ELABORAREA REGISTRULUI MONUMENTELOR IMOBILE DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU

1

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU DIRECŢIA GENERALĂ ARHITECTURĂ, URBANISM ŞI RELAŢII FUNCIARE

IMP “CHIŞINĂUPROIECT”

OBIECT Nr. 2994

ELABORAREA REGISTRULUI

MONUMENTELOR IMOBILE DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ

DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU

Volumul I

MEMORIU EXPLICATIV

CHIŞINĂU 2011

2

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU DIRECŢA GENERALĂ ARHITECTURĂ, URBANISM ŞI RELAŢII FUNCIARE


OBIECT Nr. 2994

ELABORAREA REGISTRULUI

MONUMENTELOR IMOBILE DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ


Volum I

MEMORIU EXPLICATIV

Director al institutului P. Cazacu

Arhitect şef al institutului M. Kareţki

CHIŞINĂU 2011

3

ELABORATORI:

1. M. Kareţki Arhitect şef al proiectului

2. T. Nesterov Doctor în studiul artelor, arhitect

3. M. Ilieva Şef de grupă, arhitect

4. E. Vitiu Şef de grupă, inginer

5. I. Alcedarevschi Arhitect

6. I. Garştea Inginer

7. E. Cristea Inginer

8. A. Tanas Inginer

9. E. Pluta Inginer

10.S. Şibarov Inginer

CONSULTANŢI:

1. S. Vasilescu Doctor în arhitectură

2. V. Mocanu Doctor în drept

4

MEMORIU EXPLICATIV

CONŢINUTUL:

1. Întroducere pag.5

2. Scopul principal şi sarcinile proiectului pag.6

3. Componenţa şi descrierea proiectului pag.9

4. Regulamentul privind criteriile de evaluare

a patrimoniului local pag.18

Anexa Nr.1 – Proces verbal de constatare a stării patrimoniale pag.32

Anexa Nr.2 – Registrul monumentelor de importanţă

locală (formularul) pag.33

Anexa Nr.3 – Fişa de inventariere a patrimoniului-imobil

de importanţă locală pag.34

5. Regulamentul privind măsurile generale pentru protecţia

patrimoniului pag.37

6. Reglementarea Formularului de notificare privind

folosinţa monumentului pag.47

Anexa Nr.1 – Formularul de notificare privind

folosinţa monumentului pag.56

Anexa Nr.2 – Proces verbal de constatare a stării

generale a monumentului pag.58

7. Reglementarea obligaţiei de folosinţă a monumentului pag.61

Anexa Nr. 1 – Obligaţia de folosinţă a monumentului (formularul) pag.69

8. Lista obiectivelor de patrimoniu pentru introducerea în registrul

Monumentelor de importanţă locală (a municipiului Chişinău) pag.70

Anexa Nr. 1 – Lista obiectivelor propuse pentru examinare

în vederea atribuirii statutului de monument

cu valoare naţională pag.98

Anexa Nr.2 – Lista obiectivelor propuse pentru examinare

în vederea atribuirii statutului de monument

cu valoare locală pag.106

9. Caiet de sarcini (anexă) pag.107

5

1. ÎNTRODUCERE

Proiectul ”Elaborarea Registrului monumentelor imobile de importanţă locală din

municipiul Chişinău” este îndeplinit în urma licitaţiei la lucrări de proiectare, Nr. 1498/10,

din 09 noiembrie 2010, organizată de Primăria mun. Chişinău şi câştigată de IMP

”Chişinăuproiect”.

Componenţa, termenele cu plan-grafic de elaborare a proiectului, sunt expuse în

Contract Nr.2994, din 08 decembrie 2010, încheiat între Direcţia Generală Arhitectură,

Urbanism şi Relaţii Funciare şi IMP ”Chişinăuproiect”.

Proiectul ”Elaborarea Registrului monumentelor imobile de importanţă locală din

municipiul Chişinău” este elaborat întru executarea Legii privind principiile urbanismului şi

amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legii privind ocrotirea monumentelor

nr.l530-XII din 22 iunie 1993, Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-

XIII din 25 februarie 1998, Legii turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000, altor acte

legislative şi normative naţionale şi internaţionale din domeniul protecţiei şi punerii în

valoare a patrimoniului construit.

Pe lângă acestea, elaboratorii proiectului au examinat şi s-au condus de cele mai

importante convenţii internaţionale în domeniu şi de alte legi, ordonanţe şi norme care au

tangenţă cu patrimoniul cultural, din care sunt:

- Convenţia de la Haga (1954) privind protecţia patrimoniului cultural în caz de

conflict armat;

- Convenţia UNESCO cu privire la protejarea patrimoniului mondial natural şi

cultural;

- Convenţia UNESCO cu privire la interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite

de import, export şi transfer de proprietate asupra bunurilor culturale;

- Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată

la La Valetta la 16 ianuarie 1992;

- Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la

Granada, la 3 octombrie 1985;

- Convenţia europeană asupra peisajului cultural.

Concomitent la elaborarea proiectului în cauză au fost folosite următoarele materiale:

- site-ul www.monument.sit.md „Centrul istoric al Chişinăului” patrimoniul

arhitectural al capitalei;

6

- Repertoriul monumentelor de arhitectură „Centrul istoric al Chişinăului la

începutul secolului al XXI-lea”, autori: Boris Gangal – arhitect, directorul Centrului SITe;

Tamara Nesterov – arhitect, doctor în studiul artelor, Institutul Patrimoniului Cultural al

Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Eugenia Râbalco – istoric, Institutul Patrimoniului

Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Petru Starostenco – istoric, Departamentul

Cultură al Primăriei mun.Chişinău; Rita Garconiţă – arhitect, lector superior la Catedra de

arhitectură a Universităţii Tehnice a Moldovei; Tatiana Gangal – arhitect, S.A.

„Arhproiect”; Alexandru Nazarov – arhitect, S.A. „Restauratorul”;

- acte legislative din domeniul dat ale României.

Propunerile proiectului, bazate pe convenţiile internaţionale şi documentele

legislative în vigoare în Republica Moldova şi în ţările terţe, la rândul său pot fi

recomandate pentru introducerea în legislaţia existentă.

Materialele grafice elaborate de autorii proiectului pot fi puse ca bază pentru

formarea paşapoartelor tehnice a patrimoniului imobil local.

2. SCOPUL PRINCIPAL ŞI SARCINILE PROIECTULUI

În conformitate cu Art.18. aliniatul 2 al Legii Republicii Moldova privind ocrotirea

monumentelor Nr.1530-XII din 22.06.93, “Registrul monumentelor se reactualizează pe

baza de liste adiţionale la un interval de trei ani”.

Depăşirea într-o mare măsură a prevederii menţionate şi lipsa unui şir de documente

care reglementează deţinerea, utilizarea şi protecţia monumentelor sunt puse în baza

scopului principal al elaborării proiectului.

Temeiul proiectului este “Caiet de sarcini” eliberat de către Direcţia Generală

Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare.

Monumentele de istorie şi cultură ale oraşului Chişinău sunt incluse în două liste: una

cu clădiri istorice de valoare naţională, care datează din 1993, şi a doua cu clădiri de valoare

locală, confirmată în 1995, dar o atare situaţie nu reprezintă adecvat valoarea patrimoniului

arhitectural istoric al capitalei. Evaluarea patrimoniului cultural-istoric al Chişinăului a

început în 1986 după atribuirea capitalei RSSM a statutului de oraş istoric în baza atestării

documentare în 1436/1466. În scopul evidenţierii monumentelor şi fondului construit istoric

din oraş au fost identificate 1540 de adrese unde se aflau clădiri istorice, care meritau

ulterior o studiere aprofundată. Criteriile de atribuire a statutului de monument au urmat

recomandările Ministerului Culturii din fosta URSS, care vizau valoarea artistică, valoarea

7

istorică, vechimea mai mare de 50 de ani, reprezentarea tuturor tipurilor de clădiri, astfel ca

ele să fie o mărturie a etapelor de dezvoltare a localităţilor, cerinţe stipulate în legislaţia cu

privire la protecţia monumentelor de istorie şi cultură din URSS.

În 1993, când a fost elaborată Legea “Cu privire la ocrotirea monumentelor de

istorie şi cultură din RM”, comisia parlamentară a cerut Lista monumentelor RM, care se

vor afla sub jurisdicţia acestei legi. În Lista monumentelor alcătuită în acest scop,

monumentele erau diferenţiate după principiul valoric: naţional şi local, reprezentate zonal

în cadrul localităţilor în ordinea alfabetică a categoriilor tipologice: clădiri de cult, clădiri

publice, locuinţe diverse, etc., printre care erau incluse cca. 400 clădiri istorice din Chişinău.

Această listă, în calitate de anexă, a fost înaintată împreună cu textul Legii respective spre

confirmare Parlamentului după care toate monumentele incluse în Anexa legii, au fost

clasate cu valoare naţională, nu doar monumentele propuse pentru valoare naţională.

Odată cu privatizarea locuinţelor din Chişinău, amplasarea tipologică a

monumentelor în Registrul de stat a monumentelor nu era oportună, şi Institutul de

patrimoniu al AŞM a elaborat o nouă listă a monumentelor din Chişinău, în care clădirile

erau deja clasate şi aranjate în ordinea alfabetică a denumirii străzilor. Pe lângă

monumentele nominalizate anterior, au fost incluse cca. 200 de adrese noi de clădiri istorice,

printre care erau monumente de valoare naţională şi locală.

Această listă a fost înaintată Ministerului Culturii în scopul de a optimiza Registrul

monumentelor de istorie şi cultură a Chişinăului, dar care a fost direcţionată spre Primăria

Chişinăului.

Prin Art.11. (aliniatul 3) al Legii cu privire la ocrotirea monumentelor, se stipula

„De competenţa consiliilor raionale, municipale, orăşeneşti şi comunale ţin: întocmirea

Registrului monumentelor de importanţă locală; întocmirea programelor privind ocrotirea,

conservarea şi restaurarea monumentelor de importanţă locală, finanţarea acestor

programe şi acordarea de subvenţii nerambursabile de la bugetele locale”.

Deaceia, lucrătorii de la Secţia Cultură a Primăriei municipiului Chişinău au

adăugat la lista nouă, primită de la Ministerul Culturii, încă 300 adrese noi de clădiri

istorice, în total rezultând Lista municipală cu cca. 970 de poziţii, care a fost confirmată la

şedinţa Consiliului municipal din 1995. Dintre acestea o parte erau de valoare naţională,

confirmată de Parlament în 1993, şi o parte nouă, împreună formând Registrul

monumentelor de valoare locală a municipiului. Toate clădirile istorice introduse post anului

1993, deşi juridic puteau fi clasate doar cu valoarea locală, unele din ele au obţinut

8

categoria valorică naţională, clasare nevalabilă în cazul neconfirmării de către Parlamentul

RM.

În efect, trebuie de recunoscut, că monumentele istorice din municipiul Chişinău,

incluse în Registrul de stat a monumentelor, clasate cu valoare naţională, nu corespund

exigenţelor respective de clasare.

Această situaţie a fost sesizată, şi în Proiectul nou al „Legii privind protejarea

monumentelor istorice”, elaborate cu câţiva ani în urmă, prin Art. 7 (1) se propunea de a

stipula „Monumentele istorice, incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat se împart

în două categorii:

a) monumentele istorice de valoare naţională şi universală;

b) monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local”.

Prin urmare, clasarea monumentelor incluse în Registrul naţional în 1993 şi în

Registrul municipal în 1995 nu reflectă corect şi adecvat situaţia reală.

Studierea patrimoniului istoric-cultural al Chişinăului prezintă interes nu numai

ştiinţific, ci şi practic, asupra oraşului planând, din două direcţii, pericolul demolărilor şi

distrugerii aspectului arhitectural-istoric: locuitorii doresc îmbunătăţirea condiţiilor de trai

prin lărgirea şi modificarea spaţiului locativ, iar edilii oraşului – optimizarea condiţiilor de

locuire în oraş şi înlocuirea fondului construit istoric cu unul modern. Ambele intenţii se

ciocnesc de restricţiile specifice oraşului istoric şi al statutului valoric al clădirilor.

În scopul cunoaşterii de către cetăţeni a valorilor arhitectural-istorice a municipiului,

a fost elaborat site www.monument.sit.md, la baza căruia a fost pus Registrul municipal,

care conţinea categoriile de valoare confirmate la şedinţa consiliului municipal din 1995.

În februarie 2010, cu o întârziere de 17 ani, a fost publicat în “Monitorul oficial”

Registrul de stat al monumentelor istorice, confirmat de Parlament în 1993, când a devenit

cunoscut faptul că toate monumentele incluse erau clasate cu valoare naţională.

A devenit evidentă lipsa concordanţei între aceste două registre a monumentelor

istorice din Chişinău şi confuzia clasării atribuită unuia şi aceluiaşi monument a valorilor

naţională şi locală (municipală), ca rezultat al depăşirii împuternicirilor administraţiei

locale în clasarea monumentelor istorice.

Pe parcurul timpului erorile comise în domeniul evidenţei monumentelor istorice ale

municipiului Chişinău au devenit o piedică în calea dezvoltării oraşului, fiind inevitabilă şi

stringent necesară reevaluarea integrală a patrimoniului construit istoric al municipiului.

9

Concomitent cu acestea, în Republica Moldova actualmente nu există Reglementarea

legislativă privind valorificarea patrimoniului monumentelor istorice.

Deţinătorii şi proprietarii monumentelor nu sunt asiguraţi cu statutul juridic al

monumentelor deţinute; nu cunosc obligaţiile de folosinţă a monumentului.

În principiu, în Republica Moldova lipsesc măsurile generale pentru protecţia

patrimoniului.

Una din sarcinile proiectului a fost eliminarea neajunsurilor legislative prin elaborarea

documentaţiei reglementative, în prima etapă, pentru monumentele de importanţă locală.

3.COMPONENŢA ŞI DESCRIEREA PROIECTULUI

În componenţa proiectului, conform Caietului de sarcini întră documentaţia analitică

cu documentar grafic care este prezentat în 11 albume, câte unul la 11 complexe rezidenţiale

(al 12-lea complex rezidenţial nu conţine monumente istorice), în care este repartizată zona

istorică a municipiului în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal, elaborat de către IMP

“Chişinăuproiect” anterior.

La rândul său, complexele rezidenţiale sunt completate cu materiale grafice analitice

la scara 1:500 pentru fiecare cartier.

Analiza grafică pe plan de bază reflectă starea patrimoniului-imobil local cu

gradarea: clădiri capitale reînnoite, restructurate, cu gradul de uzură până la 30%,

degradate şi pierderea calităţii de monument.

De asemenea este reprezentată destinaţia, tipurile de proprietate şi înălţimea

(nivelele) monumentelor, importanţa (valoarea) monumentelor: naţională sau locală.

Aspectul perimetral al cartierelor s-a elaborat prin documentar fotografic desfăşurat,

pe fiecare front al străzilor.

Pentru fiecare obiectiv al patrimoniului-imobil local a fost elaborată şi s-a completat

Fişa de inventariere cu descrierea detaliată privind identificarea monumentului, a

amplasamentului său, tipul de folosinţă, statutul de proprietate, datarea, tipurile permise de

intervenţie, referinţe la documentarea istorică şi tehnică, clasarea obiectivului şi

sistematizarea evidenţei.

La Fişa de inventariere se anexează: documentarul fotografic al obiectivului,

prezentarea grafică cu planurile clădirii şi diferite elemente plastice (în caz necesar).

10

În urma analizei detaliate şi a elaborării documentaţiei grafice, pentru fiecare cartier

rezultatul cercetărilor se prezintă într-un borderou de analiză a situaţiei existente a

patrimoniului imobiliar din or. Chişinău.

În borderou se indică informaţia despre utilizarea monumentului, gradul valoric de

patrimoniu, tipurile de proprietate, gradul de uzură, înălţimea, evaluarea istorică, evaluarea

arhitectural-estetică, valoarea arhitectural-urbanistică şi concluziile privind excluderea sau

schimbarea gradului de patrimoniu.

Nota la borderou explică motivaţia propunerilor.

Concomitent cu acestea s-a efectuat analiza profundă a legislaţiei privind protecţia

patrimoniului în vigoare din Republica Moldova şi a ţărilor terţe.

În baza legislaţiei şi analizei stării existente a patrimoniului-imobil local, rezumatului

analitic, şi în conformitate cu Caietul de sarcini s-au elaborat proiecte de acte

reglementative:

A. Regulamentul privind criteriile de evaluare a patrimoniului local cu anexe:

Anexa Nr.1 – Proces verbal de constatare a stării patrimoniale

Anexa Nr.2 – Formularul Registrului monumentelor de importanţă locală

Anexa Nr.3 – Fişa de inventariere a patrimoniului-imobil de importanţă locală

B. Regulamentul privind măsurile generale pentru protecţia patrimoniului.

C. Reglementarea Formularului de notificare privind folosinţa monumentului.

Anexa Nr. 1– Formularul de notificare privind folosinţa monumentului;

Anexa Nr. 2 – Proces verbal de constatare a stării generale a monumentului.

D. Reglementarea obligaţiei de folosinţă a monumentului.

Anexa Nr. 1 – Obligaţia de folosinţă a monumentului (formularul).

Legislaţia în vigoare, situaţia creată în evidenţa şi protecţia patrimoniului imobil din

municipiul Chişinău, analiza efectuată pe parcursul examinării detaliate a fiecărui

monument, mai ales în Centrul istoric al oraşului, unde mediul istoric format deja prezintă

un monument urbanistic în care neintrerupt sunt încorporate monumente de diferită clasare,

şi actele reglementative propuse de proiect au dat posibilitatea sintetizării valorilor cultural-

istorice şi arhitectural-urbanistice.

Includerea clădirilor istorice în Lista monumentelor de importanţă locală, aflată în

competenţa municipală, a fost decisă de vechimea clădirii, calitatea arhitecturii, ponderea

memorialistico-istorică. Mai puţin s-a ţinut cont de starea fizică a obiectivului, importantă

11

fiind calitatea lui de mărturie istorică, cu posibilitatea reabilitării sale, a structurii

constructive şi a aspectului arhitectural în viitor.

Patrimoniul arhitectural local, rezultat în urma studiului analitic, este format din

clădirile fondului construit istoric al oraşului, construcţii istorice cu amprenta la suprafaţa

solului şi volumul redus (nu mai mult de 300 m2 şi 3000 m3, respectiv), în aspectul

arhitectural al cărora domină particularităţile specifice timpului edificării, datând din secolul

al XIX-lea până la începutul secolului XX (anul 1918), de modestă anvergură plastică, cu

modificări neesenţiale a soluţiei arhitecturale iniţiale, care permit la o ulterioară eventuală

restaurare readucerea aspectului lor la faza iniţială.

Sunt clădiri construite în stilurile dominante ale timpului: neoclasicism provincial,

eclectism de variate orientări, stilizări istorice. Decizia de a atribui statut de protecţie de

importanţă locală unor clădiri cu aspect mai modest a fost luată în cazul poziţiei lor de reper

urbanistic, fiind aflate la colţul cartierelor istorice rezidenţiale şi la confluenţa străzilor din

trama stradală a părţii vechi (medievale) a oraşului, aşezate la colţurile obtuze sau ascuţite

ale parcelelor insulare din această zonă.

În urma efectuării analizei profunde a patrimoniului-imobil al oraşului Chişinău au

fost întocmite 3 liste, care sunt următoarele:

1. Lista obiectivelor de patrimoniu pentru introducerea în registrul monumentelor de

importanţă locală.

2. Lista obiectivelor propuse pentru examinare în vederea atribuirii statutului de

monument cu valoare naţională.

3. Lista obiectivelor propuse pentru examinare în vederea atribuirii statutului de

monument cu valoare locală.

Lista nr.1 va servi bază pentru întocmirea Registrului monumentelor de importanţă

locală a mun.Chişinău. În urma analizării a circa 970 de obiective, dintre care circa 700 sunt

locale (conform Registrului monumentelor de importanţă naţională şi municipală aprobată

prin decizia Primăriei mun.Chişinău nr.2/6 din 19.01.1995) s-a constatat că:

- Din data aprobării Registrului menţionat (1995) au fost demolate circa 70 de

monumente atât cu valoare locală, cât şi naţională. O parte din obiective au primit statut

naţional (conform Listei monumentelor de importanţă naţională (MO nr.15-17 (3548-3550)

din 02.02.2010). Un număr considerabil de monumente au suferit modificări malefice ale

arhitecturii, structurii şi decorului arhitectural în urma intervenţiilor de reconstrucţie, prin

construcţia nivelelor, acoperişurilor, mansardelor, simplificarea sau distrugerea elementelor

12

de decor arhitectonic, aplicarea materialelor de finisare improprii, pierzând în aşa mod

aspectul original şi statutul de monument. În aşa fel s-au constatat 459 monumente cu statut

local.

Listele nr.2 şi nr.3 sunt anexate la prezentul proiect pentru a fi propuse spre

examinare în vederea atribuirii statutului de monument cu valoare naţională sau locală.

Criteriile principale, care sunt puse în baza valorificării patrimoniului-imobil local se

desfăşoară în ”Regulamentul privind criteriile de evaluare a patrimoniului local”.

Criteriul de evaluare a patrimoniului local este o apreciere calitativă şi de cuantificare

a obiectivelor examinate propuse ori incluse în Registrul monumentelor de patrimoniu

imobil local. Clasarea unui imobil se realizează in baza următoarelor criterii:

1. Vechimea obiectivului;

2. Valoarea arhitecturala, artistică, ambientală şi urbanistică;

3. Raritate şi unicitate.

4. Valoarea memorial-istorică.

Criteriul vechimii obiectivului examinat nu poate fi mai mic de 50 ani de la data

construcţiei fixată documentar.

La evaluarea obiectivelor după vechime se ia în considerare:

1. Vechimea imobilului în raport cu contextul urban;

2. Vechimea elementelor componente ale imobilului;

3. Ponderea elementelor provenite din intervenţiile ulterioare.

Valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică determină semnificaţia obiectivelor

examinate din punct de vedere stilistic, estetic, cultural-artistic etc.

La aprecierea arhitecturală, artistică şi urbanistică se are în vedere:

1. Plastica arhitectural-artistică;

2. Coerenţa planimetrică şi structurală;

3. Apartenenţa stilistică şi estetică la o epocă istorică, notoritatea arhitectului;

4. Componentele şi ponderea elementelor plastice valoroase;

5. Încadrarea în contextul urban sau mărturii ale unor tipologii constructive.

Semnificaţia obiectivelor după raritate şi unicitate are drept scop stabilirea valorii

imobilului după frecvenţa componentelor acestuia sau a ansamblului construit.

La stabilirea valorii imobilului după frecvenţă se ia în vedere:

1. Unicitatea imobilului, componentelor sau ansamblului;

2. Raritatea ori reprezentanţa tipică pentru o epocă istorică sau pentru un autor;

13

3. Frecvenţa imobilului într-un ansamblu istoric construit.

La stabilirea valorii memorial-istorice a imobilului:

1. Evenimentul istoric de rezonanţă locală;

2. Legătura cu personalităţile istorice semnificative pentru istoria locală.

Includerea obiectivului examinat în Registrul monumentelor de patrimoniu-imobil

local se efecteiază cu condiţiile ca:

1. Obiectivul să prezinte interes public local;

2. Volumul constructiv al obiectivului să nu depăşească 3000 m3;

3. Suprafaţa construită să nu depăşească 300 m2;

4. Să îndeplinească cel puţin unul din cele patru criterii principale (Art.9 al

actualului Regulament).

Monumentele istorice incluse în Registrul monumentelor de importanţă locală sunt

structurate conform valenţelor de vechime în 5 (cinci) categorii temporare:

-imobil construit în perioada - secolul al XVIII-lea până în 1812 –

excepţională (E);

- imobil construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea – superioară (S);

- imobil construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – înaltă (Î);

- imobil construit în perioada - începutul secolului XX până în 1941) – medie (M);

-imobil construit în a doua jumătate a secolului al XX-lea (1944-1960) –

inferioară (In).

După criteriile de valoare culturală, arhitecturală şi artistică monumentele de

patrimoniu se structurează în 5 (cinci) categorii:

- valoare complexă şi semnificativă a tuturor componentelor, opere ale autorilor

renumiţi – categoria excepţională (E);

- reprezentativitatea şi integritatea stilisticii arhitecturale pentru o epocă stilistică

sau renumele autorului – categoria superioară (S);

- prezenţa elementelor plastice valoroase, specifice pentru o epocă – categoria

înaltă (Î);

- coerenţa planimetrică, constructivă, structurală şi plastic-arhitecturală –

categoria medie (M);

- apartenenţa la contextul urban istoric sau a fondului construit istoric cu valoare

ambientală – categoria inferioară (In).

14

Criteriile de frecvenţă au drept scop stabilirea valorii monumentului din punct de

vedere al rarităţii şi unicităţii acestuia şi se structurează în 5 (cinci) categorii:

- unicitatea monumentului pentru un stil sau pentru o epocă – categoria

excepţională (E);

- reprezentarea unui cap de serie de edificii istorice caracteristice pentru o zonă

specifică urbană sau pentru autor/arhitect – categoria superioară (S);

- raritatea pentru o perioadă istorică sau o zonă urbană specifică – categoria înaltă

(Î);

- frecvenţă monumentului într-un ansamblu istoric construit – categoria medie

(M);

- reprezentativitatea anumitor tradiţii sau evenimente locale – categoria

inferioară (In).

Prin prisma sintetizării valorilor menţionate s-a efectuat reestimarea şi elaborarea

listei obiectivelor de patrimoniu ce vor constitui noul Registru al monumentelor de

importanţă locală.

Prin Proces verbal de constatare a stării patrimoniale se constată faptul de

distrugere, degradare sau altor intervenţii malefice asupra monumentului cu imposibilitatea

revitalizării sau de descoperire a unor valori noi ale patrimoniului imobil istoric.

În componenţa ”Procesului-verbal de constatare a stării patrimoniale” întră:

- detalierea motivului cu indicaţia datei dispariţiei sau descoperirilor suplimentare;

- descrierea stării obiectivului;

- identificare/ neidentificare a calităţilor reclamate;

- concluzii;

- enumerarea nominală a participanţilor de cercetare a cazului de facto sau a descoperiri

suplimentare

- data întocmirii.

În formularul Registrului monumentelor de importanţă locală (anexa nr.2) se indică:

- numărul de ordine al monumentului;

- adresa juridică poştală a monumentului;

- denumirea monumentului;

- codul (CM) atribuit monumentului;

- categoria valorică a monumentului (L);

15

- criteriile de valoare: istorică; arhitectural-artistică; de frecvenţă;

- note privind istoria, utilizarea şi intervenţiile suferite.

Fişa de inventariere a monumentului se completează în baza analizei detaliate a obiectivelor preconizate pentru includerea în Registrul patrimoniului-imobil local.

În Fişa de inventariere sunt dezvăluite noţiunile de bază:

- identificare; - amplasament; - tipul de folosinţă; - statutul de proprietate; - datare; - evenimente asociate istoriei monumentului; - descriere arhitectural-constructivă; - tipul de intervenţie; - documentare/referinţe; - clasarea obiectivului; - sistematizarea evidenţei şi monitorizarea. Concomitent cu valorificarea patrimonială a monumentelor de istorie s-a elaborat şi

”Regulamentul privind măsurile generale pentru protecţia patrimoniului”.

Regulamentul are o structură simplă şi uşoară de folosire operativă de către

funcţionarii abilitaţi, respectiv de către publicul ce ar dori să se informeze asupra limitărilor

şi a posibilităţilor de investiţii în cadrul protejat ori ar dori să-l utilizeze ca o bază de

cercetare pentru diverse scopuri ştiinţifice, inclusiv de natură statistică.

