si F (fals) următoarele enunțuri:

Țara noastră se numește România. _____

România se află pe continentul Asia. _____

Planetele sistemului nostru solar sunt 9. _____

Țara noastră se învecinează cu Franța. _____

Marea Neagră este o apă statătoare. _____

Dunărea intră în țara noastră la Baziaș. _____

Carpații Meridionali sunt în nordul României. _____

Dunărea este o baltă. _____

Clima României este temperată, caracterizată

prin cele patru anotimpuri. _____

Satelitul natural al pământului este Marte. _____

7. Încercuiește varianta corectă:

Terra este:

a. o stea b. o planetă c. un continent

Suprafața acoperită de ape este:

a. mai mică decât suprafața uscatului b. egală cu suprafața uscatului c. mai mare decât suprafața uscatului

Pe Pământ există viață datorită:

a. poziției acestuia față de soare b. rotației în jurul axei sale c. formei sale

8. Completează spațiile punctate:

Europa este un .................................................. al Pământului.

România este o țară ...............................................................................................................

Pe planeta noastră sunt șapte continente................................................................................

................................................................................................................................................

Planetele din sistemul nostru solar sunt: ...............................................................................

................................................................................................................................................

Vecinii României sunt: .........................................................................................................

................................................................................................................................................

5

1.2 România țară carpato-dunareană

România este un stat central european de marime mijlocie, aflată la distanțe

aproximativ egale de extremele vestice și estice ale continentului Europa.

Ea se găsește la intersectia paralelei de 45 grade latitudine Nordică cu meridianul de 25

grade longitudine Estică (jumătatea distanței dintre Oceanul Atlantic și Munții Ural).

România este o țară central europeană.

Se găsește pe direcția unor axe economice:

a) axa mărilor: Marea Neagră-Marea Caspică(unde se află importante resurse de petrol și

gaze naturale. Avantajul este cel mai mare port la Marea Neagră – portul Constanța

b) axa fluviilor și canalelor: canalul Rin-Main-Dunăre. Rinul, care face legătura între

portul Constanța cu cel mai mare port din lume, Rotterdam (Olanda, în Marea Nordului)

c) axa nord-sud: leagă peninsula Balcanică de Federația Rusă și spațiul Mării Baltice

d) axa vest-est: între Uniunea Europeană și statele care vor să adere la Uniune

România, țară carpatică Două treimi din lanțul carpatic îl formează Carpații Romaniei. Relieful României

este de origine carpatică, cu excepția Podișului Dobrogei.

Aproximativ 28% din suprafața României este ocupată de Munții Carpați, în acești munți

se exploatează principalele resurse ale litosferei.

Configurația rețelei hidrografice se datorează distribuției Munților Carpați:

- convergentă în Podișul Transilvaniei

- divergentă și radială către exteriorul Munților Carpați

Munții Carpați sunt ca niște bariere orografice în calea maselor de aer care au

determinat climatul temperat cu influențe:

1) continentale în est și sud-est

2) oceanice în vest

3) submediteraneene în sud-vest

4) tropicale în sud și sud-est

Munții Carpați

6

România, țară dunăreană

România deține 1075 km din lungimea fluviului Dunărea (38%) între orașul

Ostrov și estul orașului Galați. Are cel mai mare defileu din Europa (100 km lungime) la

care se adaugă gurile de vărsare.

Delta Dunării reprezintă rezervația biosferei,cel mai bine conservat spațiu deltaic

din Europa ,din punct de vedere al faunei și vegetației, dar și al vieții lacustre. Potențialul

hidroenergetic al Dunării îl reprezintă : Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 (sau Ostrovu

Mare).

Lunca și terasele Dunării sunt spații propice de locuit, pentru agricultură și nu în

ultimul rând pentru activitatea piscicolă.

S-au dezvoltat orașele portuare ca : Drobeta-Turnu-Severin ,Turnu Măgurele

Zimnicea, Giurgiu, Călărași, Brăila,Tulcea, Sulina ,Orșova ,etc.

Fluviul Dunărea

EXERSĂM!

Răspundeți la întrebări:

De ce România este numită țară dunăreană?

1. În ce parte a Europei se găsește România? 2. De ce România este o țară carpatică? 3. Ce importanță are Dunărea pentru noi? 4. Ce resurse găsim în Marea Neagră? 5. Ce înfluențe are climatul temperat la noi în țară?

7

Priviți harta Europei:

Fig.1

EXERSĂM!

Descoperiți și colorați România din fig.2

Fig.2

8

1.3 Principalele forme de relief

Formele de relief sunt asperităţi ale scoarţei terestre. Încă de la naşterea

Pământului diverşi factori au dus la apariţia formelor de relief. Multe dintre formele

actuale de relief s-au format acum sute de milioane de ani, dar nu au rămas neschimbate,

ci au fost şi continuă să fie supuse permanent unor schimbări, determinate de diverşi

factori. Astfel, relieful Terrei se află într-o continuă evoluţie, iau naştere forme noi de

relief, dispar sau se modifică forme de relief mai vechi.

În cazul continentelor aceste forme sunt reprezentate de munţi, dealuri, podişuri şi

câmpii.

Munţii, sunt forme de relief înalte şi se formează ca urmare a cutării scoarţei sau ca

urmare a erupţiilor magmatice, au înălțimi de peste 800m .Astfel, după modul formare

munţii se clasifică în munţi de încreţire şi munţi vulcanici sau de tip bloc.Munții sunt

acoperiți de păduri și pășuni.

Podişurile, reprezintă forme de relief mai joase decât munţii, cuprinse între 300 m-

1000 m dar mai înalte decât câmpiile. S-au format prin tocirea unor munți vechi, sau prin

depunerea de nisip /pietriș aduse de râuri în lacuri și mări. Elementele podișului sunt:

platou neted și versanți abrupți.

Importanța: cultura viței-de-vie, a pomilor fructiferi, iar din subsol se extrag petrol,

cărbune, gaze naturale,etc.

Dealurile, au înălțimi cuprinse între 300m-1000m. S-au format prin distrugerea unor

podișuri mari.

Câmpiile sunt cele mai joase forme de relief specifice continentelor cu dimensiuni între

200m-300m, întinse, netede, cu soluri fertile, bune pentru cultura plantelor, cerealelor,

legumelor,etc. Cele mai întinse câmpii din țara noastră sunt Câmpia Română și Câmpia

de Vest. Câmpiile sunt brăzdate de ape și aici se găsesc numeroase așezări

omenești.Verile sunt secetoase. Oamenii irigă câmpurile folosind apa râurilor pentru a

obține o cât mai bună recoltă. În unele zone, oamenii au construit diguri pentru a evita

inundarea cu râurile venite din munți.

Resurse: în subsol găsim gaze naturale, petrol, cărbuni, ape termale.

Hartă relieful României

9

MUNTE

DEAL

PODIȘ

CÂMPIE

EXERSĂM!

1. Enumerați formele de relief cunoscute.

2. Care este diferența dintre un deal și o câmpie?

3. Cum se numesc munții din țara noastră?

4. Scrieți cu ce culori convenționale sunt colorate formele de relief pe hărți.

5. Scrieți cifra corespunzătoare înălțimii formelor de relief , începând cu cea mai joasă:

deal, munte, câmpie, ( 1,2,3)

..........................................................................................................................................

10

6. Încercuiți răspunsul corect:

Cerealele se cultivă:

a) la munte

b) la deal

c) la câmpie

Cele mai mari orașe au apărut:

a) în zona de deal

b) în zona de câmpie

c) în zona de munte

Vița-de-vie și pomii fructiferi se găsesc:

a) la câmpie

b) la deal

c) la munte

7. Notează cu A (adevărat) și cu F (fals) următoarele afirmații:

Munții au dimensiuni cuprinse între 200m - 300m. _____

În timpul verii la munte este secetă. _____

La câmpie se cultivă cereale și legume. _____

Dealul are o dimensiune mai mică decât câmpia. _____

În timpul verii, pe crestele înalte alte munților,

putem găsi zăpadă. _____

8. Modelează din plastilină forme de relief cunoscute. Alege culoarea potrivită!

11

1.4 Apele, aplicații practice

Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă

sărată există în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește

în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare.

Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare,

precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub

formă gazoasă alcătuind norii sau fiind difuzată în aer determinând umiditatea acestuia.

Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și

transformare, evaporarea și condensarea, respectiv solidificarea și topirea alternând

mereu. Această perpetuă mișcare a apei se numește ciclul apei și constituie obiectul de

studiu al meteorologiei și al hidrologiei.

Priviți cu atenție imaginile :

Fig.1 Fig.2

EXERSĂM !

Răspundeți la întrebări :

1. De unde credeți că provine apa ? .....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

2. Cum se numește apa din prima imagine, dar cea din a doua imagine? .....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

3. În localitatea voastră există vreo apă cunoscută, cum se numește ? .....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_s%C4%83rat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_s%C4%83rat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mare_(ap%C4%83_s%C4%83rat%C4%83)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_dulcehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Solidhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Calot%C4%83_polar%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C8%9Barhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aisberghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83pad%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Precipita%C8%9Bie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ninsoarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lichidhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_curg%C4%83toarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_st%C4%83t%C4%83toarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_freatic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Norhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Umiditatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evaporarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Condensarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Solidificarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Topirehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_apeihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Meteorologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrologie

12

4. Ce este ploaia ? .....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

5. Unde ați mai văzut râuri, lacuri ? Povestiți despre ele. .....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

6. Ce fel de apă este apa unei mări? .....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

7. Cum se numește această mișcare perpetuă a apei? .....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

8. Încercuiți răspunsul corect: Râul este:

a) o apă stătătoare b) o apă curgătoare c) un fluviu

Apă sărată găsim în:

a) bălți b) mări c) râuri

Apă dulce în formă solidă găsim în:

a) oceane b) zăpezi c) mări

13

Capitolul 2

Relieful României

2.1 Marile unități de relief ale României, caracteristici generale

Relieful României este variat, aşezat în trepte aproape inelare şi scad în înălţime de la

centru spre margini. România are un relief de înălţime mijlocie, format din munţi, dealuri,

podişuri, câmpii şi lunci.

Fiecare formă de relief ocupă aproximativ 1/3 din suprafaţa ţării.

Formele de relief alcătuiesc unităţi mari de relief.

Munţii Carpaţi sunt desfăşuraţi în centrul ţării sub forma unui arc, cu înălţimi între

800 metri şi puţin peste 2500 metri şi au pante abrupte.

Munţii Carpaţi sunt grupaţi în trei mari grupe: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi

Carpaţii Occcidentali.

Dealurile şi podişurile înconjoară munţii spre exteriorul şi interiorul arcului carpatic. Au

înălţimi între 200 şi 800 m, pante domoale şi culmi rotunjite.

În exteriorul arcului carpatic se găsesc: Dealurile Subcarpatice, Dealurile de Vest, Podişul

Moldovei, Podişul Dobrogei şi Podişul Getic.

În interiorul arcului carpatic se întinde Depresiunea colinară a Transilvaniei, cu înălţimi

între 200-300 m şi până la 1000 m.

Câmpiile sunt forme joase de relief, având sub 300 m înălţime. Acestea se întind spre

hotare, în sudul şi vestul ţării : Câmpia Română şi Câmpia de Vest.

Cele mai joase forme de relief sunt luncile de pe malurile apelor curgătoare.

Delta Dunării este situată în estul României şi s-a format la vărsarea fluviului Dunărea în

Marea Neagră.

EXERSĂM !

1. Scrie cum se numeşte localitatea în care locuieşti ........................................................

2. Ea este aşezată:

………….... în zonă de câmpie .............. ...în zonă de munte ................ în altă zonă

3. Observă o hartă în sala de clasă şi identifică munţii şi câmpiile după culorile cu care sunt

reprezentate (maro - munţii, verde - câmpiile).

• Ce sunt munţii ?

• Cu ce sunt acoperiţi ei ?

• Ce animale şi plante cresc în zona montană ?

• Ce sunt câmpiile ?

• Ce se cultivă la câmpie ?

• Cum este clima la câmpie ?

14

PROBĂ DE EVALUARE

1. Scrie în casetă A (adevărat) pentru enunţul corect şi F (fals) pentru cel incorect :

• În zona de câmpie este mai cald decât la munte............

• Staţiunea Predeal se află în zonă montană............

• Marea Neagră este situată în munţi..............

• Ne dăm cu schiurile pe nisip..............

• Alpiniştii escaladează munţii............

• Câmpia şi muntele sunt forme de relief............... 2. Completaţi enunţurile :

• Cea mai înaltă formă de relief este ...........................

• Cea mai joasă formă de relief este ...........................

• Câmpia se reprezintă pe hartă cu culoarea ........................

• ................ .. .... se reprezintă pe hartă cu culoare maro.

3. Scrie un titlu pentru fiecare imagine:

...................................... ...................................... ....................................

4. Dezlegaţi următorul rebus: 1. hrana preferată a pisicii…………… 2. cea mai înaltă formă de relief.......... 3. corp cu viaţă sau………………… 4. .......................blândă zgârie rău. 5. vulpea, lupul, veveriţa sunt.............. 6. ardeiul, laleaua, panseluţa

sunt.....................

7. cea mai joasă formă de relief este ……………

5. În ce zonă de relief ţi-ar plăcea să mergi în vacanţă şi de ce ? ....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

15

2.2 MUNȚII

În zare, dincolo de dealuri, apar ridicături de

pământ mai înalte decât ele. Sunt munții. Munții sunt cele

mai înalte forme de relief.

Partea de jos, de unde începe dealul se numește

poala muntelui. Partea care urcă către vârf se

numește coastă, iar partea cea mai înaltă se numește

vârf.

Scrie în casete și colorează desenul !

• Munții se redau pe hartă cu culoarea maro. În județul Caraș- Severin, predomină munții.

• În pădurile de munte cresc brazi, molizi, pini, iar la poale cresc stejari și fagi. Spre vârful muntelui cresc ierburi, tufe, flori rare, protejate de lege. Piscurile munților sunt

mai golașe.

• Frunzele brazilor, molizilor, pinilor care cresc sub formă de ace, rămân mereu verzi. Ele sunt acoperite cu ceară care le apără de frig. Frunzele se schimbă la 6-15 ani.

Aceste păduri se numesc păduri de conifere.

• Bradul ca și celelalte conifere își schimbă frunzele treptat de-a lungul întregului an, iar noi putem observa acest lucru doar văzând covorul de ace căzute la tulpina bradului.

• Pădurile de la poalele muntelui sunt habitatul multor animale: lupi, vulpi, urși, căprioare, veverițe, ciocănitori. Spre vârful muntelui trăiesc vulturii și caprele negre.

REȚINE!

Fructele de pădure sunt o adevărată fabrică de vitamine.

Bureții preferă pădurile întunecoase, cum sunt cele de conifere.

Floarea de colț, bujorul de munte, ghințura galbenă sunt flori protejate de lege.

Capra neagră, râsul, jderul, cocoșul și găinușa de munte sunt animale protejate.

16

DEZLEAGĂ JOCUL !

Dacă veți completa corect tot careul, pe coloana A-B vei obține numele celui mai

mare animal sălbatic de la noi din țară.

1. Fructe de pădure mici, negre, pe care ursul le mănâncă cu plăcere. 2. Locul unde cresc arbori. 3. Omul care îmblânzește animale. 4. Culoarea blănii ursului din pădurile noastre. 5. Adăpostul ursului.

A

B

17

2.3 Carpații Orientali A. Grupa nordică sau Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei

Reprezintă cea mai întinsă regiune muntoasă a ţării.

Se întind de la graniţa de nord a ţării cu Ucraina până la Valea Prahovei.

