Electro Mio Graf i A

10
III. Electrodiagnosticul de detecţie (electromiografia) Reprezintă metoda de înregistrare a potenţialelor bioelectrice produse spontan sau prin stimulare adecvată la nivelul unităţii motorii, aflată în diverse condiţii fiziologice sau patologice. Semnalul cules reprezintă suma potenţialelor electrice ale fibrelor musculare din unităţile motorii investigate. 1. Variante tehnice de culegere a semnalului EMG: a. EMG globală - presupune analiză activităţii electrice a tuturor UM dintr-un muşchi, de obicei prin culegere de suprafaţă; b. EMG elementară - realizează înregistrarea potenţialelor de UM prin culegere de profunzime (electrod acicular); c. EMG de unică fibră (SFEMG- Single Fiber EMG) este o tehnică de fineţe ce explorează dispoziţia spaţială a fibrelor musculare în interiorul unei UM. 2. Parametrii specifici EMG: Semnalul EMG reprezintă suma unor semnale elementare generate la nivelul unităţilor motorii, denumite potenţiale de unitate motorie (PUM). Poate fi caracterizat prin parametrii specifici oricărui semnal bioelectric: morfolologia, amplitudinea , durata, frecvenţa-fig.10.2. Fig. 10.2. - Potenţialul de unitate motorie (PUM) : caracteristici a) Morfologia potenţialelor de unitate motorie: PUM pot fi mono, bi, tri, sau polifazice, mai frecvent trifazice Polifazismul poate apare prin: i) plasarea electrodului într-un teritoriu de întrepătrundere a două UM (condiţii normale); ii) sincronizarea defectuoasă a fibrelor musculare dintr-o UM unică (patologic). Valori normale: polifazism < 12 % din totalul PUM. Peste această cifră, traseul semnifică modificări