Regulamentul privind măsurile generale pentru protecţia patrimoniului conţine în

scris următoarele aspecte:

- Interpretarea elementelor de codificare prezente în planşele operative;

- Procedurile administrative standard aplicabile în cazul obiectivelor protejate în ceea

ce priveşte paşii întreprinşi în procesul autorizării unor lucrări de construcţii;

- Un set de reguli minimale, cu caracter general, relativ la utilizarea unor anumite

tehnici şi materiale constructive şi, eventual, interzicerea altora;

- Indicarea regulilor referitoare la funcţiunile admise sau interzise în relaţie cu

monumentele.

Parte integrantă din setul de documente a imobilului de patrimoniu face şi “Formularul de

notificare privind folosinţa monumentului” - document obligatoriu, cu caracter permanent,

prin care sunt precizate condiţiile şi regulile de utilizare, exploatare şi de întreţinere a unui

monument istoric.

16

Formularul de notificare privind folosinţa monumentului face parte integrantă din

setul de documente (cartea tehnică) a imobilului de patrimoniu. În situaţia în care aceasta

nu există, Formularul de notificare ţine locul documentaţiei tehnice de utilizare a bunului

imobil, în condiţiile prevăzute de lege.

Formularul de notificare privind folosinţa monumentului însoţeşte actele de

proprietate, de concesiune şi de închiriere pe tot parcursul existenţei imobilului in cauză.

Formularul de notificare privind folosinţa monumentului este un document ce

reflectă obligativităţile municipalităţii ca urmare a Regulamentului privind măsurile

generale pentru protecţia patrimoniului.

Formularul are un conţinut sumar în exprimare în care se face referire la:

- temeiurile legale;

- identificarea instituţiei, persoanei şi a a calităţii notificatorului;

- identificarea fără echivoc a imobilului protejat;

- potenţialele sancţiuni aplicabile proprietarului/deţinătorului ce decurg din

neîndeplinirea obligaţiilor legale;

- datarea notificării.

În baza regulamentelor elaborate şi în corespundere cu legislaţia în vigoare, oricare

deţinător al monumentului poartă obligaţiunile speciale privind folosinţa lui.

Obligaţia de folosinţă a monumentului se înaintează proprietarului monumentului vizat de

către municipalitate, odată cu notificarea prin Proces verbal de constatare a stării generale

a monumentului. Ultimul conţine date tehnice a imobilului ce se referă la expertiza

elementelor de structură, arhitectură, decorative, infrastructurii tehnico-edilitare şi de

amenajare exterioară.

Documentul denumit Obligaţia de folosinţă a monumentului este un act

reglementativ care desfăşoară obligaţiile, drepturile şi responsabilitatea deţinatorilor privind

intreţinerea monumentelor.

Obligaţia de folosinţă este parte componentă a setului de documente confirmative a

valorii, de salvgardare şi de comemorare a monumentului şi se înmînă deţinatorului

împreună cu Formularul de notificare privind folosinţa monumentului şi Fişa de

inventariere a monumentului.

Obligaţia de folosinţă este valabilă pentru toată perioada de folosinţă, insoţeşte actele

de proprietate, de concesiune sau de închiriere şi se redactează în cazul schimbării

deţinătorului sau modificării gradului valoric al monumentului.

17

“Obligaţia de folosinţă a monumentului” este menit să sintetizeze în scris

elementele prin care deţinătorul monumentului să cunoască restricţiile şi permisivităţile din

punct de vedere al intervenţiilor pe imobil – teren şi construcţie într-o manieră clară şi

explicită, astfel încât să fie evitate în viitor situaţii de alterare sau chiar distrugere a

patrimoniului ce s-ar putea, în caz contrar, transforma în acţiuni de sancţionare

corespunzătoare.

Conţinutul Obligaţiei de folosinţă a monumentului este reprezentat de câmpuri

distincte menite să:

- descrie fără echivoc limitele imobilului şi elementele de identificare ale acestuia;

- descrie maniera de înştiinţare a obligaţiilor prin identificarea datei şi a

funcţionarului care a făcut notificarea statutului imobilului şi a proprietarului/deţinătorului

curent care a luat notă prin recepţia documentului;

- specifice explicit prin material grafic şi text elementele constructive care nu pot fi

modificate decât prin notificarea prealabilă a autorităţilor şi prin autorizare;

- precizeze clar operaţiunile de întreţinere curente pe care proprietarul/deţinătorul

trebuie să le îndeplinească prioritar şi consecvent.

Pe parcursul elaborării proiectului s-au efectuat conlucrări şi consultări cu instituţiile

specializate şi organele locale şi centrale din domeniu privind selectarea datelor iniţiale

necesare, formarea bazei de date, analiza materialelor de arhivă, bibliotecă etc.

Componenţa proiectului constă din:

- Memoriu explicativ (Partea textuală) – Vol. 1;

- Analiza situaţiei existente (Partea grafică) – Vol. 2;

- Propuneri de proiect (Partea grafică) – Vol. 3.

Toată componenţa proiectului se prezintă şi în varianta electronică.

18

4. REGULAMENTUL PRIVIND CRITERIILE DE EVALUARE

A PATRIMONIULUI LOCAL

19



Aprobat de către _____________________

___________________________________

Din ”_____” ________________________

REGULAMENTUL PRIVIND CRITERIILE DE EVALUARE


CHIŞINĂU 2011

20



OBIECT NR. 2994

AUTORII

Arhitect şef / M. Kareţki /

Elaborator ştiinţific Doctor în studiul artelor / T. Nesterov /

Conducător de grupă - arhitect / M Ilieva /

CONSULTANŢI

Doctor în arhitectură / S. Vasilescu /

Doctor în Drept / V. Mocanu /

21

PROIECT



A. Structura regulamentului:

I. Dispoziţii generale

II. Criteriile de evaluare a patrimoniului-imobil local

III. Procedura de evaluare a patrimoniului-imobil local

IV. Procedura de schimbare a categoriei valorice a patrimoniului imobil local

V. Structura şi componenţa Registrului monumentelor de importanţă locală

VI. Completarea fişei de inventariere a monumentului

VII. Dispoziţii finale

B. Anexe la regulament:

Anexa Nr.1 – Proces verbal de constatare a stării patrimoniale

Anexa Nr.2 – Formularul Registrului monumentelor de importanţă locală

Anexa Nr.3 – Fişa de inventariere a patrimoniului-imobil de importanţă locală


Art. 1. Prezentul Regulament este elaborat întru executarea Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legii privind ocrotirea monumentelor nr.l530-XII din 22 iunie 1993, Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25 februarie 1998, Legii turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000, Legii Culturii nr.413-XIV din 27.05.99, altor acte legislative şi normative naţionale şi internaţionale din domeniul protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului construit.

Art. 2. Regulamentul stabileşte criteriile de evaluare a patrimoniului-imobil local construit în mun.Chişinău prin documentaţia de urbanism şi exigenţele de bază pentru analiza istorică, arhitecturală pentru punerea în valoare a monumentelor examinate, propune reglementări speciale cu determinarea competenţelor autorităţii publice locale din mun. Chişinău.

22

Art. 3. Elaborarea criteriilor de evaluare a patrimoniului local are scopul de apreciere concret-istorică şi calitativă privind clasarea şi declasarea, schimbarea categoriei bunurilor imobile, formarea unui Registru cu o structură cât mai simplă şi clară a monumentelor de importanţă locală din mun. Chişinău.

Art.4. Regulamentul actual specifică noţiunile privind tipurile de valori luate în calcul la evaluarea patrimoniului local; apreciază algoritmul de evaluare cu identificarea baremului minim pentru includerea în Registrul monumentelor de importanţă locală.

Art. 5. Evaluarea patrimoniului imobil local se efectuează prin analiza ştinţifică cu alcătuirea fişei de inventariere, în care se consemnează informaţia istorică, valoarea arhitectural-plastică, tehnică etc.

Art. 6. Prin inventariere se identifică bunuri imobile care pot fi incluse ori excluse din Registrul monumentelor de importanţă locală.

Art. 7. Regulamentul are un caracter sistematic şi este obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice locale din mun. Chişinău privind salvgardarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, precum şi pentru instituţiile de proiectare şi alte persoane fizice şi juridice implicate în procesul de elaborare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, construcţie, reconstrucţie, revitalizare, conservare, utilizare sau efectuarea altor intervenţii la obiective de patrimoniu imobil local pe întreg teritoriu al municipiului.

Art. 8. Răspunderea pentru încălcarea Regulamentului prezent se poartă în conformitate cu prevederile Legii privind ocrotirea monumentelor nr.l530-XII din 22 iunie 1993.

II. Criteriile de evaluare a patrimoniului-imobil local Art. 9. Criteriul de evaluare a patrimoniului local este o apreciere calitativă şi de cuantificare a obiectivelor examinate propuse ori incluse în Registrul monumentelor de patrimoniu imobil local. Clasarea unui imobil se realizează in baza următoarelor criterii:

1. Vechimea obiectivului; 2. Valoarea arhitecturala, artistică, ambientală şi urbanistică; 3. Raritate şi unicitate. 4. Valoarea memorial-istorică.

Art. 10. Criteriul vechimii obiectivului examinat nu poate fi mai mic de 50 ani de la data construcţiei fixată documentar.

23

Art. 11. La evaluarea obiectivelor după vechime se ia în considerare:

1. Vechimea imobilului în raport cu contextul urban; 2. Vechimea elementelor componente ale imobilului; 3. Ponderea elementelor provenite din intervenţiile ulterioare.

Art. 12. Valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică determină semnificaţia obiectivelor examinate din punct de vedere stilistic, estetic, cultural-artistic etc.

Art. 13. La aprecierea arhitecturală, artistică şi urbanistică se are în vedere:

1. Plastica arhitectural-artistică; 2. Coerenţa planimetrică şi structurală; 3. Apartenenţa stilistică şi estetică la o epocă istorică, notoritatea arhitectului; 4. Componentele şi ponderea elementelor plastice valoroase; 5. Încadrarea în contextul urban sau mărturii ale unor tipologii constructive.

Art. 14. Semnificaţia obiectivelor după raritate şi unicitate are drept scop stabilirea valorii imobilului după frecvenţa componentelor acestuia sau a ansamblului construit.

Art. 15. La stabilirea valorii imobilului după frecvenţă se ia în vedere:

1. Unicitatea imobilului, componentelor sau ansamblului; 2. Raritatea ori reprezentanţa tipică pentru o epocă istorică sau pentru un autor; 3. Frecvenţa imobilului într-un ansamblu istoric construit.:

Art. 16. La stabilirea valorii memorial-istorice a imobilului:

1. Evenimentul istoric de rezonanţă locală; 2. Legătura cu personalităţile istorice semnificative pentru istoria locală;

Art.17. Includerea obiectivului examinat în Registrul monumentelor de patrimoniu-imobil local se efectuiază cu condiţiile ca:

1. Obiectivul să prezinte interes public local; 2. Volumul constructiv al obiectivului să nu depăşească 3000 m3 ; 3. Suprafaţa construită să nu depăşească 300 m2 4. Să îndeplinească cel puţin unul din cele patru criterii principale (Art.9 al actualului Regulament).

24

III. Procedura de evaluare a patrimoniului-imobil local

Art.18. Evaluarea patrimoniului-imobil local se efectuează după propunerea:

1. Proprietarului unui imobil cu valoare patrimonială locală; 2. Administraţiei publice locale; 3. Comisiei naţionale specializate în domeniu, de pe lângă Ministerul Culturii

R.M.; 4. Instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu.

Art.19. Documentaţia de evaluare cuprinde:

1. Documentaţia tehnică: a. Fişa de inventariere a monumentului;

b. Planul localităţii cu încadrarea obiectivului în structura urbanistică şi analiza detaliată după următoarele criterii:

- tipul de proprietate;

- destinaţia obiectivului;

- regimul de înălţime;

- gradul de uzură;

- categoria locală de patrimoniu.

c. Releveul actual al imobilului care va cuprinde:

- fotofixarea obiectivului;

- încadrarea obiectivului în desfăşurata străzii;

- schiţarea schematică a faţadelor, planurilor etc.

2. Studiul arhitectural-istoric în care vor fi indicate criteriile principale de valorificare ale imobilului.

3. Documentaţia juridică: - copii legalizate a certificatelor, care atestă drepturi asupra imobilului; - copii planurilor cadastrale şi dosarului funciar.

4. Acte administrative:

- propunere sau, după caz, cerere în conformitate cu art. 17, p. 1.2.3. al prezentului Regulament;

25

- avizul subdiviziunii specializate din componenţa administraţiei publice locale.

Art. 20. Subdiviziunea specializată din componenţa administraţiei publice locale se obligă să completeze documentaţia de evaluare a imobilului în termen de 30 zile de la comunicarea solicitării de completare.

Art. 21. În cazul avizului negativ de la subdiviziunea specializată din componenţa administraţiei publice locale, el poate fi contestat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

Art. 22. Contestarea se soluţionează în termen de 15 zile.

Art. 23. Dosarul completat al documentaţiei de evaluare a imobilului se prezintă pentru includerea în Registrul monumentelor de patrimoniu-imobil local în modul stabilit de prevederile Legii privind ocrotirea monumentelor nr.l530-XII din 22 iunie 1993, art. 18.

Art. 24. În termen de nu mai mult de şase luni de la data comunicării solicitării de completare, imobilului în cauză i se aplică regimul juridic al monumentelor de patrimoniu imobil local.

Art. 25. Comunicarea de includere a imobilului în Registrul monumentelor de patrimoniu-imobil local se publica în Monitorul Oficial al R.M. în termen de 10 zile de la data luării deciziei definitive în modul stabilit.

Art. 26. Reluarea procedurii de reevaluare a monumentului de patrimoniu-imobil local nu poate interveni înainte de 3 ani, în absenţa descoperirii unor noi elemente care să o justifice.

Art. 27. În termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al R.M., subdiviziunea specializată din componenţa administraţiei publice locale întocmeşte şi comunică proprietarului ”Obligaţia de folosinţă a monumentului” şi ”Formularul de notificare a deţinătorului privind statutul juridic al monumentului”.

IV. Procedura de schimbare a categoriei valorice a patrimoniului imobil local

Art. 28. Schimbarea categoriei valorice a unui imobil din patrimoniul local se efectuează în baza analizei detaliate a imobilului potrivit procedurii de evaluare (cap. III al prezentului Regulament).

Art. 29. Schimbarea categoriei valorice a unui imobil din patrimoniul local poate fi realizată în următoarele cazuri:

- analiza şi justificarea întemeiată a caracteristicilor noi descoperite sau formarea condiţiilor istorico-culturale, care pot fi puse în baza ridicării categoriei

26

patrimoniul-imobil local cu includerea obiectivului în lista monumentelor de importanţă naţională;

- constatarea pierderii calităţii de monument în cazurile prezenţei factorilor obiectivi privind degradarea ireversibilă a monumentului; demolării, restructurării cu imposibilitatea de reabilitare ulterioară şi edificării în locul clădirii istorice cu statut de monument a unor obiective noi;.

- în cazul de luare a măsurilor urgente pentru salvarea obiectivului.

Art. 30. Dosarele de schimbare a categoriei patrimoniului local se completează de subdiviziunea specializată din componenţa administraţiei publice locale şi se prezintă pentru examinarea şi aprobarea în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Art. 31. Dosarul de schimbare a categoriei patrimoniului local în baza analizei detaliate se completează în termen de 30 zile de la comunicarea solicitării în conformitate cu Art.18 al prezentului Regulament.

Art. 32. Solicitarea de schimbare/retragere de către proprietar a categoriei, în caz de urgenţă, se efectuează în termen de 3 zile din momentul constatării faptului de distrugere sau de alterare fizică gravă sau ireversibilă a monumentului.

Art. 33. Constatarea faptului de distrugere, degradare sau altor intervenţii malefice asupra monumentului cu imposibilitatea readucerii la aspectul iniţial se face de către proprietar, în comun acord cu reprezentantul subdiviziunii specializate din componenţa administraţiei publice locale şi experţii invitaţi - specialişti atestaţi din domeniul protecţiei patrimoniului istoric (arhitecţi, urbanişti; cercetători ştiinţifici în istorie, arhitectură, arte plastice; jurişti etc.).

Art. 34. Completarea dosarului pentru schimbarea categoriei, în caz de urgenţă, se efectuează de subdiviziunea specializată din componenţa administraţiei publice locale în termen de 15 zile.

Art. 35. Dosarul pentru schimbarea/retragerea categoriei, în caz de urgenţă, se completează în formă redusă şi cuprinde următoarele documente:

- documentaţia tehnică compusă din: fişa de inventariere, plan de situaţie, expertiza tehnică, copiile documentelor juridice, fotofixarea obiectivului examinat sau a situaţiei existente;

- scurtă descriere arhitectural-istorică.

Art. 36. Constatarea faptului de distrugere, degradare sau altor intervenţii malefice asupra monumentului cu imposibilitatea revitalizării sau de descoperire a unor valori noi ale patrimoniului istoric imobil se efectuează prin întocmirea ”Procesului-verbal

27

de constatare a pericolului iminent de distrugere sau a identificării unor elemente de valoare mult mai ridicată decât cea apreciată pentru monumentul examinat”.

Art. 37. În componenţa ”Procesului-verbal de constatare” întră:

- detalierea motivului cu indicaţia datei dispariţiei sau descoperirilor suplimentare; - descrierea stării obiectivului; - identificare/ neidentificare a calităţilor reclamate; - concluzii; - enumerarea nominală a participanţilor de cercetare a cazului de facto sau a

descoperiri suplimentare - data întocmirii.

Art. 38. Procesul-verbal se semnează de către toţi participanţii la cercetare şi se prezintă la administraţia locală pentru avizarea, aprobarea şi introducerea modificărilor în Registrele monumentelor de valoare locală .

V. Structura şi componenţa Registrului monumentelor de importanţă locală

Art. 39. Monumentele istorice incluse în Registrul monumentelor de importanţă locală sunt structurate conform valenţelor de vechime în 5 (cinci) categorii temporare:

- imobile construite din secolul al XVIII-lea până în 1812–excepţională (E); - imobile construite în prima jumătate a secolului al XIX-lea – superioară (S); - imobile construite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – înaltă (Î); - imobile construite de la începutul secolului XX până în 1941 – medie (M) - imobile construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea (1944-1960) –

inferioară (In).

Art. 40. După criteriile de valoarea culturală, arhitecturală şi artistică monumentele de patrimoniu se structurează în 5 (cinci) categorii:

- valoare complexă şi semnificativă a tuturor componentelor, opere ale autorilor renumiţi – categoria excepţională (E);

- reprezentativitatea şi integritatea stilisticii arhitecturale pentru o epocă stilistică sau renumele autorului – categoria superioară (S);

- prezenţa elementelor plastice valoroase, specifice pentru o epocă – categoria înaltă (Î);

- coerenţa planimetrică, constructivă, structurală şi plastic-arhitecturală – categoria medie (M);

- apartenenţa la contextul urban istoric sau a fondului construit istoric cu valoare ambientală – categoria inferioară (In).

28

Art. 41. Criteriile de frecvenţă au drept scop stabilirea valorii monumentului din punct de vedere al rarităţii şi unicităţii acestuia şi se structurează în 5 (cinci) categorii:

- unicitatea monumentului pentru un stil sau pentru o epocă – categoria excepţională (E);

- reprezentarea unui cap de serie de edificii istorice caracteristice pentru o zonă specifică urbană sau pentru autor/arhitect – categoria superioară (S);

- raritatea pentru o perioadă istorică sau o zonă urbană specifică – categoria înaltă (Î);

- frecvenţă monumentului într-un ansamblu istoric construit – categoria medie (M); - reprezentativitatea anumitor tradiţii sau evenimente locale – categoria inferioară

(In).

Art. 42. Formularul ”Registrului ...” se structurează după sistematizarea monumentelor în spaţiu urban în conformitate cu codificarea fiecărui obiectiv preconizat în fişa de inventariere.

Art. 43. În formularul ”Registrului monumentelor de importanţă locală” se indică:

- numărul de ordine al monumentului; - denumirea monumentului; - adresa juridică poştală a monumentului; - codul (CM) atribuit monumentului; - categoria monumentului (L); - note privind istoria, utilizarea şi intervenţiile suferite. Art. 44. Valorificarea patrimoniului-imobil local în conformitate cu art. 39-41 a prezentului Regulament, inclusiv şi încadrarea lui în Registrul monumentelor de importanţă locală, se efectuează de Comisia specializată, formată pe lîngă Primăria municipiului Chişinău.

Art. 45. Componenţa Comisiei va fi alcătuită din experţi invitaţi - specialişti atestaţi din domeniul protecţiei patrimoniului istorico-cultural (arhitecţi, urbanişti; constructori-proiectanţi, cercetători ştiinţifici în istorie, arhitectură, arte plastice; jurişti etc.).

Art. 46. Atragerea membrilor Comisiei pentru aprecierea criteriilor de evaluare a patrimoniuluui-imobil local se va efectua prin remunerarea activităţilor efectuate.

Art. 47. Registrul se aprobă în conformitate cu Legea privind ocrotirea monumentelor nr.l530-XII din 22 iunie 1993.

29

VI. Completarea fişei de inventariere a monumentului

Art. 48. Fişa de inventariere a monumentului se completează în baza analizei detaliate a obiectivelor preconizate pentru includerea în Registrul patrimoniului-imobil local.

Art. 49. Responsabile pentru completarea fişei de inventariere sunt subdiviziunile specializate din cadrul administraţiei publice locale.

Art. 50. Pentru completarea fişei de inventariere se antrenează specialişti atestaţi în domeniile corespunzătoare: arhitecţi-urbanişti; cercetători ştiinţifici din domeniile istoriei, arhitecturii, artelor plastice; jurişti etc. în conformitate cu Art.33. al prezentului Regulament.

Art. 51. În cazul necesităţii de includere a obiectivului în Registrul de patrimoniu, instituţiile specializate, deţinătorii datelor iniţiale a obiectivelor analizate, în mod obligatoriu prezintă informaţia necesară la organele de răspundere.

Art. 52. Organele, responsabile de salvgardarea patrimoniului-imobil local, convoacă echipele de specialişti, menţionaţi în Art.33, şi organizează cercetările analitice ale imobilului.

Art. 53. Cercetarea analitică se efectuează în următoarele etape:

- cercetarea pe teren a imobilului; - obţinerea bazei de date în conformitate cu Art. 43 a Regulamentului; - completarea Fişei de inventariere.

Art. 54. În Fişa de inventariere sunt dezvăluite noţiunile de bază:

- identificare; - amplasament; - tipul de folosinţă; - statutul de proprietate; - datare; - evenimente asociate istoriei monumentului; - descriere arhitectural-constructivă; - tipul de intervenţie; - documentare/referinţe; - clasarea obiectivului; - sistematizarea evidenţei şi monitorizarea.

Art. 55. Fişa de inventariere se semnează de către executorul redactării, conducătorul responsabil de analiză şi reprezentantul responsabil al instituţiei cercetătoare.

30

Art. 56. În identificare se descrie:

- codul imobilului; - datele intocmirii; - determinarea tipului de monument (singular, ansamblu, sit); - indicarea denumirilor sub care a fost cunoscut (actuală, anterioară, originală). Art. 57. În amplasament sunt indicate:

- denumirea statului, municipiului, oraşului unde este amplasat imobilul; - adresa juridică şi poştală; - referinţe cartografice; - referinţe privitoare la zonele de protecţie (protecţie, reglementare a

construcţiilor); - reglementări urbanistice.

Art. 58. În tipul de folosinţă sunt specificate utilizări: actuală, anterioară, iniţială.

Art. 59. În statutul de proprietate sunt specificate datele proprietarilor: actual, anterior, originar.

Art. 60. Datarea imobilului se efectuează prin: justificarea datării (indicarea secolului în care a fost construit; datarea prin intervale de date; datarea precisă).

Art. 61. În evenimente asociate istoriei monumentului se identifică ctitorul sau investitorul construcţiei, autorul sau meşterul care a construit imobilul şi o scurtă descriere istorică.

Art. 62. În descrierea arhitectural-constructivă se indică:

- stilistica arhitectonică; - planurile, faţadele şi volumetria imobilului; - materialele de construcţie ale pereţilor şi acoperişului; - componentele artistice;

Art. 63. Intervenţiile arată starea actuală a imobilului şi modificările suferite de imobilul analizat. Acestea pot fi: conservare, reabilitare, renovare sau restructurare.

Art. 64. La capitolul documentare/referinţe se indică sursele de obţinere a bazei de date şi a releveului actual:

- Publicaţii cu bibliografia selectivă; - Informaţii inedite din dosare şi rapoarte din arhive; - Informaţii din hărţi istorice, planuri şi desene; - Imagini: fotofixare istorică şi actuală; - Informaţii de altă natură (folclor, istorii orale de la locatari).

31

Art. 65. Clasarea obiectivului dezvălue categoria după natura principalelor criterii de evaluare în conformitate cu Art. 9 al prezentului Regulament. Concomitent cu acestea se indică data şi documentul protejării.

Art. 66. În capitolul sistematizarea evidenţei se indică data redactării fişei, instituţia şi executorii redactării, trimiterea la documentaţia aferentă (fotofixări, piese desenate).

Art. 67. Codul atribuit monumentelor din Registrul monumentelor de importantă locală (CM) este compus din:

- sigla alfabetică a denumirii municipiului Chişinău - Ch;

- sigla alfabetică a denumirii zonei respective a oraşului – Ci (Centru istoric);

- numărul complexului rezidenţial din centrul istoric (9);

- numărul cartierului din complexul rezidenţial (9-17);

- poziţia imobilului pe planul de bază al cartierului şi în caz necesar litera imobilului (5 A,B)

(Exemplu: ChCi9.9-17. 5 A,B)

Art. 68. Fişa de inventariere se avizează de către organele specializate ale administraţiei publice locale şi se prezintă pentru clasarea sau declasarea imobilului.

VII. Dispoziţii finale Art. 69. Prezentul regulament privind criteriile de evaluare a patrimoniului-imobil local se completează, cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.

Art. 70. Orice modificare şi completare a prezentului regulament se aproba în modul stabilit.

Art. 71. Pe baza şi cu respectarea dispoziţiilor legale şi a prezentului regulament de organizare şi funcţionare, se adoptă şi formularele anexate la regulament.

Art. 72. Prezentul regulament intra în vigoare la data aprobării lui în modul stabilit.

Art. 73. Anexele nr. 1-3 sunt parte integranta a prezentului Regulament.

