Elaborarea metodica Nr.41. Definitie "amprenta". Caracteristica

Amprenta - copie negativa si fidela a campului protetic, cu ajutorul careia se obtine modelul pe care se va confectiona proteza.

Ele sunt obtinute de catre medic cu ajutorul unor dispozitive speciale numite linguri amprentare, care reprezinta suport rigid, rezistent, nedeformabil pe care se pune materialul de amprentare si se preseaza pe campul protetic.

2. Clasificarea amprentelor dupa scopul urmarit, tehnica realizarii.

-Amprente realizate intr-un timp

-Amprente realizate in 2 timpi

-de corectare

-in inel de cupru

-in ocluzie

-partiale

-totale3. Lingurile amprentare. Caracteristica. Clasificarea

Linguri standart si linguri individuale

Lingurile amprentare pot fi inzestrate cu elemente retentive pe materialele amprentare, reprezentate, de regula de perforanti si fara elemente retentive.

Lingurile amprentare standarte se fabrica atit pentru fiecare maxilar, cit si pentru realizarea concomitenta a amprentei de pe ambele maxilare in pozitii de intercuspidare maxima

Lingurile individuale sunt confectionate in conditii clinice din materiale termoplastice.4. Consecutivitatea si tehnica obtinerii amprentelor.

Amprenta realizata intr-un timp este obtinuta prin depunerea materialului amprentar in lingura de amprentare si presarea lui direct pe cimpul protetic. Aceasta tehnica poate fi utilizata si la aplicarea cu 2 materiale amprentare de diferita consistenta : unul viscos , unul rigid.

5. Clasificarea materialelor amprentare dupa Oksman, Gherner si Napadov, Postolachi si Birsa.

Dupa Oksman:

gr I - cristalizabile (ghipsul)

gr II - termoplastice ( Stens)

gr III - clasice (stomalgin)

gr IV - acrilate autopolimerizabileDupa Gherner si Napadov:I - elastice

II- termoplastice

III- dure

I. Postolachi si Ch Birsa considera ca pentru utilizarea practica a materialelor amprentare din punct de vedere clinic cit si al realizarilor modelelor in laboratul tehnicianului dentar mai rational este de a clasifica conform starii lor fizice la

finala prizei.

elastice

dure

in dependenta de posibilitatea utilizarii :

reversibile

ireversibile

6. Ce reprezeinta amprenta optica?

7. Prezentarea succinta a materialelor amprentare dure reversibile si ireversibile. Proprietati. Utilizarea.Sunt reprezentate de substante termoplastice care dupa intarirea amprentelor devin dure, iar dupa realizarea modelului, pot fi din nou utilizate. Ex : Stents, Acrodent-rasini naturale si sintetice

-acizi grasi stearic si palmitic

-coloranti si aromatizatoare.

Aceste materiale sunt utilizate pe larg in practica proteticii dentare la realizarea amprentei primare in cadrul amprentei dure.

Materiale dure ireversibile:Aceasta grupa cuprinde : ghipsul, pastele de oxid de zinc si eugenol.

Ghipsul - ca material amprentar este folosit pentru a reda o precizie satisfacatoare a reliefului campului protetic. El este fabricat din calcar care se macina si se trateaza termic. La ardere ghipsul pierde o parte din continutul de apa, iar prin amestecare cu apa isi recupereaza partea de apa pierduta. Solidificindu'se prin cristalizare.

Pastele de oxid de zinc si eugenol mai includ in componenta colofoniu, diferite balsamuri, subst aromatizante si colorante.

Ele sunt folosite in special pentru amprentarea la pacientii cu edentatii totale.8. Prezentati esenta grupul materialelor amprentare : elastice ireversibile si reversibile. Caracteristica lor.

In aceasta grupa sunt incluse materialele cu o compozitie chimica diferita, dar avind caractere care prevad:

1. proprietatile materialului de a se inregistra fidel, toate detaliile campului protetic.

2.revenire la forma initiala dupa incetarea presiunilor ce se dezvolta asupra materialului dupa priza lui definitiva.

3. nu se fractureaza la inlaturarea lor de pe campul protetic cit si de pe model.

Din materiale elastice sunt utilizate: hidrocoloizii reversibili- au la baza agaragarul si sunt fabricati de industrie in 2 variante :- pentru amprentarea campului protetic

-pentru duplicarea modelelor.