description

Electromiografia

Transcript of Electro Mio Graf i A

III. Electrodiagnosticuldedetecie(electromiografia)Reprezint metoda de nregistrare a potenialelor bioelectrice produse spontan sau prin stimulare adecvat la nivelul unitii motorii, aflat n diverse condiii fiziologice saupatologice. Semnalul cules reprezint suma potenialelor electrice ale fibrelor musculare din unitile motorii investigate.. !ariante te"nice de culegere a semnalului E#$%a. E#$ global & presupune analiz activitii electrice a tuturor '# dintr&un mu(c"i, de obicei prin culegere de suprafa)b. E#$ elementar & realizeaz nregistrarea potenialelor de '# prin culegere de profunzime (electrod acicular))c. E#$ de unic fibr (S*E#$& Single *iber E#$) este o te"nic de finee cee+ploreaz dispoziia spaial a fibrelor musculare n interiorul unei '#.,. -arametrii specifici E#$%Semnalul E#$ reprezint suma unor semnale elementare generate la nivelul unitilor motorii, denumite poteniale de unitate motorie (-'#). -oate fi caracterizat prin parametrii specifici oricrui semnal bioelectric% morfolologia, amplitudinea , durata, frecvena&fig...,.*ig. ..,. & -otenialul de unitate motorie (-'#) % caracteristicia) #orfologia potenialelor de unitate motorie%-'# pot fi mono, bi, tri, sau polifazice, mai frecvent trifazice -olifazismul poate apare prin%i) plasarea electrodului ntr&un teritoriu de ntreptrundere a dou '# (condiii normale))ii) sincronizarea defectuoas a fibrelor musculare dintr&o '# unic (patologic).!alori normale% polifazism / , 0 din totalul -'#.-este aceast cifr, traseul semnific modificri funcionale ale '#.b) 1mplitudinea -'# este un indicator al coeficientului de inervaie a '#1mplitudinea -'# depinde de intensitatea c2mpului electric realizat de activitii electrice a fibrelor musculare din '#. !alori normale% ,.. & 3.. 4! 1mplitudinea traseului electromiografic evalueaz fora de contracie a musculaturii (i rezult din sumarea spaial a amplitudinii -'# mobilizate ncontracie. (electrodul 5simte5 activitatea electric a unor '# din ce n ce mai ndeprtate, care se suprapun peste -'# nregistrate iniial).!alori normale% ,.. & 3.. 4! 6 traseu simplu, 7.. 6 8.. 4! 6 traseu intermediar, cu limita superioar p2n la,... 4!& traseu de interferen (dupa Isc").c) 9urata -'#evalueaz sincronizarea activitii neuro& musculare (i gradul de dispersie a fibrelor musculare. 9epinde de mai muli factori%i) te"nica utilizat & dac electrodul este inserat n mi:locul '#, sincronizarea fibrelor este mai bun (i durata -1 mai mic)ii) densitatea '# & la un grad mare de dispersie a fibrelor musculare, timpul de culegere (i durata -'# vor fi mai mari)iii) tipul de fibre musculare investigate & durata este mai mare n '# cu fibre ro(ii (i mai mic n '# cu fibre albe.iv) factori fiziologici% v2rsta, temperatura, starea de oboseal etc.!alori normale% ; & 8 ms (& , ms la mu(c"ii membrelor (i 7 & 8 ms la mu(c"ii feei (.)*ig. ..>. &Salva miotonic#iotonia congenitala A@H#SEG%Salva miotonic% descrcri de poteniale bifazice cu durat scurt (&, ms) (i frecven crescut 7. c=s (i cu amplitudine rapid cresc2nd de la 7. la 3.. 4! (i descre(tere gradual n ,&3 s ) produs la inseria acului, percuia tendonului. 9iminu la repetarea contraciei (i tratament cu c"inidin sau procainamid. #iotonia atrofica SAEIGERA% se identific modificri identice. -e traseul de contracie voluntar se observ fusuri de poteniale cu durat de zeci de milisecunde. 9urata salvei miotonice (i devierea fa de normal a parametrilor -'# sunt criterii de diagnostic (i evoluie.;) #iopatii dob2ndite% de etiologie inflamatorie% -olimiozitede etiologie endocrin % #iopatii endocrine (tiroid, paratiroid & spasmofilia)-olimiozitele se caracterizeaz prin diminuarea forei musculare cu caracter de pareze interes2nd musculatura pro+imal a centurilor, dureri musculare spontane (i la mobilizari pasive (i active, consistena edematoas a mu(c"ilor. Iaborator% !S@ 6 crescut, leucocitoz cu eozinofilie, cre(teri ale transaminazelor, aldolaze, creatinfosfoJinaze.*orme clinice%-olidermatomiozite% & leziuni cutanate (i musculare-olimiozite% & leziuni predominant musculare-olineuromiozite% & leziuni musculare (i nervoase (tulburri de sensibilitate, pareze, abolirea RHA).E#$ de repaus% & traseu de fibrilaie caracteristic predominant n forme acute (i subacute, rare n forme croniceE#$ de contracie% traseu de interferen la contracie de mic intensitatepoteniale polifazice cu amplitudine redus p2n la .. 