32

Anexa Nr. 1 Formular Nr___________

Aprobat de către _____________________ ___________________________________ Din ”_____” ________________________

PROCES VERBAL

de constatare a stării patrimoniale

”_____” ________________ 20___ mun. Chişinău

Denumirea obiectivului Adresa: _________________________________________________________________

Noi, subsemnaţii___________________________________________________________

(enumerarea nominală a participanţilor de cercetarea cazului sau descoperirii suplimentare)

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Constatăm că _____________________________________________________________

(detalierea motivului cu indicaţia datei dispariţiei sau descoperirii suplimentare) _______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________ Starea obiectivului _________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________ Identificare (sau neidentificare) _________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________

CONCLUZII:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Semnăturile participanţilor:

________________ /________________/ ________________/_______________/

________________ /________________/ ________________/_______________/ ________________/ ________________/ ________________/_______________/

33



REGISTRUL MONUMENTELOR DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ

Nr. Adresa

poştală Denumirea

monumentului Codul (CR)

Categoria valorică a

monumentului

Criteriile de valoare Note privind cazuri de intervenţie

Istorică Arhitectural- artistică

De frecvenţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9

34



FIŞA DE INVENTARIERE a patrimoniului-imobil de importanţă locală

Nr. Definiţiile generale Dezvăluire definiţiilor Nota 1 2 3 4

I. IDENTIFICARE 1.1. Cod

1.1.1. Datele întocmirii Decizia consiliului municipal Nr. ______ din ”___”_______

1.2. Categorie 1.2.1. Monument 1.2.2. Ansamblu 1.2.3. Sit 1.3. Denumire

1.3.1. - denumire actuală 1.3.2. - denumire anterioară 1.3.3. - denumire originară

II. AMPLASAMENT 2.1. Stat 2.2. Municipiu 2.3. Oraş 2.4. Adresa 2.5. Referinţe cartografice 2.6. Referinţe privitoare la zona

de protecţie

2.7. Reglementări urbanistice III. TIPUL DE FOLOSINŢĂ

3.1. Utilizarea actuală 3.2. Utilizarea anterioară

3.3. Utilizarea iniţială IV. STATUT DE PROPRIETATE

4.1. Actualul proprietar ori deţinator

4.2. Proprietar anterior 4.3. Proprietar originar

V. DATARE 5.1. Justificarea datării

5.2. Datare prin secole 5.3. Datare prin intervale de

date

5.4 Datare precisă

35

1 2 3 4 VI. EVENIMENTE ASOCIATE ISTORIEI MONUMENTULUI

6.1. Ctitor/investitor

6.2. Autor/meşter

6.3. Descriere istorică

VII. DESCRIERE ARHITECTURAL-CONSTRUCTIVĂ 7.1. Stilistica arhitectonică

7.2. Faţade

7.3. Plan

7.4. Volumetrie

7.5. Materiale de construcţie

7.6. Acoperiş

7.7. Componente artistice

VIII. TIPURI DE INTERVENŢIE 8. Starea actuală

8.1. Conservat

8.2. Restaurat/reabilitat

8.3. Renovat

8.4. Restructurat

36

1 2 3 4 IX. DOCUMENTARE / REFERINŢE

9.1. Bibliografie

9.2. Dosare şi rapoarte în arhive

9.3. Hărţi, planuri, desene

9.4. Fotografii istorice

9.5. Fotofixare actuală

9.6. Alte informaţii

X. CLASARE OBIECTIVULUI 10.1. Categoria după natură 10.2. Criterii de evaluare

10.2.1 - vechime 10.2.2 - valoarea arhitecturala,

artistica si urbanistica;

10.2.3 - raritate si unicitate. 10.3. Data şi documentul

protejării

XI. SISTEMATIZAREA EVIDENŢEI 11.1. Data redactării fişei

11.2. Instituţia de redactare

11.3. Executorii redactării

11.4. Trimiterea la documentaţia aferentă (fotofixări, piese desenate)

Executorul redactării Conducătorul responsabil _________________________ ____________________________ ____________/ ____________/ ______________ / ____________/ ”_____” ____________ 20___ ”_____” ______________ 20___

Reprezentantul responsabil instituţiei cercetatoare

_________________ / __________________ / ”_____” ___________________ 20___

37

5. REGULAMENTUL PRIVIND MĂSURILE GENERALE

PENTRU PROTECŢIA PATRIMONIULUI

38



Aprobat de către _____________________

___________________________________

Din ”_____” ________________________

REGULAMENTUL PRIVIND MĂSURILE GENERALE


CHIŞINĂU 2011

39

REGULAMENTUL PRIVIND MĂSURILE GENERALE


OBIECT NR. 2994

AUTORII




CONSULTANŢI



40

PROIECT

REGULAMENTUL PRIVIND MĂSURILE GENERALE PENTRU PROTECŢIA PATRIMONIULUI

A. Structura regulamentului:


II. Elemente de codificare prezente în planşele operative

III. Procedurile administrative standard aplicabile

IV. Reguli generale privind protecţia monumentelor

V. Dispoziţii finale


Art. 1. Toate monumentele, situate pe teritoriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul ei cultural şi natural, se află sub protecţia statului (Legea privind ocrotirea monumentelor 1530-XII/22.06.1993. art.1, al.2).

Art. 2. Consiliul Municipal Chişinău, Primarul General, Consiliile comunale şi Primarii din comunele şi localităţile municipiului dispun de administrarea monumentelor de stat sub forma de bunuri imobile ce se află pe teritoriul municipiului.

Art. 3. Dreptul de a dispune de monumentele ce constituie proprietate privată este exercitat de către proprietar (Legea privind ocrotirea monumentelor nr.1530-XII/22.06.1993. art.7, al.6).

Art. 4. Regulamentul privind măsurile generale pentru protecţia patrimoniului este elaborat întru executarea Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legii privind ocrotirea monumentelor nr.l530-XII din 22 iunie 1993, Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25 februarie 1998, Legii Culturii nr. 43-XIV din 27.05.1999, Legii turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000, Regulamentul privind zonele protejate naturale şi construite (HG 875/14.07.03, MO 155/25.07.03), precum şi altor acte legislative şi normative naţionale şi internaţionale din domeniul protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului construit.

Art. 5. Regulamentul stabileşte măsurile generale pentru protecţia patrimoniului-imobil de importanţă locală din mun.Chişinău prin documentaţia de urbanism şi setul de documente (componente ale Cartei tehnice a imobilului), care propune

41

reglementări speciale cu determinarea competenţelor autorităţii publice locale din mun.Chişinău.

Art. 6. Măsurile generale pentru protecţia patrimoniului local prevăd reglementări concrete privind salvgardarea monumentelor de importanţă locală din mun. Chişinău de la intervenţiile neautorizate, cazuri speciale (spargeri de conducte, explozii, incendii, inundaţii etc.), dezastre, condiţii de forţă-majoră etc.

Art. 7. Regulamentul actual elaborează dispoziţii privind planificarea măsurilor preventive şi de intervenţie post eveniment, instruirea personalului responsabil de protecţia monumentelor de importanţă locală.

Art. 8. Regulamentul privind măsurile generale pentru protecţia patrimoniului are scopul de a sprijini Deţinătorii, instituţiile care au atribuţii în domeniul ocrotirii monumentelor şi autorităţile publice municipale Chişinău, să aplice în mod concret Legislaţia corespunzătoare în vigoare privind păstrarea patrimoniului-imobil de importanţă locală.

II. Elemente de codificare prezente în planşele operative

Art. 9. Centrul istoric al mun. Chişinău este divizat în planşele operative după criterii teritoriale formate din 12 complexe rezidenţiale.

Art. 10. Fiecare complex rezidenţial este impărţit în cvartale (cartiere) limitate de străzi ale centrului istoric.

Art. 11. Toate monumentele din cartiere sunt numerotate.

Art. 12. Odată cu prima publicare a Registrului monumentelor de importanţă locală în Monitorul oficial, fiecare monument istoric primeşte un numar de cod propriu (CM).

Art. 13. În conformitate cu art. 67 din ”Regulamentul privind criteriile de evaluare a patrimoniului-imobil de importanţă locala”, în componenţa numărului de cod întră:

- sigla alfabetică a denumirii municipiului Chişinău - Ch;

- sigla alfabetică a denumirii zonei respective a oraşului – Ci (Centru istoric);

- numărul complexului rezidenţial din centrul istoric (9);

- numărul cartierului din complexul rezidenţial (9-17);

- poziţia imobilului pe planul de bază al cartierului şi în caz necesar litera imobilului (5 A,B)

(Exemplu: ChCi9.9-17. 5 A,B)

42

Art. 14. Codul monumentului în mod obligatoriu, se întroduce în Fişa de inventariere şi în Registrul monumentelor.

Art. 15. Codul monumentului poate fi schimbat sau retras în următoarele cazuri:

- degradărea, distrugerea, ruinarea sau dispariţia monumentului;

- schimbarea totală a imaginii monumentului ca rezultat al unor intervenţii;

- excluderea din zona de protecţie a patrimoniului;

- din motive de forţă majoră (inundaţii, cutremure, incendii etc);

- schimbărea gradului valoric al monumentulu în urma unor descoperiri suplimentare.

Art. 16. Atribuirea sau retragerea codului unui monument se face în urma unor cercetări speciale în conformitate cu ”Regulamentului privind criteriile de evaluare a patrimoniului-imobil de importanţă locală”.

Art. 17. Atribuirea codului se face concomitent cu întroducerea imobilului istoric în Registrul monumentelor de importanţă locală.

Art. 18. Codul se atribuie monumentului pe întreaga perioadă a existenţei sale.

III. Procedurile administrative standard aplicabile

Art. 19. Procedurile standard aplicabile privind intervenţia asupra monumentelor de importanţă locală se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare, deciziilor speciale ale Consiliului Municipal Chişinău, dispoziţiilor Primarului General, Consiliilor şi Primarilor din comunele şi localităţile municipiului, precum şi cu deciziile comisiilor speciale, convocate pentru evaluarea patrimoniului-imobil de importanţă locală.

Art. 20. Toate măsurile se structurează în funcţie de modurile de intervenţie şi de starea fizică a monumentului, condiţiilor şi zonelor de protecţie în care se află monumentul, necesităţii întreprinderii măsurilor speciale privind protejarea monumentului.

Art. 21. Pentru a întreprinde orice fel de intervenţii asupra unui monument, în primul rând se stabilesc priorităţile clare pentru protecţia lui.

Art. 22. Priorităţile care se impun pentru protejarea monumentelor sunt:

- valoarea şi unicitatea;

- pericolul de dispariţie;

- utilitatea publică.

43

Art. 23. Consiliul Municipal Chişinău stabileşte metodologia de cercetare a stării fizice actuale a monumentelor şi stabileşte prevederile privind protecţia, utilizarea judicioasă a monumentelor şi legalizează zonelor protejate în care se află monumentele de patrimoniu.

Art. 24. Pe lângă Comisia de Cultură a Consiliului Municipal Chişinău se formează un grup de experţi pentru protecţia patrimoniului istoric local format din: arhitecţi, maeştri în arte plastice, istorici etc., specializaţi în domeniu, pentru efectuarea analizei mai profunde şi multilaterale a monumentelor şi elaborarea de propuneri şi stabilirea de măsuri de salvgardare a monumentelor.

Art. 25. Subdiviziunile specializate ale Primăriei mun. Chişinău efectuează controlul asupra aplicării cerinţelor legislative şi reglementative, ţin evidenţa patrimoniului şi controlează utilizarea lui.

Art. 26. Aceste subdiviziuni ale Primăriei au următoarele atribuţii:

- întocmesc scheme şi planuri (pentru teritoriul din intravilan) de încadrare în teritoriul municipiului a obiectivelor ce sunt incluse în Registrul monumentelor de importanţă locală;

- asigură elaborarea proiectelor zonelor protejate, actualizarea şi elaborarea, în caz de necesitate, a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru teritoriile cu patrimoniu-imobil local construit;

- coordonează aspectele tehnice şi administrative ce ţin de delimitarea pe teren şi instituirea statutului de zone protejate;

- asigură elaborarea programelor şi stabilesc priorităţi de investiţii pentru protecţia, conservarea, restaurarea patrimoniului şi revitalizarea zonelor protejate;

- acordă subvenţii şi facilităţi deţinătorilor de monumente, stabilesc modalităţi de susţinere financiară a acţiunilor de protecţie şi punerea în valoare a monumentelor;

- perfectează pentru deţinătorii de monumente istorice contracte, obligaţiuni de folosinţă a monumentelor;

- eliberează certificate de urbanism în conformitate cu regulamentele locale de urbanism şi documentaţia de urbanism;

- asigură controlul intervenţiilor la obiectivele de patrimoniu-imobil local cu respectarea reglementărilor stabilite prin legislaţie şi documentaţia de urbanism;

- informează populaţia privind starea monumentelor în vederea stopării intervenţiilor abuzive asupra lor.

44

Art. 27. Subdiviziunile specializate ale Primăriei mun. Chişinău elaborează planuri de măsuri privind înlăturarea consecinţelor produse în urma dezastrelor.

Art. 28. Planurile de măsuri trebuie să fie clare, simple şi flexibile. Să răspundă la întrebări concrete, de tipul: ce, cine, când, unde, cum, cu ce? Planurile trebuie să ia în vedere în primul rând influenţă negativă a apei, focului şi cutremurelor care sunt pericolele cele mai probabile.

Art. 29. Concomitent cu acestea Planurile de măsuri trebiuie se prevadă şi măsuri preventive contra hazardelor naturale (alunecări, tasare, ape freatice etc.) inclusiv şi contra evenimentelor de forţă majoră.

Art. 30. Măsurile de prevenire a dezastrelor, bazate pe constatările făcute cu ocazia evaluării riscurilor trebuie să fie o parte din planul general de activitate, contribuind la o mai bună evidenţă şi conservare a patrimoniului-imobil local.

Art. 31. Restaurarea, replanificarea, reconstrucţia, alte lucrări, precum şi vînzarea, cumpărarea sau oricare altă schimbare în statutul juridic al monumentelor se va efectua în conformitate cu condiţiile stipulate în certificatul de urbanism.

Art. 32. Subdiviziunile Primăriei mun. Chişinău conlucrează în permanenţa cu deţinătorii monumentelor şi imobilelor din zonele protejate în vederea întreţinerii şi utilizării satisfăcătoare a patrimoniului.

Art. 33. În toate cazurile de intervenţie asupra monumentelor, toate procedurile standard aplicabile pot fi îndeplinite numai în folosul monumentului.

IV. Reguli generale privind protecţia monumentelor

Art. 34. Aplicarea procedurilor administrative privind salvgardarea patrimoniului-imobil local se efectuează în baza regulilor generale, prin indicarea principiilor urbanistice, cu apecierea parametrilor planimetrici şi volumetrici ai monumentului.

Art. 35. În conformitate cu Regulamentul privind zonele protejate naturale şi construite (HG 875/14.07.03, MO 155/25.07.03 art.920) proiectele pentru zonele protejate ale patrimoniului natural şi construit se elaborează de instituţiile de proiectare, care posedă licenţe pentru elaborarea documentaţiei de urbanism şi restaurarea monumentelor istorice şi de cultură.

Art. 36. În cazul în care documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru localitate şi teritoriu a fost elaborată, ea urmează să fie actualizată în conformitate cu noul proiect al zonei protejate. Cheltuielile pentru actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului vor fi suportate de către beneficiarul proiectului zonei protejate.

45

Art. 37. După avizarea de către organele interesate şi aprobarea de către autoritatea publică locală respectivă, proiectul zonei protejate se include în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Art. 38. Delimitarea gradelor de protejare inclusiv şi a funcţiunilor admise sau interzise în relaţie cu monumentele se va face în funcţie de valoarea patrimonială şi de impactul asupra acesteia şi se va materializa în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Art. 39. Prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se poate determina regimul de zonă protejată şi în alte zone, după cum urmează:

- în baza propunerilor autorităţilor publice abilitate cu protecţia patrimoniului natural şi construit, autorităţilor publice locale, precum şi la cererile cetăţenilor;

- în urma unor studii de inventariere şi de cercetare a fondului natural, arheologic, arhitectural şi etnografic existent.

Art.40. Propunerile de stabilire a monumentelor de importanţă locală se centralizează, se verifică şi se prelucrează de către subdiviziunile specializate ale Primăriei mun. Chişinău ce se ocupă cu protecţia patrimoniului construit şi luând în considerare interesul public, Consiliul Municipal Chişinău adoptă decizii de înscriere a lor în liste speciale în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 41. Listele (registrul) monumentelor de nivel local rămîn deschise pentru completare periodică şi reactualizare în condiţiile legii.

Art. 42. Elaborarea documentaţiei de proiect privind restaurarea, revitalizarea, modernizarea şi alte intervenţii asupra monumentelor de importanţă locală şi a zonelor de protecţie se efectuează în baza studiilor pluridisciplinare cu precizare şi acceptare de către Consiliul Municipal Chişinău prin intermediul structurilor formate în conformitate cu Regulamentele aprobate.

Art. 43. În componenţa documentaţiei de proiect, în mod obligatoriu, se elaborează recomandări privind utilizarea unor anumite tehnici şi materiale constructive şi, eventual, interzicerea altora. În caz necesar pot fi prevăzute şi tehnologii tradiţionale.

Art. 44. Autorizarea executării construcţiilor în zona de protecţie a monumentului se efectuează cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentaţie de urbanism, sau dacă zona are o funcţiune dominantă tradiţională caracterizată de ţesutul urban şi conformarea spaţială proprie.

Art. 45. Autorizarea executării construcţiilor în zona de protecţie este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute,

46

conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor şi a ambulanţelor.

Art. 46. Controlul intervenţiilor la monumentele de importanţă locală şi în zonele protejate, precum şi respectărea reglementărilor stabilite prin documentaţia de urbanism şi amenajarea teritoriului este exercitat de subdiviziunile specializate ale Primăriei mun. Chişinău, Inspecţia de Stat în Construcţii şi de către autorităţile publice abilitate cu protecţia valorilor de patrimoniu în conformitate cu legislaţia în vigoare.


Art. 47. Protejarea monumentelor de importanţă locală este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului la nivelul municipal.

Art. 48. Consiliul Municipiul Chişinău va aplica prezentul regulament în teritoriul administrativ prin intermediul subdiviziunilor de Cultură, Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare.

Art. 49. În cazul în care imobilele sunt supuse unor activităţi de interes public, finanţate sau cofinanţate de la bugetul de stat sau de la bugetul municipal, deţinătorul are obligaţia de a menţine efectul acestor activităţi pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei.

Art. 50. Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a situaţiei juridice a monumentelor istorice se fac numai în condiţiile stabilite de către legislaţia în vigoare şi prezentul Regulament.

Art. 51. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor de importanţă locală şi a zonelor de protecţie a acestora sau instituirea unor servituţi poate fi iniţiată şi aplicată numai prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău.

Art. 52. Persoanele fizice şi juridice care încălcă prevederile prezentului regulament şi au pricinuit daune unui monument sau zonei lui de protecţie, vor purta răspundereă în modul stabilit de către lege.

47

6. REGLEMENTAREA FORMULARULUI DE NOTIFICARE

PRIVIND FOLOSINŢA MONUMENTULUI

48



Aprobat de către _____________________

___________________________________

Din ”_____” ________________________

REGLEMENTAREA FORMULARULUI DE NOTIFICARE


CHIŞINĂU 2011

49

REGLEMENTAREA FORMULARULUI DE NOTIFICARE PRIVIND

FOLOSINŢA MONUMENTULUI

OBIECT NR. 2994

AUTORII




CONSULTANŢI



50

PROIECT

REGLEMENTAREA FORMULARULUI DE NOTIFICARE PRIVIND

FOLOSINŢA MONUMENTULUI

A. Structura formularului

I. Temeiurile legale.

II. Identificarea şi atribuţiile notificatorului

III. Identificarea imobilului protejat.

IV. Obligaţiile deţinătorului privind folosinţa imobilului

V. Potenţialele sancţiuni aplicabile deţinătorului ce decurg din

neîndeplinirea obligaţiilor legale.

VI. Datarea notificării.

B. Anexe:

Anexa Nr.1 - Formular de notificare privind folosinţa monumentului

Anexa Nr.2 - Proces verbal de constatare a stării generale a monumentului

I. Temeiurile legale

Art. 1. Prezentul Formular este elaborat întru executarea Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legii privind ocrotirea monumentelor nr.l530-XII din 22 iunie 1993, Legii privind fondul ariilor naturale protejate de către stat nr.1538-XIII din 25 februarie 1998, Legii turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000, precum şi a altor acte legislative şi normative naţionale şi internaţionale din domeniul protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului construit.

Art. 2. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului este un document obligatoriu, cu caracter permanent, prin care sunt precizate condiţiile şi regulile de utilizare, exploatare şi de întreţinere a unui monument istoric.

Art. 3. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului face parte integrantă din setul de documente (cartea tehnică) a imobilului de patrimoniu. În situaţia în care aceasta nu există, Formularul de notificare ţine locul documentaţiei tehnice de utilizare a bunului imobil, în condiţiile prevăzute de lege.

51

Art. 4. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului însoţeşte actele de proprietate, de concesiune sau de închiriere pe tot parcursul existenţei imobilului in cauză.

II. Identificarea şi atribuţiile notificatorului

Art. 5. Emitentul Formularului de notificare privind folosinţa monumentului este Direcţia de cultură a Primăriei mun. Chişinău.

Art. 6. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului se întocmeşte de către specialiştii din cadrul Direcţiei de cultură a Primăriei mun. Chişinău şi se semnează de către Deţinătorul monumentului.

Art. 7. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului se întocmeşte numai după cercetarea imobilului la faţa locului.

Art. 8. În vederea protejării monumentelor de importanţă locală şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu Primăria mun. Chişinău are următoarele atribuţii:

- asigurarea protejării monumentelor de importanţă locală şi în caz necesar alocarea resurselor financiare în acest scop; - cooperarea cu instituţiile specializate în domeniul protejării monumentelor şi asigurarea respectării şi punerii în aplicare a deciziilor comune; - actualizarea şi implementarea documentaţiei urbanistice privind protejarea monumentelor; - elaborarea programelor anuale specifice de gestiune şi protecţie a monumentelor de importanţă locală; - luarea măsurilor tehnice şi administrative necesare în vederea prevenirii degradării monumentelor.

Art. 9. Direcţia de cultură a Primăriei mun. Chişinău va furniza proprietarilor, titularilor dreptului de administrare, precum şi altor titulari de drepturi reale asupra monumentelor de importanţă locală, la cerere, informaţii privind legislaţia din domeniul protejării monumentelor.

III. Identificarea imobilului protejat

Art. 10. Identificarea imobilului protejat se efectuează prin completarea Procesului verbal privind starea generală a monumentului.

Art. 11. Procesul verbal privind starea generală a monumentului conţine date tehnice a imobilului ce se referă la expertiza elementelor de structură, arhitectură, decorative, infrastructurii tehnico-edilitare şi de amenajare exterioară.

52

Art. 12. Expertiza elementelor de structură se efectuează prin descrierea detaliată a stării existente a principalelor elemente constructive ale imobilului, cu aprecierea materialelor de execuţie şi cu recomandări pentru păstrarea lor în condiţiile necesare salvgardării monumentului; aceasta se referă în primul rând la: fundaţii, ziduri, planşee, bolţi, scări şi şarpantă.

Art. 13. Dintre elemente de arhitectură se examinează în detaliu: învelitorile, jgheaburile, burlanele, paramentul, detaliile de tâmplărie şi elementele decorative exterioare şi interioare.

Art. 14. Se examinează toată infrastructura tehnico-edilitară precum: dotările de apă şi canalizare, electricitate, încălzire, telecomunicaţii, paratrăsnet etc.

Art. 15. În teritoriul aferent, mai ales din zona de protecţie a monumentului, în mod obligatoriu se examinează elementele de amenajare exterioară: trotuare, alei, plantaţii, forme arhitecturale mici, îngrădiri, porţi sau intrări decorative etc.

Art. 16. Procesul verbal privind starea generală a monumentului se semnează de către “Reprezentantul Direcţiei de Cultură a Primăriei mun. Chişinău” şi de către ”Proprietar”.

IV. Obligaţiile deţinătorului privind folosinţa imobilului

Art. 17. Deţinătorul se obligă să întreţină, să folosească şi să exploateze imobilul cu respectarea prevederilor Legii privind ocrotirea monumentelor, a prezentului Formular de notificare privind folosinţa monumentului şi a Reglementării Obligaţiei de folosinţă a monumentului, care sunt parte componentă a Cartei tehnice a imobilului.

Art. 18. La fel, deţinătorul trebuie să îndeplinească obligaţiile sale privind respectarea "Condiţiilor de utilizare, de exploatare şi întreţinere ale monumentului istoric" care vor conţine:

- măsuri pentru evitarea surselor potenţiale de umiditate (învelitori, terase, jgheaburi şi burlane, canalizări exterioare, izolaţii termice - legate şi de funcţiune, izolări la punţile termice clasice - contur goluri exterioare, spaţii ventilate mecanic etc; - măsuri pentru asigurarea climatului corespunzător necesar conservării monumentului; - măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instalaţiilor electrice (curente, de forţă, împământări, paratrăsnet), sanitare (apă-canal), încălzire (în special sobe, coşuri de fum, dar şi centralele proprii); - măsuri pentru remedierea degradărilor primare la tencuieli interioare şi exterioare, zugrăveli, vopsitorii, etanşări, pardoseli, tâmplărie, feronerie;

53

- măsuri pentru protejarea decoraţiunilor originare împotriva acţiunii factorilor fizici sau chimici; - materiale şi tehnici adecvate pentru realizarea lucrărilor de consolidare, conservare şi restaurare a monumentului.

Art. 19. Lista categoriilor de măsuri specifice pentru exploatarea monumentului, prevăzute în art.18, nu este limitativa.

Art. 20. În cazul aducerii la o stare de degradare a monumentului, Deţinătorul se obligă să recupereze materialul degradat şi să reconstituie monumentul sau părţile de monument lezat, conform avizelor prevăzute de Legea privind ocrotirea monumentelor.

Art. 21. Deţinătorul monumentelor de importanţă locală este obligat să suporte toate cheltuielile legate de proiectare, expertiză, conservare, reparare, consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor, indiferent de tipul de proprietate a imobilului de patrimoniu.

Art. 22. Deţinătorul să obligă să notifice viitorului proprietar, titular al dreptului de administrare, chiriaş sau concesionar, regimul juridic al monumentului pe care îl deţine, în conformitate cu Formularul de notificare privind folosinţa monumentului.

Art. 23. La fel, Deţinătorul se obligă să înştiinţeze în scris Direcţia pentru cultură a Primăriei mun. Chişinău despre schimbarea proprietarului sau a administratorului în termen de 15 zile de la data încheierii contractelor, conform legii, şi să transmită acesteia o copie de pe acte.

V. Potenţialele sancţiuni aplicabile deţinătorului, ce decurg din neîndeplinirea obligaţiilor legale

Art. 24. Încălcarea prevederilor prezentei Reglementări atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 25. Se constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor următoarele cazuri:

- executarea de lucrări asupra unui imobil sau asupra unui monument după declanşarea procedurii de clasare, fără avizele corespunzătoare; - încălcarea de către Deţinător a dreptului de administrare a unui monument; - nevirarea contravalorii timbrului monumentului, precum şi a taxelor şi tarifelor prevăzute de legislaţia în vigoare;

54

- organizarea manifestărilor în aer liber în zonele de protecţie a monumentelor care sunt lăcaşuri de cult, în perioada în care în acestea se desfăşoară serviciul religios care, prin poluarea sonoră sau vizuală pe care o produc, pot impieta asupra desfăşurării serviciului religios; - neprecizarea în “Certificatul de urbanism” a necesităţii obţinerii avizelor corespunzătoare; - eliberarea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare la monumente fără avize corespunzătoare; - desfiinţarea neautorizată, distrugerea parţială sau totală, exproprierea fără avize necesare, degradarea, precum şi profanarea monumentelor, constituie infracţiuni ce se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

Art. 26. Contravenţiile prevăzute în art.25 pot fi aplicabile Deciziilor speciale ale Consiliului Municipal Chişinău.

Art. 27. Contravenţiile se constată, iar amenzile se aplică de către reprezentanţii structurilor responsabile pentru protecţia monumentelor.

Art. 28. Pentru contravenţiile prevăzute la art.25, constatarea şi aplicarea amenzilor se pot face şi de către Primar, Consiliul municipal, sau de către organele de poliţie, după caz.