Exemple : gelin, deelastic, cultoloid, dentacolLa temperatura de 70-95 C hidrocoloizii devin plastici fluizi. La temp de 37,2 - 42,2 C capata forma de gel elastic

Hidrocoloizii ireversibili

-sunt derivatii acidului alginic, sulfatului de calciu , fosfatului trisodic, cunoscuti sub numele de alginati

Se elaboreaza de industrie sub forma de pulbere, puternic hidrofila care la amestec cu apa reprezinta sari coloidale viscoase.Aceste materiale reprezinta unele dizavantaje, din motivul ca mentinerea amprentelor sub actiunea aerului provoaca pierderea apei si micsorarea in volum a amprentei, iar mentinerea in apa provoaca imbibarea amprentei cu apa si marirea in volum. De aceea se recomanda realizaarea modelului timp de 10-15 min dupa indepartarea amprentei de pe campul protetic.Sunt cunoscute sub denumirile : stomalgin 73, novolgin , sanalgin, kromopan elastic, alcamprent

Elastomeri de sinteza

Clasa elastomerilor de sintez cuprinde trei tipuri de materiale:polisulfidele,siliconii i polieterii.Se caracterizeaza prin proprietatea asemanatoare cauciului natural dupa intarire. Ei redau cu precizie maxima relieful campului protetic. Sunt utilizate la obtinerea celor mai variate forme clinice a campului protetic.9. Cerinte medico-biologice catre materialele amprentare

1. Materialul utilizat trebuie sa redea fidel contururile partilor dure si moi ale campului protetic.2. Sa nu-si modifice forma, volumul in procesul de priza si nici ulterior pina la realizarea modelului.3. sa nu se deformeze la etapele de mulare (indepartare) de pe campul protetic transportare, turnare a modelului.

4. sa fie dur, elastic, sa posede rezistenta la presiuni si sa revina la pozitia initiala.

5. sa nu manifeste proprietati toxice ce ar actiona asupra tesuturilor cavitatii bucale.

6. sa nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului si usor sa se desprinda de ele.10. Modelul. Definitie. Caracteristica.

Modelul confectionat dupa amprenta reprezinta imaginea inversa a amprentei, adica copia pozitiva a campului protetic.Modelul - dispozitiv utilizat pentru intreaga perioada de confectionare a protezelor dentare si a aparatelor ortodontice, de aceea materialele pentru confectionarea modelelor trebuie sa posede :1. sa se amestece usor formind o masa omogena

2. sa umple bine imprimarile amprentei.

3. sa fie rezistent la actiunea diferitor interventii.

4. sa-si pastreze timp indelungat forma si dimensiunile

5. sa se supuna usor prelucrarii si sa fie usor de manipulat cu ele

11. Materialele utilizate la realizarea modelelor, proprietati. Utilizarea

Materialele pentru confectionarea modelelor pot fi grupate :

- Nemetalice

-Metalice

Nemetalice - cuprind ghips, cementurile dentare, obisnuite si diverse acrilate

Ghipsul :

Se ncadreaz n categoria materialelor de amprent rigide i este un sulfat de calciu anhidru.Actualmente este folosit n special pentru amprentarea final a cmpurilor protetice moi la edentatul total i n amprentarea preliminar.

Avantaje:

-permite obinerea unei amprente fidele a cmpului protetic

-timp de priz de 3-5 minute influenat invers proporional de viteza i timpul de spatulare

-este un material ieftin

-prezint stabilitate dimensional i volumetric

-nu irit esuturile moi.

Dezavantaje:

-gust i miros dezagreabile

-necesit manualitate deosebit.Cementurile dentare:

Utilizate la realizarea obturatiilor dentare , de ex : cementul dentar, fosfat dispadIn tehnica dentara cementurile se folosesc deoarece au o duritate suficienta, au coeficient mare de dilatare si contractie si sunt rezistente la uzura. Componentele cementului : praful si lichidul.Sunt ambalate aparte in flacoane de sticla. Praful e alcatuit din amestecuri de oxizi si saruri.Prepararea cementurilor este realizata pe placute de sticla prin adaugarea succesiva a prafului la picatura de lichid, amestecul fiind malaxat cu spatula.Acrilate :

Din punct de vedere chimic, acrilatele in majoritatea cazurilor sunt reprezentate de monomeri si polimeri care deriva din esterul acidului metacrilic.