Caracteristici:

● este alcătuită din munţi vulcanici

● se intinde de la graniţa de nord a ţării cu Ucraina până la Depresiunea Dornelor

● cuprinde –Munţii - Oaş

- Gutâi

- Ţibleş

- Rodnei (cu vârful Pietrosul Rodnei de 2303 m)

- Maramureşului

- Obcinile Bucovinei

- Depresiunea: - Maramureşului

- Dornelor

● întâlnim Lacul - Sf. Ana

- Roşu

- Bicaz

- Izvoru Muntelui

● se găseşte Pasul - Tihuţa

- Mestecăniş

- Prislop

18

B. Grupa centală sau carpaţii Moldo-Transilvani

● este alcătuită din roci dure (şisturi cristaline)

● se întinde de la depresiunea Dornelor până la Valea Oituzului

● cuprinde -Munţii - Călimani

- Giurgeului

- Bistriţa

- Ceahlău

- Gurghiu

- Hăşmaş

- Ciucului

- Harghita

-Depresiunea - Giurgeului

- Ciucului

● se găseşte Pasul - Ghimeş

- Oituz

- Bicaz

- Borsec

19

EXERSĂM!

Completați cu cuvintele potrivite din paranteză :

Depresiunea ........................ și Depresiunea ............................... se află în Grupa Centrală a

Carpaților .......................... ....................Munții sunt alcătuiți din roci ...................... . Grupa

centrală se întinde de la Depresiunea ................................... până la ..................................... .

(Giurgeului, dure, Valea Oituzului, Ciucului, Dornelor, Moldo-Transilvăneni)

C. Grupa sudică sau Carpaţii Curburii

● este alcătuită din roci sedimentare cutanate

● se întinde de la Valea Oituzului până la Valea Proahovei

● cuprinde -Munţii - Vrancei

- Ciucaş

- Buzăului

-Depresiunea Braşovului

-Pasul -Vâlcele

- Buzău

-se găsesc bogăţii - ale solului - păduri

- păşuni

- ale subsolului - cărbuni

- roci de construcţie

- ape minerale

20

EXERSĂM!

Încercuiți răspunsul corect:

Bogățiile solului sunt:

a) aur, gaze naturale, cărbuni b) păduri , pășuni c) cărbuni, pășuni, minerale

Bogățiile subsolului sunt:

a) păduri, pășuni b) cărbuni, roci de construcție,ape minerale c) ierburi, plante medicinale

SĂ ȘTIM MAI MULT! • Denumirea munților Carpați vine de la denumirea unui trib de daci din Moldova care se

numeau carpi în traducere ar însemna pietre.

• Munții Carpați din țara noastră fac parte dintr-un lanț muntos ce are o lungime de peste 1500 km. Acesta se numeste tot Carpați și se întind pe teritoriul a opt țări:Austria,Cehia,

Slovacia, Polonia,Ungaria,Ucraina, România și Serbia.

• Din lanțul carpatic izvorăsc mai multe râuri mari cum sunt:Nistrul,Tisa,Prutul,Siretul, Mureșul,Oltul s.a.

• Cea mai scăzută temperatură din țara noastră s-a înregistrat în 1942 în Depresiunea Brașov. Aceasta a fost de -38,5 grade C.

• În Carpați se află forme de relief deosebite .Pe lângă cele arhicunoscute din Munții Bucegi "Sfinxul"și "Babele",mai există și altele ca:"Moșul", " Cei 12 apostoli"- în Muntii Călimani

"Creasta Cocoșului"în Munții Gutâi "Tigăile" în Ciucaș.

• Carpații Orientali constituie mai mult 1/2 din suprafata Carpaților din țara noastră

• În Carpații României sunt peste 12 000 de peșteri ,76 dintre acestea au o lungime mai mare de 2km.

• Cea mai adâncă peșteră din România este Peștera Izvorul Tăușoarelor.Situat în Munții Rodnei ea coboară până la 415m sub nivelul mării.

• Cea mai cunoscută peșteră din munții noștri Peștera Urșilor este rezervație stiințifică.

• Cea mai mare peșteră din munții României este Peștera Vântului . Ea se gasește în Munții Pădurea Craiului și are o lungime totala de 52 km.

• Lacul Sfânta Ana din masivul Ciomatu-Mare este singurul lac de origine vulcanică de pe teritoriul României .

Lacul Sfânta Ana Peștera Urșilor

21

EXERSĂM!

1.Colorați cele trei grupe muntoase pe hartă:

2.Uneşte fiecare formǎ de relief cu definiţia care îi corespunde:

Dealuri Forma de relief care se prezintǎ ca o

suprafaţǎ de pamânt joasǎ şi aproape netedǎ.

Câmpii Cea mai înaltǎ formǎ de relief, cu creste şi culmi ascuţite.

Munţi Forma de relief care se prezintǎ ca o ridicǎturǎ de pǎmânt alungitǎ,

cu creste şi culmi domoale.

22

2.3 Carpații Meridionali

ASEZARE: de la Valea Prahovei (la est) până la văile râurilor Timiş şi Cerna (la vest),

în sudul Depresiunii Transilvaniei, între Carpaţii Orientali şi Carpaţii Occidentali

CARACTERISTICI GENERALE:

• sunt cei mai înalţi munţi din ţară, unele vârfuri depăşind şi 2500m;

• sunt cei mai masivi (munţii nu sunt fragmentaţi);

• au pasurile cele mai puţine şi cele mai înalte;

• sunt formaţi din roci tari;

• în aceşti munţi există numeroase lacuri;

• sunt bogaţi în: păşuni, păduri de conifere, cărbuni, piatră de construcţii.

Grupe de munți a) Grupa Munţilor Bucegi

Vârful Piatra Arsă

Cuprinde munţi cu pante abrupte, stâncoase.

Cel mai înalt vârf este Vârful Omu, 2505 m.

Este o zonă turistică foarte importantă, frumuseţea locurilor atrăgându-i pe turişti.

b) Grupa Munţilor Făgăraş

Munţii Fagăraş

23

Cele mai înalte vârfuri sunt: Moldoveanu, 2544m şi Negoiu, 2535m, fiind şi cele mai înalte

vârfuri din ţara noastră.

c) Grupa Munţilor Parâng

Este formată din munţi masivi, cum sunt M-ţii Parâng,care depăşesc 2500m.

În M-ţii Şureanu din această grupă se află ruinele Cetăţii Sarmizegetusa.

Munţii Parâng

d) Grupa Munţilor Retezat-Godeanu

Este înconjurată de regiuni joase.

În M-ţii Retezat se află Parcul Naţional Retezat, în care sunt ocrotite plante şi animale rare.

Pe înălţimi se află numeroase lacuri.

Vegetaţie din Munţii Retezat

DEPRESIUNI: Depresiunea Petroşani

PASURI ŞI TRECĂTORI: Turnu Roşu, Cozia, Bran, Predeal

24

2.4 Carpații Occidentali

Aşezare şi întindere - la vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei

- se întind de la Dunăre ( S ) până la văile Barcău şi Someş ( N )

Caracteristici:

- au cele mai mici înălţimi

- sunt despărţiţi prin văi largi în trei grupe

- sunt cei mai fragmentaţi din cauza numeroaselor ape care îi străbat

Grupe :

• M-ţii Banatului ─ între Dunăre şi Valea Timişului - aspect de dealuri, cu înălţimi cuprinse între 600-1400m

- M-ţii Semenicului- cei mai înalţi din această grupă (1447m).

- M-ţii Aninei

- Defileul Dunării - o vale adâncă şi îngustă; Hidrocentrala Porţile-de-Fier

• M-ţii Poiana Ruscă ─ între Valea Timişului şi Valea Mureşului; - înălţimi reduse ( Vf. Padeşu -1374 m )

- importante zăcăminte de fier şi marmură din ţara noastră.