Art. 29. Mărimea penalizării sau amenzii şi altor sancţiuni pecuniare, precum şi suma despăgubirilor, se stabilesc de instanţa de judecată şi de alte organe competente, pornindu-se de la măsura în care este avariat sau distrus monumentul, conform evaluării efectuate de direcţiile respective ale Ministerului Culturii Republicii Moldova.

Art. 30. Amenzile aplicate de organele competente pe cale administrativă sau penală, alte sancţiuni pecuniare pentru încălcarea legii pentru ocrotirea monumentelor se vor vărsa în bugetul de stat pentru a fi folosite în scopul salvgardării monumentelor.

Art. 31. Contravenţiile la regimul de protejare a monumentelor de importanţă locală se prescriu în termen de 3 luni de la data săvârşirii lor.

VI. Datarea notificării

Art. 32. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului este servitute constituită în folosul imobilului, fiind parte componentă a Cartei tehnice a imobilului de patrimoniu şi se înmânează Deţinătorului sub semnătură de către reprezentantul responsabil al Direcţiei de cultură a Primăriei mun. Chişinău în termen de 30 de zile de la data intrării deţinătorului în drepturi juridice.

55

Art. 33. Specialiştii din cadrul Direcţiei de Cultură a Primăriei mun. Chişinău vor verifica periodic, cel puţin o dată pe an şi în mod obligatoriu la fiecare sesizare, modul în care sunt respectate prevederile Formularului de notificare privind folosinţa monumentului de importanţă locală.

Art. 34. Direcţiile de Cultură ale Primăriei mun. Chişinău, vor furniza proprietarilor, titularilor dreptului de administrare, precum şi altor titulari de drepturi reale asupra monumentelor de importanţă locală, la cerere, informaţii privind legislaţia din domeniul protecţiei monumentelor istorice, precum si listele oficiale cuprinzând agenţii economici autorizaţi de către Ministerul Culturii să efectueze intervenţii asupra monumentelor istorice.

Art. 35. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar va fi transmis Direcţiei de Cultură a Primăriei mun. Chişinău, şi un exemplar va fi transmis Deţinătorului, respectiv titularului dreptului de administrare asupra monumentului de importanţă locală.

56

Anexa Nr. 1

Formular Nr.___________

Aprobat de către _____________________

___________________________________

Din ”_____” ________________________

FORMULAR DE NOTIFICARE


Prin care notifică deţinătorului _____________________________________________

denumirea deplină

cu adresa juridică poştală ________________________________________________

Rechizite bancare (în cazul persoanei juridice):

Denumirea băncii ______________________ Codul băncii _____________________

Cont de decontare ______________________ Cod fiscal _______________________

În conformitate cu Reglementarea Formularului de notificare privind folosinţa monumentului şi prevederile coroborate de reglementările şi actele legislative în vigoare, Deţinătorul poartă obligaţiile şi responsabilitatea pentru folosinţa corespunzătoare a monumentului de importanţă locală:

Denumirea monumentului ________________________________________________

Adresa poştală _________________________________________________________

Codul monumentului _________________ Destinaţia__________________________

57

Nota: 1. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului se înmânează Deţinătorului într-un set de documente, care determină utilizarea imobilului de patrimoniu:

- Fişa de inventariere a monumentului;

- Reglementarea Formularului de notificare privind folosinţa monumemtului;

- Proces verbal de constatare a stării generale a monumentului;

- Reglementarea obligaţiei de folosinţă a monumentului;

- Obligaţia de folosinţă a monumentului (formular).

2. Formularul de notificare privind folosinţa monumentului este întocmit în două exemplare, dintre care un exemplar va fi transmis Directiei de cultură a Primăriei mun. Chişinău, şi un exemplar va fi transmis Deţinătorului, respectiv titularului dreptului de administrare a monumentului de importanţă locală.

Reprezentant responsabil al

Direcţiei de cultură a Primăriei

mun. Chişinău / __________________ /

Persoană juridică

(sau fizică ) / __________________ /

58

Anexa Nr. 2

Formular Nr___________

Aprobat de către _____________________

___________________________________

Din ”_____” ________________________

PROCES VERBAL

de constatare a stării generale a monumentului

”_____”___________ 20___ mun. Chişinău

Monumentul ____________________________________________________________________ ,

Categoria valorică ___________ , cod nr. ________________________ , înregistrat cu nr. ________________ , în Registrul monumentelor de importanţă locală, situat în _________________________________ , str. __________________________________ nr. ___________ , cod poştal __________________.

Noi, subsemnatii: _________________________________________________________________

reprezentant al Directiei de cultura a municipiului si deţinătorul ______________________________________________________________________________

am încheiat prezentul proces-verbal prin care se constată starea generală a monumentului.

Date tehnice (pe corpuri de cladiri)

Nr. Denumirea elementelor Materialul realizării

Starea generală Nota (recomandări)

1 2 3 4 5 I. Elemente de structură

1. Fundaţii

2. Ziduri

59

1 2 3 4 5 3. Planşee sau bolţi

4. Scări

5. Şarpantă

II. Elemente de arhitectură

6. Învelitori

7. Jgheaburi, burlane

8. Parament exterior

9. Parament interior

10. Tâmplării exterioare

11. Tâmplării interioare

III. Elemente decorative

12. Decoraţiuni exterioare

13. Decoraţiuni interioare

60

1 2 3 4 5 IV. Dotări

14. Electricitate

15. Apă, canalizare

16. Încălzire

17. Telecomunicaţii

18. Paratrăsnet

19. Alte instalaţii

V. Elemente de amenajare exterioare

20. Trotuare, pavaje

21. Alei

22. Plantaţii

23. Forme arhitecturale mici

24. Îngrădire

25. Porţi sau întrări decorative

26. Alte elemente

Reprezentantul Direcţiei de Cultură Proprietar: a Primăriei mun. Chişinău (Reprezentantul persoanei juridice

sau persoana fizică) _________________ / ____________ / __________________ / ____________ /

61

7. REGLEMENTAREA

OBLIGAŢIEI DE FOLOSINŢĂ A MONUMENTULUI

62



Aprobat de către _____________________

___________________________________

Din ”_____” ________________________

REGLEMENTAREA


CHIŞINĂU 2011

63

REGLEMENTAREA


OBIECT NR. 2994

AUTORII




CONSULTANŢI



64

PROIECT

REGLEMENTAREA


A. Structura obligatiei I. Dispoziţii generale

II. Obligaţiile deţinătorilor

III. Drepturile deţinătorilor

IV. Responsabilitatea privind salvgardarea monumentelor


B. Anexă la obligaţie

Anexa nr.1 - Formularul obligaţiei de folosinţă a monumentului


Art. 1. Obligaţia de folosinţă a monumentului este un act reglementativ care se utilizează în conformitate strictă cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

Art. 2. Obligaţia de folosinţă a monumentului desfăşoară obligaţiile, drepturile şi responsabilitatea deţinatorilor privind intreţinerea monumentelor.

Art. 3. Obligaţia de folosinţă este parte componentă a setului de documente confirmative a valorii, de salvgardare şi de comemorare a monumentului.

Art. 4. Obligaţia de folosinţă se înmînă deţinatorului de către reprezentanti ai subdiviziunii specializate a administraţiei publice locale împreuna cu Formularul de notificare şi Fişa de inventariere a monumentului.

Art. 5. Obligaţia de folosinţă se întocmeşte în baza analizei detaliate a monumentului efectuată de către specialiştii desemnaţi în Regulamentul privind criteriile de evaluare a patrimoniului-imobil local (Art.33).

Art. 6. Obligaţia de folosinţă este valabilă pentru toată perioada de folosinţă, insoţeşte actele de proprietate, de concesiune sau de închiriere şi se redactează în cazul schimbării deţinătorului sau modificării gradului valoric al monumentului.

Art. 7. Obligaţia de folosinţă este un document de servitute constituit în folosul monumentului.

65

Art. 8. Emitentul Obligaţiei de folosinţă a monumentului este subdiviziunea specializată din cadrul Primăriei mun. Chişinău.

II. Obligaţiile deţinătorilor

Art. 9. Deţinătorii de monumente (patrimoniu-imobil local) îşi asumă obligaţiile de intreţinere, care exclud producerea pagubelor imobilului exploatat şi asigură salvgardarea cu îndeplinirea complexului de măsuri privind integritatea lui corespunzătoare.

Art. 10. În conformitate cu Art.10 al Legii privind ocrotirea monumentelor nr.1530-XII din 22.06.1993 şi modificările introduse prin Legea nr.482-XV din 04.12.2003 (MO nr.6-12 din 01.01.04, art.48,p.IX), deţinătorii de monumente sunt obligaţi să asigure accesibilitatea patrimoniului-imobil local în vederea asigurării efectuării măsurilor şi lucrărilor legate de intreţinerea şi propagarea valorilor istorice, culturale, arhitecturale etc. de nivel local (municipal).

Art. 11. În vederea menţinerii integrităţii monumentelor, deţinătorii cu orice titlu juridic sunt obligaţi: să ia măsuri ce asigură protecţia şi paza monumentelor prin punere în adăpost şi supraveghere a lor, să respecte contractele de folosinţă şi Regulamentul privind intervenţia în zonele de protecţie a monumentelor (art.13 al Legii privind ocrotirea monumentelor).

Art. 12. Deţinătorii de monumente sunt obligaţi să respecte prevederile legii privind protecţia monumentelor şi să le includă în actele de proprietate, cumpărare-vînzare sau de închiriere (art.14 al Legii privind ocrotirea monumentelor).

Art. 13. Deţinătorii de monumente sunt obligaţi să sisteze lucrările pe teren în cazul descoperirii vestigiilor arheologice, şi să informeze despre aceasta în scris, într-un termen de 48 ore, organul administraţiei locale pe al cărui teritoriu se află vestigiile, precum şi Ministerul Culturii în vederea protejării şi conservării. (art.20 al Legii privind ocrotirea monumentelor).

Art. 14. Pînă a incepe lucrările ce ţin de conservarea, restaurarea monumentelor şi oricăror alte lucrări, deţinătorul se obligă să obţină avizele prevăzute de lege pentru toate intervenţiile şi să asigure efectuarea lucrărilor numai de către persoane fizice sau juridice atestate în domeniul dat, să stipuleze în contracte condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate.

Art. 15. Lucrările ce ţin de conservarea şi restaurarea monumentelor se execută conform normelor şi prescripţiilor adoptate de Ministerul Culturii, în bază de principii şi norme ştiinţifice universal acceptate şi îi obligă pe deţinatori să păstreze structurile originale ale monumentelor fără a ştirbi valoarea lor istorică, artistică sau ştiinţifică.

66

Art. 16. În cazul finanţării de către persoane juridice abilitate a interventiilor asupra monumentelor deţinute, deţinătorul, în baza prevederilor contractuale va permite executărea lor şi va respecta toate condiţiile şi termenele de execuţie stipulate în documentaţia de proiect şi avizele organelor interesate.

Art.17. În cazul necesităţii efectuării cercetărilor ştiinţifice, deţinatorii monumentelor sunt obligaţi să le pună la dispoziţia savanţilor pentru a fi studiate.

Art.18. Deţinătorul cu orice titlu juridic al monumentului este obligat să informeze organele de stat pentru ocrotirea monumentelor despre circumstanţe noi care pot avea impact asupra modificării statutului monumentului.

Art. 19. Proprietarii monumentelor sub formă de bunuri imobile sunt obligaţi să încheie contracte de asigurare, în care se indică valoarea monumentelor şi a terenului din zonele lor de protecţie stabilite de normativele în vigoare.

III. Drepturile deţinătorilor

Art. 20. Consiliul municipal Chişinău dispune de monumente de stat de importanţă locală, sub formă de bunuri imobile ce se află în teritoriul municipiului.

Art. 21. Dreptul la efectuarea lucrărilor privind salvgardarea monumentelor locale este deţinut de subdiviziunile specializate din componenţa Primăriei mun. Chişinău în baza dispoziţiilor Primarului general, sau primarilor unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa municipiului prin coordonarea cu Primăria mun. Chişinău.

Art. 22. Dreptul de a dispune de monumentele ce constituie proprietate privată este exercitat de proprietar. Art. 23. Proprietarii, sau deţinătorii cu orice titlu juridic ai monumentelor istorice pot fi beneficiari ai lucrărilor de conservare, restaurare sau reparaţie. Art. 24. Lucrările de conservare, restaurare sau reparaţie a monumentelor pot fi beneficiate de organele municipale sau prin intermediul acestora prin granturi, surse de binefacere şi sponsorizare. Art. 25. Finanţarea lucrărilor de salvgardare a monumentelor prin intermediul organelor municipale să efectuează acordînd deţinatorilor de monumente ajutor cu materiale şi consultanţa specialiştilor atestaţi în domeniu. Art. 26. Proprietarii monumentelor au dreptul de a da în chirie, vinde, dona sau înstrăina imobilul prin notificarea obligatorie a organelor locale, responsabile pentru ocrotirea monumentelor.

67

Art. 27. Pentru deţinătorii monumentelor prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău pot fi introduse reduceri sau scutiri totale de la impozitele pe imobil, cu excepţia spaţiilor în care se desfăşoară activiţaţi economice sau comerciale.

Art. 28. Monumentele care nu au proprietar sau a căror proprietar nu este cunoscut trec în proprietatea statului în modul stabilit.

IV. Responsabilitatea privind salvgardarea monumentelor

Art. 29. Deţinătorii patrimoniului-imobil local: organizaţiile de stat şi ale administraţiei mun. Chişinău; întreprinderile, instituţiile cu diferite forme oganizatorice; persoanele cu funcţii de răspundere; cetăţenii Republicii Moldova; cetăţeni străini şi apatrizii - poartă răspundere deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 30. Responsabili administrativi pe intreg teritoriu al municipiului în caz de nimicire, pierdere, vînzare fără avizare, tărăgănare a lucrărilor de salvgardare a monumentelor sunt subdiviziunile specializate ale Primăriei mun. Chişinău, necătînd la statutul juridic al deţinătorului.

Art. 31. Deţinătorii cu orice titlu juridic poartă răspundere pentru nerespectarea articolului 9 al prezentei Reglementări.

Art. 32. Deţinătorii poartă răspundere pentru protecţia monumentelor aflate în posesiunea acestora, şi care n-au fost transmise în posesiunea sau folosinţa administraţiei publice a mun. Chişinău.

Art. 33. În cazul aducerii pagubelor sau efectuării lucrărilor, care au pricinit daune unui monument, cu acordul administraţiei publice locale, responsabilitatea o poartă persoanele cu funcţii de răspundere corespunzătoare.

Art. 34. Deţinătorii patrimoniului-imobil local poartă răspundere pentru aducerea daunei monumentului sau zonei de protecţie a acestuia, şi sunt obligaţi de organele de resort să readucă monumentul şi zona lui de protecţie la starea lor iniţială.

Art. 35. Mărimea daunei, reeşindu-se din valoarea monumentului, se apreciază în urma analizei specializate, iniţiate de către reprezentanţii Primăriei mun. Chişinău şi efectuate de un grup de experţi compus din specialişti atestaţi în domeniu.

Art. 36. Concluziile definitive se întroduc în Actul de Constatare şi se semnează de toţi participanţii la expertiza sau analiza cauzei.

Art. 37. În cazul neindeplinirii art.34 al prezentei Reglementări, deţinatorul urmează a fi sancţionat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

68

Art. 38. Beneficiul obţinut în urma folosirii ilicite sau efectuării lucrărilor abuzive sau în urma aducerii pagubei monumentelor şi zonelor de protecţie a acestora, sunt percepute în mod incontestabil de organele de resort.

Art. 39. Deţinătorului cu orice titlu juridic, care va fi găsit vinovat de degradarea monumentului, i se va retrage dreptul de posesiune, proprietate ori folosinţă, în condiţiile stabilite de legislaţie.

Art. 40. Nerespectarea prevederilor art.11 al prezentei Reglementări, atrage după sine retragerea dreptului de posesiune, proprietate sau folosinţă, sau evacuarea monumentelor în modul stabilit de lege.

Art. 41. În cazurile prevăzute de legislaţie monumentele pot fi confiscate în baza deciziei instanţei de judecată.


Art. 42. Obligaţia de folosinţă a monumentului se inaintează deţinătorului în termen de 3 (trei) luni de la data publicării Registrului monumentelor de importanţă locală în Monitorul Oficial în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 43. Pentru monumentele din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, Obligaţia de folosinţă a monumentului, va fi inaintată instituţiilor publice titulare ale dreptului de administrare asupra bunurilor imobile respective, în termen de 60 zile.

Art. 44. Obligaţia de folosinţă a monumentului se intocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar va fi păstrat la Direcţia culturii a Primăriei mun. Chişinău, şi un exemplar va fi înmînat Deţinătorului.

69

Anexa Nr. 1

Formular Nr___________

Aprobat de către _____________________

___________________________________

Din ”_____” ________________________

OBLIGAŢIA DE FOLOSINŢĂ A MONUMENTULUI

(formular)

“_____” ______________ 20___ mun. Chişinău

Obligaţia de folosinţă a monumentului se înmînă deţinătorului ________________________________________________________________________________

în comun cu Reglementarea obligaţiei de folosinţă, Fişa de inventariere, Formularul de notificare privind folosinţa monumemtului, Procesul-verbal de constatare a stării generale a monumentului menite să specifice explicit prin material grafic şi text elementele constructive care nu pot fi modificate decât prin notificarea prealabilă a autorităţilor şi prin autorizare cu constatarea stării actuale a monumentului_____________________________________________________________

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

Deţinătorul se obligă să intreţină monumentul în stare corespunzătoare cu indeplinirea măsurilor prevăzute de Reglamentarea obligaţiei de folosinţă, Fişa de inventariere şi legislaţia în vigoare.

La Obligaţia de folosinţă a monumentului se anexează:

1. Fişa de inventariere a patrimoniului-imobil de importanţă locală. 2. Proces-verbal de constatare.

SEMNĂTURI:

Reprezentantul Direcţiei Culturii Deţinătorul:

a Primăriei mun. Chişinău

____________ /____________/ _____________ /_________

70

8. LISTA OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU PENTRU INTRODUCEREA ÎN REGISTRUL MONUMENTELOR DE

IMPORTANŢĂ LOCALĂ

(a municipiului Chişinău)

71

Proiect LISTA OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU PENTRU INTRODUCEREA

ÎN REGISTRUL MONUMENTELOR DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ (a municipiului Chişinău)

Nr. Adresa poştală Denumirea monumentului

Codul monum.

(CM)

Cronologie

Gen Note privind cazuri de intervenţie

1 2 3 4 5 6 7 Strada Vasile Alecsandri

1 Vasile Alecsandri, 20 A,B Casă de raport ChCi11.11-20.2 Înc. sec.XX Arh.

2 Vasile Alecsandri, 30 Casă particulară ChCi11.11-16.7 Înc. sec.XX Arh.

3 Vasile Alecsandri, 34 Casă de raport ChCi11.11-12.9 Sf. sec.XIX Arh.

4 Vasile Alecsandri, 42 Casă cu apartamente de raport ChCi11.11-12.10 a II jum. sec. XIX Arh.

5 Vasile Alecsandri, 44 A,B Case particulare ChCi11.11-12.1 a II jum. sec. XIX Arh.

6 Vasile Alecsandri, 48 Casă particulară ChCi11.11-7.7 Sf. sec.XIX Arh.



9 Vasile Alecsandri, 64 Casă de raport ChCi11.11-1.1 Sf. sec.XIX Arh.


11 Vasile Alecsandri, 72 A,B Case de raport ChCi8.8-13.1 mijl. sec.XIX Arh.


13 Vasile Alecsandri, 74 Casă de raport ChCi8.8-11.1 Înc. sec.XX Arh.

14 Vasile Alecsandri, 75 Casă de raport ChCi10.10-16.6 mijl. sec.XIX Arh.

72

1 2 3 4 5 6 7 15 Vasile Alecsandri, 80 Complex locativ-comercial ChCi8.8-2.9 a II jum. sec. XIX Arh.

16 Vasile Alecsandri, 91 Casă particulară cu poartă ChCi10.10-8.5 Înc. sec.XX Arh.

17 Vasile Alecsandri, 93 Casă particulară ChCi10.10-8.4 mijl. sec.XIX Arh.

18 Vasile Alecsandri, 99 Casă de raport ChCi10.10-4.5 a II jum. sec. XIX Arh.




22 Vasile Alecsandri, 109 A,B Complex de locuit cu o atenansă

în curte

ChCi8.8-10.5 mijl. sec.XIX Arh.

23 Vasile Alecsandri, 113 A,B Complex locativ ChCi8.8-10.3 a II jum. sec. XIX Arh.

24 Vasile Alecsandri, 123 Clădirea fostului hotel

ChCi8.8-1.3 Sf. sec.XIX Arh.

25 Vasile Alecsandri, 129 Casă de raport cu spaţiu

comercial


26 Vasile Alecsandri, 131 A,B Case particulare cu spaţiu

comercial

ChCi4.4-18.1 Înc. sec.XX Arh.

Strada Alexandru cel Bun 27 Alexandru cel Bun, 17 A,B Casă de raport ChCi5.5-13.4 Sf. sec.XIX Arh.

28 Alexandru cel Bun, 22 Casă particulară ChCi5.5-12.3 a II jum. sec. XIX Arh.

29 Alexandru cel Bun, 24 B Edificiu – spaţiu comercial sau depozit

ChCi5.5-12.4 Înc. sec.XX Arh.

30 Alexandru cel Bun, 27 A,B Casă de raport cu spaţiu comercial

ChCi 4.4-19.3 a II jum. sec. XIX Arh.

31 Alexandru cel Bun, 29 A,B Casă de raport ChCi 4.4-19.2 Înc. sec.XX Arh.

73

1 2 3 4 5 6 7 32 Alexandru cel Bun, 36 Casă particulară ChCi5.5-11.2 a II jum. sec. XIX Arh.

33 Alexandru cel Bun, 40 Casă particulară ChCi 4.4-15.2 mijl. sec.XIX Arh.

34 Alexandru cel Bun, 42 Casă particulară ChCi 4.4-15.3 I jum. sec. XIX Arh.

35 Alexandru cel Bun,44-46 Fosta curte a mănăstirii Dobruşa ChCi 4.4-15.4 mijl. sec.XIX Arh.

36 Alexandru cel Bun, 48 Casă urbană cu spaţiu comercial ChCi 4.4-14.3 mijl. sec.XIX Arh.

37 Alexandru cel Bun, 49 Complex din două imobile ChCi 4.4-17.1 a II jum. sec. XIX Arh.

38 Alexandru cel Bun, 51,53 Casă particulară ChCi 4.4-16.4 Reconstruită în 1952

Arh.

39 Alexandru cel Bun,54 Complex locativ-comercial ChCi 4.4-14.4 a II jum. sec. XIX Arh.

40 Alexandru cel Bun,55 Casă de raport ChCi 4.4-16.3 a II jum. sec. XIX Arh.

41 Alexandru cel Bun,57 Complex locativ-comercial ChCi 4.4-16.2 Înc. sec.XX Arh.

42 Alexandru cel Bun,69 Sala de sport a Universităţii Pedagogice

ChCi 3.3-13.1

1955 Arh.

43 Alexandru cel Bun,85A Casă particulară ChCi 3.3-12. 2 Înc. sec.XX Arh.

44 Alexandru cel Bun,89 Casă de raport ChCi 3.3-12. 1 Anii 70 sec.XIX Arh.

45 Alexandru cel Bun,95 Casă de raport ChCi2.2-20.4 Înc. sec.XX Arh.

46 Alexandru cel Bun,99 A,B Casă de raport ChCi2.2-20.3 Înc. sec.XX Arh.

47 Alexandru cel Bun,101 Casă particulară ChCi2.2-20.2 Sf. sec.XIX Arh.

48 Alexandru cel Bun,111 Clădirea fostei Şcoli Evreieşti Profesionale pentru fete

ChCi 2.2-19.2 1910-1920 Arh.

Strada Arhanghel Mihail 49 Arhanghel Mihail, 55 Casă particulară ChCi 3.3-7.2 mijl. sec.XIX Arh.

50 Arhanghel Mihail, 57 Casă particulară ChCi 3.3-7.1 mijl. sec.XIX Arh.

74

1 2 3 4 5 6 7

Strada Armenească 51 Armenească, 2 Casă de raport cu spaţiu

comercial ChCi11.11-21.6 Înc. sec.XX Arh.

52 Armenească, 4 Casă de raport ChCi11.11-21.7 Înc. sec.XX Arh.

53 Armenească, 9 Casă de raport ChCi11.11-16.4 mijl. sec.XIX Arh.

54 Armenească, 13 Casă particulară ChCi11.11-16.3 Înc. sec.XX Arh.

55 Armenească, 14 Casă de raport ChCi11.11-17.6 Sf. sec.XIX Arh.

56 Armenească, 17 Casă particulară ChCi11.11-12.7 a II jum. sec. XIX Arh.

57 Armenească, 20 Clădirea fostei şcoli populare ChCi11.11-13.15 Înc. sec.XX Arh.

58 Armenească, 22 A,B,C Complex de clădiri de locuit cu spaţii comerciale


59 Armenească, 24 A,B Casă de raport cu spaţii comerciale la parter


60 Armenească, 25 B Casă particulară ChCi11.11-12.5 Sf. sec.XIX Arh.

61 Armenească, 27 B Casă de raport ChCi11.11-7.5 Sf. sec.XIX Arh.

62 Armenească, 31 B Casă particulară ChCi11.11-7.4 Sf. sec.XIX Arh.

63 Armenească, 61 A,B Complex din casă cu apartamente de raport şi spaţiu comercial


64 Armenească, 63 Complex din două case de raport şi un spaţiu comercial

ChCi 4.4-19.7 Sf. sec.XIX Arh.

65 Armenească, 73 A,B Casă particulară ChCi 4.4-19.4 a II jum. sec. XIX Arh.

66 Armenească, 77 Edificiu cu destinaţie publică ChCi 4.4-10.3 Înc. sec.XX Arh.

67 Armenească, 82 Casă particulară ChCi8.8-3.3 Înc. sec.XX Arh.

75

1 2 3 4 5 6 7

68 Armenească, 84 Casă particulară ChCi8.8-3.1 mijl. sec.XIX Arh.

69 Armenească, 100 Casă de locuit cu spaţiu comercial


Strada 31 August 1989 70 31 August 1989,23 Casă particulară ChCi11.11-5.3 Înc. sec.XX Arh.

71 31 August 1989,24 Casă de raport ChCi8.8-17.3 1881 Arh.

72 31 August 1989, 30 Casă de raport ChCi8.8-17.6 Înc. sec.XX Arh.

73 31 August 1989, 33 Casă particulară ChCi11.11-4.6 mijl. sec.XIX Arh.

74 31 August 1989,41 A,B Casă de raport ChCi11.11-4.3 a II jum. sec. XIX Arh.

75 31 August 1989, 44 A Conac urban ChCi8.8-16.9 mijl. sec.XIX Arh.

76 31 August 1989, 45 Casă particulară ChCi11.11-4.1 Anii 30 sec.XX Arh.

77 31 August 1989, 49 Casă particulară ChCi11.11-3.4 Sf. sec.XIX Arh.

78 31 August 1989, 62 Casă de raport ChCi8.8-13.4 Înc. sec.XX Arh.

79 31 August 1989, 83 Casă particulară ChCi11.11-1.3 a II jum. sec. XIX Arh.


81 31 August 1989, 96 Conac urban ChCi6.6-17.9 Înc. sec.XX Arh. Se propune de inclus în Registru local

82 31 August 1989, 102 Casă particulară ChCi6.6-13.8 1871 Arh.