Acidul metacrilic impreuna cu acidul metilic formeaza metilmetacrirul, reprezentat de o singura molecula (monomolecula de acrilat), care este fasonat si comercializat in flacoane de sticla, intunecata, inchise ermetic.

Proprietatea lor.

-sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei

-sa posede elasticitatea corespunzatoare veziculei fibromucoasei sau a dintelui natural.

-sa nu permita deformarea protezei.

-sa fie rezistenta inalta la indoire si lovituri.

-sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorii dintilor naturali

-culorile sa fie stabile la actiunea factorilor extra si intra bucali

-sa nu aiba actiuni asupra tesuturilor cavitatii bucale

-sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare

-sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare

-sa posede luciul corespunzator

In cazul acrilatelor termopolimerizabile reactia chimica solicita un anumit regim termic

Acest regim poate fi reprezentat de surse de caldura uscata, umedica (bai cu apa, vapori), raze ultraviolete, infrarosii

In cazul acrilatelor autopolimerizabile procesul de polimerizare nu necesita un anumit regim termic realizindu-se in conditiile temperaturii mediului inconjurator , deoarece ele contin catalizator specific pentru reactia chimica de polimerizare.

12. Clasificarea modelelor dupa scopul urmarit, tehnica realizarii.

Modelele se pot clasifica m functie de mai multe criterii:

A) Dupa materialele din care sunt confectionate (168):

gipsuri:

a dure-clasa 111 DIN 13911

a extradure - clasa IV DIN 13911 (Extrahart, Stone)

a cimenturi.

metale:

v depuse pe cale galvanica;

v aliaje usor fuzibile;

v aliaje topite si pulverizate;

v aamalgame.

polimeri:

v rasini acrilice;

v poliuretanice;

v aepoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;

v epiminice;

materiale compozite;

siliconi.

B) Dupa tehnologia de realizare:

turnate - din gipsuri, mase plastice, aliaje usor fuzibile;

indesate - cimenturi (FOZ, silicat), amalgame;

galvanizate, pulverizate - din metale/aliaje;

prin ardere de mase ceramice.

C) Dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bontului (bonturilor):

cu bonturi fixe;

cu bonturi mobilizabile.

D) Dupa destinatia modelului:

document;

de studiu si diagnostic;

de lucru (pentru proteze unidentare, RPF etc);

duplicat.

13. Utilajul necesar pentru confectionarea modelului (conformator pentru model, ceara pentru cofrajul modelului, soclator, vibrator, vacuum malaxor).

Malaxarea mecanica se efectueaza cu vacuum malaxorul. E un aparat electric cu ajutorul caruia se amesteca praful de ghips, sau masa de ambalat, in conditiile de vid se obtine o pasta omogena fara bule de aer. Sunt comercializate mai multe varietati de aparate, in linii generale sunt alcatuite din aparatul propriu-zis in interiorul caruia se afla motorul electric care roteste axul paletei malaxorului, pompa de vacuum actionata de un electromotor individual, care absoarbe aerul din interiorul vasului malaxorului. Unele aparate sunt inzestrate si cu vibratoare reprezentate de tije metalice, de extremitatea exterioara carora este solidarizata o sfera din cauciuc, pus in functie de bobina electromagnetica. Pentru prepararea pastei din ghips la aparat sunt anexate 3 vase cu capacitate de 50-70 g, 100-150g, 200-250g.Fiecare vas e format din recipient de material plastic cu un capac etanj prin care trece un ac solidarizat cu paleta malaxorului. Axul se articuleaza cu motorul malaxorului si prin invirtire pune paleta in miscare.Prepararea pastei din gihps se realizeaza in unul din vasele malaxorului, in functie de cantitatea solicitata. In vasul cu capacitate respectiva se adauga apa si pulbere de ghips, amestecindu'se putin manual pana la imbibare definitiva de catre pulbere a apei, apoi se acopera vasul cu capacul cu care se articuleaza cu axul la tija malaxorului. Aparatul e pus in functiune prin apasarea butonului de contact, dupa prepararea manuala sau mecanica a pastei din ghips trecem la turnarea modelului.14. Tehnica realizarii modelelor cu bonturi fixe si mobilizabile ale dintilor. Utilizarea lor in practica.

Varianta modelelor cu bonturi mobilizabile este foarte des adoptata pentru elaborarea protezelor unidentare, puntilor si protezarilor compozite.