4!, cu durata medie de &3 ms,aprute la mobilizri pasivepoteniale n Kdinte de ferstruL la contracii puternice n contrarezistent (prin superpoziia potenialelor polifazice de mic amplitudine (i durat proprie pe poteniale mici (i scurte)Spasmofilia se caracterizeaz prin cre(terea e+citabilitii neuro&musculare ca urmarea deficitului dob2ndit de calciu (i magneziu secundar deficitului de aport sau "ormon parat"ormon, iar traseul E#$ spontan evideniaz descrcri organizate sub form de dublete, triplete, multiplete (fig...M.)*ig...M.&1spect E#$ de spasmofilie3) #iasteniase caracterizeaz prin Koboseala muscular rapidL dup efort sau n cursul serii duc2nd la pareze trectoare interes2nd mu(c"ii occulomotori, mu(c"ii faciali, laringieni (ai fonaiei), mu(c"ii laringieni (ai deglutiie), mu(c"ii respiratori, musculatura pro+imal a membrelor.E#$ in #iastenie%Reacia miastenic & diminuarea progresiv a traseului aprut n contracie ma+imal n contrarezisten (i stimulare electric cu 7 6 . c=sec.Reacia la -rostigmin arat cre(terea amplitudinii traseuluiE#$ de stimulo&detectie evideniaz bloca:ul miastenicAraseul de tip neurogen 6 apare n afectarea neuronului motor periferic determin2nd atrofii musculare neurogene de tip spinal (i de tip periferic dup cum este afectat pericarionul din cornul anterior medular, respectiv fibrele nervoase a+onale..Geuropatii prin afectarea pericarionului, manifestate prin sindrom de corn anterior medular%amiotrofii spinale (degenerative)sdr. medulare infectioase (poliomielita)sdr. medulare compresive ( spondiloza, tumori medulare)malformatii congenitale,.-olineuropatii a+onale%neuropatii to+ice (mercur, aur, t"aliu, !incristina)polineuropatia etanolicpolineuropatia dismetabolic (crioglobulinemie, mielom multiplu, porfirie)polineuropatii ereditare (amiloidoza, analgezia ereditar, amiotrofia nevralgic);.-olineuropatii mielopatice%neuropatii to+ice (difenil"idantoina)neuropatii infecioase (polineuropatia difteric)neuropatia diabetic etc.Daracterele traseului neurogen(fig.....).E#$ de repaus & prezent activitii spontane manifestat prin poteniale de fibrilaie, de fasciculaie, de denervare, de reinervare,.E#$ de contracie 6 traseu srcit n -'# cu ritm propriu de descrcare*ig..... &Araseu E#$ de tip neurogen1ctivitatea spontan de repaus manifestat prin poteniale de fasciculaie (i poteniale de fibrilaie sunt semne patognomonice a denervrii recente fibrelor musculare,iar apariia potenialelor gigante (i polifazice de denervare indic stadiul cronic al denervrii.-otenialul de fibrilaie (fig....)% depolarizri & repolarizri continue (amplitudine .. 4!, durata de .,3 6 , ms, frecvena de 3 6 . c=s) fr e+presie clinic 6 sunt mai frecvente n polineuropatii periferice dec2t n cele spinale.*ig.... & -oteniale de fibrilaie-otenialul de fasciculaie (fig...,.)% depolarizri & repolarizri spontane (amplitudine ,..4!, durata > 6 , ms, frecvena 8 6 , c=s) av2nd e+presie clinic. Indico leziune medular iritativ.*ig...,.& -oteniale de fasciculaie-otenial lent de denervare% poteniale bifazice, cu durat prelungit de 7. 6 .. ms, amplitudine mare de p2n la m! (i ritm de 7 6 . c=s aprute n stadiu de cronicizare. -otenialul polifazic de denervareI (fig...;.)% apare n leziuni vec"i medulare, radiculare,tronculare.*ig...;.& -oteniale de denervare-oteniale de reinervare (fig...3.)% apare n evoluii favorabile (i are amplitudine de 7. 6 7.. 4!, durata de > 6 7. ms, forma bi si polifazic, ritm rapid de ,. 6 ;. c=s. *ig...3. & -oteniale de reinervare1miotrofiile spinale se caracterizeaz pe E#$ de contracie prin -'# cu duratcrescut peste , ms, amplitudine crescut, poteniale gigant n stadiu cronic (i o frecven crescut a potenialelor de fibrilaie1miotrofiile periferice se caracterizeaz pe E#$ de contracie prin morfologie normal a -'# (amplitudine (i durat) (i o frecven crescut a potenialelor polifazice cu v2rfuri scurte.e) Araseul E#$ de efort%Efortul (i oboseala muscular reprezint situaii n care e+plorarea E#$ s&a dovedit util. ?n condiii de oboseal muscular, traseul E#$ sufer urmtoarele transformri%scade amplitudinea -'#)frecvena (i regularitatea descrcrilor scad (pe traseul intermediar))apare o tendin de sincronizare ntre diverse '#, care genereaz poteniale supravoltate.1naliza spectral constat o tendin de deplasare a descrcrilor ctre frecvenele :oase.