85 31 August 1989, 107 Casă particulară ChCi10.10-2.1 Sf. sec.XIX Arh.

86 31 August 1989, 110-112 Casă de raport ChCi6.6-13.6 Anii 60 sec.XIX Arh.

87 31 August 1989, 137 Casă particulară ChCi 9.9-2.4 1872 Arh.

76

1 2 3 4 5 6 7

88 31 August 1989, 145 Conac urban ChCi 9.9-2.7 a II jum. sec. XIX Arh.

89 31 August 1989, 151 Casă particulară ChCi 9.9-1.2 Înc. sec.XX Arh.

90 31 August 1989, 157 Casă de raport ChCi 9.9-1.4 a II jum. sec. XIX Arh.

Strada Bălănescu 91 Bălănescu,23 Casă particulară ChCi5.5-15.4 Înc. sec.XX Arh.

92 Bălănescu,31 Casă particulară ChCi5.5-15.3 Sf. sec.XIX

93 Bălănescu,46 A,B Casă particulară şi casă de raport ChCi5.5-15.1 jum. sec. XIX /Sf.

sec.XIX

Arh.

Strada Alessandro Bernardazzi 94 Alessandro Bernardazzi, 15 Casă particulară ChCi11.11-22.5 Înc. sec.XX Arh.

95 Alessandro Bernardazzi, 17 Casă de raport ChCi11.11-22.4 Înc. sec.XX Arh.

96 Alessandro Bernardazzi, 31 Casă de raport ChCi11.11-21.2 Înc. sec.XX Arh.

97 Alessandro Bernardazzi, 35 Casă particulară ChCi11.11-21.1 Înc. sec.XX Arh.



100 Alessandro Bernardazzi, 54 B Casă particulară ChCi10.10-16.9 I jum. sec. XIX Arh.

101 Alessandro Bernardazzi, 56 Casă particulară ChCi10.10-16.10 Înc. sec.XIX Arh.

102 Alessandro Bernardazzi, 60 Casă particulară ChCi10.10-15.6 Sf. sec.XIX Arh.

103 Alessandro Bernardazzi, 61 Atenasă în curte ChCi10.10-19.5 1895-1915 Arh.

104 Alessandro Bernardazzi, 69 Casă de raport cu pasaj carosabil ChCi10.10-19.3 Înc. sec.XX Arh.

77

1 2 3 4 5 6 7

105 Alessandro Bernardazzi, 93 Casă particulară ChCi10.10-17.2 mijl. sec.XIX Arh.

Strada Alexandru Botezatu 106 Alexandru Botezatu, 1 Casă particulară ChCi 3.3-4.1 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Bucureşti 107 Bucureşti, 14 A,B Casă de raport cu pasaj carosabil ChCi11.11-4.8 Ultima treime

sec.XIX Arh.

108 Bucureşti,15 Casă de raport ChCi11.11-9.4 1903-1904 Arh.

109 Bucureşti, 16 A,B Casă particulară ChCi11.11-4.9 Sf. sec.XIX Arh.

110 Bucureşti, 17 Casă de raport ChCi11.11-9.3 mijl. sec.XIX Arh.

111 Bucureşti, 21 Casă particulară ChCi11.11-9.2 Anii 70 sec.XIX Arh.

112 Bucureşti, 23 Casă particulară ChCi11.11-9.1 mijl. sec.XIX Arh.


114 Bucureşti, 36 A,B Case de raport ChCi11.11-2.2 Sf. sec.XIX Arh.

115 Bucureşti, 38 Casă particulară ChCi11.11-2.1 Înc. sec.XX Arh.


117 Bucureşti, 42 A,B Casă de raport cu spaţii comerciale


118 Bucureşti, 43 A,B Imobil ChCi11.11-7.2 Înc. sec.XX Arh.




122 Bucureşti, 53 Casă de raport ChCi10.10-7.4 Înc. sec.XX Arh.

78

1 2 3 4 5 6 7


124 Bucureşti, 59 A Vilă urbană ChCi10.10-7.2 Înc. sec.XX Arh.

125 Bucureşti, 61 Casă de raport ChCi10.10-6.4 Sf. sec.XIX Arh.


127 Bucureşti, 71 Casa lui Iacob Ghinculov (Hâncu)

ChCi10.10-5.8 mijl. sec.XIX Ist.

128 Bucureşti, 74 Vilă urbană ChCi 9.9-6.5 Sf. sec.XIX Arh.


130 Bucureşti, 77 A,B Case particulare ChCi10.10-5.5 Sf. sec.XIX Arh.

131 Bucureşti, 79 A,B Case particulare ChCi10.10-5.4 Sf. sec.XIX Arh.

132 Bucureşti, 83 A,B Case de raport ChCi10.10-5.2 a II jum. sec. XIX Arh.

133 Bucureşti, 99 A,B Conacul urban al familiei Cerchez

ChCi 9.9-10.7 mijl. sec.XIX Arh.

134 Bucureşti, 103 Casăparticulară ChCi 9.9-10.8 mijl. sec.XIX Arh.

135 Bucureşti, 108 Casă cu apartamente de raport ChCi 9.9-2.11 Înc. sec.XX Arh.

Strada Bulgară 136 Bulgară,13 A,B Casă de raport cu pasaj carosabil

şi spaţiu comercial ChCi11.11-17.5 Înc.sec. XX Arh.

137 Bulgară,15 Clădirea fostei şcoli ChCi11.11-17.4 Sf. sec.XIX Arh.

138 Bulgară,24 A-B,C Complex din case de locuit ChCi11.11-18.1 Înc.sec. XX Arh.

139 Bulgară,44 Cazarmă ChCi11.11-3.2 1893

140 Bulgară,48 Casă particulară ChCi11.11-3.1 a II jum. sec. XIX Arh.

141 Bulgară,99 Casă de raport ChCi5.5-13.8 Sf. sec.XIX Arh.

79

1 2 3 4 5 6 7

142 Bulgară,103 Casă de raport ChCi5.5-13.7 Sf. sec.XIX Arh.

143 Bulgară,105 Case de raport ChCi5.5-13.6 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Cahul 144 Cahul, 20 Casă particulară ChCi 4.4-4.3 Sf. sec.XIX Arh.

145 Cahul, 27 Casă de raport ChCi 4.4-5.1 Înc. sec.XX Arh.

Strada Căpriana 146 Căpriana, 55 Casă particulară ChCi 2.2-17.4 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Maria Cibotari 147 Maria Cibotari,4 A Casă particulară ChCi9.9-21.2 1879 Arh.

148 Maria Cibotari,7 Imobil ChCi9.9-15.2 1875 Arh.

149 Maria Cibotari,8 Casă de raport ChCi9.9-16.6 1873 Arh.

150 Maria Cibotari,9 B Case de raport ChCi9.9-10.3 mijl. sec.XIX Arh.

151 Maria Cibotari,11 A,B Casă de raport ChCi9.9-10.4 1889-1903 Arh.

152 Maria Cibotari,13 Casă particulară ChCi9.9-10.5 1881 Arh.

153 Maria Cibotari,19 Casă particulară ChCi9.9-10.6 mijl. sec.XIX Arh.

154 Maria Cibotari,26 A,B Conac urban ChCi7.7-1.8 1860 Arh.

155 Maria Cibotari,28 Casă particulară ChCi7.7-1.9 Înc.sec. XX Arh.

156 Maria Cibotari,55 Conac urban al familiei Glavce ChCi6.6-5.3 mijl. sec.XIX Arh.

157 Maria Cibotari,59 Conac urban ChCi6.6-5.1 a II jum. sec. XIX Arh.

158 Maria Cibotari,65 Casă particulară ChCi2.2-19.3 a II jum. sec. XIX Arh.

80

1 2 3 4 5 6 7

Strada Toma Ciorba 159 Toma Ciorba, 24/1 Casă particulară ChCi6.6-13.3 1884 Arh.

Strada Cojocarilor 160 Cojocarilor, 9 Clădirea fostei Şcoli Primare

a Societăţii de ajutor reciproc al personalului secundar din magazine


161 Cojocarilor, 14 Casă particulară ChCi5.5-6.2 I jum. sec. XIX Arh.

162 Cojocarilor, 16 Casă de raport ChCi5.5-6.3 Sf. sec.XIX Arh.

163 Cojocarilor, 19 Spaţiu industrial-comercial ChCi5.5-10.1 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Columna 164 Columna,44 Casă cu apartamente de raport ChCi5.5-15.11 Înc.sec. XX Arh.

165 Columna,46 Casă cu apartamente de raport ChCi5.5-15.12 Sf. sec.XIX Arh.

166 Columna,49 Casă de raport cu spaţiu comercial


167 Columna,51 Case de raport ChCi8.8-5. 1A,B I jum. sec. XIX/ Înc.sec. XX

Arh.

168 Columna,56 Casă particulară ChCi5.5-13.9 Sf. sec.XIX Arh.

169 Columna,57 Casă de raport ChCi8.8-4.4 Înc.sec. XX Arh.

170 Columna,59 Casă de raport ChCi8.8-4.3 Înc.sec. XX Arh.

171 Columna,61 Conac urban ChCi8.8-4.2 Înc.sec. XX Arh.

172 Columna, 65 Casă particulară ChCi8.8-4.1 Anii postbelici

173 Columna,76 Casă particulară ChCi 4.4-18.2 Înc.sec. XX Arh.

81

1 2 3 4 5 6 7

174 Columna,77 Casă cu apartamente de raport ChCi8.8-3.2 1910 Arh.

175 Columna,86B Casă particulară ChCi 4.4-17.4 Înc.sec. XX Arh.

176 Columna,88 Casă de raport ChCi 4.4-17.5 Sf. sec.XIX Arh.

177 Columna,92 Casă particulară ChCi 4.4-16.5 1874 Arh.

178 Columna,93 Casă cu apartamente de raport ChCi8.8-2.2 Înc.sec. XX Arh.

179 Columna,98 Casă de raport (sau hotel) ChCi 4.4-16.6 Sf. sec.XIX Arh.

180 Columna,108 Clădire cu funcţii social-publice

ChCi 3.3-12.6 Înc.sec. XX Arh.

181 Columna,114 Casă particulară ChCi2.2-20.9 II jum. sec. XIX Arh.

182 Columna,116 Casă de locuit cu spaţiu comercial


183 Columna,118 Casă cu apartamente de raport ChCi2.2-20.11 Sf. sec.XIX Arh.

184 Columna,130 A,B Conac urban ChCi2.2-20.12 Anii 80 sec. XIX Arh.

185 Columna,131 A,B Vilă urbană ChCi7.7-1.1 Înc.sec. XX Arh.

186 Columna,135 Casă particulară şi casă de raport

ChCi6.6-4.4 A,B mijl. sec.XIX Arh.

187 Columna,138 Edificiu cu funcţii sociale ChCi 2.2-19.5 1876 Arh.

188 Columna,143 A,B Clădire pentru funcţii social-publice


189 Columna,154 Vilă ChCi 1.1-2.1 Anii 30 sec.XX Arh.

Strada Anatol Corobceanu 190 Anatol Corobceanu,13 Conac urban ChCi6.6-17.5 1896-1898 Arh.

191 Anatol Corobceanu,15 Casă particulară ChCi6.6-17.4 1898 Arh.

82

1 2 3 4 5 6 7

192 Anatol Corobceanu,17 Casă particulară ChCi6.6-17.6 Sf. sec.XIX Arh.

193 Anatol Corobceanu,19 Casăparticulară ChCi6.6-17.2 1880-1890 Arh.

194 Anatol Corobceanu,22 Casăparticulară ChCi6.6-14.4 Înc.sec. XX Arh.

195 Anatol Corobceanu,24-26 Case de raport ChCi6.6-14.5 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Alexandru Diordiţă 196 Alexandru Diordiţă,3 Casă de raport cu spaţii

comerciale şi artizanale ChCi 3.3-10.2 II jum. sec. XIX Arh.

197 Alexandru Diordiţă,5 Clădirea sinagogii ChCi 3.3-10.1 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Mihai Eminescu 198 Mihai Eminescu,6 Casă de raport ChCi10.10-19.2 mijl. sec.XIX Arh.

199 Mihai Eminescu,8 Casă cu apartamente de raport ChCi10.10-16.11 mijl. sec.XIX Arh.

200 Mihai Eminescu,10 Casă particulară ChCi10.10-16.12 Sf. sec.XIX Arh.

201 Mihai Eminescu,14 Casă particulară ChCi10.10-16.13 mijl. sec.XIX Arh.

202 Mihai Eminescu,16 Casă cu apartamente de raport ChCi10.10-16.14 Sf. sec.XIX Arh.

203 Mihai Eminescu,18 Casă cu apartamente de raport ChCi10.10-12.7 Sf. sec.XIX Arh.

204 Mihai Eminescu,23 A,B Casă de raport ChCi10.10-7.8 Înc.sec. XX Arh.

205 Mihai Eminescu,24 Vilă urbană ChCi10.10-12.8 Înc.sec. XX Arh.

206 Mihai Eminescu,27 Casă de raport ChCi10.10-7.6 Anii 30 sec. XX Arh.

207 Mihai Eminescu,28 Casă particulară ChCi10.10-12.1 Înc.sec. XX Arh.

208 Mihai Eminescu,29 Casă particulară ChCi10.10-7.5 1904 Arh.

209 Mihai Eminescu,45 Depozit ChCi7.7-14.3 1949–1953 Arh.

83

1 2 3 4 5 6 7

210 Mihai Eminescu,53 Casă cu două apartamente de raport

ChCi7.7-9.1 1871-1891 Arh

211 Mihai Eminescu,54 Cădirea fostei administraţii a moşiilor mănăstirilor închinate Sfântului Munte Athos

ChCi8.8-10.8 1898 Arh

212 Mihai Eminescu,63 Casă de raport cu spaţiu comercial

ChCi 4.4-17.3 Înc.sec. XX Arh.

213 Mihai Eminescu,66 Casă de raport cu spaţiu comercial

ChCi8.8-1.4 Înc.sec. XX Arh.

Strada Octavian Goga 214 Octavian Goga, 19 Casă de locuit ChCi4.4-14.1 mijl. sec.XIX Arh.

215 Octavian Goga, 22 Atelier de confecţie a mobilei ChCi4.4-11.6 Înc.sec. XX Arh.

Strada Bogdan-Petriceicu Haşdeu 216 Bogdan-Petriceicu Haşdeu,

14-16 Casă particulară ChCi 2.2-2.1 Anii 20 sec. XX Arh.

217 Bogdan-Petriceicu Haşdeu, 25 Casă particulară ChCi 2.2-4.2 Anii 20 sec. XX Arh.

218 Bogdan-Petriceicu Haşdeu, 27 Casă particulară ChCi 2.2-4.1 Înc.sec. XX Arh.

Strada Avram Iancu 219 Avram Iancu,31 Casă particulară ChCi5.5-12.1 mijl. sec.XIX Arh.

220 Avram Iancu,40 Casă particulară ChCi5.5-8.2 Sf. sec.XIX Arh.

221 Avram Iancu,42 Casă parohială ChCi5.5-8.3 mijl. sec.XIX Arh.

Strada Nicolae Iorga 222 Nicolae Iorga, 1 B Casă particulară ChCi 9.9-21.9 1879 – 1882 Arh.

223 Nicolae Iorga, 6 Casă particulară ChCi9.9-22.13 1880 Arh.

84

1 2 3 4 5 6 7

224 Nicolae Iorga, 22 Casă de raport ChCi9.9-12.11 1891-1902 Arh.

225 Nicolae Iorga, 26 Vilă urbană ChCi 9.9-6.8 1906-1915 Arh.

Strada Ismail 226 Ismail,25 A,B Case particulare ChCi8.8-16.3 A,B Înc.sec. XX Arh.

227 Ismail,38 Casă particulară ChCi11.11-11.1 II jum. sec. XIX Arh.

228 Ismail,40 Casă de raport ChCi11.11-5.5 Sf. sec.XIX Arh. Se propune de inclus în Registru local

229 Ismail,42 Casă de raport ChCi11.11-5.4 Înc.sec. XX Arh.

230 Ismail,50 Casă particulară ChCi8.8-17.8 Sf. sec.XIX Arh.

231 Ismail,52 Casă particulară ChCi8.8-17.9 Înc.sec. XX Arh.

232 Ismail,58 Casă particulară ChCi8.8-17.1 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Mihai Kogălniceanu 233 Mihai Kogălniceanu, 8 Casă particulară ChCi11.11-14.4 II jum. sec. XIX Arh.

234 Mihai Kogălniceanu, 10 Casă de raport cu pasaj carosabil

ChCi11.11-14.5 1896

235 Mihai Kogălniceanu, 18 Casă de raport cu pasaj carosabil

ChCi11.11-13.8A,B Sf. sec.XIX Arh.

236 Mihai Kogălniceanu, 24 Casă particulară ChCi11.11-13.11 1883 Arh.

237 Mihai Kogălniceanu, 25 Casă particulară ChCi11.11-17.2 Sf. sec.XIX Arh.

238 Mihai Kogălniceanu, 31 Casă particulară ChCi11.11-16.2 II jum. sec. XIX Arh.


240 Mihai Kogălniceanu, 40 Casă de raport ChCi10.10-12.6 1875-1899 Arh.

241 Mihai Kogălniceanu, 42 Conac urban ChCi10.10-11.5 1837- 1885 Arh.

85

1 2 3 4 5 6 7

242 Mihai Kogălniceanu, 43 Casă de raport ChCi10.10-16.4 Anii 60 sec. XIX Arh.

243 Mihai Kogălniceanu, 47 Casă de raport ChCi10.10-16.2 1887 Arh.

244 Mihai Kogălniceanu, 54 Casă particulară ChCi10.10-10.7 Înc.sec. XX Arh.

245 Mihai Kogălniceanu, 59 A,B Casă particulară ChCi10.10-14.3 1889 Arh.

246 Mihai Kogălniceanu, 61B Casă particulară ChCi10.10-14.2A,B 1888 Arh.

247 Mihai Kogălniceanu, 68 A,B Casă particulară ChCi10.10-9.20 Sf. sec.XIX Arh.

248 Mihai Kogălniceanu, 69 Vilă urbană ChCi9.9-22.3 1934 Arh.

249 Mihai Kogălniceanu, 70 Sediul Băncii Funciare Ţărăneşti

ChCi 9.9-17.3 1911 Arh.

250 Mihai Kogălniceanu, 75 B Case de raport ChCi9.9-22.1 1890 Arh.

251 Mihai Kogălniceanu, 77 Casă particulară ChCi 9.9-21.11 1905-1909 Arh.

252 Mihai Kogălniceanu, 83 Curte urbană ChCi 9.9-21.1 1891 Arh.

253 Mihai Kogălniceanu, 85-a Atenansă ChCi9.9-20.5 1876 Arh. Se propune de inclus în Registru local


255 Mihai Kogălniceanu, 87 Casă de raport ChCi9.9-20.3 1912 Arh.

Strada Serghei Lazo 256 Serghei Lazo, 1 Sediul fostei Şcoli-Orfelinat ChCi 9.9-13.4 1916 Arh.

257 Serghei Lazo, 2 Casa vicarului ChCi9.9-14.8 1875 Arh.

258 Serghei Lazo, 3 A,B Case particulare ChCi 9.9-13.3 Înc.sec. XX Arh.

259 Serghei Lazo, 9 Casă particulară ChCi 9.9-2.3 II jum. sec. XIX Arh.

260 Serghei Lazo, 12 Casă de raport ChCi9.9-9.4 1896 Arh.

261 Serghei Lazo, 13 Casă particulară ChCi6.6-17.7 1874-75 Arh.

86

1 2 3 4 5 6 7

262 Serghei Lazo, 16 Casă particulară ChCi9.9-9.2 Înc.sec. XX Arh.

263 Serghei Lazo, 17 Edificiu cu destinaţie publică ChCi6.6-17.6 1882

264 Serghei Lazo, 18 Conac urban ChCi9.9-9.1 1860 Arh.

Strada Alexandru Lăpuşneanu 265 Alexandru Lăpuşneanu, 1 Casă particulară ChCi6.6-11.4 1911-1928 Arh.

266 Alexandru Lăpuşneanu, 3 Casă particulară ChCi6.6-11.3 Sf. sec.XIX Arh.

267 Alexandru Lăpuşneanu, 9 Casă particulară ChCi6.6-11.2 Sf. sec.XIX Arh.

268 Alexandru Lăpuşneanu, 10 Casă particulară ChCi6.6-12.4 II jum. sec. XIX Arh.

Strada Petru Maior 269 Petru Maior, 7 Clădirea fostei şcoli

duminicale ChCi 4.4-6.1 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Alexei Mateevici 270 Alexei Mateevici, 10 Casă particulară ChCi11.11-22.7 II jum. sec. XIX Arh.

271 Alexei Mateevici, 15 Clădirea fostei Şcoli Pedagogice

ChCi11.11-24.1 1913 Arh.

272 Alexei Mateevici, 22 Casă particulară ChCi11.11-21.4 mijl. sec.XIX Arh.

273 Alexei Mateevici, 26 Casă particulară ChCi11.11-21.5 Sf. sec.XIX Arh.

274 Alexei Mateevici, 42 Casă particulară ChCi10.10-18.5 cumpăna sec. XIX şi XX

Arh.

275 Alexei Mateevici, 44 Casă particulară ChCi10.10-18.5 II jum. sec. XIX Arh.

276 Alexei Mateevici, 47 Casa familiei Kurtz ChCi10.10-20.11 Înc.sec. XX Arh.

277 Alexei Mateevici, 57 Vilă urbană ChCi10.10-20.9 Sf. sec.XIX Arh.

278 Alexei Mateevici, 59 Casă particulară ChCi10.10-20.8 Înc.sec. XX Arh.

87

1 2 3 4 5 6 7



281 Alexei Mateevici, 68 Casă particulară ChCi 9.9-21.7 Anii 30 sec. XX Arh.

282 Alexei Mateevici, 70 Casă particulară ChCi 9.9-21.6 Sf. sec.XIX Arh.

283 Alexei Mateevici, 71 Edificiu pentru funcţii sociale ChCi10.10-20.3A,B Înc.sec. XX Arh.

284 Alexei Mateevici, 73 Vilă urbană ChCi10.10-20.2 Înc.sec. XX Arh.

285 Alexei Mateevici, 84 Casă particulară ChCi9.9-19.2 1896

286 Alexei Mateevici, 89 Casă particulară ChCi9.9-23.11 Anii 90 sec.XIX Arh.

287 Alexei Mateevici, 93 Casă particulară ChCi9.9-23.10 perioada interbelică

Arh.

288 Alexei Mateevici, 95 Casă particulară ChCi9.9-23.9 Primele decenii sec.XX

Arh.

289 Alexei Mateevici, 117 Casă particulară ChCi9.9-23.2 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Mazililor 290 Mazililor, 34 Conac urban 1874 Arh.

Strada Veronica Micle 291 Veronica Micle, 7 Teatrul „Luceafărul” ChCi8.8-12.3 1908-1914 Arh.

292 Veronica Micle, 8 Vilă urbană ChCi8.8-10.7 Înc.sec. XX Arh.

293 Veronica Micle, 9 Casă particulară ChCi8.8-12.2 1885 Arh.

294 Veronica Micle, 10 A,B Casă particulară ChCi7.7-13. 5 1868 Arh.

295 Veronica Micle, 11 Casă particulară ChCi7.7-16.3 1909-1910 Arh.

88

1 2 3 4 5 6 7

Strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 296 Bănulescu-Bodoni, 1 Casă particulară ChCi9.9-22.8 1873 Arh.

297 Bănulescu-Bodoni, 3 Casă particulară ChCi9.9-22.7 1874-1896 Arh.

298 Bănulescu-Bodoni, 4 Casă particulară ChCi10.10-9.21 1864 Arh.

299 Bănulescu-Bodoni, 8 Casă particulară ChCi10.10-9.22 1869 - 1883 Arh.

300 Bănulescu-Bodoni, 12 A,B Casă de raport ChCi10.10-5.18 1890 şi 1891 Arh.



303 Bănulescu-Bodoni, 29 Casă particulară ChCi 9.9-6.3 1867 Arh.

304 Bănulescu-Bodoni, 41 Casă de raport ChCi7.7-7.17 Sf. sec.XIX Arh.

305 Bănulescu-Bodoni, 43 Casă cu apartamente de raport ChCi7.7-7.18 Sf. sec.XIX Arh.

Strada Mitropolit Dosoftei 306 Mitropolit Dosoftei, 89 A Casă de locuit ChCi6.6-9.3 II jum. sec. XIX Arh.

307 Mitropolit Dosoftei, 91 Casă de raport cu aspect de vilă

ChCi6.6-9.2 anii 30 sec.XX Arh.

308 Mitropolit Dosoftei, 95 Casă particulară ChCi6.6-9.1 Sf. sec.XIX Arh.

309 Mitropolit Dosoftei, 103 Casă de raport ChCi6.6-6.1 Anii 70 sec.XIX Arh.

310 Mitropolit Dosoftei, 106 Casă particulară ChCi7.7-1.5 Înc.sec. XX Arh.

311 Mitropolit Dosoftei, 110 Casă particulară ChCi7.7-1.7 Sf. sec.XIX/ Înc.sec. XX

Arh.

312 Mitropolit Dosoftei, 114 Conac urban ChCi6.6-5.4 II jum. sec. XIX Arh.

313 Mitropolit Dosoftei, 120 Conac urban ChCi6.6-4.7 1873 Arh.

89

1 2 3 4 5 6 7

Strada Mitropolit Petru Movilă 314 Mitropolit Petru Movilă, 1 Casă particulară ChCi9.9-7.3 anii 30 sec.XX Arh.

315 Mitropolit Petru Movilă, 2 Casă de raport ChCi 9.9-2.10 Anii 80 sec.XIX Arh.

316 Mitropolit Petru Movilă, 6 Casă de raport ChCi 9.9-2.8 1879 Arh.

317 Mitropolit Petru Movilă, 8 Vilă urbană ChCi6.6-17.10 Înc.sec. XX Arh.

318 Mitropolit Petru Movilă, 10 B Casă particulară ChCi6.6-17.11 anii 20 sec.XX Arh.

Strada Mitropolit Varlaam 319 Mitropolit Varlaam, 52 Case de raport cu spaţii

comerciale ChCi8.8-5.4A mijl. sec.XIX Arh.

320 Mitropolit Varlaam, 67 Casă de raport ChCi8.8-6.2 1910 Arh.

321 Mitropolit Varlaam, 69 Casă de raport cu spaţii comerciale


322 Mitropolit Varlaam, 74 A-B Case de raport cu spaţii comerciale

ChCi8.8-2.7 mijl. sec.XIX/ Înc.sec. XX

Arh.

323 Mitropolit Varlaam, 76 A,B,C Complex din case de raport cu spaţii comerciale


324 Mitropolit Varlaam, 84 Casa primarului Carol Şmidt ChCi7.7-5.1 II jum. sec. XIX Arh. Ist.

325 Mitropolit Varlaam, 86 Casă particulară ChCi7.7-5.2 I jum. sec. XIX Arh.

326 Mitropolit Varlaam, 88 Casă de raport cu spaţii comerciale


327 Mitropolit Varlaam, 90 A,B Casă de raport cu spaţii comerciale


Strada Munceşti 328 Munceşti, 400 Clădirea unei şcoli primare anii 30 sec.XX Arh.

90

1 2 3 4 5 6 7

Strada Vlaicu Pârcălab 329 Vlaicu Pârcălab, 2 Casă de raport ChCi10.10-18.8 1871 Arh.