• M-ţii Apuseni ─ între Valea Mureşului şi Valea Barcăului . ▪ M-ţii Bihorului ( Vf. Bihor- 1849 m ) ▪ M-ţii Metaliferi

- culmi domoale acoperite cu păşuni.

Bogăţii: păduri, cărbuni, aur , argint, fier, marmură.

Obiective turistice:

• Cheile Turzii, Peştera Urşilor (M-ţii Bihorului)

• Peştera Scărişoara (prezenţa unui gheţar)

• Cheile Nerei ( 21 km – cele mai lungi din țară )

• Muntele Găina ( „Târgul de fete”- 20 iulie)

• Defileul Dunării ( cel mai lung din Europa )

• Porţile-de-Fier

25

EXERSĂM!

Scrieți munții din cadrul Carpaților Occidentali:

a) grupa M-ților Apuseni

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

b) Munții Pioana Ruscă:

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

c) Munții Banatului:

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

( priviți harta)

26

Capitolul 3

Dealurile și podișurile

Dealul este o formă de relief mai joasă decât muntele, cu înălţimi cuprinse între

200-800 m. Podişurile sunt platouri formate prin eroziunea munţilor. Câmpia este

caracterizată prin altitudini joase (până în 300 m), deci mai joase decât munţii,

podişurile sau dealurile.

Dealurile se formează prin depunerea de sedimente, transportate de apele

curgătoare sau erodarea unor munţi şi podişuri. În Europa vegetaţia specifică acestor

forme de relief este pădurea de foioase, populată de numeroase specii animale şi

vegetale. Locuitorii dealurilor cultivă pomi fructiferi, viţă de vie, pepeni etc.

Podişurile se formează prin erodarea munţilor pe parcursul a milioane de ani.

Acestea pot avea diverse forme: terase în trepte, platouri înalte şi podişuri formate din

relief deluros .În străfundurile Podişului Transilvaniei se găsesc unele dintre cele mai

pure rezerve de gaze naturale din lume.

DEALURILE

În unele locuri, pământul prezintă ridicături care se numesc dealuri. Ele sunt mai

înalte și mai prelungi și de obicei sunt mai multe, unele lângă altele, formând șiruri de

dealuri.

Dealurile se redau pe hartă cu culoarea galbenă. Localitatea noastră, Reșița,

este așezată într-o zonă de dealuri.

În pădurile de deal cresc: stejarul, arțarul, teiul, fagul, mesteacănul. Frunzele acestor

arbori cad toamna și primăvara cresc dinnou. Aceste păduri se numesc păduri de

foioase. Pădurile de deal adăpostesc multe animale: lupul, vulpea, iepurele, porcul

mistreț, căprioara, cucul, ciocănitoarea și altele.Pe dealuri oamenii cultivă pomi

fructiferi și viță-de-vie.

ÎNDEMNURI:

• Nu distrugeți cuiburile și ouăle păsărelelor !

• Nu rupeți crengile arborilor și nu scrijeliți scoarța copacilor !

• Nu faceți foc în pădure decât în locurile special amenajate !

• Consumați numai fructe bine spălate pentru a nu vă îmbolnăvi!

Completează în desen, părțile unui deal, știind că sunt aceleași ca la munte, apoi

colorează!

27

3.1 Podișul Transilvaniei

Podișul Transilvaniei este situat în centrul României, aproape în întregime

înconjurat de grupurile muntoase ale Carpaților Orientali, cele ale Carpaților

Meridionali și ale Carpaților Occidentali. Podișul Transilvaniei, Munții

Carpați și Câmpia de Vest au o climă continentală. Temperatura variază mult în timpul

anului, existând veri calde în contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele

mai bune terenuri agricole și sunt faimoase pentru orașele și satele lor. Părți vaste

acoperă Podișul Transilvaniei și munții. Dealurile podișului au altitudini cuprinse între

250 m și 800 m, iar munții care fac parte din Munții Carpați au înălțimi de până la 2544

m (Vârful Moldoveanu).

Ca forme de relief în Podișul Transilvaniei se găsesc câmpii, depresiuni și

podișuri:

Depresiunea Transilvaniei este alcătuită din Depresiunea Mureș-Turda, Depresiunea

Sibiului, Depresiunea Făgărașului.

Podișul Transilvaniei este alcătuit din Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului (cea

mai întinsă subunitate a Podișului Târnavelor), Podișul Secașelor, Câmpia

Transilvaniei și Podișul Someșan.

EXERSĂM!

Care sunt cele trei depresiuni care intră în alcătuirea Depresiunii Transilvaniei?

Din ce este alcătuit Podișul Transilvaniei?

Unde este situat Podișul Transilvaniei?

Ce grupe de munți înconjoară Podișul Transilvaniei?

Cum este temperatura în această regiune?

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C8%9Bii_Orientalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C8%9Bii_Meridionalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C8%9Bii_Meridionalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C8%9Bii_Occidentalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_de_Vesthttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Transilvanieihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depresiunea_Mure%C8%99-Turda&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Sibiuluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Sibiuluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_F%C4%83g%C4%83ra%C8%99uluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_T%C3%A2rnavelorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_H%C3%A2rtibaciuluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Seca%C8%99elorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Some%C8%99an

28

Încercuiește răspunsul corect:

Podișul Transilvaniei are o climă:

a) oceanică

b) continentală

c) mediteraneană

Podișul Transilvaniei se găsește:

a) în estul țării b) în vestul țării c) în centrul țării

Verile sunt:

a) calde b) reci c) cu multe ploi

În podișul Transilvaniei întâlnim:

a) câmpii, depresiuni , podișuri b) munți, dealuri, deltă c) câmpii, dealuri, munți

3.2 Dealurile de Vest

Dealurile de Vest reprezintă o unitate geografică deluroasă situată în partea

vestică a Carpaților Occidentali. Ei au o întindere discontinuă de la Carpații Orientali,

în nord, la granița cu Serbia, în sud. Se limitează în partea de est cu Carpații

Occidentali și Depresiunea colinară a Transilvaniei, iar în partea de vest cu Câmpia de

Vest.

Dealurile de Vest sunt formate din:

• Dealurile Silvaniei, în partea de nord, cuprinzând jugul intracarpatic și depresiunile

submontane Șimleu și Baia Mare.

• Dealurile Crișanei, în apropierea Apusenilor, au numeroase depresiuni golf.

• Dealurile Banatului, sunt situate în dreptul Grupei Banat.

• Dealurile Lipovei, sunt situate la sud de Mureș.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Occidentalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Orientalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Serbiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Occidentalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Occidentalihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_colinar%C4%83_a_Transilvanieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_de_Vesthttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_de_Vesthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dealurile_Silvanieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jugul_intracarpatic

29

3.3 Câmpiile

O suprafață de pământ întinsă, joasă și aproape netedă se numește câmpie.

Câmpia se redă pe hartă prin culoarea verde.

La câmpie cresc păduri de: salcâmi, ulmi, tei, mesteceni, arbuști.

Oamenii cultivă la câmpie: cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, secară, orez), dar și

floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume.

Rozătoarele (iepurele, hârciogul, popândăul, șoarecele de câmp ș.a.) dăunează

culturilor de cereale.

Colorează câmpia și cerul!

EXERSAM !

1. Uneşte ghicitorile cu răspunsurile lor:

ursul șarpele cerbul ciocănitoarea

Mândru și

încoronat, Prin

poieni este-mpărat!

Umblă moșul prin

pădure

După zmeură și

mure!

Vine doctoru-n

pădure

Cu fes roşu şi

secure.

Are solzi și nu e

pește

Și când merge, se

târăște.