Modelele cu bonturi mobilizabile ofera o serie de avantaje. Datorita posibilitatii dezinserarii bonturilor din ansamblul modelului, tehnicianul are un acces facil m modelarea fetelor proximale. Tehnica permite un confort sporit pentru cel ce modeleaza, asigurandu-i o vizibilitate optima (. 16.7.). in literatura franceza de specialitate, bontul mobilizabil, ca atare. este denumit model pozitiv unitar', prescurtat, model unitar (MU).

. 16.7. Model cu bonturi mobilizabile (schema) bont mobilizabil clasic (a) bont mobilizabil cu pin dowel (b)

5.2.1. MODELUL CLASIC CU BONT MOBILIZABIL

Metoda, m formularea initiala, tine de timpuri trecute. Ea se preteaza la obtinerea modelelor cu bonturi mobilizabile confectionate pe baza unor amprente luate cu inel de cupm (36).

. Tehnica implica doi timpi:

a) Confectionarea bontului mobilizabil (modelul unitar, MU)

Bontul mobilizabil poate fi realizat dm diferite materiale: gipsuri dure, cimenturi (FOZ, silicat, silicofosfat), polimeri (rasini acrilice autopolimerizabile, materiale compozite) si amalgame (de cupru sau argint).

Confectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure

Inelul de cupru se scoate din amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau hartie cerata de 2 cm latime. Se prepara o pasta din gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel, pana ce se atinge marginea cofrajului. Dupa priza totala a gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea radiculara a bontului pana se obtine o forma cilindro-conica neretentiva. Se marcheaza fata vestibulara pentm a fixa pozitia bontului m model. Prelungirea conica se ceruieste pentru a usura indepartarea bontului din model. Tot in acest scop se aplica un mic buton de ceara pe varful prelungirii (spre viitoarea baza a soclului).

Confectionarea bontului mobilizabil din cimenturi

Utilizarea cimenturilor ca materiale pentru confectionarea bonturilor mobilizabile are tot Q valoare istorica. Cu toate ca aceste, materiale prezinta o serie de calitati (timp de priza scurt, fidelitate mare in redarea detaliilor, stabilitate volumetrica si duriate acceptabila), ele nu mai sunt utilizate decat foarte rar, din urmatoarele motive: pret de cost ridicat, fluiditate redusa, deshidratare urmata de contractii si fisurari. Cimenturile nu se utilizeaza decat m cazul amprentelor luate cu inel de cupm. Mai intrebuintate au fost cimenturile silicofosfatice.

, 16.8. Model cu bont mobilizabil clasic din gips dur (scheina): vedere dinspre vestibular (a);- sectiune sagitala (b).

. 16.9. Bont mobilizabil clasic (schema): portiunea radiculara este mai mare in diametru decat preparatia dentara (a); portiune radiculara preparata impropriu (b); prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu freza de acrilat (c); prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu spatula (d); finisarea regiunii cervicale a bontului clasic (e); conturul bontului clasic trebuie sa fie similar cu cel al unui dinte natural (f); trasarea marginii preparatiei cu un creion (g).

Confectionarea bontului mobilizabil din amalgame

In tehnica realizarii bonturilor mobilizabile se utilizeaza uneori si amalgame. Dintre acestea, se prefera amalgamele de cupm datorita costului lor mai redus. Amalgamul de cupm se prezinta sub forma unor pastile sau granule care se incalzesc pana cand apar pe suprafata lor mici

picaturi de mercur. in acest moment ele se transfera intr-un mojar, unde, prin frecare cu un pistil aliajul devine plastic. Cu un fuloar, amalgamul se introduce strat cu strat in amprenta luata cu masa termoplastica in inel de cupru (. 16.10.). Daca in locul maselor termoplastice s-au folosit materiale de amprenta elastice, procedeul nu poate avea loc (35).

Bonturile mobilizabile din amalgam se realizeaza astazi foarte rar datorita urmatoarelor dezavantaje:

durata mare de confectionare (timpul total de priza), aproximativ 10 h;

imposibilitatea fularii amalgamului m amprente cu elastomeri in inel de cupru;

degajarea vaporilor de mercur;

coeficient de expansiune relativ mare (0,1-0,25%) m atie cu gipsurile extradure (0,05%);

necesitatea consolidarii peretilor inelului de cupru prin inglobarea intr-o masa de gips dur (pentm a rezista presiunilor dezvoltate in timpul indesarii amalgamului). Confectionarea bonturilor mobilizabile din polimeri Neajunsurile si dezavantajele bonturilor mobile din cimenturi sau amalgame au determinat testarea altor materiale. Astfel au fost utilizate RA.