330 Vlaicu Pârcălab, 3 Casă particulară ChCi10.10-17.4 1879 Arh.

331 Vlaicu Pârcălab, 8 A,B Atenansă în curte ChCi10.10-15. 3 II jum. sec. XIX Arh.

332 Vlaicu Pârcălab, 14 Casă particulară ChCi10.10-15.2 Sf. sec.XIX Arh.

333 Vlaicu Pârcălab, 16 Casă particulară ChCi10.10-15.1 1855 Arh.

334 Vlaicu Pârcălab, 18 A,B Casă particulară ChCi10.10-11.8 1897 Arh.

335 Vlaicu Pârcălab, 20 Casă particulară ChCi10.10-11.9 II jum. sec. XIX Arh.


337 Vlaicu Pârcălab, 24 A,B Case de raport cu pasaj comun



339 Vlaicu Pârcălab, 27 Casă cu spaţiu comercial ChCi10.10-6.7 mijl. sec.XIX Arh.

340 Vlaicu Pârcălab, 29 Casă particulară ChCi10.10-6.6 Înc.sec. XX Arh.

341 Vlaicu Pârcălab, 30 Casă de raport ChCi10.10-7.14 Sf. sec.XIX Arh.

342 Vlaicu Pârcălab, 32 A,B Complex de locuit ChCi10.10-7. 1 Sf. sec.XIX Arh.

343 Vlaicu Pârcălab, 35 A,B Case de raport ChCi10.10-6.5 Sf. sec.XIX Arh.


345 Vlaicu Pârcălab, 43 Casă particulară ChCi10.10-2.2 Înc.sec. XX Arh.

346 Vlaicu Pârcălab, 55a Conac urban ChCi7.7-13.4 II jum. sec. XIX Arh

347 Vlaicu Pârcălab, 55b Clădirea fostei Bănci private Ruso-Asiatice

ChCi7.7-13.4 interbelică Arh

91

1 2 3 4 5 6 7

348 Vlaicu Pârcălab, 77 Clădirea fostei Şcoli „Talmud-Tora”


Strada Alecsandr Puşkin 349 Alecsandr Puşkin, 3 Casă particulară ChCi10.10-9.15 1870 Arh.

350 Alecsandr Puşkin, 5 Casă particulară ChCi10.10-9.14 1882 – 1895 Arh.

351 Alecsandr Puşkin, 6 Casă de raport ChCi10.10-14.5 Sf. sec.XIX Arh.

352 Alecsandr Puşkin, 7 Casă particulară ChCi10.10-9.13 1861

353 Alecsandr Puşkin, 10b Casă particulară ChCi10.10-14.4 Înc.sec. XX Arh.

354 Alecsandr Puşkin, 12 Case particulare ChCi10.10-10.6 1859 Arh.

355 Alecsandr Puşkin, 14 A,B,C Case de raport cu spaţii comerciale

ChCi10.10-10.5 1872 - 1895 Arh.

356 Alecsandr Puşkin, 16 A,B,C Case particulare ChCi10.10-10.4 1895 Arh.

357 Alecsandr Puşkin, 18 A,B Case de raport şi atenansă în curte


358 Alecsandr Puşkin, 20 Casă de locuit ChCi10.10-6.11 mijl. sec.XIX Arh.

Strada Sfatul Ţării 359 Sfatul Ţării, 3 Casă particulară ChCi9.9-19.1 Înc.sec. XX Arh.

360 Sfatul Ţării, 4 Casă particulară ChCi9.9-20.1 1860 Arh

361 Sfatul Ţării, 7-9 Casă de raport ChCi9.9-14.6 1877 - 1878 Arh. Nr.9 Se propune de inclus în Registru

local 362 Sfatul Ţării, 11 Casă particulară ChCi9.9-14.5 1867 Arh.

363 Sfatul Ţării, 13 Casă particulară ChCi9.9-14.4 1868 Arh.

92

1 2 3 4 5 6 7

364 Sfatul Ţării, 16 A,B Sediul Administraţiei Zemstvei judeţene cu aparamente p/u funcţionari

ChCi9.9-4.1 1908-1909 Arh

365 Sfatul Ţării, 32 Casă de raport cu spaţii comercial

ChCi 2.2-19.7 II jum. sec. XIX Arh

366 Sfatul Ţării, 39 Vilă urbană ChCi6.6-15.2 1910 Arh

Strada Constantin Stere 367 Constantin Stere, 1 Edificiu ChCi 9.9-13.7 Înc.sec. XX Arh.

368 Constantin Stere, 2 Vilă urbană ChCi9.9-0.6 Înc.sec. XX Arh.

369 Constantin Stere, 8 Casă particulară ChCi9.9-0.8 Înc.sec. XX Arh.

370 Constantin Stere, 10 Casă particulară ChCi9.9-0.9 Înc.sec. XX Arh.

Strada Alexei Şciusev 371 Alexei Şciusev, 4 Casă de raport ChCi11.11-9.5 1913 Arh.

372 Alexei Şciusev, 5 Sinagogă ChCi11.11-14.3 Sf. sec.XIX Arh.

373 Alexei Şciusev, 10 Casă particulară ChCi11.11-9.6 mijl. sec.XIX Arh

374 Alexei Şciusev, 12 Casă particulară ChCi11.11-9.7 Sf. sec.XIX Arh.

375 Alexei Şciusev, 16 A Casă de raport ChCi11.11-8.7 mijl. sec.XIX Arh.

376 Alexei Şciusev, 17 Casă de raport ChCi11.11-14.2 1869-1871 Arh.

377 Alexei Şciusev, 18a Casă de raport ChCi11.11-8.8 Sf. sec.XIX Arh

378 Alexei Şciusev, 21 Casă cu spaţiu comercial ChCi11.11-14.1 Înc.sec. XX Arh.

379 Alexei Şciusev, 23 Casă particulară ChCi11.11-13.5 Între 1885 şi 1915 Arh.

380 Alexei Şciusev, 27 Casă de raport ChCi11.11-13.4 Sf. sec.XIX Arh. Ist.

93

1 2 3 4 5 6 7

381 Alexei Şciusev, 29 B Casă de raport ChCi11.11-13.3B Sf. sec.XIX Arh.


383 Alexei Şciusev, 32 Casă particulară ChCi11.11-8.10 1879 Arh

384 Alexei Şciusev, 33 Case de raport cu pasaj comun

ChCi11.11-13.1 1912 Arh.

385 Alexei Şciusev, 37 Casă de raport cu gang carosabil


386 Alexei Şciusev, 39 Casă de raport cu gang carosabil şi spaţiu comercial


387 Alexei Şciusev, 41A,B Edificiu cu destinaţie publică ChCi10.10-12.3 Înc.sec. XX Arh.

388 Alexei Şciusev, 42 Casă de raport ChCi9.9-9.7 1855 Arh.

389 Alexei Şciusev, 43 Casă particulară ChCi10.10-12.2 Sf. sec.XIX Arh. arta

390 Alexei Şciusev, 48 Casă particulară ChCi10.10-8.10 mijl. sec.XIX Arh.

391 Alexei Şciusev, 49 Casă de raport ChCi10.10-11.2 Sf. sec.XIX Arh.

392 Alexei Şciusev, 50 Casă particulară ChCi10.10-7.10 Sf. sec.XIX Arh

393 Alexei Şciusev, 54 B Casă de raport cu pasaj comun


394 Alexei Şciusev, 56a Case de raport ChCi10.10-6.8 Sf. sec.XIX Arh. Ist.


396 Alexei Şciusev, 61 Casă particulară ChCi10.10-10.2 II jum. sec. XIX Arh.

397 Alexei Şciusev, 63 Casă de raport ChCi10.10-10.1 Sf. sec.XIX Arh

94

1 2 3 4 5 6 7

398 Alexei Şciusev, 65 Complexul de case al medicului V. Tverdohlebov

ChCi10.10-9.11 II jum. sec. XIX Arh.

399 Alexei Şciusev, 67 Casa fraţilor Parhomovici ChCi10.10-9.10 mijl. sec.XIX Arh.

400 Alexei Şciusev, 69 Casă particulară a geografului T. Porucic

ChCi10.10-9.9 II jum. sec. XIX Arh.

401 Alexei Şciusev, 70 Casă particulară ChCi10.10-5.10 1883 Arh

402 Alexei Şciusev, 71B Casă de raport ChCi10.10-9.8 mijl. sec.XIX Arh.

403 Alexei Şciusev, 72 Casă din Fondul istoric ChCi10.10-5.11 mijl. sec.XIX Arh.

404 Alexei Şciusev, 73 B Casă particulară ChCi10.10-9.7 Sf. sec.XIX Arh.

405 Alexei Şciusev, 74 Casă din Fondul istoric ChCi10.10-5.12 II jum. sec. XIX Arh.


407 Alexei Şciusev, 79 Casă de raport ChCi10.10-9.4 mijl. sec.XIX Arh.

408 Alexei Şciusev, 80 Casă de raport cu pasaj comun


409 Alexei Şciusev, 84 Vilă urbană ChCi10.10-5.16 1890 Arh.

410 Alexei Şciusev, 86 Casă particulară ChCi9.9-12.7 Înc.sec. XX Arh.


412 Alexei Şciusev, 88 Conac urban ChCi9.9-12.8 1875 Arh.

413 Alexei Şciusev, 94B Casă particulară ChCi9.9-10.2 II jum. sec. XIX Arh.


415 Alexei Şciusev, 96 Casă particulară ChCi9.9-10.1 II jum. sec. XIX Arh.


95

1 2 3 4 5 6 7

417 Alexei Şciusev, 104 A,B Casă particulară ChCi9.9-9.6 II jum. sec. XIX Arh.

418 Alexei Şciusev, 105 Casă de raport ChCi9.9-14.3 Sf. sec.XIX Arh.


420 Alexei Şciusev, 109 Conacul urban al familiei Gudevici

ChCi9.9-14.1 Înc.sec. XX Arh



423 Alexei Şciusev, 129 Casă particulară ChCi9.9-0.1 cumpăna sec. XIX şi XX

Arh.

424 Alexei Şciusev, 135 Casă particulară ChCi9.9-7.4 cumpăna sec. XIX şi XX

Arh.

425 Alexei Şciusev, 149 Casă particulară ChCi6.6-11.5 1885 Arh.

Bulevardul Ştefan cel Mare 426 Ştefan cel Mare, 77 Clădirea catedralei cu

magazine ChCi8.8-10.1 1895-1900 Arh.

427 Ştefan cel Mare, 131 Casă individuală ChCi6.6-14.2 Sf. sec.XIX Arh.

428 Ştefan cel Mare, 141 Casă de raport ChCi6.6-13.11 Înc.sec. XX Arh.

Ştefan cel Mare, 165 Clădirea fostului spital militar ChCi6.6-20.1 1905 Arh.

429 Ştefan cel Mare, 190 Complexul de clădiri ale spitalului urban

ChCi6.6-6.2 1814 Arh.

Strada Rabbi Ţirilson 430 Rabbi Tirilson, 2 Conac urban ChCi 4.4-10.6 Sf. sec.XIX Arh.

431 Rabbi Tirilson, 4 Casă individuală ChCi 4.4-10.7 Sf. sec.XIX Arh.

432 Rabbi Tirilson, 6 Clădirea fostei şcoli “Heder” pentru băieţi

ChCi 4.4-10.8 f. sec.XIX Arh.

96

1 2 3 4 5 6 7

Strada Teatrului 433 Teatrului, 3 B Casă individuală ChCi7.7-7.12 Înc.sec. XX Arh.

434 Teatrului, 6 Casă de raport ChCi7.7-7. 14 Sf. sec.XIX Arh.

435 Teatrului, 7 Casă individuală ChCi7.7-7.10 Sf. sec.XIX Arh.

436 Teatrului, 11 Casă individuală ChCi7.7-7.9 II jum. sec.XIX Arh.

437 Teatrului, 15 Conac urban ChCi7.7-7.7 II jum. sec.XIX Arh.

Strada Tighina 438 Tighina,9 Casă de raport ChCi11.11-18.3 II jum. sec.XIX Arh.

439 Tighina,14 Casă individuală ChCi11.11-4.10 Sf. sec.XIX Arh.

440 Tighina,32 Edificiu ChCi8.8-16.2 Înc.sec. XX Arh.

441 Tighina,34 Complexul cazărmilor ChCi8.8-16.1 II jum. sec.XIX Arh.

442 Tighina,37 Complex din două unităţi comerciale


443 Tighina,48 Case de raport cu unitate comercială


Strada Lev Tolstoi 444 Lev N.Tolstoi,7 Casă individuală ChCi11.11-15.2 Înc.sec. XX Arh.

445 Lev N.Tolstoi,24 Casă individuală ChCi11.11-15.1 Înc.sec. XX Arh.

446 Lev N.Tolstoi,29 Casă de raport cu unităţi comerciale

ChCi8.8-17.5 1914 Arh.

447 Lev N.Tolstoi,36 Casă individuală ChCi11.11-6.3 Înc.sec. XX Arh.

448 Lev N.Tolstoi,39 Casă de raport şi edificiu pentru funcţii sociale


97

1 2 3 4 5 6 7

449 Lev N.Tolstoi,42 Casă individuală ChCi11.11-6.2 Sf. sec.XIX Arh.

450 Lev N.Tolstoi,58 Casă de raport ChCi8.8-17.2 Înc.sec. XX Arh.

Strada Tricolorului 451 Tricolorului,32 Casă individuală ChCi7.7-7. 2 Sf. sec.XIX Arh.

452 Tricolorului,34 Casă individuală ChCi7.7-7.3 II jum. sec.XIX Arh.

453 Tricolorului,35 Casă de raport cu unitate comercială


454 Tricolorului,36 Casă individuală ChCi7.7-7.4 II jum. sec.XIX Arh. Ist.

455 Tricolorului,37 Casă de raport şi casă individuală

ChCi7.7-1.3 II jum. sec.XIX- Înc.sec. XX

Arh.

456 Tricolorului,40 Casă individuală ChCi7.7-7.5 II jum. sec.XIX- Înc.sec. XX

Arh.

457 Tricolorului,40-a Casă individuală ChCi7.7-7.5 Sf. sec.XIX Arh.

Stradela Universităţii 458 Universitatii,28 Casa în care a locuit Emilian

Bucov ChCi10.10-20.10 1909-1988 Ist

Strada Grigore Ureche 459 Grigore Ureche,38 Casă individuală ChCi5.5-1.1 Sf. sec.XIX Arh.

98

Anexa nr.1

Lista obiectivelor

propuse pentru examinare în vederea atribuirii statutului de monument cu valoare naţională

N/r Adresa Denumirea/tipologia Datarea Justificarea includerii

1. V. Alecsandri, 2 Sediul Ministerului sănătăţii

Anii 50 sec. XX Empire sovietic

2. Alexandru cel Bun, 44-46 (colţ str. V.Alexandri)

Curte mănăstirească (Tipografie, bibliotecă)

1838 Un fragment al frontului continuu stradal

3. Aleea Gării, 1 Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter, arh. D. Palatnic


4. Aleea Gării, 2 Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter


5. Aleea Gării, 3 Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter, arh. D. Palatnic


6. Alexandru cel Bun, 48 A,B

Casă de raport Conform normelor de clasare

7. Alexandru cel Bun, 49 Casă individuală Conform normelor de clasare

8. Alexandru cel Bun, 57 Casă individuală Conform normelor de clasare

9. Alexandru cel Bun, 69 Sala de sport a Universităţii Pedagogice

Mijl. anilor 50 ai sec. XX, empire

sovietic

Conform normelor de clasare

10. Alexandru cel Bun, 113 Casă de raport Sf. Sec. XIX Reper urbanistic

11. Armenească, 2 Casă de raport cu magazin

Art Nouveau

12. Armenească,4 Casă de raport Conform normelor de clasare

13. Armenească, 20 Clădirea şcolii populare


99


14. Armenească, 22 (A, B, C) Complex de clădiri cu magazin


15. Armenească, 24 (A) Casă de raport Conform normelor de clasare

16. Armenească, 61 (A, B) Complex din case cu apartamente de raport şi un spaţiu comercial

1888 şi sf. sec. XIX

Un fragment al frontului continuu stradal, Conform normelor de clasare

17. 31 August 1989, 60 Fosta şcoală feroviară, arh. D.Palatnic


18. 31 august 1989, 96 Conac urban, în care au locuit Gheorghe şi Pavel Gore

A II jum. a sec. XIX

Monument istorico-memorialistic

19. 31 August 1989, 137

Facultatea de Arte Plastice a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice


20. Str. 31 August 1989, 145 Conac urban Conform normelor

de clasare

21. Str.31 August 1989,151

Casă individuală, A locuit cineastul Konunov


22. Str.A.Bernardazzi, 3 Penitenciarul-cetate Conform normelor

de clasare

23. Bucureşti, 15 Casă individuală Conform normelor

de clasare

24. Bucureşti, 43 (A Imobil Conform normelor

de clasare

25. Bucureşti, 43 (B) Casă individuală Conform normelor

de clasare

26. Str. Bucureşti, 71 Casa lui Iacob Ghinculov (Hâncu)

Monument istoric-memorialistic

27. Cahul, 16 Casă individuală Înc. Sec. XIX Valoros element de reper al oraşului istoric

100


28. Cahul, nr. 23 Casă la colţul cartierului

Valoros element de reper al oraşului istoric

29. Columna, 77 (A) Casă de raport cu pasaj comun

Art Nouveau Conform normelor de clasare

30. Columna, 30

Fostul spital al Direcţiei feroviare, azi Serviciul vamal, ar. D. Palatnic


31. Columna, 90 Imobil Anii 50 ai sec. XX

Empire sovietic

32. Columna, 98 A,B Casă cu apartamente de raport (sau hotel)


33. Columna, nr. 115-A. Casă cu apartamente de raport.

Sf. sec. XIX Conform normelor de clasare

34. Columna, 130 (A) Conac urban. Clădirea principală şi remiza pentru trăsuri, anexe.

Atribuit lui A.I. Bernardazzi

35. Columna, 171 Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter

Anii 50 ai sec. XX

Empire sovietic

36. Cosmonauţilor, 7 Sediul Ministerului Finanţelor


37. Str.M. Eminescu, 24 Vilă urbană Conform normelor de clasare

38. M.Eminescu, 54

Administraţia Domeniilor din Basarabia ale Mănăstirilor de peste Hotare


39. Bd. Iu. Gagarin, 1 Imobil de locuit cu spaţii comerciale la parter


40. Bd. Iu. Gagarin, 3 Imobil de locuit cu spaţii comerciale la parter


101


41. Bd. Iurii Gagarin, 5 Imobil de locuit cu spaţii comerciale la parter, arh. D. Palatnic


42. Bd. C. Negruzzi, 7 Hotelul Chişinău, arh. R. Curţ


43. Bd. Iurii Gagarin, 5/2 Imobil de locuit cu spaţii comerciale la parter


44. Bd. Iurii Gagarin, 8 Universitatea comercială


45. Alexandru Hâjdău,79 Casă de locuit Sec. XIX Conform normelor de clasare

46. Alexandru Hâjdău,81 Casă de locuit Sec. XIX Conform normelor de clasare

47. Şoseaua Hânceşti, 13 Clădirea şcolii, azi Liceul Titulescu


48. Şoseaua Hânceşti, 38 Imobil în 2 etaje cu apartamente, arh. D. Palatnic

Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter.

Anii 50, sec. XX

49. Izmail, 45 Imobil cu apartamente de locuit şi cu spaţii comerciale la parter


50. Str. S. Lazo, 1 Sediul fostei Şcoli- Orfelinat

Încep. sec. XX Conform normelor de clasare

51. Str. S. Lazo, 3 B Case individuală Conform normelor de clasare

52. Str. S. Lazo, 7 Casă individuală Conform normelor de clasare

53. Lăpuşneanu, 9 Bloc cu două etaje Încep. sec. XX

Componentă a Spitalului de boli contaginoase T. Cuiorbă

102


54. Str. M. Kogâlniceanu, 69 Vilă urbană Conform normelor de clasare

55. Str. M.Kogălniceanu, 70 (colţ str. G.B-Bodoni)

Edificiu pentru funcţii sociale


56. Str. M. Kogâlniceanu, 85A

Atenansă Conform normelor de clasare

57. Alexei Mateevici, 11 Biserica Toţi Sfinţii Conform normelor de clasare

58. Alexei Mateevici, 15 Clădirea fostei şcoli pedagogice, fondată de zemstva Basarabiei

Reper urbanistic

59. Veronoica Micle, 7 Edificiu p/u funcţii sociale, teatrul Luceafărul

Sec. XX Monument istorico-memoralistic

60. Str. Mitropolit Gavriil Bânulescu-Bodoni, 5

Casă de raport a lui H. Hîncu în care a locuit academicianul N. Dimo


61. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 53a

Casă de raport Sf. sec. XIX Conform normelor de clasare

62. Mitropolit Dosoftei, 91 Casă de raport cu aspect de vilă

neoromânesc

63. Mitropolit Dosoftei, 114 Conac urban Atribuit arh. A.

Bernardazzi

64. Mitropolit Dosoftei, 120 Conac urban Atribuit arh. A.

Bernardazzi

65. Mitropolit Varlaam, 46 Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter


66. MitropolitVarlaam, 52 (A)

Casă de raport cu magazine


67. Mitropolit Varlaam, 67

Casă de raport în care a activat şcoala de desen condusă de V.F.Okuşko


103


68. Mitropolit Varlaam, 69 Casa de raport cu magazin


69. Mitropolit Varlaam, 78 Filarmonica, arh. V. Voiţehovschi


70. MitropolitVarlaam, 84 Casă primarului Carol Şmidt


71. MitropolitVarlaam, 88 Casă de raport Art Nouveau

72. Munceşti, 86 Imobil cu două etaje, cu apartamente, arh. D. Palatnic

Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter.

Anii 50, sec. XX

73. Str. V. Pârcălb 2 (colţ str. A. Mateevici)

Casă de raport Conform normelor de clasare

74. Str. V. Pârcălb, 77 Clădirea fostei şcoli Talmud-Tora


75. Bd. Renaşterii, 8 Cămin Anii 50 sec. XX Empire sovietic

76. Bd. Renaşterii, 10 Cămin Anii 50 sec. XX Empire sovietic

77. Renaşterii, 12 Maternitatea Anii 50 sec. XX Empire sovietic

78. A.Şciusev, 27 Casă de raport a arhitectului M.Elladi


79. A.Şciusev, 56A

Casă de raport în care a locuit arhitectul V.A.Voiţehovchi


80. Str. Sciusev, 65 A, B

Complexul de case al medicului V. Tverdohlebov


81. A.Şciusev, 84 Vilă urbană Conform normelor

de clasare

104


82. Str. A. Sciusev, 105 Edificiu cu funcţii publice


83. Bd. Ştefan cel Mare, 1 Academia de Ştiinţe a Moldovei, arh. V.Mednek

1958 Opera arhitect emerit

84. Ştefan cel Mare, 56 Imobil cu 5 etaje cu apartamente şi apaţii comerciale la parter


85. Ştefan cel Mare, 73 Sediul fostului Minister al alimentaţiei, arh. V. Voiţehovschi


86. Ştefan cel Mare, 77 Clădirea catedralei cu magazine

1903 Conform normelor de clasare

87. Ştefan cel Mare, 119 Imobil cu apartamente, şi spaţii comerciale la parter

Anii 50, sec. XX Empire sovietic

88. Ştefan cel Mare, 126 Imobil cu apartamente, arh. V. Voiţehovschi

Anii 50, sec. XX Opera arhitect emerit

89. Ştefan cel Mare, 134 Poşta centrală (oficiul 12), Ministerul comunicaţiilor

Încep. anilor 60, arh. V. Mednek

Opera arhitect emerit

90. Ştefan cel Mare, 151 A,B (colţ str. T. Ciorbă)

Casă de raport Art Noveau

91. Ştefan cel Mare, 159 Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter.


92. Ştefan cel Mare, 190 (colt str. T. Ciorba)

Complexul de clădiri ale spitalului urban (biserica Sf.Nicolae)


93. Tighina, 71 Imobil cu apartamente şi spaţii comerciale la parter.


105


94. L.Tolstoi, 29 Casă de raport Conform normelor de clasare

95. Grigore Ureche,59 Casă individuală Sec.XIX Element al structurii urbane istorice

96. Vadul lui Vodă, 5 Bloc administrativ CET 1

1951 Reper urbanistic

97. Bd. Gr. Vieru, 22 Imobil cu destinaţie publică


98. Vlăhuţă nr. 6. Vilă urbană Reper urbanistic

Notă: Obiectivele incluse în lista menţionată necesită a fi analizate suplimentar.

106

Anexa nr.2

Lista obiectivelor

propuse pentru examinare în vederea atribuirii statutului de monument cu valoare locală

N/r

Adresa Denumirea/tipologia Datarea Argumentarea

includerii

1. Bălănescu, 15 Casă de locuit Sec. XIX Element al fondului construit istoric

2. Bălănescu, 35 Casă de locuit Sec. XIX Element de reper al tramei stradale şi structurii urbane vechi

3. Cojocarilor, 7 Casă individuală Înc. sec. XIX Element al fondului istoric

4. Columna 171 Bloc de locuit Anii 50 sec. XX Empir stalinist

5. N. Anestiadi, 26 Casă de raport Reper urbanistic

6. Str. Ciuflea, 29, Casă de raport Fond construit

7. Str. Ciuflea 34 Casă de raport Fond construit

Notă: Obiectivele incluse în lista menţionată necesită a fi analizate suplimentar.

107

Anexă

9. CAIET DE SARCINI PENTRU ELABORAREA REGISTRULUI

ŞI REGULILOR DE PROTECŢIE ALE PATRIMONIULUI IMOBIL DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ


1. TEMEIURI LEGALE ŞI NORMATIVE, INSTITUIŢII ŞI OPORTUNITATEA LUCRĂRILOR O serie de legi şi hotărâri ale guvernului reglementează situaţia patrimoniului

municipiului Chişinău, parte dintre aceste texte introducând termeni sau responsabilităţi ce ar putea fi interpretate diferit de la un act la altul, cu instituţii ce ar putea avea competenţe ce se suprapun sau cu sarcini ce nu îşi găsescresponsabili sau proceduri adecvate în practică. Acolo unde textele normative în vigoare prezintă lacune sau ambiguităţi, regulamentele vizate prin prezenta licitaţie vor trebui să suplinească aceste lipsuri prin reguli şi proceduri locale.

1.1 Temeiuri legale În baza următoarelor prevederi normative:

- Legea privind ocrotirea monumentelor, L1530/1993; - Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, L 835/1996; - Legea privind calitatea în construcţii, L 721/1996; - Legea Culturii nr. 413/1999; - Legea privind autorizarea lucrărilor de construcţie, L 163/2010; - Hotărârea guvernului despre aprobarea regulamentului privind consultarea populaţiei în procesul elaborării documentaţiei de amenajarea teritoriului şi de urbanism, HG nr. 951/1997; - Hotărârea guvernului despre aprobarea regulamentului privind certificatul de urbanism şi autorizarea construcţiilor şi amenajărilor, HG nr. 360/1997 (ce se va adapta legii 163/2010); - Hotărârea guvernului despre aprobarea regulamentului general de urbanism, HG nr. 5/1998; - Hotărârea guvernului despre aprobarea regulamentului privind zonele protejate naturale şi construite, HG nr. 1009/2000; - Hotărârea guvernului privind stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi în spaţiile verzi ale municipiului Chişinău, HG nr. 978/2004.

Autorităţile locale ale Municipiului Chişinău au obligaţii în domeniul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului şi în stabilirea unor politici şi regulamente pentru punerea în practică a acestor obligaţii.