2. Scrieți denumirea plantelor și zona de relief unde o putem găsi :

______________ ______________ ______________ ______________

______________ ______________ ______________ ______________

30

3. Arată prin săgeţi zona în care trăiesc animalele:

munte

câmpie

deal

4. Notați cu A(adevărat) sau F(fals):

Vița-de-vie se cultivă la câmpie . _____

Menta și mușețelul sunt plante medicinale . _____

Floarea de colț nu este ocrotită de lege. _____

Capra neagră este un animal ocrotit de lege. _____

Din grâu se obține făină de porumb. _____

Floarea soarelui este ocrotită de lege. _____

Coniferele se găsesc la munte . _____

Copacii nu ne dau oxigen. _____

5. Ghicitori:

La est e aşezată, Vine de departe, Au păduri de brad,

De peşti e populată, De Bulgaria ne desparte, Vârfuri ascuţite,

Vara o căutăm Curge liniştită, Cărări şerpuite

La soare să stăm, Spre mare e pornită. Culmi încărunţite;

În ea să înotăm. (Dunărea) Locu-i minunat,

( Marea Neagră) Pentru colindat.

(munţii)

Locul neted și întins, Spune locul unde oare

C-un covor de grâu cuprins Dunărea se varsă-n mare

(câmpia) S-o comoară minunată

De plante și animale se arată

(Delta Dunării)

viezurele

ciocârlia

ursul

porcul mistreț

iepurele

capra neagră

șoarecele de câmp

vulturul

șoimul

cârtița

31

3.4 Aplicații practice

1. Completează spaţiile cu informaţiile potrivite:

Câmpia Română este aşezată în partea de .................. a ţării.

Limita sudică, estică şi vestică a Câmpiei Române este ................................... .

Terenurile netede din Câmpia Română se numesc .......................... .

Oraşul Bucureşti este aşezat în Câmpia ....................

Altitudinea cea mai mică din Câmpia Română este de ................m.

2. Identificaţi subdiviziunile Câmpiei Române(privește harta):

Câmpia ............ Câmpia.............. Câmpia...................

Câmpia............. Câmpia............. .

3. Încercuieşte varianta corectă:

În partea de nord, Câmpia Română nu este limitată de:

a) Podişul Moldovei;

b) Carpaţii Meridionali;

c) Podişul Getic.

4. În subsolul Câmpiei Române se află zăcăminte de:

sare;

cărbuni;

gaze naturale.

5. Scrie două argumente pentru afirmaţia: Câmpia Română este o importantă zonă

agricolă.

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

32

EXERSĂM !

1. Completează marile unități de relief și colorează principalele forme de relief :

1. Enumeră cele trei grupe ale Munților Carpați ……………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………..

2. Scrie ce dealuri și podișuri cunoști: ..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

3. Cu ce culoare găsim câmpiile pe hartă?Ce cultivăm la câmpie? ..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

ACTIVITATE JOC

Împărțim elevii în perechi aleatoriu sau fiecare cu colegul de bancă.

Joc de rol Copii de la munte, de la câmpie.

Întrebări și discuții libere privind modul de trai, ocupații, climă, vegetație, faună.

O pereche de copii formează juriul ,care va realiza un clasament pe tablă cu punctajul

echipelor.

Vor fi aplaudați câștigătorii.

33

Capitolul 4

Apele din România

4.1 Apele curgătoare

Locul de unde un firicel de apă iese la suprafaţa pământului şi curge, se numeşte izvor.

Apele curgătoare mai mici, care se varsă într-o apă curgătoare mai mare, se numesc afluenţi.

Locul unde se întâlnesc două ape curgătoare poartă numele de confluenţă.

Apele curgătoare adâncesc cu timpul locul pe unde curg, adică albia.

Apele mai multor izvoare care se adună în văi şi curg împreună formează un pârâu.

Apele mai multor pâraie se adună la un loc şi formează o apă curgătoare mai mare

numită râu.

Apele râurilor,în drumul lor,se unesc şi formează o apă curgătoare cu albia mai largă şi

mai adâncă. Aceasta se numeşte fluviu. Fluviile se varsă de obicei într-o mare.

La vărsare unele fluvii forează o deltă. Aici depun nisipurile şi mâlurile pe care le-au

purtat,formând cu timpul noi fâşii de pământ.

Semnul convenţional cu care redăm pe hartă râul este o linie şerpuită de culoare albastră.

La noi în ţară fluviul Dunărea formează o deltă, numită Delta Dunării.

RÂURILE DIN ROMÂNIA

Râurile din ţara noastră se clasifică după direcţia de curgere:

Grupa de Nord

Tisa

se varsă în Marea Neagră

Grupa de Vest

Someșul Mare

Someșul Mic

Barcău

Crișul Repede

Crișul Alb

Crișul Negru

Mureșul

Bega

Timiș

Nera

În Dobrogea

Telița

Taița

Casincea

se varsă în Marea Neagră

Grupa de Est

Siret

Prut

Grupa de Sud

Olt

Jiu

Ialomița

Vedea

Argeș

34

4.2 Apele stătătoare

Ape stătătoare - se numesc astfel fiindcă ele nu curg ci sunt închise de jur împrejur

între maluri. În ordinea crescătoare a mărimii, apele stătătoare sunt: balta, lacul, marea şi

oceanul.

Lacurile sunt ape stătătoare care s-au format prin acumularea apei în adânciturile aflate la

suprafaţa pământului.

Dupa modul de formare lacurile sunt de două feluri:

- naturale - artificiale

După forma de relief în care sunt situate, pot fi:

Lacuri de munte: - lacuri glaciare (formate prin topirea gheţarilor din munţi) :

- Lacul Bucura şi Lacul Zănoaga în Munţii Retezat

- Lacul Bâlea în Munţii Făgăraş

- Lacul Lala în Munţii Rodnei

- lacuri vulcanice (formate în craterul unor vulcani):

- Lacul Sfânta Ana în Munţii Harghita

- lacuri de baraj natural (format prin alunecarea terenului):

- Lacul Roşu în Carpaţii Orientali

Lacuri de deal: sunt mai puţin numeroase şi s-au format în locul unor foste mine de sare:

- Lacul Slănic-Prahova - Lacul Ursu de la Sovata

Lacuri de câmpie: cele mai multe se află pe lângă Dunăre sau pe lângă alte ape curgătoare.

- au apă sărată: Lacul Sărat - au apă amară:Lacul Amara

Lacurile de pe tărmul Mării Negre:

- cel mai întins Lacul Razim - cel mai renumit Lacul Techirghiol

Lacurile de acumulare sunt făcute de om prin construirea unor baraje pentru oprirea

apelor.

- cel mai mare lac de acumulare este cel de pe Dunăre de la Porţile de Fier

- alte lacuri mari de acumulare sunt pe râurile: - Bistriţa: Lacul Izvorul Muntelui

- Argeş: Lacul Vidraru

- Prut: Lacul Stânca – Costeşti

Importanţa economică:

a) producerea energiei electrice

b) pescuit

c) irigaţii

d) tratarea unor boli

e) turistică

35

4.3 Aplicații Practice

EXERSĂM !

1.Uneşte corespunzător:

2.Completează enunţurile de mai jos folosind cuvintele date:

Lacul, ______________ şi iazul sunt ape ______________________.

Ele sunt medii de ________________, adică ______________________ pentru multe specii de

plante şi ______________________ .

După modul de formare, lacurile pot fi ______________________ și ___________________.

Este o întindere mai mare de

apă stătătoare închisă între

maluri.

balta

Este un lac artificial folosit

pentru creşterea peştilor sau

pentru irigaţii (udarea

culturilor).

Este o apă stătătoare, mai puţin

adâncă, formată în locurile mai

joase unde stagnează (stă) apa.

stătătoare

animale

balta

naturale viaţă

artificiale

36

3. Răspunde la întrebări:

Ce este o apă stătătoare?

Care este importanța apelor stătătoare?

Caută și indică pe hartă lacul Sfânta Ana din județul Harghita.

Ce fel de lacuri se găsesc în județul tău?

4. Desenează un lac langă un munte.

5. Completaţi cu informaţiile corect alese dintre cuvintele din paranteze:

Dunărea este cea mai................. apă............................. din ţara noastră şi al doilea mare

fluviu din........................ . Izvorăşte din Munţii......................... .......................... şi se varsă în

............................. ......................... . Pe teritoriul ţării noastre intră în

localitatea............................, Dunărea se desparte în trei braţe: ........................, ..........................