Polimetilmetacrilatii PALAVIT si PALADUR (cu lanturi macromoleculare liniare), primiti initial cu mare entuziasm sunt abandonati la ora actuala datorita reactiei de polimerizare exoterme, a contractiei mari de polimerizare si duritatii lor scazute.

Dezavantajele RA au determinat lansarea altor polimeri cu utilizare in acest domeniu. Dintre acestia amintim rasinile epoxidice, epiminice si poliuretanice. Pentru a creste rezistenta li s-au adaugat umpluturi anorganice, cum ar fi particule metalice, de sticla, ceramica, borosilicati sau cuart.

Legarea de componenta organica a umpluturilor se face prin silanizare. De aceea, aceste materiale pentru confectionat modele pot fi considerate materiale compozite. Sunt livrate m diferite sisteme: pasta/lichid -EPOXI-DIE (IVOCLAR), lichid/lichid - ALPHA DIE (SCHUTZ-DENTAL), pulbere/lichid - IMPREDUR si se depun fara presiune in amprenta. Ele se intaresc intr-un interval scurt de timp. Utilizarea lor se asociaza cu pinuri (dowel), eliminandu-se astfel etapa de confectionare a prelungirii radiculare a bontului mobil. Gradul de fidelitate crescut, duritatea mare si manipularea usoara sunt calitati care recomanda tot mai mult aceste materiale.

. 16.10. Tehnica de realizare a bontului mobilizabil din amalgam: A. amprenta cu inel de cupru si cofrajele ei masa de amprenta termoplastica (a); inelul de cupru (b); bontul si prelungirea radiculara din amalgam (c); manson de hartie cerata (d); gips dur (e); conformator din hartie cerata (1); B. bont mobilizabil din amalgam cu prelungire radiculara neretentiva

in confectionarea bonturilor mobilizabile se utilizeaza si mase ceramice (DIAMOND DIE). Dupa introducerea in amprenta (in faza plastica), aceasta se depune m cuptor (650C) unde are loc sinterizarea. Expansiunea de priza (aproximativ 0,2%) este compensata de contractia de ardere.

b) Confectionarea modelului de ansamblu (MU si modelul dintilor vecini)

Modelul unitar - MU, realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de cupru sau capa de transfer, impreuna cu care se repozitioneaza m amprenta de situatie exact in pozitia initiala. in continuare se acopera prelungirea radiculara a MU cu un strat subtire de ceara

si se fixeaza o sfera de ceara cu diametrul de 3-4 mm. Aceasta are rolul de a usura luxarea modelului unitar, dupa tumarea modelului de ansamblu. Etapa urmatoare difera in functie de modul in care s-a luat amprenta: intr-un singur timp(l), m doi timpi(2) si in trei timpi(3).

1. Se toama gips dur in amprenta cu bontul mobil, depasindu-se marginea acesteia cu 3-4 mm. Peste gipsul dur se toama alte straturi de gips, din care se confectioneaza soclul si prelungirea distala. Dupa priza, se taie in prelungirea distala un sant sub forma literei T sau Y. Se izoleaza, dupa care se toama in amprenta antagonistilor modelul cu acelasi nume, format si el din doua parti: modelul propriu-zis al dintilor antagonisti din gips dur si soclul impreuna cu prelungirea distala, care se adapteaza perfect in santul practicat anterior (. 16.11.).

2. In cazul amprentei in doi timpi se toama intai modelul de ansamblu cu prelungirea distala (cheia de ocluzie) dupa metoda prezentata anterior. Dupa priza se demuleaza amprenta, aplicandu-se pe modelul de ansamblu a doua amprenta care contine impresiunile antagonistilor dupa care se toama modelul dintilor antagonisti.

^

3. In cazul amprentei in trei timpi se toama separat modelul de ansamblu, modelul antagonistilor, dupa care se monteaza in ocluzor sau articulator in functie de a treia amprenta (de inregistrare a ocluziei). Inainte de montarea in ocluzor sau articulator se practica luxarea (mobilizarea) modelului unitar.

. 16.11. Modele segmentare cu bonturi mobilizabile (in prelungirea distala se taie un sant in tbrma de T sau Y care fixeaza relatia de ocluzie)