108

1.2 Instituţii Pentru stabilirea principiilor şi regulilor de gestiune ale patrimoniului,

elaboratorii vor trebui să ţină cont şi de structurile avizatoare de la nivelul instituţiilor desemnate de legile Republicii Moldova a avea competenţe în domeniu, altele decât Primăria Chişinău. Acestea sunt: - Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi structurile din subordine; - Ministerul Mediului al Republicii Moldova; - Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova; - Agenţia Turism; - Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; - Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova.

Adaptarea la cerinţele metodologice ale acestor instituţii rămâne în sarcina elaboratorului documentaţiei iar maniera de efectuare de consultări pe parcursul întocmirii lucrării va trebui să fie descrisă în oferta de licitaţie.

1.3 Oportunitatea lucrărilor Municipalitatea Chişinău, în vederea stabilirii regulilor speciale de protejare a

patrimoniului de importanţă locală stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 978/2004, precum şi pentru instituirea unui nou registru al monumentelor de importanţă locală ale Municipului Chişinău, organizează o licitaţie publică pentru selectarea consultanţilor specializaţi care să producă documentaţia necesară în procesul administrativ local.

Licitaţia are un capitol bugetar alocat în bugetul Municipiului Chişinău pentru anul 2011, gradul de apropiere de această sumă a ofertelor depuse constituindu-se într-unul din criteriile de selecţie.

Finalitatea lucrărilor licitate trebuie să fie o mai mare operativitate a deciziilor administrative ce vizează centrul istoric şi monumentele municipiului Chişinău în ceea ce priveşte: - autorizarea şi controlul lucrărilor de construire; - avizarea şi aprobarea planurilor urbanistice zonale şi de detaliu; - stabilirea priorităţilor politicilor fiscale menite a sprijini acţiunile de protejare a patrimoniului; - soluţionarea în manieră incontestabilă a situaţiilor contravenţionale şi infracţionale legate de patrimoniu.

Aplicabilitatea practică a soluţiilor expuse în ofertele ce vor fi depuse în sensul acestor categorii de probleme administrative, constituie principalul criteriu de evaluare a acestora.

Noul registru al monumentelor de importanţă locală va trebui, în conformitate cu prevederile Legii privind ocrotirea monumentelor nr.1530/1993, să includă monumente obiecte aparte şi monumente ansambluri de obiecte, monumente care nu sunt incluse în Registrul monumentelor protejate de Stat.

109

2. ELIGIBILITATE Elaborarea documentaţiei ce face obiectul prezentei licitaţii poate fi

încredinţată unei societăţi comerciale specializate în studii şi proiecte aplicabile domeniului patrimoniului cultural, unor instituţii fără caracter comercial sau unei asocieri de specialişti independenţi create în scopul elaborării studiului licitat.

În toate situaţiile, candidaturile trebuie să se bazeze pe existenţa capacităţilor de analiză şi de elaborare a studiilor care să acopere necesităţile patrimoniului cultural cel puţin din domeniile: arhitectură, inginerie a construcţiilor (structură şi/sau instalaţii), istorie (a artei şi/ sau generală), urbanism. Faţă de aceste domenii majore, va constitui un avantaj prezenţa în echipa candidată a unor specialişti în domeniile juridic/practică administrativă sau economic/management cultural.

Constatarea îndeplinirii din partea candidaţilor a criteriilor de eligibilitate va precede orice operaţiune de evaluare a ofertelor, ofertele depuse de candidaţi ce nu vor îndeplini condiţiile de eligibilitate urmând a fi eliminate din jurizare.

2.1 Societăţi comerciale Firmele candidate vor trebui să probeze competenţele necesare întocmirii

studiilor licitate prin: - documente de prezentare a lucrărilor similare pe care le-a produs sau la producerea cărora a fost asociată, cu identificarea rolului explicit avut în această situaţie; - prezentarea specialiştilor asociaţi sau angajaţi de către societate pe perioadă nedeterminată sau, după caz, care au semnat un contract ferm de angajament/asociere temporară în vederea executării lucrărilor vizate de prezenta licitaţie; - documente care să ateste capacitatea economică şi funcţională de a putea executa contractul în cazul acceptării ofertei.

2.2 Alte instituţii Pot participa la selecţia de oferte şi instituţiile care nu au caracter comercial,

acestea fiind fie instituţii publice cu atribuţii în domeniul patrimoniului fie organizaţii neguvernamentale cu acest profil.

Participarea la selecţia de oferte este condiţionată de îndeplinirea aceloraşi cerinţe funcţionale expuse la punctul 2.1.

2.3 Asocieri de specialişti Asocierile de specialişti vor trebui să probeze capacitatea de a întocmi studiile

licitate prin: - Existenţa unui conducător al asocierii libere, care să aibă o reputaţie în domeniul conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural atestată prin depunerea unui CV însoţit de prezentarea lucrărilor similare pe care le-a produs sau la producerea cărora a fost asociat într-o poziţie similară; - Compunerea echipei în asemenea mod în care domeniile: arhitectură, inginerie a construcţiilor, istorie şi urbanism să fie reprezentate de specialişti recunoscuţi, cu experienţă în profilul patrimoniului cultural şi care să coordoneze lucrul în cadrul acestor specialităţi. Calitatea fiecărui membru coordonator al respectivelor domenii va fi ilustrată în acelaşi mod descris mai sus, în cazul conducătorului asociaţiei libere;

110

- Un document de asociere a specialiştilor coordonatori în scopul elaborării documentaţiei licitate de Municipalitatea Chişinău, cu clauză de răspundere în solidar a echipei coordonatoare.

Documentul va nominaliza conducătorul echipei, ce va fi acceptat prin semnătura fiecărui specialist asociat al echipei; - Un document care să certifice existenţa disponibilului mijloacelor tehnice şi materiale necesare îndeplinirii sarcinii asumate.

In vederea participării la licitaţie, libera asociere a specialiştilor va trebui să fie concretizată într-o formulă juridică opozabilă în justiţie şi cu care municipalitatea să-şi poată asuma din punct de vedere legal semnarea unui contract comercial. Rămâne în sarcina specialiştilor asociaţi să identifice şi să probeze personalitatea juridică a asocierii lor.

3. OBIECTIVE, DATE GENERALE DE TEMĂ Finalitatea expusă la punctul 1.3 poate fi atinsă prin îndeplinirea câtorva

obiective generale. Acestea sunt detaliate parţial în cele ce urmează în secţiunea curentă şi parţial

în secţiunea 5. O altă manieră de îndeplinire a obiectivelor generale şi de atingere a finalităţii

urmărite de municipalitate poate fi expusă şi argumentată în ofertele ce vor fi depuse. O astfel de manieră diferită de cea preconizată de caietul de sarcini va fi considerată acceptabilă numai în măsura în care aceasta ar micşora costurile şi/sau ar scurta perioada de execuţie fără a lipsi autorităţile locale de rezultatele operative aşteptate şi enunţate mai sus. În acest sens, propunerea unui tip de grafic de lucrări/rezultate, altele decât cele enunţate în secţiunile 3 şi 4, va trebui să fie însoţită de o demonstraţie a avantajelor enunţate, într-un memoriu distinct aferent ofertei, al cărei conţinut este detaliat în secţiunea 7.

3.1 Obiectivele generale urmărite 3.1.1 Sintetizarea informaţiilor de natură istorică şi culturală O astfel de sintetizare este necesară pentru a stabili perioadele de referinţă în

evoluţia urbană, arhitecturală şi culturală a Chişinăului astfel încât raportarea la valoarea culturală să poată fi cât mai obiectivă, prin identificarea unor criterii de evaluare. În legătură cu evoluţia istorică şi culturală ar putea fi identificate şi acele personalităţi care prin existenţa şi activitatea lor au marcat într-un fel sau altul dezvoltarea oraşului.

Pentru atingerea acestui obiectiv va trebui luată în calcul utilizarea tuturor surselor disponibile în prezent: - planurile istorice ale oraşului; - fondul de fotografii istorice; - documente de arhivă relevante (în măsură să clarifice unele măsuri administrative sau tehnice ce au conturat o anume evoluţie urbanistică sau arhitecturală); - bibliografia existentă atât din categoria studiilor ştiinţifice cât şi din cea beletristică în măsură să aducă descrieri legate de tradiţii şi atmosferă a diverselor epoci - alte surse.

111

Rezultatul aşteptat va fi exprimat prin: - stabilirea intervalelor de timp ce pot fi catalogate drept “etape istorice” şi a evenimentelor ce au marcat începutul respectiv încheierea acestor etape şi care ar putea fi utilizate în stabilirea unor criterii de evaluare legate de frecvenţa, raritatea sau unicitatea unor clădiri; - identificarea personalităţilor culturale, politice, administrative sau de altă natură care au influenţat substanţial caracterul arhitecturii sau urbanismului în Chişinău şi care ar fi de natură a adăuga o valoare memorială deosebită unor spaţii construite sau neconstruite.

3.1.2 Sintetizarea analizelor urbanistice Scopul îndeplinirii acestui obiectiv este determinarea unor zone istorice de

referinţă, cu caracteristici particulare în raport de care să poată fi identificate unele măsuri şi bareme administrative sau fiscale respectiv pentru care să poată fi propuse, în mod consecvent, indicatori urbanistici adecvaţi. Una dintre analize va trebui să urmărească modul de alterare în timp a specificului local ca urmare a dezvoltării economice, din diversele perioadele specifice, în vederea determinării unor eventuale tendinţe distinct şi care ar putea duce la identificarea unor clase de riscuri.

Cunoaşterea acestor riscuri va trebui să se reflecte în măsurile de combatere a lor propuse în regulamentul aferent registrului monumentelor.

Sinteza analizelor urbanistice va trebui să conducă la precizarea: - limitelor subzonelor identificate; - caracteristicilor spaţiale şi formale ale fondului construit sau neconstruit (public sau privat) ce constituie acele subzone; - limitelor minimale şi maximale de dezvoltare în respectivele perimetre urbane; - profilelor funcţionale optime şi a celor indezirabile în fiecare subzonă în parte; - zonelor de risc în ce priveşte diversele categorii ale patrimoniului cultural (perimetre importante arheologic, zone protejate, monumente aparte) şi care necesită investigaţii suplimentare (studii geotehnice, descărcări de sarcină arheologică, expertize tehnice pentru unele arii construite).

3.1.3 Sintetizarea analizelor arhitecturale Atingerea acestui obiectiv va servi la determinarea unor tipologii constructive

prezente pe teritoriul administrativ al Chişinăului în vederea identificării unor bareme distincte de evaluare calitativă sau funcţională a clădirilor ce ar aparţine unei anume grupe tipologice spre deosebire de altele. O astfel de metodă permite o evaluare obiectivă ce, spre exemplu, nu ar pune în situaţie de inferioritate o construcţie mai modestă, de tipul locuinţelor tradiţionale, faţă de un edificiu public, cu inevitabile căutări monumentale încă din concepţia sa. Această clasificare este necesară ca urmare a faptului că legea monumentelor stabileşte că “valoarea” este factorul principal în selectarea obiectivelor culturale ce constituie registrul monumentelor fără a stabili criteriile cuantificabile într-o formă sau alta care să determine pragul de la care “valoarea” atribuită unui asemenea obiectiv ar fi suficientă pentru clasare.

Pentru acest scop va trebui efectuată o analiză complexă, bazată pe factorii urbanistici relevanţi, caracteristicile arhitecturale, contribuţiile componentelor

112

decorativ – artistice sau a celor tehnice şi se va urmări obţinerea următoarelor rezultate: - identificarea tipurilor majore de patrimoniu cultural şi a elementelor definitorii ale acestora; - stabilirea categoriilor de restricţii şi permisivităţi constructive pentru fiecare categorie în parte; - stabilirea categoriilor de restricţii şi permisivităţi funcţionale pentru fiecare categorie în parte; - determinarea unor criterii şi standarde de evaluare care să permită eventuale excluderi din actualul registru al monumentelor de importanţă locală respectiv potenţiale includeri noi în acest registru, pornind de la elementele definitorii identificate pentru fiecare dintre tipologiile respective; - fundamentarea unor reguli generale de punere în valoare care ar putea influenţa vecinătăţile respectivelor monumente prin impunerea de eventuale servituţi acestora.

3.1.4 Stabilirea regulamentului în vederea includerii respectiv a excluderii din registrul monumentelor de importanţă locală a Municipiului Chişinău În baza concluziilor obţinute din sintezele prezentate anterior în prezenta

secţiune poate fi făcută o inventariere detaliată a patrimoniului existent în Chişinău. Pe baza evaluării componentelor actuale ale registrului monumentelor şi a propunerilor de includere identificate prin cerecetările de teren sau ca urmare a iniţiativelor paralele (persoane fizice sau juridice abilitate de lege să poată face astfel de propuneri de includere în registru) se va întocmi un regulament în măsură să poată gestiona registrul.

Primul rezultat direct al acestui regulament va fi o listă care, reflectând punctajele obţinute din sintezele de mai sus, va conţine obiectivele care, în raport cu situaţia actuală, vor fi: - menţinute - propuse a fi excluse din registru - propuse a fi incluse în registru

De asemenea, regulamentul vizat va trebui să ofere şi baza juridică şi administrativă pentru a stabili: - priorităţile care se impun la nivelul oraşului pentru protejarea patrimoniului cultural; - maniera de selecţie a monumentelor care pot/trebuie să beneficieze de sprijin financiar local sau naţional în cursul unui an fiscal; - criteriile de a determina cuantumul/procentajul finanţărilor lucrărilor de conservare; - perimetrele unde, ca urmare a diverşilor factori de risc identificaţi, este nevoie de analize şi studii suplimentare în vederea luării unor decizii la momentul eliberării certificatelor de urbanism şi ale autorizaţiiilor de construire.

Regulamentul va conţine, în mod obligatoriu, modul de raportare a interesului public la construcţiile care, eventual, vor fi excluse din prezentul registru dar care, deşi nu ar mai îndeplini criteriile pentru a fi clasate ca monumente, posedă suficiente calităţi ambiental-urbanistice pentru a se bucura de o protecţie la un alt grad, inferior dar necesar pentru oraş. În fazele de consultare intermediară cu organele abilitate ale statului precum şi cu coordonatorul municipal, respectiv cu cetăţenii, ofertantul va trebui să furnizeze spre analiză şi alegere cel puţin două formule de rezolvare a

113

acestei situaţii, în spiritul practicilor şi convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

3.2 Date generale de temă 3.2.1 Perimetrul studiat Perimetrul aflat în studiu este definit prin Hotărârea Guvernului nr. 978/2004.

Faţă de acest perimetru deja definit prin acte normative, unele datând din perioada anterioară independenţei Republicii Moldova, consultantul va efectua o cercetare suplimentară în afara graniţelor acestuia în vederea localizării valorilor culturale ce nu sunt până în prezent protejate legal. Această investigare este rezultatul acceptării unanime a principiului că patrimoniul este un concept viu, subiect al adaptării permanente a criteriilor prin care societatea îşi evaluează identitatea culturală. Acest principiu este reflectat în practica internaţională UNESCO prin introducerea conceptului de “listă tentativă” în normele de aplicare a convenţiei internaţionale adoptate la Paris în 1972, privind protecţia patrimoniului mondial, convenţie la care Republica Moldova este parte. Mai mult, acest principiu este preluat şi în legislaţia internă moldovenească prin cerinţa actualizării permanente a registrului monumentelor.

Pentru satisfacerea acestui necesar de a identifica o “listă tentativă”, consultantul va utiliza etapele de consultare publică preconizate în secţinea 4 pentru a solicita instituţiilor competente – Academia de Ştiinţe a Moldovei, muzee, asociaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul patrimoniului – dar şi cetăţenilor persoane private, propuneri de cazuri care să fie incluse pe această listă de potenţiale monumente în vederea analizării acestora în conformitate cu criteriile ce vor fi elaborate conform punctului 5.1.3.

3.2.2 Termenii utilizaţi Termenii folosiţi în ofertă şi în elaborarea ulterioară a studiului trebuie să

urmărească folosirea exclusivă a terminologiei rezultate din cadrul normativ în vigoare în Republica Moldova. În preambulul caietului de sarcini este prezentată o trecere în revistă a aspectelor cele mai relevante pentru scopurile studiului, cu identificarea unor potenţiale lacune sau formulări ce ar putea fi interpretabile sau conflictuale între textele legale în ceea ce priveşte exprimările, definiţiile sau referirile la practicile ce trebuie aplicate în domeniul protecţiei patrimoniului.

Aceste situaţii presupun ca sarcină pentru consultanţii selectaţi lămurirea şi definirea acestora mai exact prin intermediul regulamentelor prevăzute la punctele 5.1.3 şi 5.1.4, cu menţionarea explicită a interpretărilor juridice care să stabilească conformarea regulamentelor la actele normative care le guvernează.

3.2.3 Constrângerile şi interpretările textelor normative Raportul asupra legislaţiei curente este prezentat în preambulul caietului de

sarcini, cu identificarea unor potenţiale dificultăţi de interpretare a practicilor corecte sau chiar a responsabilităţilor ce decurg din definiţiile respectivelor texte normative. Se solicită consultantului selectat să pună în acord diversele acte normative în vigoare, prin propunerea acelor rezolvări juridice considerate a fi necesare şi care se vor regăsi în textul regulamentului prevăzut la punctul 5.14. Identificarea prealabilă a

114

acestor situaţii se va reflecta în memoriul solicitat în secţiunea 7, memoriu ce va conţine consideraţii generale ce rezultă din aprecierea situaţiei actuale a patrimoniului din punctul de vedere al consultanţilor candidaţi.

3.2.4 Coordonare Coordonarea elaborării documentaţiei ce face obiectul licitaţiei revine Direcţiei

Generale Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare a Consiliului Municipal Chişinău. 4. ETAPE ALE STUDIULUI, CONSULTĂRI PUBLICE AFERENTE ETAPELOR Aceste etape nu sunt precizate ca fiind un element de uniformizare a ofertelor

ci ca un ghid metodologic, cu ţinte specifice ce vor trebui atinse de echipa ce va fi selectată. Totodată, precizarea etapelor considerate necesar a fi parcurse este făcută în vederea unei corecte evaluări a timpului necesar finalizării contractului, evaluare ce trebuie să existe în fiecare dintre ofertele ce vor fi depuse.

Durata de parcurgere a acestor etape depinde direct de nivelul profesional, de mărimea echipelor dar şi de factori externi ce ţin de răspunsul publicului, al autorităţilor şi aşa mai departe. Pentru o corectă evaluare comparativă, parcurgerea acestor etape va fi exprimată printr-un grafic care să prezinte modul de organizare a lucrului fiecărei echipe candidate, cu identificarea momentelor în timp în care vor putea fi atinse rezultatele intermediare.

4.1 Investigatii de arhivă/bibliotecă Este o etapă indispensabilă care presupune centralizarea documentaţiilor

cunoscute dar şi identificarea unor eventuale surse necunoscute la acest moment. Durata acestei etape este în strânsă legătură cu experienţa şi nivelul de cunoştinţea al echipelor candidate.

Investigaţia nu este un scop în sine. Scopul acestei etape este extragerea unor concluzii care să obiectiveze decizia unor măsuri de protejare a patrimoniului. O scurtă detaliere a metodologiei de lucru preconizată şi a fondului şi surselor documentare cunoscute va fi prezentată în cadrul ofertei.

4.2 Investigaţii de teren Cercetările de teren vor putea fi făcute în paralel cu investigaţiile de

arhivă/bibliotecă însă nu pot fi finalizate anterior acestora având în vedere faptul că justeţea concluziilor acestei etape depinde în mod direct de concluziile etapei prezentate la punctul 4.1. Această etapă este, la rândul său, indispensabilă determinării factorilor enunţaţi la punctele 3.1.1, 3.12, şi 3.1.3.

Durata acestei etape nu depinde numai de capacitatea profesională a echipelor candidate ci şi de constrângerile administrative şi juridice ale locului ce ţin de mijloacele de comunicare cu deţinătorii de imobile.

115

4.3 Extragere concluzii sintetice Extragerea unor concluzii sintetice este o etapă distinctă, strict ulterioară celor

prevăzute la punctele 4.1 şi 4.2. Sintezele vor trebui să atingă punctajul detaliat în secţiunea 5, la punctele 5.1 şi

5.2. Durata acestei etape este strâns legată de experienţa prealabilă şi de gradul de

calificare al specialiştilor echipelor candidate. 4.4 Formulare regulamente generale Formularea regulamentelor nu poate fi făcută anterior obţinerii tuturor

concluziilor analizelor necesare determinării elementelor de valoare, a vulnerabilităţilor şi a altor aspecte cu implicaţii în gestionarea patrimoniului. Această etapă, de regulă, cuprinde şi paşi intermediari necesari consultărilor fie a cetăţenilor fie a factorilor administrativi implicaţi. Durata acestei etape depinde de nivelul calificării echipelor candidate şi va fi evidenţiată în ofertă. În acelaşi timp, revine ofertanţilor sarcina de a evidenţia necesarul eventualelor consultări publice la această etapă. Conţinutul rezultat este descris în secţiunea 5 la punctele 5.1.3 şi 5.1.4.

4.5 Stabilire listă, propuneri includere/excludere 4.5.1 Registrul curent Cu toate că scopul final este obţinerea unui nou registru al monumentelor de

importanţă locală pentru Municipiul Chişinău, punctul de pornire va fi în mod obligatoriu registrul curent. Fiecare poziţie din registrul curent va fi analizată pe teren şi pe baza documentaţiilor obţinute din surse bibliografice generale. Ca o consecinţă, această etapă se suprapune permanent cu etapele iniţiale.

Concluziile analizelor nu vor putea fi insă trase înainte de finalizarea regulamentului indicat la punctul 4.5. şi descris în secţiunea 5 la punctul 5.1.3. Trebuie ţinut cont de faptul că analizele de tipul unor studii istorice amănunţite pentru fiecare obiect aparte nu sunt considerate prioritare în această etapă, în acest sens fiind suficiente scopului curent încadrările generale în categoriile istorice şi de valoare reperate.

4.5.2 Lista tentativă

Pentru obţinerea unei liste tentative va fi necesară organizarea unei etape de consultare publică distinctă. Lansarea acestei consultări va fi recomandată de fiecare ofertant în parte aşa cum s-a menţionat deja la punctul 3.2.1.

Modul de colectare al propunerilor, durata afectată acestei operaţiuni precum şi maniera de comunicarea cu societatea sunt elemente ce trebuie propuse de către ofertanţi, timpul şi costul fiind evidenţiat ca atare în documentele de licitaţie.

4.6 Întocmire fişe/obligaţii de folosinţă/formulare de notificare Aceasta este etapa finală a studiului şi presupune utilizarea tuturor datelor

sintetice şi de regulament obţinunte pe parcursul derulării lucrărilor. Calibrarea acestei etape trebuie făcută pe ipoteza în care aceste documente vor

fi elaborate în formule sintetice, capabile să primească detalieri ulterioare. Formulele

116

minimale solicitate pentru această etapă sunt detaliate în secţiunea 5 la punctele 5.3.1, 5.3.2 şi 5.3.3.

4.7 Elaborare recomandări pentru PUZ/PUD Deşi aceste recomandări se pot înscrie în cadrul mai larg al etapei enunţate la

punctul 4.4, aceste vor fi elaborate în final. Acestea vor fi un element de rafinare al măsurilor de protecţie necesare patrimoniului local.

Ţinând cont că, din punct de vedere al cadrului legal existent, elaborarea regulilor urbanistice cu scop de protejare al patrimoniului centrului istoric exced competenţelor ce pot fi atribuite pe baza prezentei licitaţii, consultanţii selectaţi trebuie să ofere jaloanele de calitate pe care întocmitorii viitori de planuri urbanistice să le urmărească. O descriere detaliată a rezultatelor aşteptate este cuprinsă în secţiunea 5.

5. CONŢINUTUL ŞI FORMA STUDIULUI PENTRU CARE SE ORGANIZEAZĂ LICITAŢIA Documentaţia ce face obiectul licitaţiei va fi un document cu valoare juridică,

administrativă şi de instrument managerial pentru uzul autorităţilor locale dar va trebui să fie, cel puţin în parte, un instrument şi de cercetare ştiinţifică sau de altă natură, deschis publicului. De aceea, el va fi elaborat pe secţiuni, cu componente de text explicativ, cu motivaţii ştiinţifice şi cu componente de regulament polivalent. Modul de organizare al acestei documentaţii – în formă tipărită precum şi în format digital – face obiectul propunerii ofertanţilor, într-o viziune proprie fiecărei echipe, cu înglobarea însă a unui set de cerinţe minimale expuse mai jos, obţinute în urma parcurgerii etapelor esenţiale descrise în secţiunea 4.În funcţie de însuşirea eventuală a unor propuneri de îmbunătăţire a temei şi de rezultatul licitaţiei, municipalitatea va putea negocia acest aspect organizatoric şi formal cu echipa de consultanţi căreia i se va atribui lucrarea.

5.1 Părţi scrise 5.1.1 Sinteza valorilor cultural-istorice Această sinteză se referă la extragerea informaţiilor cu aplicabilitate

administrativă ce rezultă din studiile istorice existente, aşa cum a fost exprimat deja în secţiunea 3, la punctul 3.1. Sinteza va fi preluată în aplicaţiile practice ale regulamentului şi, de aceea, va trebui să exprime limpede: - Care sunt perioadele definitorii pentru clasificarea patrimoniului din Chişinău iar în acest sens să fie identificat anii de început şi sfârşit ale acestora; - Care sunt caracteristicile comune ale patrimoniului respectivelor epoci, indicând următoarele criterii: expresii stilistice, tehnologii de construcţie, practici urbanistice, alte criterii ce vor putea fi identificate în sensul caracterizării urmărite; - Care sunt personalităţile ce sunt determinante în istoria oraşului şi care, prin asocierea lor cu diverse categorii de patrimoniu, ar putea adăuga ceva la valoarea acestora; prin ce anume au marcat aceste personalităţi patrimoniul local.

Ulterior, aceste elemente ce ţin de esenţa cultural-istorică a oraşului, va trebui să se regăsească în algoritmul de evaluare individuală a obiectivelor analizate. Ca un exemplu (nu neapărat de urmat), în multe ţări cu legislaţie în domeniu, situarea unei

117

construcţii dincolo de un anumit prag de vechime, le califică automat a fi protejate, de obicei sub titulatura de “antichităţi”.

Aprecierea rolului acestei categorii, a valorii cultural-istorice, rămâne a fi exprimată de fiecare ofertant în parte, în memoriile solicitate în secţiunea 7.

5.1.2 Sinteza valorilor arhitectural-urbanistice Sinteza se va constitui sub forma unui raport operativ, care să susţină ştiinţific

criteriile de evaluare descrise în regulamente şi care să poată fi înţelese şi de publicul larg. Vor fi descrise succint, în urma analizelor desfăşurate conform secţiunii 3, punctul 3.2: - Diversele tipologii arhitecturale identificate; - Diversele configuraţii spaţiale definitorii pentru scopurile studiului; - Caracteristicile generale de interes ale fiecărei tipologii arhitecturale sau urbanistice; - Elementele cele mai reprezentative ale fiecărei tipologii arhitecturale sau urbanistice; - Necesarul general de măsuri de protecţie care se impun şi care vor trebui detaliate prin fiecare obligaţie de folosinţă în parte;

Sinteza va trebui să fie, de asemenea, ilustrată grafic pe planurile oraşului astfel încât să poată fi urmărită distribuţia spaţială a: - Diverselor tipologii identificate; - Gradelor de valoare constatată sau potenţială; - Perimetrelor de risc; - Perimetrelor cu necesităţi speciale de protecţie prin studii suplimentare de tipul PUZ sau PUD.