şi........................................

( Tulcea, Marea Neagră, Baziaş, mare, Chilia, curgătoare, Europa, Sulina, Pădurea Neagră,

Sfântu Gheorghe)

6. Ghicitori

Dacă n-ar fi, lumea ar pieri,

Iar multă de-ar fi

Lumea mi s-ar prăpădi.

(apa)

Șerpuieste prin pădure

Clocoind în unde reci

Sapă-n stânci adaposturi pentru...

Urși și lilieci

(râul)

A lăsat-o Dumnezeu

Că s-o bei şi tu şi eu.

(apă)

37

Capitolul 5

Solurile, vegetația și animalele din România

5.1 Noțiunea de sol și tipurile de sol

( clasificare după localizarea geografică și importanța acestora)

Solul reprezintă stratul de la suprafața pământului în care plantele își înfig rădăcina.

Bogăția solului se numește fertilitate.

Cele mai bogate soluri în substanțe hrănitoare sunt solurile de la câmpie, iar cele mai sărace

sunt solurile din zona de munte.

Tipuri de terenuri:

• arabile (câmpie)

• livezi( deal)

• vii ( deal)

• pășuni (munte)

• fânețe (munte) Solul conține substanțe:

- organice

- anorganice

- aer

Solul cu umezeală, bogat în substanțe hrănitoare este un sol fertil. Cele mai bune

îngrășăminte sunt cele naturale. Subsolul este important pentru resursele sale.

Factorii care au contribuit la formarea solului: - roca

- clima

- precipitațiile

- vegetația

- timpul

ACTIVITATE PRACTICĂ!

Pune în două păhărele pământ și o plantă .

Punele la lumină și udă zilnic unul din pahare, iar celălalt nu.

Ce s-a întamplat după câteva zile?

38

5.2 Vegetația și animalele

Clima alături de relief, apă, soluri este un factor de mediu care determină o anumită

vegetație și faună.

În zona de stepă și câmpie deoarece e prea multă căldură și precipitații mai puține ,se

găsesc ierburi mărunte și pâlcuri de pădure. Animalele întâlnite sunt rozătoare ca

iepure,cârtița, hârciogul, popândăul, șoarecele, ariciul și păsări ca: ciocârlanul, fazan,

potârnichea, nagânțul, șorecarul, prepelița,etc.

În lunci și-n deltă cresc sălcii, plopi, stuf, papură și mamifere iubitoare de apă castori,

vidre, pești.

În zona de deal se întâlnesc păduri de foioase fag, stejar, tei, sălcii, brazi și trăiesc

mistreți, lupi, vulpi, privighetoare, cuci, mierle,etc.

De la 1000 metri în sus , în zone de munte întâlnim păduri de conifere: iar în aceste

păduri trăiesc, căprioare, lupi, urși, cocoși de munte, pisici sălbatice. Cu cât urcam mai sus

vegetația se rărește așa că găsim pășuni alpine mușchi, arbuști, acvile de munte, capre negre.

EXERSĂM !

1. Uneşte printr-o linie tipurile de vegetaţie şi grupurile de animale sălbatice cu formele de

relief corespunzătoare:

păduri de câmpie mistreţi, căprioare,

conifere veveriţe, păsări …

ierburi mărunte iepuri, şoareci de câmp,

şi pâlcuri de păduri deal păsări mici etc.

păduri de munte cerbi, urşi, capre negre,

foioase vulturi …

2. Unde trăiesc?

................................................. .............................................. ................................................

39

5.3 Plante și animale ocotite de lege

Biologii şi cercetătorii afirmă faptul că România este o ţară cu o floră destul de bogată.

Plantele care cresc pe teritoriul ţării noastre i-au impresionat datorită frumuseţii lor pe cei care

le-au studiat. Multe dintre acestea fac parte din categoria plantelor protejate de lege, iar

ultimele calcule arată că în România există peste 200 de astfel de specii.

Plante protejate de lege:

Papucul Doamnei, o floare din specia orhidee, pentru care a fost nevoie de impunerea

unui Decret Regal în sensul asigurării protecţiei. Această floare se întalneşte prin păduri, mai

mult sau mai puţin umbroase, pe coaste, în tufişuri, de preferinţa în terenuri calcaroase.

Papucul Doamnei atinge o înălţime de până la doi metri.

Floarea de Colţ - a intrat pe lista plantelor cu regim juridic special din România

printr-un alt Decret Regal, semnat tot în anul 1933. Creşte în Munţii Carpaţi,Munţii

Maramureşului şi Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Munţii

Bucegi, Făgăraş, Cozia şi Retezat.

Bujorul Românesc este o specie de floare unică în Europa, care se găseşte numai în

România. Floarea,este şi cea mai veche floare din România. În ţară există cinci rezervaţii

naturale de bujori româneşti, în Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu. Floarea rară are o

istorie fascinantă care pleacă dinaintea erei glaciare. Specialiştii o numesc floare relict glaciar

şi o consideră o ”supravieţuitoare” având în vedere că a răzbit până în zilele de astăzi.

Crinul de pădure - originar din pădurile de fag şi stejar din zona de vest a Europei,

Crinul de pădure a ajuns pe teritoriul ţării noastre fiind trecut pe lista plantelor protejate de

lege, de importanţă naţională. Este o plantă salbatică şi înfloreşte în lunile mai - iunie.

Un singur fir de crin de pădure poate duce și 50 de flori care pot avea diverse culori: rosu, roz

sau violet.

Deși fauna României a fost (și încă mai este) una dintre cele mai variate și interesante de

pe continentul european, grație reliefului variat și condițiilor climatice prielnice, în ultima sută

de ani s-au produs dezechilibre majore, accentuate, în prezent, de atitudinea iresponsabilă a

oamenilor și a autorităților care au pus mai presus de miracolul naturii, interesele economice,

sau care ignoră faptul că prejudicierea unui ecosistem este aproape imposibil de reparat.

Papucul Doamnei Bujorul Românesc Floarea de Colț Crinul de Pădure

40

Animalele ocrotite de lege din România sunt

Capra neagră, ca importanță, primul mamifer din categoria protejații faunei

românești, dupa Primul Razboi Mondial, era amenințată cu dispariția. În Muntii Bucegi,

Muntii Rodnei, Banatului, mai existau, la vremea respectivă, doar căteva exemplare.

Astazi, capra neagra traiește pe vârfurile stâncoase și în zona pajiștilor alpine din Munții

Făgăraș, Retezat, Parâng etc., mai puțin în Bucegi.

Râsul, supranumit “Pantera Carpaților”, este un protejat al faunei românești, încă

din anii ’30 ai secolului trecut. Este cel mai puternic animal din categoria felinelor, care

traiește în spațiul românesc. Are peste un metru lungime, este foarte agil, un vânător

neîntrecut. Pentru că este ocrotit prin lege, efectivele de râși din Carpați s-au refăcut, aici

aflându-se cel mai mare număr de astfel de animale din Europa.

Zimbrul este legendarul animal care a supraviețuit în codrii Maramureșului, până la

jumătatea secolului al XIX-lea. În prezent, în lume, mai trăiesc circa 800 de zimbri.

Câțiva se gasesc și la noi în țară, în Parcul Național Hațeg, aduși din Pădurea de la

Bialowieza (Polonia), singurul loc unde zimbrul a fost protejat.

Dintre păsări, pelicanul comun este o prezență uimitoare în peisajul Deltei Dunării,

fapt datorat includerii lui în rândul protejaților faunei românești. Poate să atingă aproape

doi metri lungime, are capul masiv și un cioc de aproape o jumatate de metru, continuat,

în partea inferioară, cu o pungă portocalie, în care pot să încapă două – trei kilograme de

pește.

Cocoșul de munte este unul dintre protejații faunei românești, impresionant prin

dimensiuni (în jur de un metru și jumatate, cu aripile deschise) și prin penajul frumos

colorat, metalic. Trăiește ascuns în pădurile de la mari înalțimi, rareori putând fi văzut.

Inconfundabil este dansul nupțial al masculului, când își arată splendoarea penelor din

coada înfoiată, scoțând sunete caracteristice, pentru a-și impresiona “aleasa”.

41

Capitolul 6

Populația, așezările și județele României

6.1 Numărul și evoluția numerică (noțiuni generale), repartiţia geografică

Definitie: -populația se referă la totalitatea locuitorilor unui teritoriu.

Clasificare:

Populația unui teritoriu sau a unei țări diferă. Locuitorii pot fi împărțiți după

mai multe criterii:

a) după vârstă: copii, tineri, adulți, bătrâni.

b) după sex: populație feminină și masculină.

c) după religie: catolici, ortodocși, protestanți, etc.

d) după limba vorbită: români, maghiari, croați, sârbi, etc.

e) după mediul în care trăiesc: populație rurală ( cei de la sate), populație

urbană (cei de la oraș).

f) după activitățile economice desfășurate: populație ce lucrează în agricultură,

minerit, industrie, comerț, transporturi, sănătate, învățământ, etc.

În România:

Populația României este formată din români, ca populație majoritară și

locuitori de altă origine, ca populație minoritară.

Caracteristici:

Număr de locuitori: 20.121.641 (recensământ 2011).

Minorități: maghiari (1.300.000 locuitori), romi (665.000 locuitori), germani (60.000

locuitori).

Populația este mai numeroasă în regiunile joase și în marile orașe.

EXERSĂM!

Răspundeți la întrebări:

Ce este populația?

Cum se numesc locuitorii României?

Ce alte naționalități mai trăiesc în

țara noastră?

Câți locuitori are România?

Unde găsim populație mai

numeroasă?

42

6.2 Structura populației României

POPULAŢIA

În 2002 în România erau aproape 22 milioane de locuitori.

Minorităţi: maghiari, romi, germani etc.

Răspândire – câmpii, dealuri, munţi

Populaţie rurală - la sat

Populaţie urbană - în orașe

6.3 Tipuri de așezări, clasificare AŞEZĂRILE

Satele – aşezări rurale (număr redus de

locuitori, activităţi predominant agricole)

Satele pot fi (după aşezarea caselor): risipite

(munte); răsfirate (deal); adunate (câmpii,

depresiuni).

Oraşele – aşezări urbane ( număr mare de

locuitori, activităţi industriale, clădiri înalte,

cu obiective economice, culturale).

Oraşe importante din România: Bucureşti,

Iaşi, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca,

Galaţi, Braşov, Craiova, Ploieşti, Oradea,

Bacău.

EXERSĂM!

1.Completați:

Orașele se mai numesc și așezări ........................................ . Satele de la munte sunt

............................................ .

Cel mai mare oraș din România este ............................................ . Populația rurală trăiește la

............................................ . Minoritățile din țara noastră sunt ...............................................

....................................................................................................................................................

2. Povestește prin ce se deosebește orașul în care locuiești de un sat, ce fel de instituții

gasești. Explică care sunt elementele comune.

43

ACTIVITATE PRACTICĂ.

Enumeră instituții din cartierul în care locuiești.

....................................................................................................................................................

............................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

Desenează școala ta !

44

6.4 Capitala României, București

Oraşul Bucureşti, capitala ţării noastre, are o populaţie de peste două milioane de

locuitori. Este situat în Câmpia Română, fiind străbătut de râul Dâmboviţa şi de afluentul

său, Colentina.

Numele său este menţionat pentru prima dată într-un document în anul 1459, în timpul

domniei lui Vlad Ţepeş, dar săpăturile arheologice au scos la iveală faptul că pe acele

meleaguri au existat aşezări omeneşti cu mult înainte de acel an.

A devenit capitală a României în anul 1862, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan

Cuza. Bucureştiul este primul oraş din lume care, în 1857, avea străzile luminate cu lămpi cu

gaz. În anul 1869 s-a construit prima cale ferată din România, între Bucureşti şi Giurgiu.

Treptat oraşul se dezvoltă, apar fabrici şi uzine, multe clădiri importante şi frumoase

ca : Banca Naţională a României, Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Ateneul

Român, Universitatea Bucureşti, Opera Română, Teatrul Naţional ş.a . În Bucureşti există,

de asemenea, peste 40 de muzee, foarte multe parcuri, o grădină zoologică şi o grădină

botanică.

În secolul al XX-lea devine cel mai important nod aerian prin darea în funcţiune, în

anul 1921, a aeroportului Băneasa.

În capitala ţării noastre mai pot fi admirate şi multe monumente şi statui, cum ar fi

Arcul de Triumf, statuia Aviatorilor, statuia lui Mihai Viteazul şi multe, multe altele.

Capitala ţării noastre este împărţită în 6 sectoare şi mai multe cartiere. Aici se află

sediile principalelor instituţii de conducere a ţării: Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul.

Palatul Cotroceni Palatul Parlamentului Palatul Victoria

45

CURIOZITĂȚI:

• Bucurestiul este a 6-a capitala ca mărime din UE.

• Cea mai veche gară în București este Filaret.

• Primul drum din București a fost Drumul de Lemn, astazi Calea Victoriei. Calea

Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci.

• Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în București în 1840, fiind printre primele

orașe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.

• Cimitirul Bellu era locul preferat al hoților de căciuli de blană. Stăteau cocoțati pe zid

și le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoara și un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau

în parcul Tineretului.

• Denumirea veche a parcului Cișmigiu era balta lui Dura Neguțătorul, dar în 1779

Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a orașului

poruncește să se construiască o cișmea spre ieșirea Știrbei Vodă de astăzi.

• Numele străzii Lipscani provine de la orașul Leipzig din Germania, lucru ce amintește

de viața comercială extrem de dinamică a Valahiei.

• Orașul București este desemnat capitala a Țării Românești în 1659 de către domnitorul

Gheorghe Ghica. Între 1798 și 1831, populația Bucureștiului se dublează.

Recensământul din 1798 numără puțin peste 30 de mii de locuitori în timp ce 33 de ani

mai târziu se ajunge la 60.587 de locuitori.

• Între 1948 si 1992 populația Bucureștiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la

1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori al orașului a fost

1.929.000.

• Peste 20 de biserici și așezăminte monahale au fost distruse, parțial sau total, în

perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crângași (1564),

Biserica Albă- Postăvari (1568), Mănăstirea Mihai Vodă (1591) și altele.

• Bucureștiul este înfrățit cu 9 orașe din intreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing,

Atlanta , Budapesta sau Hanovra.

• Palatul Telefoanelor din București a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-

norilor americani și a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din București.

• Una dintre cele mai cunoscute preparate culinare românesti – mititeii – au fost

inventați la sfârșitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul

restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci.

Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul și umoristul N.T. Orășanu, care a compus

lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o “o abodantă”, gheața – “cremă de

Siberia ”, scobitoarea – “o baioneta”,țuica – “o idee”. Carnații mici au fost numiți

“mititei”, atunci când, se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar

carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici și fără înveliș. Aceștia

au fost un succes.

46

6.5 Organizarea administrativ-teritorială

Satul: așezare umană mică, specifică mediului rural.

Comuna: unitate administrativ-teritorială mică, formată din unul sau mai multe sate

Orasul: unitate administrativ-teritorială de dimensiuni variabile, cu dotări industriale și

funcție administrativă, industrială, comercială, politică și culturală.

Municipiul: unitate administrativ-teritorială de dimensiuni mari, cu rol economic,

social, politic și cultural însemnat la nivelul unei regiuni.

Municipiul “resedință de județ”, denumit și “capitala județului”: ceai mai importantă

unitate administrativ-teritorială a unui județ, care pe lângă funcțiile de municipiu, mai

are și rolul de “reședință”.

Județul: cea mai importantă unitate administrativ-teritorială ce cuprinde, municipiile,

orașele și comunele.

În România sunt 41 de judete + Municipiul București.

Județul este condus de prefectură, cu sediul în resedința de județ.

EXERSĂM!

Copiați de pe harta de mai sus, pe caiete, județele țării!

47

Capitolul 7

Județul nostru, Caraș-Severin

7.1 Elemente de geografie locală

Județul Caraș-Severin se află în partea de sud-vest a României.Are o suprafață de

8514 km, fiind al treilea ca mărime, între județele țării.

Se învecinează cu:

- județul Timiș în nord și nord-vest; - județele Hunedoara și Gorj în est; - județul Mehedinți în est și sud-est; - cu Serbia în partea de sud și sud-vest.

Cuprinde :

- 2 municipii: Reșița și Caransebeș - 6 orașe: Băile Herculane, Anina, Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu - 69 comune: Domașnea, Mehadia , Berzovia, Carașova, Văliug, Doclin, etc. - 287 sate: Zorlencior, Ciortea, Pătaș, Apadia, Gherteniș, Soceni, etc

Cuprinde toate formele de relief, însă predomină munții: Exemple de munți:

M-ții. Semenic, Muntele Mic, M-ții. Țarcu, M-ții. Dognecei, M-ții. Cernei, M-ții. Locvei.

Are stațiuni, une dintre ele fiind Băile Herculane una dintre cele mai vechi stațiuni

din lume, a fost atestată documentar în 153 î.e.n. Pe lângă puterea tămăduitoare a apelor

termale și a climatului specific, stațiunea reprezintă și punct de plecare spre Peștera Hoților,

Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.O altă stațiune

turistică este Trei Ape - stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou.

De la baza acestui lac izvorăște râul Timiș. Adună apele pâraielor Brebu, Grădiște și Semenic,

iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează un pârâu ce a

fost amintit mai devreme, respectiv Timiș.

Semenic - 10 km de la Văliug, stațiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.

Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitaea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană

străbătută de apa Bârzavei.

Parcuri naționale si naturale :Parcul Național Semenic-Cheile Carașului,

Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița,Parcul Național Domogled-Valea Cernei,

Parcul Natural Porțile de Fier.

EXERSAM !

Răspundeți la întrebări :

Care sunt vecinii județului nostru ?

Ce oraș din județul Caraș- Severin cunoașteți ?

Enumerați câteva stațiuni.

Care este forma predominantă de relief ?

Care este cea mai veche stațiune din țara noastră ?

https://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Semenichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Kmhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Kmhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Semenic-Cheile_Cara%C8%99uluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Cheile_Nerei-Beu%C8%99ni%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Domogled-Valea_Cerneihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C8%9Bile_de_Fier

48

7.2 Relieful județului Caraș-Severin

Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei trepte

clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat

de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De aceea el poate fi

considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est,

culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra

părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, și

Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400 m. Acești munți sunt separați de

culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței,

Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea mai

mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind de cca. 76 m iar

maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2.291 m.

EXERSĂM!

Completați:

În județul caraș-Severin forma de relief predominantă este ................................... Cei mai

înalți munți sunt ........................................... ., Vârful .............. înalt de .......................metri.

Spre vest se găsesc Dealurile ................................ .Cea mai mică altitudine se găsește în zona

localității ................. , fiind de .......metri.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Banatuluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_%C8%9Aarcuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Godeanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Cerneihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Timi%C8%99ului&action=edit&redlink=1

49

7.3 Clima

În județul Caraș-Severin clima este de tip continental-moderat cu influențe

mediteraneene pe timpul verii. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine,

înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4- 9 grade

Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în

Munții Țarcu și Munții Godeanu.

Temperatura medie a iernii are valori ceva mai ridicate decât în zone din țară situate

la aceeași altitudine. În lunile de vară, temperaturile medii sunt în continuă creștere, dar mai

moderate de la o luna la alta, comparativ cu lunile de primavară.

Analizând temperatura medie pe anotimpuri se constată că iernile sunt relativ aspre în

regiunile muntoase ( la Cuntu -3,4 grade C, Semenic - 4,8 grade C, iar pe Țarcu - 8,3 grade C),

în timp ce la Caransebeș și Oravița se înregistreaza valori pozitive. Anotimpul de vară este în

general moderat, comparativ cu cel de iarna în regiunea muntoasă, temperatura crescând

treptat în depresiuni.

EXERSĂM !

Răspundeți la întrebări:

1. Cum este clima în județul Caraș-Severin? 2. Unde avem cea mai mare temperatură, dar cea mai scăzută? 3. Unde găsim precipitații abundente? 4. Cum este temperatura la munte față de temperatura din zonele joase?

Cascada Bigăr – iarna puterea Vântului Coșava – Oravița

50

7.4 Apele din județul Caraș-Severin

1. Dunărea este cea mai importantă apă curgătoare din Caraș-Severin. Intră în țară și în

județ în localitatea Baziaș.Este al doilea ca mărime din Europa după Volga și reprezintă

granița României cu Serbia . Izvorăște din munții Pădurea Neagră din Germania, străbate 10

țări și 4 capitale.

2. Râul Timiș - izvorăște din Munții Semenic și se varsă în Dunăre în Serbia.Marchează

granița cu Serbia pe o distanță de 3 km.Are mai mulți afluenți: Sebeș, Hideg, Bistra, Bârzava.

Trece prin orașele Caransebeș și Lugoj (jud Timiș).

3.Râul Nera - izvorăște din Munții Semenic și se varsă în Dunăre în Serbia. Marchează

granița cu Serbia pe o distanță de 22 km.

4. Râul Caraș - izvorăște din Munții Aninei și se varsă în Dunăre, în Serbia.

5. Râul Cerna - izvorăște din Munții Cernei și se varsă în Dunăre ,la Orșova. Trece prin

Băile Herculane și Orșova.

6. Râul Bârzava - izvorăște din Munții Semenic și se varsă în Timiș în Serbia.Trece

prin Bocșa și Reșița.

EXERCIȚIU:

Observați harta Apele din Caraș-Severin (fig.1). Treceți pe harta alăturată (fig.2), râurile

învățate. Ajutați-vă de un atlas geografic.

Fig.1 Fig.2

51

7.5 Lacurile din județul Caraș-Severin

Lacurile sunt ape stătătoare care s-au format prin acumularea apei în adânciturile aflate

la suprafaţa pământului. În ţara noastră există multe lacuri.

Dupa modul de formare lacurile sunt de doua feluri:

- naturale

- artificiale

După forma de relief în care sunt situate lacurile pot fi împarţite în:

• lacuri de munte;

• lacuri de deal şi de podiş;

• lacuri de câmpie; Lacurile de munte - unele lacuri s-au născut prin strângerea în adânciturile reliefului a

apelor provenite din ploi şi din topirea zăpezilor.

Lacurile de acumulare

- sunt făcute de om prin construirea unor baraje pentru oprirea apelor; - alimentează cu apă hidrocentralele care produc energie electrică; - sunt folosite pentru creşterea peştelui şi irigaţii; - astfel de lacuri sunt pe Dunăre, Bistriţa, Lotru, Argeş;

Cel mai mare lac de acumulare este cel de pe Dunăre, de la Porţile de Fier. Lacurile din județul Caraș-Severin sunt: Lacul Buhui, Lacul Marghitaș, Lacul Văliug,

Lacul Secu, Lacul Trei Ape, Lacul Ferendia, Lacul Mic și Lacul Mare Dognecea, Lacul Mic

Oraviţa şi Lacul Mare Oraviţa, Lacul Ochiul Bei, Lacul Dracului.

Importanţa lacurilor :

- economică: a) producerea energiei electrice b) pescuit

c) irigaţii

d) tratarea unor boli

- turistică

Lacul Ochiul Beiului Lacul Gozna

52

Capitolul 8