Modul de organizare al acestei sinteze, aşa cum este considerat a fi necesar şi operativ de către fiecare ofertant în parte, va fi descris în mod cât mai succint şi schematic în memoriile aferente ofertei, aşa cum sunt ele descrise în secţiunea 7 şi va fi parte a evaluării calitative a acesteia.

5.1.3 Regulament privind criteriile de evaluare a patrimoniului local Ca o reflectare directă a sintezei prevăzute la punctul 5.1.2, consultanţii vor

elabora un algoritm de transpunere a valorilor identificate în punctaje care să permită ierarhizarea valorilor catalogate. În mod necesar, acest regulament va trebui să exprime explicit rezultatele sintezelor descrise la punctele 5.1.1 şi 5.1.2 şi să prevadă cel puţin : - Tipurile de valori luate în calcul la evaluarea patrimoniului; - Algoritmul de evaluare cât mai simplu şi mai uşor de transpus în grile sau formule aritmetice de ponderare; - Identificarea baremului minim pentru includerea în registrul monumentelor de importanţă locală; - Identificarea baremului minim pentru care se poate solicita autorităţilor centrale includerea în registrul monumentelor de importanţă naţională; - Intervalele de punctaj pentru care s-ar putea acorda diverse grade de apreciere care să poată conduce la includerea prioritară pe liste ale unor programe de reabilitare sau, după caz, de acordare de subvenţii publice;

118

- Stabilirea tipurilor profesionale a persoanelor în măsură să producă aceste evaluări; - Stabilirea procedurii prin care se constată nivelul valorii unui anume obiectiv de patrimoniu.

Ofertanţii vor identifica o abordare schematică a algoritmului solicitat şi vor descrie succint modul în care văd punerea în practică a unui asemenea regulament. Punerea în acord cu prevederile normative existente va fi menţionată şi explicitată în mod expres. Aceste descrieri vor face parte din memoriile prevăzute la secţiunea 7 şi vor fi bază de evaluare a calităţi ofertei.

5.1.4 Regulament privind măsurile generale pentru protecţia patrimoniului Regulamentul va trebui să aibă o structură simplă şi uşor de folosit operativ de

către funcţionarii abilitaţi, respectiv de către publicul ce ar dori să se informeze asupra limitărilor şi a posibilităţilor de investiţii în cadrul protejat ori ar dori să-l utilizeze ca o bază de cercetare pentru diverse scopuri ştiinţifice, inclusiv de natură statistică.

Orice măsură de reglementare va trebui să-şi aibă izvorul în sintezele analizelor ştiinţifice parcurse şi să poată fi, la nevoie, justificată inteligibil prin acestea. Se urmăreşte, pe cât posibil, eliminarea tuturor situaţiilor în care regulamentul, sau părţi ale acestuia, ar putea fi considerat a fi arbitrar şi subiectiv.

Regulamentul va trebui să exprime în scris cel puţin următoarele aspecte: - Interpretarea elementelor de codificare prezente în planşele operative; - Procedurile administrative standard aplicabile în cazul obiectivelor protejate în ceea ce priveşte paşii întreprinşi în procesul autorizării unor lucrări de construcţii (cum ar fi întocmirea unor eventuale studii suplimentare, efectuarea unor sonfdaje arheologice, alte asemenea etape necesare înaintea autorizării); - Un set de reguli minimale, cu caracter general, relativ la utilizarea unor anumite tehnici şi materiale constructive şi, eventual, interzicerea altora; - Un set de reguli cu caracter general în ceea ce priveşte configurarea volumetrică şi expresia plastică ce ar trebui căutată sau, dimpotrivă, reprimată în cazul extinderilor sau construcţiilor noi în relaţie cu obiectivele protejate; - Indicarea regulilor referitoare la funcţiunile admise sau interzise în relaţie cu monumentele; - Indicarea regulilor generale pe baza cărora se impun restricţii asupra vecinătăţilor obiectivelor protejate sub forma zonelor de protecţie ale acestora; acestea vor căpăta caracter imperativ la întocmirea PUZ sau PUD.

Ofertanţii vor descrie succint, în cadrul memoriilor indicate de secţiunea 7, interpretarea necesităţilor ce conduc la întocmirea acestui regulament şi vor expune o formă schematică pe care o preconizează.

Buna demonstraţie a operativitatăţii soluţiilor propuse va fi unul dintre criteriile de apreciere a ofertei.

5.1.5 Lista obiectivelor de patrimoniu ce vor constitui noul registru al monumentelor de importanţă locală Punctul de pornire al oricărui demers în acest sens va fi registrul aflat în

vigoare în acest moment. Astfel, consultantul va avea de produs o analiză a

119

registrului curent şi, separat o analiză a patrimoniului identificat prin propuneri ce vor rezulta din partea societăţii civile sau a comunităţii ştiinţifice cu activitate în domeniul cultural. Prin urmare, lista rezultată va fi un document complex, care va face obiectul aprobării de către consiliul local pe cele trei paliere descrise în secţiunea 3, la punctul 3.1.4, în următoarea configurare: - Registrul curent al monumentelor de importanţă locală pe care vor fi indicate distinct două categorii: 1) monumente ce întrunesc noul barem minim de evaluare în vederea clasării, 2) monumente ce nu întrunesc noul barem minim de evaluare în vederea clasări. - Lista cu obiectivele propuse şi evaluate, cu identificarea aceloraşi două situaţii: 1) monumente ce întrunesc noul barem minim de evaluare în vederea clasării, 2) monumente ce nu întrunesc noul barem minim de evaluare în vederea clasări.

Noul registru va trebui structurat pentru a fi în concordanţă cu recomandarea R (95) 3 a Consiliului Europei a cărei implicaţie rezultă din secţiunea 5, punctul 5.3.1. Pentru interoperativitate, în vederea stabilirii unor evaluări statistice,pentru simplificarea şi accesibilitatea informaţiei, lista va trebui să cuprindă pentru fiecare obiectiv cultural din registru, cel puţin: - adresa poştală ce va fi factor principal de organizare, în ordine alfabetică a străzilor pe care sunt situate monumentele; - denumirea monumentului, acolo unde este cazul; - tipologia majoră de care aparţine; - categoria valorică stabilită; - datarea certă sau pe interval prezumat (conform cu punctul 3.1.1); - natura funcţională şi de uz (privat/public, colectiv/individual); - un cod de identificare administrativă.

Deşi este uzual, iar recomandarea Consiliului Europei invocată induce ideea atribuirii unui cod fiecărui monument clasat, în practică se pare că această codificare nu a dat suficiente rezultate practice.

Totuşi, este de studiat modalitatea de codificare a listei ce compune registrul monumentelor. Viziunea asupra acestui aspect va trebui exprimată în memoriile explicative ale ofertelor şi va fi evaluată în consecinţă.

5.2 Părţi grafice 5.2.1 Planuri topografice cu identificarea valorilor Planurile vor fi elaborate având ca ţintă:

- Localizarea şi perimetrele subzonelor istorice de referinţă identificate şi pentru care operează reguli personalizate, în vederea relaţionării regulamentelor cu situaţia topografică; - Determinarea răspândirii în oraş a monumentelor şi identificarea prin coduri de culoare a diferitelor grade ale valorilor şi ale tipologiilor; - Determinarea zonelor cu cu un anumit profil funcţional dominant şi protejat ca atare, respectiv a indicilor urbanistici medii faţă de care vor fi luate deciziile de autorizare viitoare; - Identificarea zonelor valoroase care, ca urmare a unor factori de risc necesită o prioritizare a intervenţiilor publice sau necesită cerinţe suplimentare de studiu în vederea autorizării construcţiilor.

120

Scara grafică a planurilor şi codurile grafice vor fi adaptate scopului particular al acestei părţi a documentaţiei. Decizia de organizare a informaţiei şi maniera de prezentare face obiectul propunerii ofertanţilor iar evaluarea acestora va fi făcută în baza descrierii soluţiilor proprii pe această temă prin memoriile prezentate la secţiunea 7.

5.2.2 Documentar fotografic al situaţiei actuale Documentarul fotografic necesar trebuie să prezinte următoarele aspecte:

- Desfăşurările ambelor fronturi ale tuturor străzilor din centrul istoric; - Desfăşurarea, în cazul obiectivelor din afara perimetrului centrului istoric, a faţadei principale şi a vecinătăţilor directe, cu cuprinderea cel puţin a celor două parcele lăturate pe fiecare dintre limitele parcelei protejate precum şi cu desfăsurarea simetrică faţă de axul străzii (pe frontul opus); - Documentarul fotografic al fiecărui imobil protejat, cu imagini exterioare caracteristice atât din spaţiul public cât şi din interiorul parcelei şi cu imagini reprezentative din interiorul fiecărui nivel.

Această documentare va fi componentă a obligaţiunii de folosinţă după cum este descris mai jos, la punctul 5.3.2.

Pentru toate fotografiile documentarului se va face marcarea explicită a datei fotografiei şi a autorului acesteia. Maniera de integrare a documentarului în contextul general al studiului rămâne la aprecierea ofertanţilor în sensul în care aceştia vor avea libertatea să propună dacă fotografiile vor fi anexă a descrierilor cartierelor, a subzonelor istorice de referinţă sau dacă vor constitui o secţiune distinctă a materialului final.

5.2.3 Planuri topografice cu măsuri de protejare propuse Planurile operaţionale necesare sunt cel puţin următoarele:

- Planul cu localizarea tuturor obiectivelor protejate şi cu zonele lor de protecţie estimate a fi proiectate confrom normelor în vigoare; - Planul cu identificarea tuturor parcelelor pentru care este nevoie de studii suplimentare în vederea eventualelor autorizări de lucrări de construire; - Planul cu clasele de P.O.T (procentul de ocupare al terenului) maximale aferente subzonelor istorice de referinţă; - Planul cu clasele de C.U.T (coeficientul de utilizare al terenului) maximale aferente subzonelor istorice de referinţă; - Planul cu restricţiile şi permisivităţile funcţionale; - Planul cu zonele edificabile şi cu cele neconstruibile, cu indicarea retragerilor obligatorii ncesare şi cu clasele de înălţime maximale sau, după caz, minimale.

Planurile aferente regulamentului general nu vor avea o formă imperativă din punct de vedere urbanistic ci se vor constitui în linii directoare pentru întocmirea planurilor urbanistice de detaliu prevăzute de normele legale în vigoare. Un punct de vedere al asupra sarcini, cu descrierea modului de rezolvare preconizat, va fi obligatoriu exprimat în memoriile solicitate prin secţiunea 7.

În acest sens, ofertanţii vor avea liberatea de a propune forma de structurare a secţiunii, fie cu planşe unice pe categorie la nivel de oraş fie cu serii de planşe pe categori aplicabile subzonelor sau cartierelor, la scări şi în formule grafice ale căror

121

eficienţă va fi argumentată. Claritatea raportării la cadrul legal existent, aplicabilitatea practică a soluţiilor propuse vor fi criterii de evaluare a ofertelor depuse.

5.3 Anexe cu fişe şi tipizate propuse a fi utilizate de administraţia locală 5.3.1 Fişa de inventariere a monumentului Fişa solicitată a fi elaborată de către consultant va fi conformă cu

recomandările Consiliului Europei în această privinţă şi va face referire la câmpurile de interes unitar în ţările membre.

Recomandarea invocată poartă indicativul R (95) 3 şi a fost adoptată de către Consiliul Europei în 11 ianuarie 1995 sub titlul: “Recommendation no. R (95) 3 of the Committee of Ministers to Member States on co-ordinating documentation methods and systems related to historic buildings and monuments of the architectural heritage”.

Ţinând cont de complexitatea acestui model recomandat, consultantul va căuta un format cât mai operativ, eventual simplificat, posibil a fi utilizat în formulă tradiţională, pe suport tipărit, dar care să poată fi uşor integrat în bazele de date informatice ce vor trebui să fie accesibile publicului dar operabile numai de către autorităţile competente.

Se cere ca modelul simplificat al fişei să fie prezentat în cadrul ofertei, cu indicarea modului recomandat de ofertant pentru lucrul cu aceste fişe. Consideraţii asupra acestui aspect vor fi cuprinse într-o secţiune distinctă a memoriilor indicate în secţiunea 7.

5.3.2 Obligaţia de folosinţă a monumentului Consultantul va avea ca sarcină elaborarea unui document ce va trebui să fie

ulterior înaintat proprietarului monumentului vizat de către municipalitate, odată cu notificarea prin actul prevăzut la punctul 5.3.3.

Documentul denumit “obligaţia de folosinţă monumentului” va trebui să sintetizeze în scris şi prin grafică, elementele prevăzute în regulamentul local astfel încât proprietarul/deţinătorul monumentului să cunoască restricţiile şi permisivităţile din punct de vedere al intervenţiilor pe imobil – teren şi construcţie – într-o manieră clară şi explicită, atfel încât să fie evitate în viitor situaţii de alterare sau chiar distrugere a patrimoniului ce s-ar putea, în caz contrar, transforma în acţiuni de sancţionare corespunzătoare.

Conţinutul minimal al acestui document va fi reprezentat de câmpuri distincte menite să: - descrie fără echivoc limitele imobilului şi elementele de identificare ale acestuia; - descrie maniera de înştiinţare a obligaţiilor prin identificarea datei şi a funcţionarului care a făcut notificarea statutului imobilului şi a proprietarului/deţinătorului curent care a luat notă prin recepţia documentului; - specifice explicit prin material grafic şi text elementele constructive care nu pot fi modificate decât prin notificarea pralabilă a autorităţilor şi prin autorizare; - identifice explicit prin material grafic şi text zonele în care nu există valori deosebite şi unde se pot desfăşura intervenţiile ce ţin de întreţinerea curentă sau de

122

modifcări minore ce în mod normal nu ar necesita autorizare pentru construcţiile ordinare; - precizeze clar operaţiunile de întreţinere curente pe care proprietarul/deţinătorul trebuie să le îndeplinească prioritar şi consecvent;

În memoriul prevăzut la punctul 7.1.1 va fi exprimată şi viziunea ofertantului referitoare la acest document şi la alcătuirea sa astfel încât candidaţii să aibă libertatea de a urmări formatul propus sau, dimpotrivă, să-l amendeze argumentat conform principiile enunţate deja în cadrul general al secţiunii 3.

Partea operativă va fi ilustrată, de asemenea, în memoriul indicat la punctul 7.1.2.

5.3.3 Formularul de notificare a deţinătorului privind statutul juridic al monumentului deţinut Acesta este un document ce reflectă obligativităţile municipalităţii ca urmare a

regulamentului general pentru zonele protejate definit de Hotărârea Guvernului nr. 1009/2000.

Formularul va avea un conţinut sumar în exprimare şi care să facă referire la: - temeiurile legale; - identificarea instituţiei, persoanei şi a a calităţii notificatorului; - identificarea fără echivoc a imobilului protejat; - potenţialele sancţiuni aplicabile proprietarului/deţinătorului ce decurg din neîndeplinirea obligaţiilor legale; - momentul în timp al notificării.

6. TERMENE, PREDAREA ŞI RECEPŢIA LUCRĂRII Termenele de predare vor fi estimate de către fiecare dintre echipele candidate,

pe baza graficelor de lucrări ce sunt parte componantă a ofertelor. Este de aşteptat ca acestea să poată fi negociate cu beneficiarul, pentru a fi adecvate cu capacităţile organizatorice ale municipalităţii, acolo unde va fi cazul.

Termenul maxim estimat de către municipalitate pentru recepţionarea lucrărior licitate este de 10 luni calendaristice de la data semnării contractului.

În funcţie de negocierile de detaliu ce vor avea loc între coordonatorul indicat la punctul 3.2 şi echipa declarată câştigătoare, contractul dintre municipalitate şi elaboratorul lucrării va face prevederile explicite asupra etapelor intermediare de coordonare precum şi asupra mecanismului de recepţionare al lucrărilor.

7. CONŢINUTUL ŞI FORMA OFERTEI, CRITERII DE EVALUARE ŞI SELECŢIE A OFERTELOR Conţinutul ofertei este alcătuit astfel încât să furnizeze evaluatorilor măsura în

care competitorii au calificarea necesară, au înţeles necesităţile operative ale municipalităţii precum şi măsura în care bugetele de timp şi de bani solicitate pot fi acceptabile pentru bugetul local.

Forma ofertei este stabilită astfel încât să respecte standardele procedurilor de licitaţie aplicabile în Republica Moldova şi se bazează pe practica uzuală a municipalităţii.

123

Criteriile de evaluare şi de selecţie ale ofertelor vizează cu prioritate obţinerea unor rezultate de calitate superioară, cu condiţia menţinerii costurilor în limite rezonabile.

7.1 Conţinutul ofertei 7.1.1 Memoriu de analiză proprie a situaţiei curente

Memoriul, prevăzut în secţiunile 3 şi 5, constituie una dintre piesele ce reflectă aptitudinile de înţelegere a patrimoniului local atât din punct de vedere al valorii culturale cât şi din punct de vedere managerial şi, de aceea, va constitui una dintre piesele importante în evaluarea ofertelor candidaţilor.

Aspectele de clarificări juridice dar şi de creştere a operativităţii administrative sunt incluse printre criteriile de evaluare ale ofertelor candidaţilor.

Memoriul va face referire cel puţin la secţiunile indicate, cu referire distinctă la fiecare dintre punctele acestor secţiuni care indică necesitatea acestui memoriu.

7.1.2 Memoriu descriptiv al punerii în practică a programului Va fi un memoriu explicativ menit să edifice membrii comisiei de evaluare a

ofertelor depuse asupra capacităţilor de sintetizare şi de transformare a sintezelor în aplicaţii practice de regulament ale fiecărei echipă ofertantă în parte. Acesta se va întocmi în vederea explicitării modului în care ofertantul va rezolva cerinţele generale exprimate în secţiunea 5, pe fiecare punct în parte.

Condiţiile minimale exprimate în caietul de sarcini vor fi susţinute şi amendate, conform celor expuse în cadrul general de la secţiunea 3, iar propunerea ofertată in acest sens va fi luată în calcul la evaluarea fiecărei oferte tehnice în parte.

Memoriul va fi dublat de un grafic al lucrărilor preconizate, cu marcarea termenelor intermediare în care se aşteaptă rezultate ce pot face obiectul fie a unor consultări publice fie a unor eventuale avize sau corecturi pe parcursul contractului.

7.1.3 Descrierea abilităţilor profesionale ale echipei de elaborare

Candidaturile vor fi susţinute prin explicitarea capacităţii profesionale de a îndeplini toate sarcinile exprimate la punctul 1.3 şi în etapele prevăzute în secţiunea 4, respectiv pentru a finaliza o documentaţie în parametrii exprimaţi în secţiunea 5. În acest scop, în conformitate şi cu prevederile secţiunii 2, oferta va cuprinde biografiile profesionale ale fiecărui coordonator al specialităţilor implicate. Nu este obligatorie ataşrea lucrărilor de referinţă indicate în aceste biografii însă veridicitatea acestora trebuie să poată fi uşor verificabilă de către comisia de evaluare a ofertelor.

7.1.4 Oferta financiară şi de durată de execuţie Fiecare dosar de candidatură se va încheia printr-o ofertă generală de preţ

estimat, configurat astfel încât să poată fi evaluat conform punctului 7.3.2. Durata preconizată de excuţie a contractului va fi sintetizată în aceeaşi ofertă,

distinct de graficul ataşat memoriului prevăzut la punctul 7.1.2. În situaţia în care ofertanţii estimează prin intervale de valori costurile şi timpul

necesar execuţiei, comisia de evaluare va lua în calcul valoarea financiară maximă estimată, respectiv durata cea mai lungă de excuţie.

124

7.2 Forma ofertei Ofertele vor fi depuse în plic sigilat, format A4, conţinând, distinct, cele două

componente: - plic sigilat cu oferta tehnică - plic sigilat cu oferta financiară şi cu documentaţia depusă arhivată electronic pe un compact disc

Redactarea va fi făcută pe hârtie, format A4, fiecare pagină în parte a ofertelor, atât cea tehnică cât şi cea financiară, fiind certificată de conducătorul echipei de elaborare prin semnătură olografă. Paginile ofertelor vor fi numerotate şi legate în ordinea componentelor descrise în secţiunea 7.1.

Informaţia tipărită pe hârtie va fi arhivată electronic şi va fi furnizată în format PDF, pe un compact disc ce va avea inscripţionate pe suprafaţa acestuia datele de identificare ale competitorului.

7.3 Criterii de evaluare Criteriile de evaluare utilizate în selecţia celei mai bune oferte sunt:

- Calitatea preconizată a lucrării – 70 puncte - Preţul cel mai competitiv – 30 puncte

Prin evaluare, ofertele vor putea cumula un maxim de 100 de puncte rezultate din subsumarea tuturor subcategoriilor de evaluare. Astfel, valoarea finală a ofertei depinde substanţial de calitatea rezultatului operativ estimat, partea financiară a ofertelor fiind, prin proporţia acesteia, un element fundamental de departajare.

7.3.1 Calitatea preconizată a lucrării Calitatea ofertei are ca bază de apreciere următoarele puncte:

- Gradul în care calitatea persoanelor cordonatoare evocate în secţiunea 1 se bucură de notorietate şi experienţă mai bogate, în sensul în care vor fi mai bine cotate acele echipe candidate ce au persoane mai bine specializate şi cu un CV mai reprezentativ în ceea ce priveşte atât recunoaşterea profesională cât şi experienţa; - Claritatea programului de cercetare şi organizarea ştiinţifică a acestuia în sensul în care un program care acoperă toate aspectele deja descrise în caietul de sarcini şi este coerent exprimat dar şi estimat din punct de vedere al resurselor de timp, specialişti şi bani, va fi mai bine cotat decât altele ce nu ar reflecta cunoaşterea problemelor specifice ale Chişinăului sau nu ar evidenţia suficient modul de răspuns la tema generală. Un plus în apreciere îl va constitui claritatea juridică şi administrativă de a susţine fie actualul program fie amendarea sa argumentată, conform secţiunii 3; - Aplicaţia practică din punct de vedere juridic, fiscal şi administrativ a ofertei. Aprecierea va fi făcută în funcţie de memoriile aferente ofertei şi prevăzute la punctele 7.1.1 şi 7.1.2 precum şi în raport cu operativitatea fişelor solicitate în secţinea 5. Referinţa de evaluare va fi cadrul propus în prezentul caiet de sarcini, propunerile de amendare făcute de ofertanţi având potenţialul de a îmbunătăţi sau diminua operativitatea materialului final, în funcţie de aprecierile comisiei de licitaţie.

Mecanismul de punctare a calităţii va avea următoarea structură: - experienţă şi notorietate: 15 puncte - claritatea programului de cercetare: 25 puncte

125

- aplicaţia practică: 30 puncte Modul de acordare al punctajelor subcriteriilor rămâne a fi stabilit de comisia

de examinare a ofertelor, fiecare membru al comisiei urmând a acorda punctajele sale în funcţie de regulile stabilite de comun acord la momentul jurizării. Punctajul final va rezulta din media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de evaluare, cu numere întregi rezultate prin rotunjire în plus pentru fiecare fracţie rezultată.

7.3.2 Preţul cel mai competitiv Preţul aferent fiecărei oferte va trebui exprimat pe mai multe paliere care să

evidenţieze: - costul total al lucrării; - costurile estimative raportate la oră de lucru per specialist coordonator, respectiv colaborator la elaborare; - costurile estimative raportate per imobil din registrul monumentelor evaluat; - costurile administrative globale aferente întregii operaţiuni de elaborare a sarcinii de investigare (regie, transport, cazare, consumabile, alte asemenea); - costurile estimative globale referitoare la organizarea diverselor evenimente conexe precum consultările publice şi a protocolului aferent acestor acţiuni; - fără o legătură directă cu costurile efective, va fi apreciată şi oferta care propune un timp mai scurt de excuţie.

Vor fi evaluate distinct costurile estimate pentru acţiunile ce ţin strict de desfăsurarea cercetării ştiinţifice respectiv a celor aferente necesităţilor administrative – cheltuieli operative ale candidaţilor alături de cheltuieli ce vor trebui bugetate de Primăria Chişinău pentru relaţia cu societatea civilă. Un mecanism ce va ţine cont de toate ofertele financiare depuse va fi elaborat de comisia de evaluare pe principul echilibrului între oferta cea mai mică şi oferta cea mai mare cumulat cu estimările preliminare proprii avute în calculul bugetar de către administraţia locală. În acest sens, este posibil ca în situaţia unor discrepanţe exagerate între extreme faţă de medie, oferta cea mai mică să poată fi penalizată suplimentar dacă va fi considerată “ofertă de dumping” ce ar putea crea, în cazul selectării acesteia, probleme de gestiune a contractului ce s-ar dovedi insuficient bugetat în vederea îndeplinirii sarcinilor asumate. O astfel de măsură este justificată prin faptul că municipalitatea urmăreşte în primul rând obţinerea unui rezultat în condiţii de calitate ce primează preţului, fără însă a se înţelege din aceasta că aspectul financiar ar fi neglijat.

În ceea ce priveşte timpul de execuţie, durata efectivă mai mică nu este o ţintă în sine. În aceste condiţii, un timp mai scurt de excuţie estimat în condiţiile îndeplinirii tuturor exigenţelor funcţionale la parametrii de calitate ceruţi, va fi un factor de apreciere suplimentară a ofertelor depuse şi, în cazul unor egalităţi relative între acestea, poate deveni un factor determinant de departajare. Totuşi, la fel ca în cazul ofertei financiare, expunerea unor estimări de timp neraţional de scurt în raport cu estimările preliminare pe care municipalitatea le-a făcut va fi considerată “ofertă de dumping” punând implicit sub semn de întrebare capacitatea de a gestiona procesul de elaborare al lucrării licitate. Totodată, nu va fi acceptată o ofertă care să depăşească durata unui an fiscal.

Mecanismul de punctare a preţului estimat va avea următoarea structură:

126

- cost de elaborare al lucrării: 25 puncte - costuri administrative conexe: 5 puncte - timp de execuţie: factor de departajare la oferte egale.

Modul de acordare al punctajelor subcriteriilor rămâne a fi detaliat de comisia de examinare a ofertelor, la momentul jurizării. Pentru subcriteriul “cost de elaborare al lucrării” se va împărţi intervalul dintre cea mai mică şi cea mai mare ofertă în 5 intervale de apreciere, fiecăreia dintre acesea alocândui-se câte 5 puncte. Fiecare membru al comisiei va acorda punctajele sale, in limitele obiective ale clasei de punctaj calculat în care se înscrie fiecare dintre oferte, în funcţie de percepţia fiecărui evaluator în raport cu credibilitatea diferitelor calcule supuse evaluării. Punctajele vor fi invers proporţionale preţurilor estimate, în algoritmul expus, cu excepţia situaţiilor ofertelor de dumping.

Punctajul final va rezulta din media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de evaluare, cu numere întregi rezultate prin rotunjire în plus pentru fiecare fracţie rezultată.

În vederea evidenţierii “ofertei de dumping”, atunci când ofertele depuse vor fi cu cel puţin 25% mai mici decât estimările preliminare puse la dispoziţia municipalităţii acestea vor fi considerate în această categorie şi vor primi punctaje in clasa “0 – 5” la subcriteriul “cost de elaborare al lucrării”.

7.4 Criterii de selecţie Oferta cea mai bună va fi considerată cea care va acumula punctajul general cel

mai mare, rezultat din adunarea punctajelor detaliate la punctul 7.3.

ELABORAREA REGISTRULUI MONUMENTELOR IMOBILE DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU

News & Politics

Transcript of ELABORAREA REGISTRULUI MONUMENTELOR IMOBILE DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU